Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
diagnostic şi prognostic.
Diagnosticul – stabilirea precisă a bolii prin analiza şi gruparea semnelor şi simptomelor, a
datelor de laborator şi a explorărilor funcţionale.
Prognosticul – aprecierea evoluţiei imediate şi tardive a bolii
Simptomul- manifestarea bolii percepută şi relatată de bolnav
Semnul- manifestarea bolii percepută şi relatată de medic
Sindromul este un grup de semne reunite pe baza aceluiaşi tip de modificări structurale şi
funcţionale ale unor organe, sau sisteme.
Clasificarea semnelor şi simptomelor
1.Semn patognomonic- este definitoriu pentru diagnostic, rar discutabil
Ex: sputa ruginie din pneumonia pneumococică
2. Semne şi simptome particulare- au o relativă specificitate de organ, aparat sau sistem.
Ex: icterul din afecţiunile hepato-biliare
3. Semne şi simptome generale – se întâlnesc într-o multitudine de boli sau sindroame,
nespecifice unui organ sau aparat.
Semne şi simptome generale
Durerea reprezintă simptomul ce aduce cel mai frecvent pe bolnav la medic.Durerea nu este
o simplă senzaţie ci poartă şi o încărcătură afectivă şi produce o reacţie comportamentală
specifică. Definiţia cea mai corectă a durerii este următoarea: Durerea este o senzaţie
neplăcută raportată la un segment corporal, cu o reacţie somatică şi psihică specifică.
Caracteristici generale
-durerea nu este o senzaţie pură ci ea are o descriere ce evocă alte senzaţii cum ar fi: apăsare,
presiune, strivire, înţepătură arsură
-pentru a percepe durerea o persoană trebuie să fie conştientă şi atentă. Dacă o altă senzaţie
sau acţiune distrage atenţia, perceperea durerii este diminuată sau dacă se atrage atenţia
asupra ei , se intensifică.
Indiferent de tipul sau cauza unei dureri, analiza ei trebuie să urmărească evidenţierea unor
caracteristici:
1
-topografia durerii ce cuprinde localizarea şi iradierea
Cauze:
-leziuni neurologice
-afecţiuni SNC
-afecţiuni psihice
-afecţiuni inflamatorii
-boli cardiovasculare
Cefaleea
Este un simptom foarte frecvent în practica medicală apărând într-un context clinic mai larg
sau ca manifestare izolată.Creează o importantă stare de discomfort şi chiar un stress sau
anxietate care determină pacienţii săs consulte medicul.
Cauze:
-de cauză vasculară- migrenă, hipertensiune arterială
-afecţiuni dentare
-afecţiuni oftalmologice
-nevralgia trigeminală
2
Vertijul
Este o ameţeală puternică survenită brusc şi însoţită de o senzaţie rotatorie în plan orizontal
sau vertical. Senzaţii vertiginoase apar şi la indivizi normali fiind cunoscute sub denumirea de
"rău de mişcare"(de maşină, de înălţime, de mare).În mod patologic senzaţiile vertiginoase
apar în:
-afecţiuni ORL
Astenia
-fizică-boli neurologice- miastenia gravis, boala Parkinson, scleroze multiple dar şi în unele
boli cronice-anemii, infecţii,afecţiuni hepatice, afecţiuni renale, afecţiuni endocrine,
neoplasme
Palpitaţiile
În mod patologic ele semnifică tulburări de ritm cardiac şi sunt descrise de pacient ca "zbatere
a inimii în piept" , "rostogolire a inimii" , "gol în piept" , "fâlfâit".
3
Febra
-febră moderată-38-39ᵒC
-febra continuă sau în platou-nu există diferenţe mai mari de 1ᵒC între temperatura matinală şi
cea vesperală
-febră remitentă- diferenţa între tempratura matinală şi cea vesperală este chiar de 3-4ᵒ C
-febră recurentă- apar perioade febrile de 5-8 zile urmate de perioade similare de afebrilitate
-febra de tip invers- temperatura matinală este mai mare decăt cea vesperală
Cauze
-infecţii şi parazitoze
-neoplasme
4
-afecţiuni hematologice
-boli inflamatorii
-boli autoimune
-boli metabolice
-boli endocrine