SEMIOLOGIE GENERALA- Note de lucrari practice

FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA

Este un document clinic care consemnaeza toate datele furnizate obtinute prin
diferite metode de investigatie conducand la elaborarea diagnosticului.
- Poate fi sursa de prelucrare de date stiintifice
- Act medico- legal ( bolnavul sau familia este obiectul unei situatii penale –
cazurile de malpraxis)
Obiectivul final al oricarui act medical este tratamentul cat si vindecarea
pacientului. Pentru o terapie eficienta este nevoie de un diagnostic corect ce
presupune cunoasterea manifestarilor bolii si interpretarea logica.
Manifestarile de boala pot fi:
- Subiective- ( cele resimtite de bolnav), - SIMPTOME ( ex- greata ,varsaturi
,durere) . Ele se obtin in cadrul anamanezei.
- Obiective – (observate si obtinute de medic prin examnul clinic)- SEMNE
F.O.este alcatuita din 5 parti
- datele personale( varsta ,sex, ,profesie)
- motivele internarii
- istoricul bolii
- antecedentele ( fiziologice si patologice)
- conditii de viata si de munca
Bolnavul se adreseaza medicului pentru un motiv ,de regula pentru o suferinta
care necesita ajutorul acestuia. Pentru bolnavul spitalizat aceasta reprezinta
motivul internarii. De regula se mentioneaza doar 2-3 simptome ce trebuie
definite cat mai clar.. Nu se acepta exprimari ambigue de ex ,,ma doare burta,,,
ma doare ficatul ,stomacul, inima” , ci trebuie precizata regiunea anatomica sau
senzatia resimtita de bolnav nu denumirea bolii sau suferinte anterioare (ex-
bolnavul cu stenoza mitrala nu se interneaza pentru boala in sine ci pentru
dispnee sau hemptizie)
****uneori motivul internarii poate sa nu fie un simptom ,ci pacientul se
adreseaza medicului pentru descoperirea accidentala a unui semn de boala (
nivelul mare al glicemiei ,valori crescute ale tensiunii).
In acesta situatie este inutil de a cauta un simptom inexistent.
SIMPTOMELE – pot fi
- Generale- se refera la suferinta generala a organismului( febra, transpiratie,
hipotermie, inapetenta, scadere ponderala, astenie)
- Particulare se refera la suferinta unui organ sau aparut (tusea, dispnee
,disfagie)
###- unul din simptomele cele mai raspandite al carui analiza poate fi luat ca
model in realizarea anamnezei este DUREREA.
DUREREA- reprezinta o senzatie neplacuta referita la un segment al corpului si
aparuta ca urmare a actiunii unui stimul nociv care a produs sau ar putea produce
o leziune. – durerea este o senzatie fiind o perceptie proprie a bolnavului.
Indiferent de aspectele ei particulare din punct de vedere clinic ,trebuie analizata
cu multa atentie in functie de parametrii comuni oricarui tip de durere.
Acestia sunt:
- Caracterul topografic al dureri===surprinde localizarea si iradierile sale
- Aspectul temporar====cuprinde momentul aparitiei ,durata si evolutia
- Aspectul cantitativ====greu de apreciat- se refera la intensitate. Depinde
de gradul de constienta al bolnavului ,circumstantele de aparitie, unele
atitudini sociale sau educationale
- Aspectul calitativ==== se refera la compararea ei cu alte senzatii. Durerea
poate fi resimtita ca o apasare ,arsura. Durerea inflamatorie este de tip
pulsatil, coronariana este constrictiv, pleurala este comparata ca o lovitura
de pumnal.
- Elemente asociate fiziopatologice====se refera la simptome sau semne pe
care bolnavul le resimte sau observa concomitant cu durerea
 - Elemente asociate terapeutice====se refera la masuri ce calmeaza durerea-
pozitii pe care le adopta bolnalul ,manevre simple sau medicamnete cu rol
de atenuarea sau stopare.
- Aspectul psihologic- comportamental=====cuprinde modul in care bolnavul
reactioneaza la durere. La unii bolnavi durerea se insoteste de anxietate
extrema ,moarte iminenta (IMA),agitatie , colica renala)
FEBRA
- Este un simptom frecvent de suferinta generala al organismului
reprezentand cresterea temperaturii corpului peste valoarea normala
- Valoarea normala este axilar sub 37.C
- Intre 37- 38.C – subfebriliatae- - nu se intervine cu medicamente
- 38-……., febra.
- In functie de durata starile febrile pot fi de scurta durata (4-5 zile ) sau lungi
cu epuizarea fizica a organismului.
Cauze principale ale starilor febrile;
- Boli infectioase- bacteriene ,virale ,parazitare
- Tumori maligne- cancerul pulmonar ,gastric, renal ,hepatic, sarcoame-
- Boli de collagen ( mecanism autoimun)- lupus eritematos ,dermatomiozita
,artrita reumatoida
- Boli endocrine- hipotiroidie ,criza adisoniana
- Febra de resorbtie- hematom, zdrobiri musculare , infarct miocardic,
hemoragii digestive
HIPOTERMIA
- Reprezinta scaderea sub 36.C a temperaturii corporale pe interval mai lung.
Poate apare dupa expunere prelungita la frig ca expresie a epuizarii
mecanismelor de termoreglare precedand moartea
- . Mai poate apare in boli cu scadere a activitatii metabolice; - mixedem,
insuficienta hepatica grava, soc, coma diabetica, inanitie
- ####colapsul algid caracterizeaza deshidratarea masiva cu hipotermie
characteristic holerei.
TRANSPIRATIA
TRANSPIRATIA( hipersudoratie,hiperdiaforeza)-
Apare in bolile febrile la scaderea temperaturii, ca semn al activitatii crescute a
mecanismelor termolitice.
-trnspiratia profuza, rece caracterizeaza bolile insotite de descarcari masive de
catecolamine, IMA, soc hemoragic, hipoglicemie
INSOMNIA-tulburare a somnului normal
Poate fi:
- Initiala- pacientul adoarme greu
- Terminala- se trezeste devreme
- Psihogena – in cursul noptii intrerupand somnul
- Cauze organice ( tuse, dispnee,durere)
ASTENIA ( etimologia semnifica lipsa de putere). Poate fi:
- Psihica- mai mare dimineata caracteristica nevrozei
- Organica- oboseala musculara

EXAMENUL CLINIC GENERAL AL BOLNAVULUI

Examenul obiectiv incepe cu examenul clinic general. Acesta cuprinde:
1. Privire generala asupra bolnavului. Inspectia generala
2. Examenul pieli si al fanerelor
3. Examenul tesutului subcutanat
4. Examenul muschilor scheletici
5. Examenul vaselor
6. Examenul articulatiilor
De la primul contact cu bolnavul, inainte de efectuarea anamnezei, medicul
obtine o impresie generala care poate reprezenta un indiciu important asupra
existentei unei anumite suferinte.( blickdiagnose- diagnosticul dintr-o privire).
Astfel se pot distinge:
- Atitudinea in pat sau decubitul
- Atitudinea bolnavului in ortostatism
- Mersul
 - Modificarile fetei
- Constitutia si tipul constitutional
- Starea de nutritive
- Starea psihica
- Vorbirea
##### individual normal si marea majoritatea a bolnavilor au o atitudine
normal libera- decubit indiferent. In anumite cazuri o anumita afectiune impune
o pozitie caracteristica ce ii usureaza suferinta numita pozitie fortata sau
decubit patologic.
Decubitul patologic este o atitudine anormala luata instinctiv de bolnav spre a--i
calma o anumita suferinta – dispnee ,ortopnee,durere. Aceasta constituie o
expresie indirecta uneori foarte caracteristica a unui simptom.
Ortopneea===este o pozitie patologica sezanda pe care bolnavul o ia spre a-si
calma dispneea. Este sprijinit pe perne sau iar numarul de perne pe care le
adauga, permite o apreciere destul de exacta a gradului ortopneei.
Semnificatie
====insuficienta ventriculara stanga ( inima stanga nu poate prelua cantitatea
de sange ce vine din venele pulmonare ,creste presiunea venoasa si capilara
pulmonara ( staza pulmonara), plamani devin mai rigizi ducand la crestrea
travaliului respirator generand senzatia subiectiva de sete de aer cu polipnee
inspiratorie si expiratorie caracteristica. In pozitie sezanda dispneea se usureaza
prin marirea capacitatii vitale
====pleurita uscata- cand predomina durerea toracica bolnavul sta pe partea
sanatoasa spre a-si calma junghiul. Cand se constituie revarsatul pleural
bolnavul sta in decubit lateral, pe partea bolnava, ca partea sanatoasa sa poata
respira usor.
====sindromul meningeal- bolnavul are o pozitie speciala – in,, cocos de
pusca”—capul este in extensie, coapsele flectate pe abdomen si gambele
flectate pe coapsa. Pozitia se explica prin contractura muschilor paravertebrali
determinate de iritatia meningiala. Bolnavul are cefalee atroce ,fotofobie
====peritonita acuta- abdomenul este excavat, bolnavul are dureri abdominale
mari, sta nemiscat in decubit dorsal iar muschi abdominali nu participa la
respiratie .La palpare se constata contractura musculaturii parietale ,dand
senzatia de,,abdomen de lemn”.
POZITII ANTALGICE
In spital examenul ortostatismului constituie o obligatie a medicului la care nu
va renunta decat numai daca starea bolnavului nu permite.
=====leziuni cerebeloase- bolnavul nu poate sta in picioare decat numai daca
exista o baza larga de sustinere.
**** proba Romberg- pune in evidenta tulburarile de static
.Este pozitiva daca bolnavul in ortostatism cu picioarele lipite se dezechilibreaza
cand inchide ochi. Caderea este de aceeasi parte( Romberg sistematizat)- in
leziunile vestibulare si de parti diferite- in leziunile de cordoane posterioare(este
afecata sensibilitatea profunda- ex sifilis)
====hipotensiunea ortostatica- spontana si nu indusa medicamentos, este
determinata de reducerea irigatiei cerebrale
EXAMINAREA MERSULUI
Mersul este o activitate complexa. La realizarea sa, in conditii normale participa
sistemul osteoarticular, muscular ,caile nervoase aferente si eferente,centri
proprioceptori si motori ,aparatul vestibular si cerebelul. Uneori modificarea
mersului este suficient de caracteristica pentru a permite diagnosticul.
====mersul in hemiplegie- membrul inferior in extensie si contractat determina
o miscare ,,in arc ”la fiecare miscare
===mersul embrios- asemanator unui om beat, este caracteristic suferintelor
vestibulare si cerebeloase
====b. Parkinson- bolnavul merge cu pasi mici ,aplecat inainte.
====paralizia de sciatic – popliteu extern- se remarca stepajul. Bolnavul merge
flectand puternic gamba pe coapsa si zgaraie cu varful piciorului. pamantul
ELEMENTE DE SEMIOLOGIE A FETEI
ELEMENTE DE SEMIOLOGIE A FETEI
Notiunea de fata ,fizionomie ,facies
FATA===regiune anatomo- topografica ce nu se cere definita. Ea poate fi sediul
unor procese patologice ( boli de piele ,plagi, infectii limitate)
FIZIONOMIE=== este ansamblul trasaturilor fetei si expresia ce rezulta din
aceasta ( bucurie, tristate, ura, manie ,stupoare)
FACIES===modificarile aspectului fetei ca urmare a aparitiei si dezvoltarii unei
boli. Nu se intalneste la oamenii sanatosi.

1. Faciesul in boala Basedow- exoftalmie bilaterala. Fanta palpebrala este

larg deschisa ,sclerotica vizibila deasupra corneei si irisului- semnul
Dalrympele. Privirea este vie dand impresie de inteligenta. Clipire rara (
semnul Stelwag) ,tremuratura pleoapelor ( semnul Rosenbach)- toate dau
aspectul de ,,spaima inghetata “, palida dand figurii aspect buhait.
Privirea este inexpresiva. Apare alopecie in jumatatea externa a
sprancenelor( semnul Herthog) nas trilobat, macroglosie
2. Faciesul in acromegalie ( patognomonic)- marirea capului, nasului
,urechilor, buzele sunt mari, pliurile frunti sunt ingrosate. Este
impresionanta marirea mandibulei care proemina ,, in galos”. Se asociaza
cu marirea mainilor si picioarelor.
3. Faciesul mitral- apare mai frecvent in stenoza mitrala- se constata roseata
obrajilor ce dau aspect femeii,, de papusa”- ulterior apare cianoza
buzelor.
4. Faciesul in BPOC- cand predomina emfizemul aspectul este de gafaitor roz
(pink puffer). Cand predomina bronsita cronica ,fata este cianotica, si
buhaita (blue bloater)
MODIFICARILE STATURALE
GIGANTISMUL====se intelege cresterea exagerata in inaltime( peste 2m). Este
obligatoriu ca acesta anomalie sa apara inainte de inchiderea cartilajelor de
crestere. Un gigantism adevarat este o entitate rara.. .Se asociaza cu un anumit
grad de retardare mintala+ organe genitale sunt hipodezvoltate. In forma
tumorala apar tulburri de vedere prin comprimarea chiasmei optice..
Prognosticul este rezervat ,moartea survenind la 30-40 ani.
NANISMUL HIPOFIZAR-
-este un sindrom caracterizat prin talie redusa 1.20-1.50m. Este produs de
hiposecretie de somatotrop hipofizar aparuta in copilarie.Copilul se naste
normal dar crestrea inceteaza la 3 ani. Nanismul este armonic ,dezoltare psihica
normala.
NANISMUL TIROIDIAN
- Este endemic in regiunile cu guse. Se caracterizeaza prin triada- nanism
disarmonic, infantilism sexual ,idiotie..Aspectul somatic este caracterisic-
cap mare in raport cu trunchiul, fata rotunda, hipertelorism ,nas mare
trilobat, buze groase ,macroglosie.
SEMIOLOGIA MODIFICARILOR HIDROELECTROLITICE
Tesutul subcutanat reprezinta stratul profund al pielii (hipodermul)
Din punct de vedere al economisirii de apa si sodiu,tesutul subcutanat reprezinta
o component a spatiului interstitial. Modificarile metabolismului
hidroelectrolitic se var manifesta la nivelul acestui tesut prin EDEME.
EDEMUL, reprezinta cresterea volumului lichidian interstitial . Aceasta poate fi
localizat sau generalizat prin acumulare de sodiu si apa subcutanat.
El poate fi de cauza
- Locala- edemul allergic ,inflamator
- Generala- edem cardiac ,renal- in afara de factorii locali intervine si un
sindrom de retentie hidrosalina generalizat
Edemele cronice duc la ingrosarea si cartonarea tegumentului iar la palpare este
aspru cu descuamare marcata.
Edemele se pun in evidenta- retromaleolar ,pretibial ,sacrat, fata- in cazul
edemului renal.
Edemul cardiac
- Este decliv ,apare dimineata
 - Se localizeaza retromaleolar si pretibial
- Este cianotic ,rece prin incetinirea circulatiei sangvine ,relativ dur dar lasa
godeu. Duritatea se accentueaza cu pesistenta edemului prin proliferare
fibroblastica subcutanata (cartonare a tegumentului)
- Este precedat si insotit de dispnee-
- Edemul cardiac este carateristic insuficientei cardiace drepte. Este
determinat de cresterea presiuni venoase si consecutiv celei capilare. Ca
mecanism general intervine reducerea eliminarii renale de sodiu prin
reducerera filtrarii si cresterea resorbtiei.
EDEMUL RENAL
- Intereseaza frecvent fata indeosebi pleoapele
- Localizare regiunea dorsala a piciorului si organe genitale externe
- Temperatura tegumentelor este normala
- Este moale ,alb, pufos si lasa godeu
- Are tendinta spre generalizare ( anasarca)
ANASARCA-
- Sindrom care exprima o pronuntata retentie de sodiu si apa
- Se caracterizeaza prin edeme generalizate si revarsate in cavitati serosae
,cavitati dependente fiziopatologic de spatial interstitial ( ex. Hidrotorax,
ascita, hidropericard,. Aceste revarsate sunt limpezi de culoare sero-
citrin., si sarace in proteine.
EDEMUL VENOS
- Edemul in tromboflebitele superficiale sunt limitate in jurul cordonului
determinat de vena trombozata
- Edemul din tromboflebita profunda
o Este localizat de obicei la un singur picior mai rar bilateral
o Determina cresterea in diametru a gambei
o Dureros spontan si la palpare (semnul Homans- durere intensa la
flexia dorsala a piciorului )
LIMFEDEMUL
- Localizare la membrele inferioare, asimetric,moale
 - Forma cea mai tipica este determinata de filarioza ,boala data de un
nematod ce patrunde in vasele limfatice ( boala apartine patologiei
tropicale)
- Limfedemul secumdar este determinat de invazia neoplazica a
ganglionilor limfatici sau de ablatia chirurgicala a cestora.
EDEMUL INFLAMATOR
- Rosu, cald,dureros, lasa godeu greu sau deloc
EDEMUL QUINCKE SAU EDEMUL ANGIONEUROTIC
- Rozat ,pruriginos, usor dureros cu tendinta la simetrie
- Apare predominat palpebral,la buza superioara
- Poate avea orice localizare cutanata iar interesarea mucoaselor este
frecventa
- Poate evolua in ore ,zile,recidivant,cu localizare diferita.
EDEMUL HEPATIC
- Alb ,pufos ,localizat la nivelul membrelor inferioare
- Apare la ciroticii decompensati
- Tabloul clinic este dominat de sindr. ascitic
- Se insoteste de icter, stelute vasculare,ginecomastie, teleangiectazii
- In producerea edemului intervine scaderea albuminei prin reducerea
sintezei la nivel hepatic+ hipersecretie de aldosteron.
DESHIDRATAREA-reprezinta reducerea continutului hidric al organismului
### pierderea de apa= deshidratare celulara
### pierdera de sodiu= deshidratre extracelulara
Deshidratarea celulara)
- Se insotesc de edeme uneori
- Bolnavul se plange de sete ,anorexie ( nu are greata)
- Limba uscata prin scaderea secretiei parotidiene
- Febra
- Severitatea este data de fenomenele nervoase ( deli r,somnolenta)
- Bolnavul este oliguric
 - Densitatea urinara este mare
DESHIDRATAREA EXTRACELULARA
- Hipotensiune arteriala ( colaps ortostatic datorat reducerii volumului
circulant)
- Tahicardie
- Hipotonia globilor ocular
- Poate apare dupa tratament diuretic excesiv,varsaturi,sindr. diareic acut
prelungit, b Adisson.

SEMIOLOGIA GANGLIONILOR LIMFATICI

Afectiunile ganglionare- adenopatiile, reprezinta o problema de diagnostic
importanta datorita frecventei mari si etiologiei foarte diferite.
Adenopatiile pot interesa ganglioni superficiali sau profunzi. Se vor examina
toate grupele ganglionare accesibile palparii:==occipitali, retroauriculari,
submandibulari, laterocervicali, supraclaviculari ( intodeauna este pathologic-
apar in cancerul gastric sau de prostata- este semn de prognostic terminal),
axilari inguinali, poplitei.
Ca metode se folosete inspectia si palparea,
In adenitele acute se obsv semnele unui process inflamator acut ( caldura
,roseata, edem. ). Este necesar sa se faca si inspectia regiuni aferente limfatice
grupei ganglionare respective, frecvent constatandu-se poarta de intrare a
infectiei. Intre poarta de intrare si grupul ganglionar se observa un cordon
hiperemic- limfangita.
**** nu orice ganglion care se palpeaza este patologic. Prin palpare urmarim
forma, marimea, consistenta, sensibiliatatea ,aderenta la planul profund
****ca forma, ganglioni normali sunt alungiti ,rotunzi, ovali rar depasec 1cm
diametru ,sunt simetrici la palapare. Consistenta este poate fi patologic ferma
,dura ,lemnoasa. In metastazele ganglionare consistenta este dura , lemnoasa.
****adenitele cronice – ganglionii sunt renitenti ,neaderenti, uneori durerosi.
Apar de obicei in afectiuni dentare, amigdaliene, genitale, localizati
submandibular,inguinal.
***in mononucleoza infectioasa ( boala sarutului)- adenopatia este generalizata
dar mai ales laterocervical. Ganglioni sunt durerosi, fara periadenita si nu
fistulizeaza. In sprijinul diagnosticului este asocierea- adenopatie+ angina+
splenomegalie+ febra.
*** adenopatia tumorala metastatica- apar secundar neoplasmului insa uneori
poate fi primul semn al unui cancer.
Adenopatia metastatica este dura de consistenta lemnoasa ,nedureroasa ,fara
caracter inflamatoriu ,adesea aderenta la planul profund (procesul neoplazic a
depasit capsula).Apare mai frvecvent in cancerul de san, faringian,laringian
cand adenopatia este laterocervicala. Neoplasmul genital si rectal dau
adenopatii inguinale.
Ganglionul Virchov- Troisier supraclavicular stg este legat de cancerul gastric (
semn ca orice manevra chirurgicala sau terapeutica este inutila)

LEZIUNILE CUTANATE PRIMARE

Dificultatea examinarii tegumentului consta in a distinge fiziologicul de
patologic si mai ales de a da un diagnostic diferential corect. Faptul ca este cel
mai intins organ al corpului ofera avantajul ca nu este nevoie de dispozitive
speciale pentru investigatii . Dezavantajul este ca observatorul neatent poate
trece peste semne importante si subtile de leziuni maligne. (ex- diferentele mici
de culoare si forma care disting melanomul malign de un nev pigmentar pot fi
de nerecunoscut)
MACULA
- Leziune plana colorata sub 2 cm diametru care nu este inaltata deasupra
suprafetei pielii ( ex pistrui sau efelidele sunt prototipul de macula
pigmentara)
PATA
-
PATA
- Leziune intinsa , mai mult de 2 cm diametru, plana de culoare diferita de
pielea inconjuratoare. Difera de macula numai prin dimensiuni.
PAPULA
- Leziune mica solida cu diametrul sub 1cm cu relief si consistenta
palpabila( ex comedon inchis sau punct alb)
NODULUL
- Leziune ferma cu diametrul mai mare de 1.5 cm ( nevul dermal)- difera de
papula numai prin dimensiune
TUMORA
- Proliferare solida inaltata cu diametrul mai mare de 5 cm.
PLACA
- Leziune intinsa mai mare de 1cm ,cu plafon plan cu margini nete (
psoriasis) care se poate prinde progresiv in pielea inconjuratoare (ex
dermatita exematiforma)
VEZICULA
- Leziune mica continand lichid cu diametru in relief. Lichidul este vizibil si
leziunile sunt translucide. ( ex.vezicula din dermatita alergica)
BULA
- Leziune proeminenta cu continut lichidian, deseori translucida cu
diametru sub 1 cm
CHISTUL
- Leziune reliefata incapsulata cu continut semisolid sau lichid.
PAPULA URTICARIANA
- Este o papula sau o placa reliefata eritematoasa reprezentand cu edem
dermal cu persistenta scurta.
- TELENGIECTAZIA
- - sunt vase sangvine superficiale dilatate.