1

Anatomie I - LP 12

Stomacul
- este portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv, situata
intre esofag si duoden; constituie un rezervor
musculomembranos cu rol in digestie, prin functia sa
secretorie si motorie
- stomacul prezinta 2 portiuni:
- portiunea verticala - este proximala si este
alcatuita din 2 segmente: fundul stomacului, imediat sub
diafragm (fundul stomacului se mai numeste tuberozitatea mare
si masoara aproximativ 4 cm din lungimea portiunii verticale a
stomacului) si corpul stomacului (cu forma de cilindru
turtit antero-posterior)
- portiunea orizontala – este situata distal si este
formata din sinusul stomacului (mica tuberozitate) si
portiunea pilorica (cuprinde 2 segmente: antrul piloric si
canalul piloric)

- stomacul este un organ toracoabdominal, situat

supramezocolic in loja gastrica, delimitata:
- superior: diafragmul toracoabdominal
- inferior: colonul si mezocolonul transvers
- posterior: bursa omentala
- la stinga: loja splenica
- la dreapta: loja hepatica
- prezenta stomacului la acest nivel, imparte loja gastrica
in 2 sectoare principale:
 sectorul retrogastric – reprezentat de bursa
omentala mare
 2
 sectorul pregastric – comunica superior cu spatiul
interhepatodiafragmatic, iar inferior cu etajul
submezocolic al cavitatii peritoneale mari
- scheletotopic stomacul se proiecteaza astfel:
 superior – o linie orizontala ce trece prin al V-lea
spatiu intercostal sting
 inferior – o linie orizontala ce trece prin vertebra
L4 si corespunde anterior ombilicului
 la dreapta – o linie verticala trasata la dreapta
planului mediosagital
 la stinga – un plan tangential la peretele lateral
sting al toracelui
- stomacul este un organ cavitar cu forma si dimensiuni
diverse; are forma literei "J" sau de cârlig
- capacitatea variaza intre 600-2000 cm³

Mijloacele de fixare ale stomacului sunt:

- continuarea cu esofagul
- continuarea cu duodenul
- ligamentul gastrohepatic
- ligamentul gastrocolic
- ligamentul gastrofrenic
- pediculii vasculari
- presa abdominala

Conformatie exterioara:

-descriptiv stomacul prezinta:

- 2 pereti(anterior si posterior)
- 2 margini(curbura mare si curbura mica)
- 2 orificii(cardia si pilorul)
Peretele anterior
-poate fi impartit din punct de vedere al raporturilor intr-
un segment toracic si intr-un segment abdominal
 3
- segmentul toracic – corespunde celor 2/3 superioare
din portiunea verticala a stomacului si are raporturi cu
diafragmul si ficatul;
 prin intermediul diafragmului segmentul toracic
vine in raport cu recesul pleural costodiafragmatic,
cu baza plaminului sting si cu pericardul; - zona
situata in partea anteroinferioara stinga a toracelui
si care corespunde pungii cu aer din tuberozitatea
mare a stomacului se numeste spatiul semilunar a
lui Traube (la acest nivel, in clinică se percepe prin
percutie o zona de hipersonoritate, loc unde
stomacul se gaseste in contact cu peretele toracic)
 raportul cu ficatul – intre diafragm si fata
anterioara a stomacului se interpune lobul sting al
ficatului, ce acopera un segment sin fundul
stomacului, cardia si partea superioara a curburii
mici a stomacului
- segmentul abdominal – corespunde 1/3 inferioare din
portiunea verticala a stomacului si portiunii orizontale in
intregime; vine in raport direct cu peretele abdominal
anterior, pe o suprafata denumita triunghiul lui Labée,
delimitat de:
 superior – o linie dusa de la virful coastei a IX-a
drepte pina la al VII-lea cartilaj sting
 superior sting – de la al VII-lea cartilaj sting la al
IX-lea cartilaj sting
 latura inferioara – de la virful coastei a IX-a
drepte la virful coastrei a IX-a stingi
- acest triunghi este important din punct de vedere
chirurgical pentru ca aici se efectueaza
gastrostomiile pentru alimentarea artificiala, in
cazul in care esofagul este blocat de un proces
patologic
Peretele posterior
-are raporturi cu peretele abdominal posterior si cu
organele de la acest nivel prin intermediul bursei
omentale
-peretele posterior poate fi impartit in 3 segmente:
segmentul gastrofrenic, segmentul supramezocolic si
segmentul mezocolic
- segmentul gastrofrenic – corespunde 1/3 superioare a
portiunii verticale a stomacului
- segmentul supramezocolic – corespunde peretelui
posterior al bursei omentale mari, prin intermediul careia
are raport cu corpul si coada pancreasului, artera
splenica, splina, rinichiul sting si glanda suprarenala
 4
stinga (bursa omentala reprezinta un diverticul al cavitatii
peritoneale, aflat posterior de epiplonul mic, de fata posterioara a
stomacului si de ligamentul gastrocolic; este o cavitate ce
comunica cu cavitatea mare peritoneala prin intermediul hiatusului
lui Winslow; epiplonul mic este un derivat al mezogastrului
ventral, intins intre stomac si ficat)
- segmentul mezocolic – este situat inferior marginii
inferioare a pancreasului, superior de mezocolonul
transvers(prin intermediul caruia vine in raport cu a 4-a
portiune a duodenului), unghiul duodenojejunal si
primele anse jejunale
Curbura mare
-este convexa si are circa 40 cm; pleaca de la incizura
cardiotuberozitara si ajunge la pilor; prezinta un segment
vertical si un segment orizontal
Curbura mica
-este marginea dreapta a stomacului
-este concava, groasa
-prezinta un versant anterior si un versant posterior
-are 15 cm lungime
-prezinta 2 segmente: un segment vertical si un segment
orizontal, intre care delimiteaza incizura angulara
- curbura mica a stomacului da insertia
omentului(epiplonului) mic
Cardia si esofagul abdominal
-cardia este orificiul superior al stomacului, prin care
esofagul abdominal comunica cu stomacul si are rol de
sfincter; deschiderea esofagului in stomac se face oblic,
inferior de fundul stomacului formind incizura cardiaca
a lui Hiss
- esofagul abdominal se intinde de la orificiul
diafragmatic al esofagului pina la cardia si are 2-3 cm
lungime
- anterior esofagul abdominal este acoperit de peritoneu,
sub care se afla trunchiul nervului vag sting si ramurile
arterei ezocardiotuberozitare anterioare
- posterior de esofagul abdominal se lipeste peritoneul si
se uneste de peretele abdominal posterior prin tracturi
conjunctive, ce alcatuiesc mezoesofagul posterior, nivel
la care se afla trunchiul vagului drept si ramurile arterei
ezocardiotuberozitare posterioare; prin intermediul
mezoului esofagian posterior vine in raport cu stipul sting
al diafragmului, artera aorta, iar spre dreapta cu lobul
caudat al ficatului
 5
Pilorul
-este orificiul inferior al stomacului, prin care stomacul
comunica cu prima portiune a duodenului; este situat
paravertebral, pe flancul drept al primei vertebre
lombare(L1)
- anterior de pilor se gaseste lobul patrat al ficatului
- posterior corespunde arterei gastrice dreapte si venei
porte
- superior – are raport cu artera gastrica dreapta
- inferior – este insertia epiplonului mare, unde se afla si
vasele gastroepiploice drepte

Peretii stomacului sunt alcatuiti din 4 tunici dinspre

exterior spre interior:
- Tunica seroasa – este reprezentata de peritoneul
visceral, ce acopera stomacul aproape in intregime
- Tunica musculara – constitue aparatul motor al
stomacului; este alcatuita din 3 straturi:
 Stratul longitudinal – continua fibrele
stratului extern al musculaturii esofagului;
se condenseaza de-a lungul curburilor
 Stratul circular – este mijlociu; la nivelul
pilorului formeaza sfincterul piloric, de
grosime 5-8 mm
 Stratul oblic – constitue stratul intern
profund, situat numai in portiunea verticala
a stomacului
- Tunica submucoasa
 6
- Tunica mucoasa

Vascularizatia stomacului:

Arterele ce vascularizeaza stomacul provin din trunchiul

celiac
- a. gastrica dreapta, ram din trunchiul celiac, ram
din aorta abdominala
- a. gastrica stinga(a.pilorica), ram din artera
hepatica proprie, ram din a. hepatica comuna, ram din
trunchiul celiac, ram din aorta abdominala
- a. gastroepiploica dreapta, este ramul terminal al
arterei gastroduodenale, ram din artera hepatica comuna,
ram din trunchiull celiac, ram din aorta abdominala
- a. gastroepiploica stinga, ram din artera splenica
- a. splenica, ram din trunchiul celiac, ram din
aorta abdominala

Venele dreneaza in:

- v. gastrica dreapta si stinga; ambele se varsa in vena
porta
 7
- v. splenica, conflueaza in vena porta
- v. gastroepiploica dreapta, se varsa in vena mezenterica
superioara, care conflueaza in vena porta
- v. prepilorica
- venele cardiotuberozitare, se varsa in venele
diafragmatice, ce conflueaza in vena cava inferioara

Inervatia
- plexul celiac (simpatic)
- nervii vagi drept si sting (parasimpatic)

- Nervul vag sting – trece anterior de esofagul

abdominal si cardia, nivel la care constitue o
tesatura nervoasa din care pleaca mai multe ramuri
spre fata anterioara a stomacului, 2 dintre ele fiind
principale:
 ramura principala anterioara a curburii mici,
din care pornesc filete nervoase pentru
portiunea verticala si orizontala a
stomacului, cu aspect de „evantai”
 ramura principala gastrohepatica, care
patrunde in portiunea condensata a
omentului mic si se indreapta spre pediculul
hepatic (pedicul=formație anatomică (lungă și
îngustă) care leagă un organ sau o parte a corpului
de restul organismului), de unde se bifurca intr-
o ramura ascendenta ce va merge spre ficat
si o ramura descendenta care va ajunge la
duoden si pilor
- Nervul vag drept – se plaseaza posterior de
esofagul abdominal si cardia, dupa care se bifurca
in:
 o ramura principala, care este nervul
principal posterior al curburii mici, care da
4-5 ramuri pentru curbura mica a stomacului
si pentru fata posterioara a stomacului
 o ramura mai subtire, ce se imparte in 2
filete, dintre care unul merge catre cornul
medial al ganglionului semilunar drept, iar
celalalt catre cornul medial al ganglionului
semilunar sting, din care pornesc ramuri
eferente ce se indreapta spre regiunea
pilorica si duodenala
 8
Intestinul subţire(i.s.)
- este segmentul cel mai lung al tubului digestiv, cuprins
intre pilor si orificiul ileocecal, ce prezinta 2 portiuni:
- o portiune fixa, retroperitoneala, denumita duoden
- o portiune mobila, mezenterica, denumita
jejunoileon(jejun si ileon)

Duodenul
- este portiunea initiala, fixa si profunda a intestinului
subtire (i.s.), cuprinsa intre pilor si flexura
duodenojejunala; se gaseste in stransa legatura cu
pancreasul cu care constituie complexul
duodenopancreatic
- duodenul prezinta 4 portiuni despartite de 3 flexuri:
- I portiune (DI) (partea superioara) se imparte
intr-un segment stang, mobil, intraperitoneal si un
segment drept, fix, retroperitoneal; cele doua segmente
sunt despartite de artera gastroduodenala
- a II-a portiune (DII)(partea descendenta) este
impartita de radacina mezocolonului transvers in doua
segmente: supra/submezocolic
- a III-a portiune (DIII)(partea orizontala) este
impartita de radacina mezenterului in portiune dreapta si
o portiune stinga
- a IV-a portiune (D IV)(partea ascendenta) este
submezocolica

- flexura superioara este intre DI-DII,

- flexura inferioara este intre DII-DIII,
 9
- flexura duodenojejunala este intre D IV si prima ansa
jejunala

- duodenul este situat profund, la nivelul peretelui

abdominal posterior, anterior de coloana vertebrala
lombara, retroperitoneal, cu exceptia segmentului sting al
D I care este intraperitoneal
- duodenul se gaseste in loja duodenala delimitata:
- superior: orizontala dusa prin cartilajul coastei
VIII
- inferior: orizontala dusa prin ombilic
- la dreapta: verticala la 7 cm de linia mediana
- la stinga: verticala la 5 cm de linia mediana
- duodenul are aspectul unui inel incomplet, numit si
cadrul duodenal, cu o lungime de 24-28 cm (pe portiuni 5
– 9 – 8 - 6 cm); Ø=3 cm

Mijloacele de fixare ale duodenului:

- continuarea cu stomacul
 10
- ductul coledoc si ductele pancreatice
- vasele si nervii duodenului
- peritoneul parietal posterior (ppp)

Conformatie exterioara si raporturi:

- partea superioara(D1) – are 5 cm lungime, are o
directie oblica superioara, la dreapta si posterioara,
spre flancul drept al primei vertebre lombare; se
indreapta spre colil vezicii biliare si prezinta 2
segemente: un segment sting mobil, intraperitoneal
si un segment drept fix, retroperitoneal

raporturi:
 anterior: fata viscerala a ficatului, colul
vezicii biliare, raport ce explica aparitia
fistulelor bilioduodenale
 posterior: vena porta, ductul coledoc, artera
gastroduodenala
 superior: epiplonul(omentul) mic, ce contine
pediculul hepatic
 inferior: epiplonul(omentul) mare, marginea
superioara a capului pancreasului
- partea descendenta(DII) – este verticala si coboara
pe flancul drept al vertebrelor lombare II, III si IV;
are lungime de 9 cm si este incrucisata anterior de
colonul transvers si mezoul sau, ce imparte
portiunea a II- a a duodenului(DII) in 2 segmente:
un segment supramezocolic si un segment
submezocolic
raporturi:
 anterior:
- segmentul supramezocolic vine in raport
cu fata viscerala a ficatului, pe care
determina impresiunea duodenala
- segmentul submezocolic vine in raport cu
ansele intestinale
 posterior: vine in raport cu vena cava
inferioara, partea mediala a fetei anterioare a
rinichiului drept, hilul renal si elementele
pediculului sau(vasele renale,
pelvisul(bazinetul) renal si portiunea
incipienta a ureterului drept)
 marginea dreapta: vine in raport cu ficatul in
partea superioara si cu colonul ascendent in
partea inferiora
 11
 marginea stinga: are raport intim cu capul
pancreasului;
 in portiunea descendenta a
duodenului(DII) se deschide ductul
coledoc si ductul pancreatic principal,
la nivelul papilei mari; la nivelul
papilei mici se deschide ductul
pancreatic accesoriu(Santorini)
- partea orizontala(DIII) – este plasata transversal,
anterior de vertebra L4; are o lungime de 8 cm si
este mulata pe fata anterioara a proeminentei
coloanei lombare si pe flancurile sale
 anterior: vine in raport cu ansele intestinului
subtire
 posterior: vine in raport cu muschiul psoas
drept, vena cava inferioara, aorta
abdominala, vasele genitale drepte si stingi
 portinea orizontala(DIII) a duodenului
se afla cuprinsa in „pensa arteriala
aorticomezenterica” formata posterior
de aorta abdominala si anterior de
artera mezenterica superioara
- portiunea ascendenta(DIV) – are o lungime de 6
cm, este oblica pe flancul sting al coloanei
vertebrale
raporturi:
 anterior: vine in raport cu fata posterioara a
tuberozitatii mici gastrice, colonul transvers
si ansele intestinului subtire
 posterior: muschiul psoas sting, vasele
genitale si renale stingi
 marginea dreapta: aorta abdominala
 marginea stinga: marginea mediala a
rinichiului sting

Vascularizatie
Artere provin din 2 surse:
- a. gastroduodenala, ram din a.hepatica comuna, ram
din trunchiul celiac, ram din aorta abdominala
- a. mezenterica superioara
Venele:
- dreneaza in arcadele venoase duodenopancreatice

Inervatia
- plexul celiac, ganglionii semilunari si mezenterici
superiori
 12

Jejunileonul (Jejunul si ileonul - intestinul

subtire mezenterial)
- este segmentul cuprins intre duoden si intestinul gros
(i.g.); reprezinta portiunea mobila a intestinului subtire
cu rol in finalizarea digestiei si absorbtia intestinala
- este inseparabil de mezenter care il ancoreaza de
peretele abdominal posterior
- intestinul subtire prezinta 2 portiuni
- jejunul – reprezinta portiunea initiala,
primele 2/5 din lungimea intestinului subtire
- ileonul – reprezinta ultimele 3/5 din
lungimea intestinului subtire

- nu exista o limita neta intre ele; limita se considera a fi

reprezentata de locul unde a 8-a ansa incruciseaza
muschiul psoas stâng
- intestinul subtire mezenterial este foarte lung, si este
format din 14-16 anse ce incadreaza o portiune de
mezenter numita fald; lungimea unei anse este de
aproximativ 20-40 cm, lungimea totala a intestinului
subtire fiind de 5-6 m; calibrul este descrescator, Ø
3>1,5 cm
- culoarea intestinului mezenterial este variabila, roz pal -
roz violaceu
 13
- consistenta moale, depresibil

Mijloace de fixare:

- mezenterul - reprezinta cel mai important factor de

mentinere al pozitiei intestinului mezenterial - leaga
jejunoileonul de peretele abdominal posterior avand
forma unui „evantai” (insertie posterioara a mezenterului
este de 10-20 cm la nivelul marginii sale posterioare ce
adera la peretele abdominal posterior, si de 6-7 m la
nivelul marginii anterioare, viscerale si intestinale a
mezenterului); largimea mezenterului este de 12-18 cm

- presiunea intraabdominala

Vascularizatia
- arterele care iriga jejunoileonul provin din a
mezenterica superioara
- a mezenterica superioara este ramul colateral ventral al
aortei abdominale, vascularizeaza o parte din duoden,
pancreas, intestinul subtire si intestinul gros; originea a
mezenterice superioare este la 1 cm sub trunchiul celiac,
la nivelul L1, pe fata anterioara a aortei abdominale

Colaterale ale a mezenterice superioare:

- a pancreaticoduodenala inferioara
- a colica dreapta superioara
- a colica dreapta mijlocie
- a ileobicecoapendiculocolica
- a colica medie
- a pancreatica stinga inferioara
- arterele duodenojejunale
- arterele jejunoileale

Venele dreneaza catre arcade venoase care vor forma

vena mezenterica superioara, ce impreuna cu trunchiul
splenomezenteric formeaza vena porta

Inervatia
- plexul mezenteric superior
 14

Intestinul gros(i.g.)
- este ultima portiune a tubului digestiv care tine de la
orificiul ileocecal pana la orificiul anal

- i.g. se caracterizeaza prin calibru mare si formeaza un

cadru in jurul viscerelor submezocolice
- intestinul gros cuprinde 3 portiuni:
1).cecul cu apendicele vermiform
2).colonul (colonul este divizat in: colonul
ascendent, colonul transvers, colonul descenden, colonul
sigmoid
3).rectul (este cuprins intre vertebra S3 si orificiul
anal)
- deosebiri faţă de intestinul subtire:
- i.g. este mai voluminos decit i.s.
 15
- colonul prezinta pe toata lungimea sa benzi
musculare longitudinale numite tenii (teniile se
repartizeaza astfel: anterior se afla tenia libera,
posterolateral se gaseşte tenia omentala, iar
posteromedial se gaseste tenia mezocolica)
- intre tenii se gasesc dilatatii numite haustrele
colonului, separate de santuri transversale
- de-a lungul teniilor se gasesc apendicele
epiploice, care sunt prelungiri grasoase, in continuarea
grasimii mezourilor
- i.g. este situat in cavitatea abdominala in etajul
submezocolic
- i.g. are forma de "U" cu concavitatea inferior
- lungimea i.g. este de aproximativ 1,40-1,70 m;
circumferinta cea mai mare este la nivelul cecului si este
de aproximativ 28 cm

Morfologia exterioara a intestinului gros

Cecul
- este considerat ca un diverticul al colonului
ascendent si reprezinta partea din intestinul gros,
situata inferior planului care trece prin locul de
varsare al ileonului in intestinul gros
- are 4 cm lungime, 5-7 cm latime
- se gaseste preponderent plasat in fosa iliaca
dreapta
Orificiul ileocecal
- este prevazut cu valvula ileocecala

Apendicele vermiform
- este o prelungire a cecului, la 2-3 cm sub orificiul
ileocecal
- are aspect cilindroid, cu o lungime de 8-15 cm si
cu un diametru de 3-6 mm
Colonul
A.Colonul ascendent
- este cuprins intre cec si flexura colica dreapta
- are o lungime de 8-15 cm
- prezinta 3 tenii si 7-8 haustre
- colonul ascendent este un segment fix, alipit de
peritoneul parietal posterior cu ajutorul
mezocolonului ascendent prin intermediul fasciei
de acolare a lui Treitz dreapta
 16
- este situat in intregime in regiunea lombara,
corespunzind flancului drept al peretelui
abdominat anterolateral
- raporturi:
 anterior: peretele abdominal anterolateral,
anse intestinale, marginea laterala dreapta a
omentului(epiplonului) mare
 posterior: peretele abdominal posterior,
muschiul psoas iliac, creasta iliaca,
marginea laterala a muschiului patratul
lombelor si ½ inferioara a fetei
anterolaterale a rinichiului drept
 medial: muschiul psoas, ureterul drept,
vasele genitale, ansele intestinului subtire
 lateral: spatiul paracolic drept, peretele
abdominal anterolateral
B.Flexura colica dreapta
- se mai numeste unghiul colic drept(hepatic) si se
alfa la continuarea colonului ascendent cu cel
transvers
- este situata in spatiul cuprins intre fata viscerala a
ficatului si rinichiul drept
- prezinta un unghi de 60-80°
- este imobila, fixata de urmatoarele formatiuni:
ligamentul colofrenic drept, ligamentul
hepatocolic, ligamentele cisticocolic si
cisticoduodenocolic
- raporturi:
 anterior si superior: fata viscerala a ficatului,
pe care determina amprenta colica, omentul
colic drept al lui Haller
 posterior: polul inferior al rinichiului drept
si flexura duodenala inferioara
 inferior si medial: ansele intestinului subtire
C.Colonul transvers
- se intinde intre colonul ascendent si colonul
descendent, reprezentind portiunea mijlocie a
colonului
- lungimea sa medie este de 50 de cm
- din punct de vedere al mobilitatii prezinta 2
segmente:
 segmentul drept – este scurt, relativ fix; se
intinde de la flexura colica dreapta pina la
marginea mediala a portiunii descendente a
duodenului; are urmatoarele raporturi:
 17
 anterior: ficatul, peretele abdominal
lateral
 posterior: rinichiul drept, duodenul,
capul pancreasului
 superior: fata viscerala a ficatului, de
care este legat prin ligamentul
hepatocolic sau ligamentul
hepatocisticoduodenocolic
 inferior: ansele intestinului subtire
 segmentul sting – este mai lung, mobil; este
curpins intre portiunea descendenta a
duodenului si flexura colica stinga; prezinta
urmatoarele raporturi:
 anterior: peretele abdominal
anterolateral
 posterior: peretele abdominal
posterior, pancreasul, portiunea
orizontala si ascendenta a duodenului,
fata anterioara a rinichiului sting,
flexura duodenojejunala
 superior: curbura mare a stomacului,
ligamentul gastrocolic
 inferior: ansele intestinului subtire
D.Flexura colica stinga
- reprezinta continuarea colonului transvers cu
colonul descendent
- se gaseste situat profund , in hipocondrul sting, in
vecinatatea regiunii lombare, mai indepartata de
linia mediana decit flexura colica dreapta
- scheletotopic proiectia sa este mai inalta decit a
flexurii colice drepte, situindu-se la nivelul coastei
a VIII-a stingi
- se prezinta sub un unghi ascutit de 40-50°, cu
orientare anteroposterioara
- raporturi:
 anterior: fata posterioara a curburii mari a
stomacului
 posterior: fata anterioara a rinichiului sting
 superior si lateral: faţeta colica a splinei
E.Colonul descendent
- continua flexura colica stinga si se termina la
creasta iliaca stinga
- are lungime de 14-16 cm si un calibru mai redus
decit al colonului ascendent si transvers
 18
- este situat in profunzime; are un traiect rectiliniu
si vertical, plasat in santul delimitat de rinichiul
sting si de peretele abdominal anterolateral
- este fixat la peretele abdominal posterior cu
ajutorul fasciei lui Toldt stingă
- raporturi:
 anterior: ansele intestinului subtire, omentul
mare
 posterior: diafragmul, muschiul transvers
abdominal si portiunea laterala a muschiului
patratul lombelor
 medial: rinichiul sting, arcul vascular al lui
Treitz
 lateral: spatiul paracolic sting si peretele
abdominal anterolateral
F.Colonul sigmoid(ileopelvin)
- este portiunea terminala a colonului cuprinsa
intre creasta iliaca stinga si a 3-a vertebra sacrata
- face continuarea colonului descendent cu rectul
- cuprinde 2 segmente: colonul iliac si colonul
pelvin
- morfologic, colonul sigmoid prezinta 3 portiuni:
 o portiune fixa – se intinde de la creasta
iliaca stinga la marginea mediala a
muschiului psoas sting, denumita colonul
iliac
 o portiune mobila – ansa sigmoidiana
 o portine cu mobilitate redusa – este
denumita portiunea rectosigmoidiana
- anatomotopografic, colonul sigmoid cuprinde 2
segmente:
 colonul iliac – incepe la nivelul crestei iliace
stingi si se termina la marginea mediala a
muschiului psoas sting
 colonul pelvin – incepe la marginea mediala
a muschiului psoas sting si se termina la a
III-a vertebra sacrala

Vascularizatie
- arterele i.g. sunt reprezentate de artera mezenterica
superioara si artera mezenterica inferioara
- a mezenterica superioara vascularizeaza: cecul,
apendicele vermiform, colonul ascendent si colonul
transvers prin urmatoarele ramuri:

- a.ileobicecoapendiculocolica
 19
- ram colic ascendent
- ram ileal
- ram cecal anterior
- ram cecal posterior
- ram apendicular
- a colica dreapta mijlocie
- a colica dreapta superioara
- a colica medie
- a mezenterica inferioara vascularizeaza: colon
transvers si colonul descendent, colonul sigmoid si rectul
pelvin prin urmatoarele ramuri:
- a colica stinga superioara
- a colica medie stinga
- trunchiul sigmoidienelor

Venele se varsa in:

- v. mezenterica inferioara, ce aduna singele venos de la:
rect si 1/2 stinga a i.g.
- v. mezenterica inferioara se uneste cu v. splenica si
formeaza trunchiul splenomezenteric
- v. mezenterica superioara se formeaza din v.
ileobiceco-apendiculocolica si v. colica dreapta

Inervatie
- este vegetativa, din plexul mezenteric superior si
inferior

Rectul

- este segmental terminal al aparatului digestiv,

situat in pelvisul osos
- rectul prezinta 2 segmente: rectul pelvin si rectul
perineal
- este situat in continuarea colonului sigmoid, la
nivelul celei de-a 3-a vertebre sacrale, terminindu-
se la anus
- de la origine rectul coboara anterior de
concavitatea sacrococcigiana; descrie mai intii o
curbura cu concavitatea anterioara, pina la virful
coccigelui unde se recurbeaza si devine oblic
inferior si posterior

a.Rectul pelvin
 20
- se mai numeste ampula rectala; are o lungime de
9-13 cm si un diametru de 4-5 cm in stare de
plenitudine

b.Rectul perineal
- continua rectul pelvin; are o lungime de circa 3
cm si o circumferinta de 5 cm

Mijloacele de fixare ale rectului:

- sunt impartite in mijloace de suspensie si mijloace
de sustinere
- mijloacele de suspensie sunt reprezentate de
continuare cu colonul pelvin si de peritoneul
pelvin
- mijloacele de sustinere sunt reprezentate de
muschiul levator anal si de aparatul sfincterian
anal
 21
Conformatie exterioara:
1. rectul pelvin prezinta 2 segmente: rectul pelvin
peritoneal si rectul pelvin subperitoneal
a. rectul pelvin peritoneal este acoperit
anterior pe partile laterale de foita seroasa
pelvina, prin intermediul careia are
raporturi :
 anterior – cu fundul de sac
peritoneal rectogenitovezical(la
barbat) si rectouterin(la femeie)
 lateral – cu ulucele peritoneale
laterorectale ale lui Waldeyer
 posterior – cu spatial retrorectal,in
partea superioara a caruia se
gaseste mezorectul
b. rectul pelvin subperitoneal se afla in
spatiul pelvisubperitoneal, este lipsit de
peritoneu si prezinta urmatoarele
raporturi:
 anterior – prostata, veziculele
seminale, portiunea terminala a
ductelor deferente si segmentul
retrotrigonal al vezicii urinare,
elemente separate de rectul pelvin
subperitoneal printr-o lama fibroasa,
denumita fascia prostatoperitoneala
a lui Denonvilliers (la barbat)
-peretele posterior al
vaginului
 lateral – cu partea posterioara a
lamelor sacrorectogenitopubiene
 posterior spatiul retrorectal
2.rectul perineal are urmatoarele raporturi:
 anterior – bulbul spongios al uretrei,
muschiul transvers superficial, uretra
membranoasa, virful prostatei si fibrele
pubourectale ale muschiului levator anal(la
barbat)
-peretele posterior al vaginului,
care este separat de rectul perineal prin
 22
spatiul rectovaginal, unde se gaseste centrul
tendinos al perineului(la femeie)
 lateral – vine in raport cu grasimea, vasele si
nervii care se gasesc la acest nivel
 posterior se afla muschiul levator anal,
rafeul anococcigian(rafeu = linie de joncțiune a
două jumătăți simetrice ale unei formații
anatomice) si glomusul
coccigian(glomus=mică anastomoză între venă și
arteră)
Vascularizatia rectului:
- arterele rectului provin din 3 surse:
 artera rectala(hemoroidala) superioara –
este artera principala a rectului pelvin, ram
terminal al arterei mezenterice inferioare
 artera rectala(hemoroidala) mijlocie – este
un ram al arterei iliace interne
 artera rectala(hemoroidala) inferioara –
este un ram al arterei pudendale interne
- venele rectului se indreapta in 2 directii:
 venele rectale(hemoroidale) superioare –
colecteaza singele venos din partea
superioara a rectului perineal si ajung in
vena mezentericainferioara si apoi in vena
portă
 venele rectale(hemoroidale) mijlocii si
inferioare – se varsa in venele iliace interne
si ajung in vena cava inferioara
Inervatia rectului:
- este asigurata de filete vegetative de origine
simpatica si parasimpatica, respectiv din
simpaticul lombosacrat si parasimpaticul sacral
pentru rectul pelvin; si plexul sacral pentru rectul
perineal

Pancreasul
 23
- este o glanda mixta exocrina si endocrina ce participa la
digestie si metabolismul glucidelor

- are forma alungita transversal, cu 4 portiuni:

- capul pancreasului, cuprins in cadrul duodenal
- gâtul pancreasului, face legatura intre cap si corp
si prezinta superior şanţul duodenal si inferior
şanţul mezenteric
- corpul pancreasului, inconjoara flancul sting al
coloanei vertebrale
- coada pancreasului, ajunge in hilul splinei
- este un organ profund, retroperitoneal, plasat transversal
la nivelul abdomenului posterior, cu capul orientat spre
dreapta, in potcoava duodenala
- pancreasul se gaseste in loja pancreatica, delimitata
astfel:
- superior: plan ce trece prin extremitatea
anterioara a coastei a VIII-a
- inferior: plan ce trece la 2 cm deasupra
ombilicului
- dreapta: plan vertical trasat la 4 cm de linia
mediana
- stanga: plan vertical la 2 cm de linia
medioclaviculara stinga
 24
- scheletotopic capul pancreasului corespunde vertebrelor
L2-L3
- pancresul are forma unui „ciocan cu mâner”, turtit
anteroposterior si prezinta o curbura cu concavitatea
posterioara ce imbratiseaza lordoza coloanei vertebrale
lombare
- are lungime de 15-20 cm, 4-5 cm inaltime, 2-3 cm
grosime, si greutatea de 60-70 g
- are culoare alb-rozie spre roz intens
- consistenta este mai scazuta decat a ficatului si prezinta
aspect extern lobulat

Mijloace de fixare
- potcoava duodenala
- vasele sangvine: trunchiul celiac si a. mezenterica
superioara
- fasciile de acolare:
- retroduodenopancreatica dreapta si stinga
- preduodenopancreatica supra si submezocolica
- retromezogastrica
- peritoneul parietal posterior

Conformatie exterioara:

- capul pancreasului, cuprins in potcoava duodenala

prezinta 2 fete si 3 margini:
 fata anterioara vine in raport cu: radacina
mezocolonului transvers, artera
pancreaticoduodenala dreapta superioara,
artera gastroepiploica dreapta, artera colica
dreapta superioara
 fata posterioara are rapoarturi cu: arcadele
duodenopancreatice, ductul coledoc, ductele
pancreatice, vena porta, vena cava
inferioara, vasele renale drepte, pilierii
diafragmului si corpii vertebrelor lombare II
si III
 marginea superioara are raporturi cu:
portiunea superioara a duodenului
 marginea dreapta vine in raport cu:
portiunea descendenta a duodenului
 marginea inferioara – trimite spre stinga o
prelungire, denumita procesul uncinat sau
pancreasul mic a lui Winslow
-
 25
- colul pancreasului(istmul), face legatura dintre cap
si corp si este cuprins intre portiunea superioara a
duodenului, superior, si vasele mezenterice
superioare, inferior ; prezinta 2 fete:
 fata anterioara – este retroperitoneala,
corespunde peretelui posterior al bursei
omentale, prin intermediul careia vine in
raport cu pilorul
 fata posterioara – corespunde venei
mezenterice superioare si originei venei
porte
- corpul pancreasului, are forma unei prisme
triunghiulare si prezinta 3 fete si 3 margini:
 fata anterioara – este retroperitoneala,
corespunde peretelui posterior al bursei
omentale
 fata posterioara – are raporturi cu vena
splenica, vena mezenterica inferioara
 fata inferioara – este situata deasupra
radacinii mezocolonului transvers, a
unghiului duodenojejunal si a arterei
pancreatice inferioare a lui Testut
 marginea superioara –este in raport cu
trunchiul celiac, cu plexul solar(ganglionul
semilunar sting) si cu artera splenica
- coada pancreasului – este mobila, situata in
epliplonul pancreaticosplenic; are raport cu vasele
splenice, plasate pe fata anterioara a cozii si cu
hilul splinei

Vascularizatie
- trunchiul celiac, ram din aorta abdominala
- a mezenterica superioara, ram din aorta abdominala
- aa pancreaticoduodenale superioare si inferioare

Venele au aceeasi dispunere ca si arterele: v.

pancreticoduodenala superioara, v. pancreticoduodenala
inferioara, vv pancreatice

Inervatia
- este vegetativa, din plexul celiac