ANATOMIA TOPOGRAFIA A

TRUNCHIULUI
Conf Maier Adrian
 Peretele toracic
Scheletul toracelui:
-este alcătuit din partea toracică a coloanei
vertebrale, sternul și coastele, care se
articulează formând cutia toracică

Articulațiile toracelui:
I)Articulațiile costovertebrale
-sunt diartroze planiforme realizate între capul
coastei și corpul vertebrelor toracale
-fiecare coastă se articulează cu corpul a două
vertebre toracale vecine, excepție fac coastele I,
XI și XII care se articulează cu vertebrele
corespunzătoare
-capsula articulară este subțire și are ca
ligamente următoarele: radiar, intraarticular
II)Articulațiile costotransversare:
-sunt diartroze planiforme realizate între
tuberculul costal și fațeta articulară de pe
apofizele transverse ale vertebrelor toracale
-capsula articulară este întărită de ligamentele
costotransverse superioare și laterale, care
unesc colul coastei cu apofiza transversă a
vertebrei respective și lig. lombocostale
III)Articulațiile sterno costale
-sunt diartroze planiforme, între incizurile
costale ale sternului și extremitatea anterioară
a cartilajelor primelor 7 coaste
-exceptând prima articulație, avem prezente
ligamentele interosos, sternocostal radiat
-între cartilajele coastelor VI-IX legătura se
realizează prin articulații fixe sau semimobile
-între corpul și manubriul sternal respectiv
corpul acestuia și apendicele xifoid apare o
sincondroză întărită de periostul osului
Mușchii toracelui
-musculatura peretelui toracic se fixează de
scheletul osteo-fibros și este reprezentată de
mușchii intrinseci și extrinseci
-mușchii intrinseci sunt dispuși în trei straturi ce nu
depășesc cadrul osteo-fibros:
-stratul superficial: format din fibrele mușchiului
intercostal extern, orientate oblic și se ancorează de
stern prin membrana intercostală externă
 -stratul intermediar format din mușchiul
intercostal intern, orientat oblic, în sens invers
fibrelor intercostalului extern; posterior de
unghiul costal mușchiul se continuă cu membrana
intercostală internă
-stratul profund format din:
-mușchiul transvers toracic, care dă naștere la 5
fascicule ce se inseră pe marginile inferioare ale
cartilajelor costale -6
 -mușchii intercostali intimi mai slabi
dezvoltați
-mușchii subcostali sunt dispuși oblic,
similar cu mușchii intercostali interni, dar
prezenți doar pe partea posterioară a toracelui
-mușchii ridicători ai coastelor în număr
de 12 fascicule musculare cu originea de pe
apofizele transverse ale vertebrelor T7-T11
-mușchii extrinseci acoperă planul osteo-
muscular propriu al cutiei toracice, și formează
în partea superioară fascicule musculare prin
care membrul superior se fixează la trunchi
-sunt reprezentați de mușchiul mare
pectoral (situat anterior), mușchiul dințat
anterior (situat lateral), iar posterior avem
mușchiul mare dorsal
 Regiunea mamară
-este suprapusă regiunii costale, și conține glanda
mamară
-sânul este un organ pereche, simetric destinat
secreției lactate; cuprinde țesut glandular și
celuloadipos, dispus între lobii și lobulii glandulari,
împreună cu vasele limfatice și nervi
-regiunea mamară are ca limite: superior coasta a
2-a sau a 3-a, inferior al 7-lea cartilaj costal, medial
marginea sternului și lateral linia axilară anterioară
-glanda prezintă patru prelungiri:
-axilară sau externă: formează o masă
axilară vizibilă premenstrual sau în congestiile
mamare postpartum
-superioară sau subclaviculară
-internă sau parasternală
-inferioară
-tegumentul are următoarele caracteristici:
-este mai gros la baza glandei
-este mai subțire în jurul areolei mamare
-țesutul glandular este alcătuit din acini grupați
în ciorchini, formând unitatea de bază: lobulul,
care înconjoară ductele alveolare în care își
golesc conținutul
 -ductele alveolare drenează în ductele
intralobulare; ansamblul de lobuli ce drenează
același duct intralobular formează un lobul
mamar
-ductele lactofore converg spre mamelon
unde se deschid prin orificiile lactofore
-țesutul adipos este situat prin țesutul glandular
-țesutul conjunctiv: lobii și lobulii sunt separați
prin septuri fibroase subțiri, vizibile doar la
examenul histologic
-trimite extensii spre țesutul adipos
subcutanat, și se termină la nivelul dermului ,
formând ligamentele Cooper
-fascia superficială trece posterior de
glanda mamară
-areola mamară și mamelonul
-areola mamară are un diametru de 35-50mm,
cu o suprafață neregulată, presărată de tuberculi
Morgagni
-mamelonul este diferit ca formă, mărime și
proeminență; suprafața este neregulată datorită
depresiunilor corespunzătoare orificiilor de
deschidere ale celor 15-20 de canale galactofore
-elemente de fixare sânul prezintă un singur
sistem de susținere, tegumentul- datorită
conexiunilor strănse cu glanda mamară prin
ligamentelor Cooper
Vascularizația regiunii mamare:
-vascularizația arterială este reprezentată de trei
plexuri: subdermal, preglandular și
retroglandular
-arterele sunt reprezentate de:
-artera toracoacromială
-artera mamară externă - toracica laterală
-artera mamară internă - toracica medială
-arterele infracostale
-vascularizația venoasă se realizează prin două
plexuri : superficial (rețeaua lui Haller) și profund,
anastomozate prin sistemul intraglandular
-rețeaua superficială drenează în venele
superficiale din regiune:
-superior: venele jugulare externă și
anterioară
-lateral: vena cefalică
-inferior: venele superficiale ale peretelui
abdominal
-rețeaua venoasă profundă, venele sunt
tributare rețelei arteriale și drenează în:
-lateral: vena toracică laterală și axilară
-medial: vena toracică medială
-limfaticele sânului sunt suprapuse peste sistemul
arterial ; avem două plexuri superficial cel mai
bine dezvoltat, drenează majoritatea limfei, și
formează plexul periareolar, și unul profund
format din eferentele perilobulare și perilactofore
-inervația sânului este asigurată de
-nervii cutanați sunt ramuri supraclaviculare
din plexul cervical superficial
 -nervi cutneo-glandulari omologi plexului
arterial, derivați din ramurile perforante ale
nervilor intercostali, formând 2 grupuri:
antero-medial și lateral
 Diafragmul
Este o formațiune musculo-aponevrotică
(mușchi lat și subțire) cu rol în respirație și de
separare a cavității toracice de cea abdominală
-are trei părți:
-sternală
-costală
-lombară
-are forma de semidiafragme, cu o mobilitate de un
spațiu, având limita superioară dată de spațiul
intercostal V sau VI
-este alcătuit din centru tendinos și o componentă
musculară
-prezintă trei orificii:
-orificiul aortic
-orificiul esofagian
-orificiul venei cave
-diafragmul vine în contact cu:
-la nivelul toracelui: pericardul, pleura
-la nivelul abdomenului: splina, gl.
suprarenală, rinichi, ficatul, stomacul
Vascularizație și inervație:
-artere:
-superior-artera musculofrenică (ram din
artera toracică internă) și artera frenică
superioară (ram din aorta descendentă)
-inferior-artera frenică inferioară (ram din
aorta abdominală)
-venele sunt tributare arterelor
 -limfaticele sunt bine reprezentate, având o
rețea subperitoneală și una subpleurală
-inervația este asigurată de nervii frenici și nervii
intercostali T6-T10, motori