1.

TEHNICA DE PERIAJ BASS

Tehnica de periaj Bass ajută la cură țarea dinților prin folosirea de mișcă ri vibratorii.
De asemenea, acesta stimulează circulația sanguină la nivelul gingiilor.
Pentru folosirea acestui tip de periaj, periuța de dinți se orientează cu perii în unghi
de 45 de grade față de axul longitudinal al dinților (paralel cu fețele plane). Perii trebuie
să se afle în contact atâ t cu gingia, câ t și cu dintele. Mișcă rile de curățare sunt verticale,
dinspre gingie înspre dinte.
Mai întâ i se periează
fețele anterioare ale dinților,
pornind de la maxilar și
continuând cu mandibula,
iar apoi fețele posterioare.
La sfâ rșit se periează
suprafețele
poziționând ocluzale,
perpendiculară periuța
Pentru această tehnică
pe ele., se
aplică o presiune ușoară și
vibratorie în axul fibrelor
(pâ nă câ nd se observă
albirea gingiilor) și, fără a
desprinde vârful perilor, se
folosesc scurte de înainte-
înapoi.
Datorită mișcă rilor
vibratorii se îndepă rtează
mai eficient
placa
bacteriană . Tehnica Bass este utilă deoarece cură ță toate fețele dinților, inclusiv a
ultimului molar și a șanțurilor gingivale.
 2. TEHNICA DE PERIAJ CHARTERS

Tehnica de periaj Charters este utilă pentru periajul interdentar sau pentru
curățarea dinților în jurul unor dispozitive (ex. aparat dentar). Perii periuței de dinți se
poziționează invers față de metoda Bass – la 45 de grade față de axul dintelui. În acest
fel, filamentele periei se ingajează interdental, având porțiunea terminală îndreptată
înscre ocluzal. La fel ca în cazul tehnicii Bass, mișcă rile sunt scurte, vibratorii.
Pentru perierea fețelor ocluzale, perii se așează perpendicular și se folosesc mișcări
scurte de tipul înainte-înapoi și rotatorii.
Tipurile de periuțe recomandate pentru această tehnică sunt cele de consistență
medie înspre tare. De asemenea, acest periaj poate fi completat și prin folosirea unor
perii interdentare care ajută la curățarea în profunzime a zonelor mai greu accesibile.

3. TEHNICA DE PERIAJ STILLMAN

Pentru tehnica de periaj Stillamn periuța se așează orizontal, cu capetele pe mucoasa

gingivală și pe zona cervicală a dinților. La fel ca în cazul tehnicilor de mai sus, perii de
aplică într-un unghi de 45 de grade față de axul longitudinal al dintelui.
Mai întâ i se aplică o presiune a periei până se va observa o ușoară albire a gingiei. Fără a
mișca perii de pe loc, se asociază o mișcare vibratorie, iar apoi zona se decomprimă pentru
a permite vaselor de sâ nge să se reumple. În continuare, se folosesc mișcă ri de dute- vino
orizontale pe fețele ocluzonale. Dezavantajul acestei tehnici este efectul redus de
 curățare a dinților și posibilitatea de a proboca leziuni
gingivale dacă persoana aplică o presiune prea mare pe
gingie.
Tehnica Stillman modificată se realizează la fel cu cea
originală , însă, în plus, adaugă p mișcare verticală în zig-zag
pe toată suprafața dintelui. Aceasta este indicată în cazul
unei retracții gingivale progresive prin evoluție precoce sau
în cazul igieniză rii suprafețelor radiculare expuse în urma
gingivectomiei.

4. TEHNICA DE PERIAJ CIRCULAR (FONES)

Tehnica de periaj circular esre singura dintre tehnici care se realizează cu dinții în
contact. Periuța de dinți se plasează în poziție orizontală, cu perii perpendicular pe
fețele anterioare ale dinților.
Mișcă rile specifice tehnicii circulare sunt mișcă ri largi, circulare, cuprinzând
elementele gingivo-dentare de la fundul mai sac maxilar, la cel mandibular. Această
tehnică este indicată colectivită ților de copii și contribuie la igienizarea corespnzătoare
a spațiilor proximale și gingivo-dentare.
Unul din dezavantaje ar fi acela că poate fi traumatizantă pentru zona coletului,
conducâ nd la leziuni la nivel gingival și dentar (ex. recesiuni gingivale și abraziunea
țesuturilor dentare).
Bibliografie:
http://www.dentistul.info/
http://www.romedic.ro/
http://www.dentistdentalcare.com/
http://prezi-dent.md/