APARATUL DIGESTIV

Este format din:

- cavitate bucala
- faringe
- esofag
- stomac
- intestin subtire: duoden, jejun, ileon
- intestin gros: cec, colon, rect

ESOFAGUL
-

este un conduct muscular situat intre hipofaringe so orificiul cardiac al stomacului

are o lungime de 25 30 cm
are forma aproximativ ovalara care atunci cand trece bolul alimentar capata o
forma rotunda
Prezinta 3 portiuni:
1. PORTIUNEA CERVICALA
- are o lungime de 3 5 cm
- se intinde de la orificiul interior (C6) al faringelui pana la apertura toracala
superioara
Raporturi
- anterior - traheea si peste ea glanda tiroida
- posterior - coloana cervicala, lanturile ganglionare simpatice paravertebrale
- lateral, de o parte si de alta - pachetele vasculo-nervoase cervicale reprezentate de
artera carotida comuna, nervul vag si vena jugulara interna
- superior - se continua cu esofagul printr-o portiune ingusta, gura lui Kilian, care
corespunde topografic cartilajului cricoid.
2. PORTIUNEA TORACICA
- se intinde de la apertura toracala superioara pana la diafragma toracala
- are o lungime de 15 20 cm
- se gaseste situat in mediastinul superior
- esofagul prezinta cea de a 2 a stramtoare a sa bronhoaortica determinata de
bifurcatia traheei si crosa aortei.
- are un traiect oblic fiind situat in mediastinul superior usor la stanga coloanei
vertebrale iar in mediastinul inferior in fata coloanei vertebrale
Raporturi:
- posterior - coloana toracala, ductul limfatic toracic si lanturile simpatice toracale
- lateral - cei 2 nervi vagi si elementele mediastinului: pediculii pulmonari, fata
mediastinala a plamanilor,venele azygos si hemiazygos si aorta descendenta
- anterior - este acoperit in portiunea superioara (de la T4 in sus) de trahee si vasele
mari (vena cava superioara) iar in mediastinul inferior se gaseste in spatele
cordului.
3. Esofagul terminal
- este format din 2 segmente: intramural si abdominal
a) Segmentul intramural
- are o lungime de 1 1,5 cm

- corespunde tranzitiei prin muschiul frenic

b) Segmentul abdominal
- are o lungime de 3 4 cm
- se gaseste in cavitatea abdominala
La nivelul tranzitarii muschiului frenic, esofagul prezinta cea de a 3 a stramtoare
numita stramtoarea diafragmatica.
Orificiul muschiului frenic prin care trece esofagul poarta denumirea de hiat esofagian, la
nivelul acestuia exista o serie de fibre musculare care intaresc acest orificiu, acestea fiind
denumite fibrele musculare ale lui Helvetius.
In portiunea trans-diafragmatica esofagul este inconjurat de fascicule musculare frenice.
In portiunea abdominala prezinta raporturi cu:
- anterior lobul stang al ficatului
- posterior portiunea lombara a muschiului frenic si aorta
Odata cu trecerea esofagului in cavitatea abdominala cei 2 nervi vagi (drept si stang)
devin anterior si posterior prin rotatia lor impreuna cu esofagul formand cele 2 trunchiuri
vagale anterior si posterior (ramurile terminale ale nervului vag).
Portiunea abdominala a esofagului este acoperita de peritoneu care se rasfrange de pe
muschiul frenic formand in partile laterale ale esofagului membrana esofagiana Leimer
Bertelli.
IRIGATIA ESOFAGULUI
- in portiunea cervicala este asigurata de ramuri din artera faringiana ascendenta si
arterele tiroidiene
- in portiunea toracala ramuri aortice scurte
- in portiunea abdominala arterele diafragmatice inferioare si ramuri scurte
esofagiene de la nivelul aortei sau trunchiului celiac.
INERVATIA ESOFAGULUI
- este mixta, cea simpatica provine din ganglionii simpatici toracali iar cea
parasimpatica din nervul vag.
STRUCTURA ESOFAGULUI
- un strat extern (adventice) la nivel cervical si toracal si peritoneu la nivel
abdominal
- un strat muscular format din fibre longitudinale si circulare, contine ganglioni
nervosi intramurali
- submucoasa bogata in tesut limfoid
- mucoasa prezinta o structura histologica diferita astfel: esofagul cervical si toracal
pana la ~ 3 4 cm deasupra muschiului frenic contine un epiteliu cubic
unistratificat in timp ce portiunea terminala a esofagului contine un epiteliu
cilindric de tip intestinal
- trecerea se face brusc la nivelul liniei Z.
APLICATII
- in treimea inferioara a esofagului la nivelul mucoasei si submucoasei exista
anastomoze portocave responsabile de formarea varicelor esofagiene.

STOMACUL
-

reprezinta portiunea dilatata a tubului digestiv situata intre esofag si duoden

este situat in etajul supramezocolic al abdomenului si prezinta: 2 fete, 2 orificii si
mai multe portiuni
- cele 2 fete sunt: anterioara si posterioara si sunt unite intre ele prin 2 margini
(marginea dreapta mica curbura si marginea stanga marea curbura).
- cele 2 orificii sunt: orificiul esogastric (cardia) fara sfincter si orificiul
gastroduodenal (pilor) care prezinta sfincterul piloric
Stomacul are forma literei J cu urmatoarele portiuni:
- FORNIX (camera cu aer a stomacului)
- CORPUL GASTRIC
- ANTRUL GASTRIC.
MIJLOACE DE FIXARE A STOMACULUI
Stomacul este mentinut in pozitie anatomica de:
- continuitatea cu esofagul si duodenul
- ligamentul gastro-frenic
- ligamentul gastro-colic (intre marea curbura gastrica si colonul transvers)
reprezinta portiunea fixa a marelui epiplon
- ligamentul gastro-hepatic (intre mica curbura gastrica si hilul hepatic) reprezinta
micul epiplon
- ligamentul gastro-lienal (gastro-splenic) se formeaza intre marea curbura gastrica
si fata viscerala a splinei
RAPORTURILE STOMACULUI
- anterior: este acoperit in portiunea superioara de lobul hepatic stang si de rebordul
costal stang
- inferior: peretele abdominal anterior, colonul transvers
- posterior: bursa omentala prin intermediul careia vine in raport cu pancreasul si
vasele mari peritoneale, plexul celiac
- lateral: splina si peretele toracic
- medial: pediculul hepatic
IRIGATIA ARTERIALA A STOMACULUI
Etajul supramezocolic este irigat de trunchiul celiac care reprezinta primul ram
abdominal median al aortei.
Din trunchiul celiac pornesc 3 artere:
1. artera gastrica stanga
2. artera hepatica comuna
3. artera splenica
Irigatia stomacului se formeaza prin anastomozarea unor ramuri arteriale care au originea
in trunchiul celiac si care formeaza 2 arcade vasculare: arcada vasculara a micii si a marii
curburi.
1. Arcada vasculara a micii curburi
- se formeaza din artera gastrica stanga (ram din trunchiul celiac) si artera gastrica
dreapta (ram din artera hepatica comuna)
2. Arcada vasculara a marii curburi
- se formeaza din unirea arterei gastro-epiploice stangi (ram din artera splenica) si
artera gastro-epiploica dreapta (ram din artera gastro-duodenala)

Artera gastro-duodenala trece in spatele antrului piloric, iar artera pilorica (ram din artera
hepatica proprie) trece in fata antrului piloric.
Fornixul gastric este irigat de arterele gastrice scurte (ramuri din artera splenica).
Drenajul venos al stomacului se face catre vene omonime in teritoriul venei porte.
Drenajul limfatic se face in 16 grupe ganglionare dispuse din 4 statii.
Inervatia stomacului este asigurata de plexul celiac format din 2 ganglioni semilunari
(celiaci) care primesc componenta simpatica prin intermediul nervului mare splahnic si
componenta parasimpatica prin nervul vag.
STRUCTURA INTERNA A STOMACULUI
Este pe 4 straturi de la exterior la interior:
1. Seroasa (peritoneu)
2. Musculara (cu fibre oblice longitudinale si circulare) contine plexul nervos
mienteric
3. Submucoasa (bogata in vase limfatice) contine plexul nervos submucos
4. Mucoasa.

INTESTINUL SUBTIRE
Este segmentul cel mai lung al tubului digestiv cuprins intre pilor si valvula ileo-cecala.
Este format din 2 portiuni:
1. fixa duoden
2. mobila jejunul-ileon
DUODENUL
Este cuprins intre pilor si flexura duodeno-jejunala de unde se continua cu jejunul.
Prezinta 4 portiuni:
1. Portiunea superioara (D I)
- juxta-piloric mobil si intraperitoneal. Se mai numeste bulbul duodenal fiind o
portiune mai dilatata
- bulbul duodenal se continua cu o portiune mai ingusta retro-duodenala, retroperitoneal, intre cele 2 portiuni trece artera gastro-duodenala.
2. Portiunea descendenta ( D II)
- este impartita de mezocolonul transvers in 2 segmente: supramezocolic si
inframezocolic
- la nivelul acestui segment se deschide canalul visum si coledocum printr-un
orificiu numit papila mare.
- uneori tot in acest segment se mai gaseste un orificiu mai mic numit papila mica
prin care se deschide canalul pancreatic accesor Santorini.
3. Portiunea orizontala (D III)
- este incrucisata de radacina mezenterului intr-o portiune dreapta si alta stanga.
4. Portiunea ascendeta (D IV)
- este situata submezocolic si se continua cu jejunul.
Intre aceste segmente duodenale se descriu o serie de unghiuri numite flexuri:
- Flexura duodenala superioara intre DI si DII (primul genunchi duodenal)
- Flexura duodenala inferioara intre DII si DIII (al 2 lea genunchi duodenal)
- Flexura duodeno-jejunala denumita si unghiul lui Treitz.
Duodenul se gaseste dispus astfel atat in etajul supramezocolic cat si in etajul
submezocolic.

Topografic corespund primelor 4 vertebre lombare, prin cele 4 segmente ale sale
determina un semicerc numit potcoava duodenala care inglobeaza capul pancreasului.
Prezinta urmatoarele dimensiuni:
- un calibru de 3 5 cm
- o circumferinta de 9 10 cm
- o capacitate de 100 200 cm3
- o lungime care impartita pe segmentele sale arata astfel: DI 5 cm, DII 9 cm,
DIII 8 cm, DIV 6 cm.
MIJLOACE DE FIXARE
- continuarea cu stomacul
- solidaritatea duodenului cu coledocul si ductul pancreatic principal
- muschiul suspensor al duodenului sau muschiul lui Treitz
- peritoneul parietal posterior
RAPORTURILE DUODENULUI:
DI sau portiunea superioara vine in raport cu:
- anterior fata viscerala a ficatului si fundul veziculei biliare
- posterior vena porta, ductul coledoc si artera gastro-duodenala
- superior omentul mic (micul epiplon) impreuna cu pediculul hepatic
- inferior omentul mare si marginea superioara a pancreasului.
DII se afla in flancul drept al vertebrelor lombare II, III si IV si vine in raport cu:
- anterior: fata viscerala a ficatului
- posterior: vena cava inferioara, rinichiul drept si elementele pediculului renal
drept
- in dreapta se gaseste colonul ascendent iar in stanga capul pancreasului.
DIII portiunea orizontala se gaseste plasata transversal in dreptul vertebrei lombare 4
(L4) si vine in raport cu:
- anterior: ansele intestinului subtire
- posterior: muschiul psoas, vena cava inferioara, aorta abdominala si vasele
genitale
DIV vine in raport cu:
- anterior: fata anterioara a stomacului, colonul transvers si ansele intestinului
subtire
- posterior: muschiul psoas stang si vasele genitale si renale stangi.
- in dreapta: aorta si radacina mezenterului
- in stanga: rinichiul stang.
STRUCTURA DUODENULUI
De la exterior la interior prezinta urmatoarele straturi:
- tunica seroasa sau peritoneul
- tunica musculara (cu fibre in 2 straturi circular si longitudinal)
- tunica submucoasa
- tunica mucoasa (prezinta vilozitati intestinale si placile limfoide ale lui Peyer).
IRIGATIA SI INERVATIA DUODENULUI:
Irigatia arteriala provine din artera gastro-duodenala si artera mezenterica superioara care
impreuna formeaza arcadele duodeno-pancreatice ce iriga duodenul si pancreasul.
Venele sun omonime arterelor si sunt tributare venei porte.
Inervatia provine din plexul celiac.

JEJUNUL SI ILEONUL
Jejunul este portiunea initiala a intestinului subtire mezenteric.
Intestinul subtire prezinta o lungime totala de 3 5 cm putand ajunge pana la 8 m.
Datorita lungimii sale este plicaturat (indoit) formand ansele intestinale.
MIJLOACE DE FIXARE ALE INTESTINULUI SUBTIRE:
- muschiul lui Treitz
- valvula ileo-cecala
- presa abdominala
- mezenterul.
RAPORTURI:
- anterior - peritoneul parietal anterior si peretele abdominal anterior
- posterior - peritoneul parietal posterior
- superior - mezocolonul transvers si marea curbura gastrica
- inferior - pelvisul: vezica urinara, uterul si rectul.
STRUCTURA:
- ca si duodenul in plus tunica musculara prezinta plexul mienteric Auerbach iar
tunica submucoasa prezinta plexul submucos Meissner si multiple vilozitati
intestinale.
IRIGATIA:
- artera mezenterica superioara.
INERVATIA:
- componenta parasimpatica a nervului vag si componenta simpatica din plexul
solar.

INTESTINUL GROS
Se intinde de la valvula ileo-cecala pana la orificiul anal si cuprinde segmentele:
- cec
- colon
- rect.
CECUL
Reprezinta prima portiune a intestinului gros ce continua ultima ansa ileala intre care se
gaseste valvula ileo-cecala Bauhin.
Are o lungime de 4 8 cm, o largime de 5 7 cm si o capacitate de 200 300 ml.
Raporturi:
- anterior - peretele abdominal
- posterior - peritoneul parietal si spatiul retro-peritoneal
- lateral - peretele abdominal
- medial - ultimele anse ileale si apendicele vermiform.
COLONUL
Prezinta urmatoarele segmente:
- colonul ascendent
- colonul transvers
- colonul descendent
- colonul sigmoid
Colonul ascendent, transvers si descendent formeaza cadrul colic.

COLONUL ASCENDENT
Se intinde de la nivelul cecului pana la flexura colica dreapta in flancul drept al
abdomenului.
Raporturi:
- anterior si lateral - peretele abdominal
- medial - ansa jejuno-ileala
- posterior - fascia de coalescenta Toldt.
COLONUL TRANSVERS:
Este dispus intre flexura colica dreapta si flexura colica stanga, cea stanga fiind cu 3 5
cm mai sus decat cea dreapta.
Raporturi:
- superior - marea curbura gastrica
- inferior - primele anse jejunale
- anterior - omentul mare si peretele abdominal
- posterior - duodenul si pancreasul.
COLONUL DESCENDENT:
Se intinde de la flexura colica stanga pana la fosa iliaca stanga de unde se continua cu
sigmoidul.
Are o lungime de 14 18 cm.
Raporturi:
- antero-lateral - peretele abdominal
- medial - ansele jejuno-ileale
- posterior - peritoneul parietal posterior.
COLONUL SIGMOID:
Are o serie de formatiuni gresoase pediculate numite cineuri epiploice.
RECTUL:
Are forma de S italic atat in plan sagital cat si frontal.
Are o lungime de 14 18 cm si prezinta 2 portiuni:
1. o portiune intraperitoneala
2. o portiune inferioara pelvina extraperitoneala.
Raporturi:
- posterior - sacrul si fascia presacrata
Inervatia:
- plexul presacrat.

FICATUL
Este un organ paranchimatos situat in etajul supramezocolic.
Are o greutate de 1500 2000 g si prezinta 4 lobi, 2 fete si o margine.
FETELE FICATULUI
1. Fata superioara (diafragmatica)
- vine in raport cu fata inferioara a muschiului frenic
- este neteda
- este acoperita pe cea mai mare intindere de peritoneu, cu exceptia portiunii sale
posterioare care adera strans la diafragma, acesta din urma constituie area nuda si
este cuprinsa intre foitele ligamentului coronar
2. Fata viscerala (inferioara)

- este orientata inferior catre viscerele abdominale

Prezinta o serie de impresiuni:
- impresiunea colica
- impresiunea renala
- impresiunea duodenala
- impresiunea suprarenala
Pe aceasta fata sunt vizibili 4 lobi:
1. Lobul hepatic stang
2. Lobul hepatic drept
3. Lobul patrat
4. Lobul caudat
RAPORTURI
- fata superioara cu muschiul frenic
- fata viscerala in stanga cu esofagul, stomacul
- lobul hepatic drept cu bulbul duodenal, polul superior al rinichiului drept si
flexura colica dreapta
MIJLOACE DE FIXARE
- este mentinut prin presa abdominala
- un alt mijloc de fixare este reprezentat de vena cava inferioara si venele hepatice
- ficatul mai este mentinut si printr-o serie de formatiuni peritoneale: ligamentul
falciform, ligamentul coronar, ligamentele triunghiulare si omentul mic care il
leaga cu organele din jur
Pe fata viscerala se delimiteaza 3 santuri:
1. Santul sagital stang
- separa lobul drept de cel stang
2. Santul sagital drept
- este larg
- este format din 2 segmente: inaintea fosa vezicii biliare si ianpoi santul venei cave
3. Santul transversal
- poarta numele de hilul ficatului pt ca prin el trec elementele pediculului hepatic
VASCULARIZATIA
Este de 2 tipuri:
1. Functionala: vena porta
2. De nutritie: arterele hepatice stanga si dreapta
INERVATIA
- provine din nervii vagi si ganglionul celiac
La nivelul ficatului se secreta bila care este colectata si drenata prin caile biliare
intrahepatice si apoi cele extrahepatice in duoden.

PANCREASUL
Este o glanda mixta: exocrina si endocrina situata in etajul supramezocolic care prezinta
3 portiuni:
1. Colul (capul)
2. Corpul
3. Coada pancreasului

CAPUL PANCREASULUI
Este cuprins in potcoava duodenala.
Raporturi:
- anterior mezocolonul transvers
- posterior arcadele duodeno-pancreatice, fascia de coalescenta retro-duodeno
pancreatica si vena cava inferioara
- superior, inferior si lateral duodenul
CORPUL PANCREASULUI
Are forma unei prisme triunghiulare cu 3 fete si 3 margini.
Fetele:
- anterioara, posterioara si inferioara
Marginile:
- superioara si 2 inferioare
Raporturi:
- anterior bursa omentala si stomacul
- posterior artera si vena splenica, plexul celiac si vasele mari retro-peritoneale
- superior bursa omentala
- inferior vasele jejunale
COADA PANCREASULUI
Vine in raport cu hilul splenic.
Secretia exocrina a pancreasului este excretata in duodenul 2 prin intermediul a 2 ducte
principale:
1. Ductul principal Wirsung
2. Ductul secundar Santorini
IRIGATIA ARTERIALA
- se face prin arcadele pancreatice duodenale ce provin din trunchiul celiac si artera
mezenterica superioara.