ȘCOALA POSTLICEALĂ

’’THEOS SPERANȚA’’
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
ANUL I, SEMESTRUL I

SEMIOLOGIE

PROF :

Prof. Dr. MOȚ Silvia Elena

ELEV :

DEMȘOREAN MARIA FLORINA

ARAD, 2023
 -REZUMAT-

SM- este disciplina care se ocupă cu descrierea şi interpretarea simptomelor şi semnelor de boală .

Simptomul → este o manifestare a bolii relatată de pacient în cursul anamnezei ;

→ are o coloratură subiectivă şi este dependent de alţi factori ( percepţie, cultură,

nivel intelectual ) ;

→ este de ordin : general ( ex. durere, cefaleee, ameţeli) şi local ( care sunt relativ

specifice unor sisteme anatomice, ex. hepatoalgie → ficat ; disurie →ap. urinar ;

dispnee → ap. respirator ) ;

Semnul → este o manifestare obiectivă a bolii pe care examinatorul o evidenţiază în cadrul

examenului clinic ( ex. icter, paloare, mărire de volum a abdomenului, bombarea unui
hemitorace ) ;

Sindromul → reprezintă asocierea simptomelor şi semnelor ; este caracteristic mai multor entităţi
nosologice ( noso = boală) (ex. sdr. febril – care nu constituie boală ca atare ci este sdr. întâlnit în
mai multe boli ) .

Explorări complementare (de laborator ): uzuale ( în mod obişnuit practicate la pacient indiferent
de boală ) şi funcţionale ( explorări imagistice, probe funcţionale ) .

ANAMNEZA

• este metoda prin care examinatorul obţine date de la pacient ( anturajul sau aparţinatorii lui ) cu
privire la starea de sănătate şi de boală , precum şi mediul ambiental în care evoluează aceasta ;

• surse de obţinere a datelor anamnezei : pacientul, aparţinătorul sau anturajul lui , dosarul
medical sau alte documente medicale ;

• metode de efectuare a anamnezei :

monologul ( ascultarea) : permite pacientului să-şi exprime suferinţele sale prezentând ca şi

avantaje : examinatorul poate observa mimica , gestica în timpul în care pacientul îşi exprimă
suferinţele sale ; diminuă starea de tensiune între pacient şi examinator cănd pacientul este lăsat
să vorbească liber ; dacă acesta însă divaghează de la subiectul urmărit , trebuie să fie întrerupt
politicos cu întrebări scurte ( ex. « de când a apărut ?») ;

interogatoriul ( interviul ) : examinatorul pune întrebări cu privire la suferinţele acestuia ;

întrebările sunt : închise ( cu răspuns scurt ; da sau nu ) şi deschise ( permit pacientului să
răspundă prin fraze şi să dezvolte subiectul respectiv ) ;

observaţie : ceea ce percepi ( cu simţul, auzul, văzul.. )

• datele biografice ale pacientului :

vârsta : starea de reactivitate a organismului este dependentă de particularităţile

morfofuncţionale şi biologice ale fiecărei etape de dezvoltare : în copilărie ( frecvente sunt bolile
infecţioase eruptive ; congenitale cardiace ; infecţii acute ale căilor respiratorii ) ; în adolescenţă
( angina streptococică, reumatism articular acut , hepatită acută virală ) ; la adulţi (întreaga
patologie viscerală), iar la vârsta a III-a ( > 65 ani)(se confruntă cel mai frecvent cu boli cronice
degenerative şi cu complicaţiile acestora ) ;

genul biologic ( sexul feminin/ masculin) : practic sunt boli care afectează mai frecvent bărbaţii (
infarct miocardic acut , cancer pulmonar, gută) sau femeile ( poliartrită reumatoidă, colecistopatii,
infecţii ale căilor urinare ) ;

locul de naştere şi domiciliul : particularităţi ale mediului pot influenţa starea de sănătate a
populaţiei : ex. nefropatia endemică din bazinul Dunării ; guşa endemică în zonele subcarpatice ;
malaria în zone cu bălţi ; bolile tropicale la tropice dar şi în alte zone ,

condiţii de viaţă şi de muncă : modul de viaţă ( alimentaţia, consum de tutun /alcool/droguri,

sedentarismul ) ; condiţiile ambientale de la locul de muncă ( profesiunea)

• motivele internării : simptomele majore ( « plângerile de boală ») ; semnele relatate de pacient

Dosarul medical : include de regulă 2-3 simptome ( de ordin general sau local ) şi utilizează
limbajul medical ( ex. durerea este descrisă în legătură cu localizarea topografică anatomică nu cu
localizare de organ ; de ex. corect durere epigastrică nu durere de stomac ; durere retosternală nu
durere cardiacă )

Simptome de ordin general :

• febra = creşterera temperaturii centrale > 38,5ºC ( măsurată prin plasarea termometrului în
rect /

cavitate orală ) sau creşterea temperaturii periferice > 38ºC ( măsurată axilar )

• hiperpirexie = ascensiuni febrile mari , depăşind 39º-40ºC ; se întâlneşte într-o serie de boli
infecţioase

• frisonul = senzaţii de frig însoţite de tremurături intense

• hiperhidroză = transpiraţie anormal de abundentă ,localizată (axile, mâini, picioare) sau

generalizată

• anhidroză = absenţa transpiraţiilor

• durere = experienţă complexă multifuncţională şi multidimensională

• antalgic = care împiedică sau calmează durerea ( poziţie antalgică = poziţie în care se atenuează
durerea ; medicament antalgic = medicament care calmează durerea)

• analgezic = care suprimă sau atenuează durerea

• angor = durere , suferinţă

• allodinia = răspuns dureros la un stimul, în mod normal nedureros

• cefalee = durere de cap ( sinonim cefalgie)

• ameţeală = senzaţie neplăcută de falsă deplasare a persoanei în raport cu mediul ambiant

• vertij = senzaţie rotatorie a obiectelor din jur în raport cu persoana sau a persoanei în raport cu
mediul

• astenie = diminuarea forţelor fizice şi psihice, slăbiciune, oboseală ; ( spre deosebire de

oboseală , astenia nu dispare la repaus)

• adinamie = scăderea accentuată a forţei musculare care apare în anumite boli ( oboseală
extremă)

• inapetenţă = diminuarea poftei de mâncare

• inaniţie = stare în care se află organismul după o perioadă prelungită de lipsă de hrană

• anorexie = diminuarea importantă sau pierderea poftei de mâncare

• hiperexie = creşterea poftei de mâncare

• polidipsie = sete excesivă antrenând ingestia unor cantităţi exagerate de lichide ( în diabetul
insipid, în nefropatii , potomanie)

• potomanie = nevoia de a bea cantităţi excesive de lichide, de preferinţă apă , cauzată de o

dereglare a centrului nervos de sete ; deci sete de natură psihogenă, patologică

• prurit = senzaţie neplăcută de mâncărime cutanată care poate fi produsă de o boală de piele ,ce
incintă la grataj (ex. scabie) sau de o afecţiune generală (ex. prurit diabetic)

• insomnie = absenţa somnului

• anosmie = absenţa totală a simţului mirosului

• acufene = sunete percepute de pacient care nu sunt determinate de excitaţii sonore ( zumzet,
şuierat, ţiuit)

• disfagie = dificultate de a înghiţi

• pirozis = senzaţie de arsură retrosternală care porneşte din epigastru spre esofag şi faringe
asociată cu un gust acru ; se produce din cauza unui reflux de lichid gastric în esofag ( cauze
frecvente : aerofagia, hernia hiatală )

• scotom ( scindilaţie vizuală) = lacună limitată în câmpul vizual ( pată neagră de orbire pe câmpul
vizual ) din cauza apariţiei unei opacităţi în mediile transparente ale ochiului sau unei leziuni
limitate ale retinei sau a nervului optic ; poate fi central/paracentral/periferic ;
• disurie = dificultate de a urina cu / fără durere ( micţiuni dificile sau dureroase din cauza unor
afecţiuni extrem de variate : cistite, uretrite, hipertrofie de prostată )

• insidios = se spune despre o boală care apare pe nesimţite fără manifestări vizibile ( ex. cancer)

• insipid = care nu are gust

Punctele care se urmăresc în istoricul bolii :

• Analiza simptomelor prezente :

data de debut ;

modul de debut : brusc ( acut - în boli acute ; ex. pneumonia acută ; paroxistic – în plină
sănătate aparentă , cel mai adesea pe fondul unei suferinţe mai vechi ; ex. infarctul miocardic
datorat anginei pectorale ) şi insidos ( progresiv , boli cu evoluţie îndelungată, cronice ) ;

circumstanţele apariţiei ( în repaus / efort) ;

ritmul ( zi / noapte, primăvara / toamna);

cronologia manifestărilor : apariţia şi succesiunea simptomelor / semnelor ) ;

atitudinea adoptată de pacient faţă de boală ; analizarea impactului bolii asupra pacientului

 tratamentele efectuate anterior ; consultaţiile ant. ;

identificarea tuturor simptomelor asociate ;

particularităţile evolutive în raport cu tratamentele ;

APF ( antecedente personale fiziologice ) :

capitol al anamnezei care urmăreşte momentele genitale din viaţa femeii : menarha ( apariţia
primei menstruaţii ; în mod normal menarha apare la aprox. 12 ani ; când este > 14 ani este
pubertate întârziată cu cauze frecvente : endocrine, metabolice ) ; succesiunea şi regularitatea
ciclului menstrual ( în mod normal ciclul menstrual este la 28 de zile) ; durata fluxului menstrual
(este de 3-5 zile ), cantitate normală de sânge eliminat 150 – 175 ml per ciclu menstrual) ; nr. de
naşteri ( sarcini şi împrejurări legate de acestea , nr. de copii născuţi vii / decedaţi ; naşteri
normale / cezariene) ; nr. avorturi şi luna de sarcină în momentul avortului ; cauze potenţiale ;

tulburări de ciclu menstrual : amenoree ( absenţa c. menstr. ) ; oligomenoree ( rare sau cantităţi
scăzute ) ; hipermenoree ( abundent ) ; menoragie ( durata fluxului menstrual > 10 zile) ;
metroragie ( sângerări uterine în afara ciclului menstrual ) ; menopauza ( încetarea c. menstr. :
fiziologică la 45-50 ani sau precoce < 45 ani ( cazuri endocrine –ex. boli tiroidiene ; chirurgicale
ex. histerectomie ; după radioterapie )
APP ( antecedente personale patologice) :

 bolile şi intervenţiile chirurgicale pe care le-a prezentat pacientul în trecut ;

 se menţionează data apariţiei acestora ;

 boli infecţioase : TBC pulmonar, rujeola, rubeola, varicela, hepatită acută virală, angina
streptococică, malarie ;

 boli cu transmitere sexuală : gonoree, luess, HIV ;

 boli organice : respiratorii / cardiace / hepatice

 tipul şi data în caz de intervenţii chirurgicale, transfuzii, imunizăzi specifice

AHD ( antecedente heredo-colaterale ) :

frecvent întâlnite la membrii aceleaşi familii = agregare familială : boli de care au suferit
consangvinii pe linie maternă / paternă , decesul rudelor la vârste tinere ; boli transmise prin
contagiune intrafamilară indiferent de gradul de rudenie ;

 boli cu transmitere ereditară : HTA, astm bronşic, diabetul zaharat , obezitate ;

 boli determinate de coabitare : în general bolile infecţioase ( TBC, hepatite, angine ) ;

 ahd semnificative : rinichiul polichistic, talasemia, hemofilia , siclemia, sferocidoza

ereditară

 locuinţa : nr. de camere raportat la nr. de membri, condiţii – aer/frig/mucegai /etc ;

 locul de muncă şi profesia : nivelul de instruire,tipul de efort , factor de microclimat, tipul

de alimentaţie , consum de tutun / alcool ; profesiuni cu potenţial risc de îmbolnăvire ex.
minerii ;

 suport social şi familia

DUREREA

• este cel mai frecvent simptom întâlnit în patologie ;

• este simptomul complex ce include componentele elementare afectivo-emoţionale şi

motivaţionale rezultate din experienţa individuală ;
• se menţionează : localizarea ; iradierea ; condiţiile de apariţie ( factor declanşator) ; factorul de
calmare ( ameliorare ) ; intensitatea ( severitatea descrisă de pacient ) ; durata ( minute / ore) ;
ritmul ( zi / noapte sau primăvară / toamnă ) ; simptome asociate ( greaţă, vărsături ) ; calitatea
durerii ( ex. « ca o arsură « sau « ca o lovitură de pumnal » ) ; impactul durerii asupra calităţii
vieţii ;

• întrebările frecvente utilizate în anamneză : unde ? când ? de când ? cum ? cât ?

• durerea poate fi :

 acută ( “ semnal de alarmă” ) : recent instalată cu debut brusc ; necesită o evaluare rapidă
şi atentă ; uneori poate fi însoţită de şoc (ex. IMC , perforaţia sau ruperea unui organ
cavitar) ;

 cronică ( sindrom caracteristic bolilor cronice) : întrebările de mai sus se urmăresc în

evoluţia cronologică ( ex. când a fost prima dată , ce a făcut, ce tratament a urmat, a cedat
sau nu, apare progresiv sau nu, se acutizează) ; asociate frecvent cu medicamente antalgice
sau alte medicamente specifice ; trebuie aflat substratul etiologic în aceste situaţii

CEFALEEA

• sau durerea de cap , este durerea resimţită la nivelul regiunii cefalice ca urmare a stimulării
anormale a elementelor prevăzute cu sensibilitate dureroasă de la nivelul extremităţii cefalice ;

• este un simptom de ordin general care poate fi prezent în multe boli organice sau în HTA,
anemii ; boli neurologice ( migrena, AVC ) ; boli inflamatorii a sinusurilor ( sinuzite, otite) ; boli
infecţioase ( asociată cu febră) ; în spondiloză, în limfoame maligne

• caracteristici :

 cefaleea poate fi acută sau cronică ;

 HTA : sediul fronto-occipital, senzaţie de constricţie, ameţeli, scotoame ;

 HTA intracraniană : debutează în a doua jumătate a nopţii sau matinal ; este accentuată de
poziţia culcat ; sediul unilateral, iniţial în accese , ulterior permanent , însoţit de vărsături
explozive, fără greaţă , bradicardie şi tulburări vizuale ;

meningită : debut rapid în câteva ore ; cefalee intensă + febră + fotofobie ( intoleranţă la lumină) ;
stare generală alterată ;

 criza severă de glaucom : sediul retroorbital, ochiul este roşu, pupila dilatată , frecvent
asociată cu greaţă, vărsături ;

 migrena : pe stg. sau pe dr. ; accentuată de consumul de brânză , vin roşu, ciocolată,
intoleranţă la lumină , accentuată de zgomote, însoţită de greaţă / vărsături / scotoame ;
 artroza cervicală : zona occipitală ; este matinală , ameţeli ; ameliorată de primele mişcări
de rotaţie

 IRA cronică

 !!! cefaleea intensă brutală cu sediul occipital → semn de hemoragie