Roman Andreea Ioana

Grupa 10

Detartrajul

Reprezinta una din cele mai importante proceduri ale tratamentului bolii parodontale, care,
in general, se practica in conditii obisnuite, fara pregatiri speciale. Fiind o manopera sangeranda,
detartrajul, in special cel subgingival, trebuie precedat de un tratament cu antibiotice la bolnavii cu
pusee recente de reumatism articular acut, cu maladii cardiace congenitale sau alte boli generale in
care se pot produce insamantari microbiene in urma bacteriemiei produse de detartraj.
Detartrajul este procedura de indepartare a tartrului si placii microbiene asociate de pe
suprafetele dentare supra- si subgingivale. Detartrajul supragingival se realizeaza cel mai bine cu
seceri, chiurete de detartraj, ultrasunete. Detartrajul subgingival se face cu chiurete universale sau
speciale de detartraj. De asemenea, pile sau razuse subgingivale, sapaligi si cu ultrasunete, dar in
acest ultim caz numai pana la 3-4 mm profunzime de la marginea gingivala libera. Detartrajul
subgingival si chiuretajul radicular se realizeaza cel mai bine cu chiurete de detartraj de tip
universal sau special, specifice suprafelelor radiculare. Alegerea instrumentarului de detartraj este
decisiva pentru reusita acestuia cu minimum de efort, timp si deplasare a partilor active, care trebuie
sa fie eficiente in zonele subgingivale, interdentare si interradiculare accesibile si sa fie compatibile
curburilor coronare si radiculare.

Pozitia pacientului si a medicului depind de tipul fotoliului dentar, de obisnuinta medicului

de a lucra in picioare sau pe un scaun fix ori mobil si trebuie sa asigure o buna vizibilitate, accesul
sigur si actionarea eficienta in zona instrumentata. La fotoliile clasice ajustate manual, marginea
superioara a spatarului este la nivelul spinei omoplatului, tetiera in regiunea occipitala, fotoliul
ridicat astfel incat cavitatea bucala a pacientului se afla in acelasi plan orizontal cu articulatia cotului
atunci cand medicul flecteaza antebratul in unghi de 90° pe brat. Pentru instrumentarea dintilor
maxilari si a ultimilor molari mandibulari, capul pacientului este pozitionat in extensie, iar pentru
dintii mandibulari - mai aproape de verticala. Medicul se deplaseaza in dreapta si in fata sau in
dreapta si in spate cand foloseste mai mult vizibilitatea indirecta, prin oglinda. La fotoliile dentare
moderne, actionate hidraulic sau electromecanic, pacientul este culcat pe spate, cu barbia usor
ridicata cand se instrumenteaza arcada maxilara. Pentru arcada mandibulara, spatarul este inclinat la
30-40% fata de orizontala, iar pacientul coboara barbia pana cand mandibula este paralela cu
podeaua, pozitie care usureaza instrumentarea zonei linguale a dintilor frontali mandibulari. Scaunul
este ridicat astfel incat cavitatea bucala se afla in acelasi plan cu articulatia cotului medicului.
Medicul, asezat pe scaun, se plaseaza intr-o pozitie asemanatoare cu a indicatorului orar al unui ceas
reprezentat virtual de fata pacientului: pozitia intre 8 si 13 pentru dreptaci si intre ora 11 si 16
pentru stangaci. Aceasta ultima pozitie poate ti folosita si de dreptaci pentru instrumentarea cu
vizibilitate directa a zonei linguale corespunzatoare caninului si premolarilor de pe hemiarcada
dreapta mandibulara. Folosirea aspiratorului de saliva este utila in cursul efectuarii detartrajului
manual si abligatorie la detartrajul cu ultrasunete.
 Controlul instrumentelor de detartraj se refera la asigurarea stabilitatii lor in timpul utilizarii
cu maximum de eficienta. Acestea se realizeaza prin fixarea instrumentului intre degete (priza
instrumentului) si prin alegerea unui bun punct de sprijin pe arcada dentara. Instrumentul de
detartraj trebuie tinut astfel incat sa permita o buna sensibilitate tactila, deplasarea partii active cu
usurinta in toate directiile cerute de actul terapeutic, evitarea incordarii si a obaselii musculare a
degetelor, mainii si bratului, evitarea deraparii si traumatizarii partilor moi sau a dintilor vecini.

Priza instrumentului :
Pentru dintii frontali, instrumentul de detartraj se tine intre degetul mare, aratator si
mijlociu, ca un stilou sau pix, realizand efectul de tripod. Degetul inelar ia punct de sprijin pe dintele
care este detartrat si, in acest caz, tripodul degetelor este mai aproape de partea activa a
instrumentului.
 Atunci cand dintele este situat mai distal, punctul de sprijin este la distanta de unu-doi dinti
spre mezial, iar tripodul se alungeste: degetul mare si aratator mai departe de partea activa, iar
degetul mijlociu usor flectat sau alungit pe maner pana aproape de partea activa, pe care o
directioneaza si careia ii controleaza deplasarile in aceasta pozite, instrumentul de detartraj se
situeaza cu partea pasiva si manerul aproape de axul vertical al dintelui.
Instrumentul de detartraj poate fi tinut si in podul palmei, cand manerul este inconjurat de
patru degete, iar degetul mare este situat in lungul manerului, spre partea activa. Mentinerea
instrumentului de detartraj in aceasta pozitie ofera un plus de forta in dislocarea tartrului
supragingival din zonele accesibile, dar scade sensibilitatea tactila si nu permite un detartraj
subgingival si un chiuretaj radicular eficient. Priza "in podul palmei" este intotdeauna folosita
pentru manipularea jetului de aer, apa si spray al unitului dentar. Punctul de sprijin poate fi luat si in
afara cavitatii bucale, de exemplu, in cazul instrumentarii dintilor posterior, si de pe hemiarcada
stanga, prin aplicarea degetului inelar si mic al mainii drepte sub comisura stanga a buzei; degetul
mare si aratator sunt unite pe o fata a manerului mai departe de partea activa, iar degetul mijlociu
aplicat intim de-a lungul manerului, pe fata opusa. Comisura stanga a buzei este retrasa si distantata
de zona instrumentata cu ajutorul oglinzii dentare, tinuta cu mana stanga.

Instrumentarul pentru detartraj:

- instrumente de examinare: sonde de parodontometrie si sonde exploratorii;

- instrumente de detartraj si chiuretaj radicular: seceri, sapaligi, pile sau razuse, chiurete;
- instrumente de netezire fina si lustruire a suprafetelor dentare dupa detartraj: palnii de cauciuc
rozetate sau nu, perii rotative, benzi abrazive si de lustruit.
Orice instrument de detartraj este format din trei parti:
- partea activa, folosita pentru indepartarea depozitelor de tartru si, in general, face corp
comun cu intregul instrument; uneori, partea activa este detasabila prin desurubare. Unele
instrumente au ambele capete prevazute cu parte activa .
- partea pasiva si de legatura cu manerul variaza ca forma, angulatie si lungime in functie de
asigurarea unui acces eficient la nivelul depozitelor de tartru
- manerul este astfel ales, ca forma si dimensiuni, incat sa asigure o buna priza si sa previna
oboseala musculara.
Suprafata striata usureaza priza instrumentului. Manerul gol in interior reduce greutatea si
creste perceptia tactila a instrumentului.
1. Secerile pentru detartraj: Sunt instrumente folosite In special pentru detartrajul
supragingival, dar pot patrunde in santul gingival si pungile mici.
Exista doua tipuri principale de seceri:
- anterioare, cu partea activa cu o singura curbura, in acelasi plan cu manerul, si partea
pasiva sau de legatura. Sunt folosite pentru detartrajul dintilor frontali ; in sectiune pot avea forma
triunghiulara, de patrat sau de dreptunghi;
- posterioare, in contraunghi, cu partea activa de forma triunghiulara in sectiune, cu doua
curburi in planuri diferite, ceea ce Ie permite accesul interdentar la premolari si molari .

Indicatii si modul de utilizare: Ambele tipuri de seceri se folosesc prin miscari de impingere si de
tractiune a blocurilor de tartru supragingival. Indepartarea tartrului situat in santul gingival, in
apropierea marginii gingivale libere este posibila cu secerile numai daca gingia permite insinuarea
lor, fara sa fie dilacerata, sectionata.

2. Daltile de detartraj Sunt instrumente cu partea activa in continuarea axului manerului si a

partii pasive, usor curbata si terminata cu a margine ascutita bizotata la 45°, Marginea formeaza cu
laturile partii active doua unghiuri bine exprimate.
Indicatii si mod de utilizare: Daltile de detartraj sunt indicate pentru indepartarea tartrului
supragingival din zonele interdentare, proximale, accesibile (cu ambrazura gingivala deschisa) ale
dinlilor frontali.
Partea activa, terminala, este plasata dinspre vestibular spre oral, in pozitie orizontala si
printr-o miscare de deplasare disloca tartrul de pe suprafelele aproximale ale dintilor frontali.

3. Sapaliga de detartraj Este un instrument cu partea activa in unghi de 99°-100° fata de

partea pasiva, de legatura cu manerul . Partea activa prezinta a margine ascutita rectilinie, formata
de intalnirea suprafetei faciale cu suprafala subiacenta, oblica la un unghi de 45° . La unirea
suprafetelor faciale cu fetele laterale si fata subiacenta se formeaza muchii active, bine exprimate.
Aceste muchii pot fi rotunjite usor cu o piatra montata, abraziva, pentru a evita dilacerarea partilor
moi si crearea de santuri, pe suprafala radiculara, cand instrumentul este introdus sub marginea
gingivala libera. Domeniul de aplicare:
- la nivelul dintilor anteriori. frontali, cand partea pasiva a instrumentului este rectilinie si
mai scurta;
- la nivelul dintilor laterali, cand partea pasiva este angulata fata de maner si mai lunga.
Indicatii si mod de utilizare: Sapaliga este indicata pentru indepartarea tartrului
supragingival si a celui subgingival situat adiacent si sub marginea gingivala libera numai daca gingia
este suficient de laxa pentru a permite insinuarea instrumentului la acest nivel. De asemenea, este
indicata pe fetele vestibulare si orale ale dintilor si pe fetele proximale care marginesc spatii
edentate.
Instrumentul se aplica pe suprafata dentara sau radiculara, evitand traumatismul gingival.
Adaptarea marginii active rectilinii pe o suprafala curba este dificila. Pozitia instrumentului este
verticala in axul dintelui sau cat mai aproape de verticala. Dislocarea tartrului se face prin miscari de
smulgere, de tractiune spre marginea incizala sau suprafata ocluzala.

4. Pilele sau razusele Au partea activa formata din mai multe muchii ascutite
paralele.,inclinate fata de baza la un unghi de 90°-105° (ca o serie de 4-5 sapaligi) . Baza
instrumentului este rotunda sau ovala. Partea pasiva. de legatura variaza ca lungime si inclinatie in
functie de zona unde este utilizat instrumentul: la dintii frontali sau la cei laterali.
Indicalii si mod de utilizare: Pilele sau razusele sunt indicate pentru:
- indepartarea tartrului situat imediat langa sau sub marginea gingivala libera numai cand
aceasta este suficient de laxa pentru a permite insinuarea instrumentului fara sa produca dilacerari;
- Indepartarea blocurilor mari de tartru subgingival prin fracturarea sau fragmentarea
acestora, pentru a usura dislocarea blocurilor totala ulterioara cu chiurete de detartraj;
- netezirea zonei de jonctiune smalt-cement;
- uneori, pentru indepartarea unor portiuni marginale in exces ale unor obturatii de colet sau
aproximale.
Instrumentul este plasat cu partea activa in contact cu suprafata dintelui, vestibular, oral sau
proximal, cu partea pasiva cat mai aproape de axul vertical al dintelui. Deplasarile se fac prin apasare
si tractiune in axul lung al dintelui. Exista pile foarte fine, utile in detartrajul subgingival si chiuretajul
cementului necrotic al pungilor parodontale.

Secerile, daltile si sapaligile sunt indicate, in special, pentru dislocarea depozitelor mari de
tartru supra sau subgingival, in timp ce pilele foarte fine si chiuretele sunt folosite pentru
indepartarea depozitelor mici, reziduale de tartru si pentru netezirea suprafetei radiculare. Din cauza
riscului de traumatism dentar si gingival, a dificultatii de ascutire, a superioritatii chiuretelor si
detartrajului cu ultrasunete, utilizarea pileior, daltilor si sapaligilor pentru detartraj este limitata.

DETARTRAJUL CU ULTRASUNETE
DERTRAJUL CU UL TRASUNETE Reprezinta un adjuvant al detartrajului manual, pe care nu iI poate
inlocui In totalitate. Domeniul de aplicare a detartrajului cu ultrasunete este tartrul supragingival si,
numai in parte, tartrul subgingival, situat imediat sub marginea gingivara libera.
Au fost imaginate si folosite doua principale tipuri de aparate de detartraj cu ultrasunete:
- aparate bazate pe efectul piezoelectric;
- aparate magnetostrictive.
Ambele tipuri sunt formate din patru componente principale:
1. generatorul electric, care produce energie de inalta frecventa;
2. piesa de mana si partea terminala activa;
3. sistemul de racire cu apa;
4. dispozitivul de pornire-oprire.
Aparatele piezoelectrice sunt mai bine tolerate de bolnavii cardiaci purtatori de stimulator cardiac
(pacemaker).

Aparatele magnetostrictive folosesc energia de inalta frecventa care rezulta din trecerea in
spirala a curentului electric in jurul unui pachet compact de benzi (tole) feromagnetice, situat in
corpul piesei principale. Benzile feromagnetice (tole) convertesc energia electrica in energie
magnetica sub forma de vibratii rapide de la 20.000 la 45.000 cicli pe secunda, ceea ce corespunde
unei deplasari de circa 28-30 11μm, intr-un sens si in altul, al varfului partii active. Traiectoria
deplasarii este de trei feluri: Inainte-Inapoi, circulara sau In forma de 8.
Acest tip de aparat este practic Inlocuit de aparatele piezoelectrice.
Aparatele piezoelectrice folosesc impulsuri electrice de inalta frecventa care produc efect
(energie) ultrasonic. Miscarea generata de un sistem de cristale de cuart, care se contracta si se
dilata sub influenta curentului electric, are o deplasare liniara bipolara pe o distanta de 2-3 mm la o
frecventa de 25.000-50.000 de cicli pe secunda.
In cazul ambelor tipuri de aparate, la varful instrumentelor se concentreaza un flux acustic,
turbulente si fenomenul de cavitatie, care consta in formarea unui flux de bule de implozie
generatoare de microunde de soc cu actiune de dizlocare mecanica a structurilor invecinate.
Partea activa este realizata, in principal, in trei variante, ca forma si mod de actiune:
Forma de spatula cu capatul activ:
- sectionat perpendicular pe axul longitudinal, pentru detartrajul fetelor vestibulare si orale;
- sectionat oblic cu un unghi ascutit, pentru zonele adiacente aproximale interdentare;
- rotunjit, pentru suprafetele concave, supracingulare.
Spatula este indicata la inceputul detartrajului, pentru indepartarea depozitelor
supragingivale de tartru, pete colorate, detritusuri organice. Este usor de aplicat pe fetele accesibile
ale dintilor situate supragingival.
Forma de secera cu varf ascutit este un instrument universal, indicat pentru detartrajul
fetelor proximale, meziale si distale si a santului gingival. Reprezinta instrumentul de detartraj fin,
eficient in special de la incisivi pana la suprafata meziala a primului molar.
Instrumentelie In forma de spatula si de secera primesc jetul de apa necesar racirii dintr-un
conduct tubular exterior (Ia aparatele mai vechi) care poate fi dezasamblat pentru curatire sau (Ia
aparatele moderne) din interiorul tubular al partii active.

Forma de sonda, cu partea activa subtire. Datorita formei si dimensiunilor sale, are acces pe
toate suprafetele dentare si este activa in santul gingival si in pungile parodontale mici, de 3-4 mm,
unde, la valori medii ale puterii generatorului de ultrasunete, disloca depozitele mici de tartru
subgjngival restant. Este un instrument ultrafin de detartraj.
Reguli de aplicare a instrumentului activ de detartraj:
Se recomanda aplicarea instrumentului manual (piesa de mana) mentinut ca un creion, cu
varful partii active situat mai mult prin propria greutate si doar atunci cand operatorul resimte o
rezistenta mai mare din partea tartrului sa se aplice o presiune controlata; partea activa a
instrumentului se situeaza paralel cu suprafala dintelui, la inceput fara vibratii, pentru a controla
rugozitalile. iar in activitate deplasarile sa vor face tot paralel cu suprafata dentara, cu presiune mica
si controlata in mod continuu, realizand un caroiaj prin lungi trasee curbate in raport cu izoclinele
morfologiei dentare si paralel cu marginea gingivala libera.
Dispozitivul de spalare este folosit la unele aparate in cazul infectiilor acute din zona
santului gingival, gingivo-stomatita ulceronecrotica.
Puterea de iesire a vibratiilor produse se regleaza la o intensitate mica, medie sau mare.
Fluxul de apa care in mod normal formeaza, la iesirea din tubul de aductiune, un nor fin de
particule poate fi, de asemenea, reglat la un debit mai mare sau mai redus. Unele aparate mai noi
cuprind si un dispozitiv de imprastiere puternica a unui jet de pulberi fine (bicarbonat de sodiu) in
scopul albirii suprafetelor dentare.
Indicatiie detartrajului cu ultrasunete:
1. Tartru supragingival.
2. Petele colorate depuse pe suprafata smaltului.
3. Tartrul din santul gingival sau din pungile parodontale superficiale, de 3-4 mm.
Detartrajul cu ultrasunete prezinta avantaje fata de detartrajul manual cu instrumente
clasice si, de aceea, este indicat si in urmatoarele situatii:
4. In gingivostomatita ulcero-necrotica (GSUN), pentru indepartarea grosiera a depozitelor
mari de tartru, cu blandete, pentru a nu accentua durerile.
Fata de detartrajul manual, exista avantajul lipsei de derapare a instrumentului, care este
mentinut si aplicat cu o forta redusa. Riscul de suprainfectare sau de difuzare a infectiei este redus.
5. La bolnavii hemofilici si in formele de parodontite acute hiperplazice, ulcerate, cu
sangerari accentuate, datorita traumatismului gingival mult mai redus decat in cazul detartrajului cu
instrumente clasice.
6. In fazele incipiente de imbolnavire: gingivita cronica si parodontita marginala cronica
superficiala, pentru actiunea eficienta, netraumatica.
 7. In cursul interventiilor chirurgicale, pentru dislocarea unor depozite foarte aderente de
tartru subgingival. Chiuretarea suprafetelor radiculare prin indepartarea cementului necrotic se
realizeaza mai bine cu instrumentar manual decat cu ultrasunete.
Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete
1. Bolnavi cu boli, infectioase, contagioase.
2. Pacienti cu reflexe de voma exagerata.
3. Hiperestezie dentinara accentuata.
4. Copii mici.
5. Bolnavii cardiaci purtatori de stimulator cardiac (pacemaker).
In cazul aparatelor magnetostrictive. Graviditatea nu reprezinta, in sine, o contraindicatie a
detartrajului cu ultrasunete, de asemenea, nici bolile psihice, cu exceptia unor anumite episoade sau
forme de imbolnavire psihica majora, situatii cand nu se poate colabora cu pacientul.
Tehnica detartrajului cu ultrasunete
A. Pregatirea pacientului
a) Pozitia pacientului in fotoliu trebuie sa fie apropiata de verticala, pentru a preveni
refluarea excesului de lichid in faringe, chiar daca se foloseste aspiratorul bucal.
b) Protectia pacientului se face cu un sort cu piept lat, pana sub barbie, din plastic gros si cu
o laveta absorbanta de unica folosinta, din hartie plastifiata, aplicata pe deasupra, sub barbie.
c) Anestezie de contact la persoane emotive, hipersensibile.
B. Pregatirea instrumentarului
a) Alegerea $i a$ezarea in ordinea de lucru a partilor active. Fixarea primului instrument de
lucru in piesa de mana a aparatului. b) Controlul jetului de apa, care se regleaza astfel 7ncat sa
raspandeasca un nor fin de particule. c) Controlul puterii generatorului de vibratii $i aducerea lui la
un nivel mediu sau potrivit conditiilor de lucru. d) Aplicarea aspiratorului de saliva. C. Aplicarea
instrumentarului de detartraj cu ultrasunete a) Oetartrajul vertical. Se incepe cu instrumentul in
forma de spatula, care, men/inut cu panea activa la un unghi de 45" fala de suprafata de sma teste
antrenat dinspre marginea incizala sau suprafata ocluzala catre coletul dintelui $i 7napoi. Pentru
fiecare suprafata dentara sunt necesare 6-10 deplasari verticale 7n dublu sens.

b) Detartraju/ orizonta/ ~i 'in diagonala completeaza detartrajul vertical printr-un caroiaj sistematic
al suprafelelor vestibulo-orale. Partea activa a instrumentului de tip spatula se inlocuie$te cu
varianta sa seclionata terminal in unghi ascufit. care patrunde in spaliile interdentare, $i cu varianta
de spatula cu capatul terminal rotunjit, activa pe suprafelele dentare orale, in forma concava, ale
incisivilor superiori $i inferiori. c) Detartrajul fin se face cu instrumentul tip secera, care indeparteaza
punctele de tartru restant de pe suprafelele dentare supragingivale accesibile $i tartrul din $anlul
gingival. Acesta este depistat cu varful neactivat al instrumentului, dupa care, prin apasarea
contactului de pomire, se fac deplasari mid, fine, de-a lungul $anlului gingival. d) Detartrajul ultrafin
se face cu instrumentul tip sonda, cu care se indeparteaza depozitele punctiforme din gropilele $i
$anlurile coronare $i se disloca tartrul din $anlul gingival sau pungile parodontale mid, de 3-4 mm
adancime, prin mi$cari limitate, executate bland, fara apasari. De altfel (ca $i in cazul folosirii
frezelor de turbina in prepararea cavitalilor), apasarea excesiva opre$te vibralia piesei active $i a
detartrajului. Durata de menJinere a instrumentului este legata de experienta c1inica a practicianului
$i, de rezistenla la dislocare a tartrului. Este preferabila menlinerea capatului activ al instrumentului
de detartraj In contact mobil cu suprafala vizata, decat un contact fix, prelungit in aceea$i zona de
aCliune. Varful instrumentului de detartraj trebuie verificat sa nu prezinte neregularitati, rupturi care
produc traumatisme puternice ale suprafetelor dentare. A vantaje/e detartraju/ui cu u/trasunete 1.
Mijloc de detartraj modern, eficient, ergonomic. 2. Actiune mai pUlin traumatizanta asupra
structurilor dentare $i gingivale, cand este folosit in mod corespunzator. Posibilitatea de a fi folosit In
afecliuni gingivale acute, la hemofilici, in cazul fragilitalii capilare. 3. Indepartarea depozitelor
pigmentate de pe suprafelele dentare. 4. Bine suportat, nedureros la persoane adulte, echilibrate
neuropsihic, fara fenomene de hiperestezie dentinara. Dezavantaje/e detartraju/ui cu ultrasunete 1.
Vibraliile puternice, aplicate timp indelungat, perpendicular pe suprafala dentara, pot produce
desprind'eri ale prismelor de small $i dislocari ale cementului. 2. Vibraliile puternice in $anlul gingival
pot produce desprinderea epiteliului jonclional $i a ligamentelor supraalveolare, in specialla copii $i
tineri in perioada de cre$tere.

3. Durerile hiperestezice sunt, uneori, greu de suportat de Dureri pacienti, de la inceput sau dupa
utilizari repetate ale detartrajului cu hiperesteziee ultrasunete. 4. Sub actiunea vibratiilor produse de
ultrasunete, partea Vibratii mecanica activa poate disloca obturatiile metalice sau nemetalice in
cazul unor retentii insuficiente ale acestora sau ale unor carii secundare care submineaza stabilitatea
obturatiilor; de asemenea, pot fi dislocate fatetele insuficient ancorate pe suportul metalic al unor
coroane sau punti. 5. Jetul de apa proiectat pe dinte ~i gingie se impra$tie intr-un nor Nor fin fin,
care poate antrena, in microclimatul cabinetului, particule mici de detritus organic cu microbi
patogeni. Acestea pot fi inspirate de medic Mieroelimat ~i persoanele din jur, in absenta unei
protectii corespunza Proteetie toare: masca, ochelari, scut facial de protectie din material plastic
Rise de w~or. Riscul de infectie este mai mare in cazul detartrajului efectuat pe infeetie un teren
septic, de exemplu: gingivostomatita ulcero-necrotidi, hiperplazii ulcerate, infectate, subacute sau
acute, abces parodontal marginal. 6. Jetul de apa reduce buna vizibilitate in aria de detartraj ~i poate
Redueerea fi proiectat spre practician mai ales in cazul detartrajului palatinal al vizibiliUltii dintilor
frontali superiori. 7. In timp, rezistenta la solicitarile vibratorii intense ale metalului din care este
confectionata partea activa a instrumentului scade uneori pana la fracturarea vartului, ce poate fi
proiectat in mucoasa faringiana Fraeturarea sau inghitit.

Bibliografie