Kineto - Semiologie

Definiie, generaliti, demersul diagnostic d.p.d.v. al kinetoterapeutului, semne i simptome importante, atitudinea bolnavului, facies

Definiii
Semiologia Simptomul
reprezint disciplina medical care se ocup cu studiul semnelor i simptomelor, constituind fundamentul diagnosticului unei boli, afeciuni sau condiii.

aparine simurilor, fiind un element subiectiv, relatat de pacient, cu amprenta personal. Ele trag semnalul de alarm pentru perturbarea strii de sntate, constituind premisele problemei diagnosticului clinic.

Semnul

aparine raionamentului i const din modificarea observat de examinator la examenul fizic al subiectului i uneori chiar de bolnav. = ansamblul semnelor i caracteristice pentru un anumit grup de boli. simptomelor

Sindrom

Simptomele
Generale:
- modificri ale temperaturii corpului (febra, frisonul, hipertermia sau hipotermia, transpiraii); - modificri ponderale (scdere sau cretere n greutate) - modificri de apetit (scdere sau cretere a poftei de mncare) - modificri ale nivelului energetic (astenie fizic sau psihic, oboseal marcat) - modificri ale strii generale (ameeal, vertij, lipotimie, durere difuz/cefalee)

Localizate: atribuite de pacient unui segment de corp, organ,

aparat sau sistem

Funcionale (subiective): dispnee, durere toracic etc. Fizice (obiective): modificri de culoare sau aspect
tegumentare, modificri ale scaunului sau urinei etc.)

Semnele
Unele pot fi relatate de pacient ca simptome Sunt evideniate i probate prin examenul obiectiv, respectiv prin inspecie, palpare, auscultaie i manevre specifice EO se mpletete cu evaluarea funcional kinetoterapeutic

Tipuri de sindroame: Generale Localizate Mecanice obstructive Mecanice de compresiune De crestere a presiunii intr-un organ Biochimice Genetice Imunologice (autoagresiune de organ sau sistemica) Imagistice

Sindrom

Boala alterarea starii de sanatate, caracterizata prin elemente definitorii specifice: Cauza (etiologia) Tablou clinic Evolutie Complicatii Prognostic Tratament

Boal

Demersul diagnostic
Diagnosticul rezultatul parcurgerii unor etape obligatorii: anamneza i examenul fizic (diagnostic clinic) urmate de examenele paraclinice (diagnostic de laborator) Prognosticul aprecierea modului de evolutie a bolii in prezent i n viitor, n funcie de caracteristicile acesteia i de tratament Dg. Ktp : - verificarea indicaiei de tratament kinetoterapic - verificarea stadiului evolutiv fa de dg. de trimitere - stabilirea existenei unei complicaii - evidenierea unor comorbiditi importante d.p.d.v. ktp - stabilirea existenei unor elemente de risc (vital, cdere) -

Simptomele generale
febra sau hipertermia, hipotermia, frisonul, transpiraiile, scderea sau ctigarea n greutate, astenia fizic i psihic, cefaleea, ameelile, lipotimia. 1. Febra este unul din simptomele generale cele mai frecvente n patologie. Cauzele determinante ale febrei sunt: infecia, fracturile, infarctul miocardic, boala Basedow, bolile diencefalice, unele nevroze. Dup gradul creterii temperaturii se deosebesc urmtoarele stri: starea subfebril (37 C - 38C); febra moderat (3 8C - 39C); febra ridicat (39C-41C); hiperpirexie(41C-42C). 2. Hipotermia reprezint starea de scdere i meninere a temperaturii sub 36C, cum se ntmpl n hemoragii abundente, intoxicaii grave, insuficien hepatic grav, coma diabetic, inaniie, expunere ndelungat la frig, hipotiroidie. 3. Frisonul este definit ca tremurtura inegal i neregulat nsoit de senzaie de frig care cuprinde ntreg corpul. Frisonul - mod particular de debut al accesului febril, const n uscciunea i paloarea pielii, creterea metabolismului, concentrare crescut a sngelui, fiind un mijloc al organismului de lupt contra rcirii.

Simptomele generale
4. Transpiraiile marcheaz, de obicei, sfritul accesului febril, avnd intensitatea dependent de starea toxiinfecioas. n strile infecioase grave, transpiraiile sunt abundente, profuze, apar n momentul producerii defervescenei afeciunilor acute. Sunt semnalul de alarm pentru controlul temperaturii bolnavului. Se descriu transpiraii reci, care apar brusc dac scade tensiunea arterial. Transpiraiile apar, fiziologic i n anotimpul cald sau la muncitorii care lucreaz n condiii de temperaturi ridicate. 5. Pruritul reprezint senzaia particular de mncrime, la nivelul pielii, care determin, pentru a fi calmat, reflexul de scrpinare. Semiologic, pruritul este localizat / generalizat, intermitent sau permanent, fix sau instabil (ca localizare). Senzaia de prurit variaz de la forme uoare pn la cele intense, chinuitoare, care determin insomnie, leziuni de grataj la nivel tegumentar. Cauzele care genereaz pruritul sunt multiple (alergii variate, afeciuni hepato-biliare, boli sanguine, afeciuni neoplazice).

Simptomele generale
6. Cefaleea definete durerile la nivelul extremitii cefalice, care apare n diferite stri patologice (afeciuni intracraniene, din sfera ORL, boli generale hematologice, renale, cardiace, digestive, psihogene), "mbrcnd" aspecte specifice, dintre care mai importante sunt: cefaleea difuz, surd, cu senzaia de "cap greu", "casc dureroas", asociat cu ameeli sugereaz ateroscleroz cerebral; cefalee matinal, pulsatil, localizat occipital sugereaz hipertensiunea arterial; hemicrania paroxistic, periodic, asociat cu vrsturi, intoleran la lumin apare n migren; cefalee permanent, profund orienteaz spre afeciuni intracraniene nlocuitoare de spaiu (tumori, hematoame cerebrale); cefalee permanent, febr, redoarea cefei este ntlnit n meningite, encefalite; cefaleea capricioas, variabil, legata de stres apare n sindroamele de suprasolicitare, nevroz; cefaleea cu caracter bifazic (matinal i vesperal) este ntlnit la pacientul cu cord pulmonar cronic (descris de I. Haieganu); cefaleea din afeciunile sanguine; n anemie, pacientul acuz o durere de cap cu caracter surd, localizat fronto-occipital, cu accentuare la sfritul zilei.

Simptomele generale
7. Oboseala, astenia i fatigabilitatea sunt termeni medicali care, grosier, sunt superpozabili, definind starea general de slbiciune, de lips a energiei resimit de un individ. Nuannd sensul fiecrui termen, acetia se refer la: oboseala - scderea capacitii motorii, cu distribuie regional sau general; astenia - pierderea energiei, a forei, a vitalitii, n general iar n particular definete scderea forei musculare n diferitele segmente ale corpului; fatigabilitatea - scderea performanei fizice, a capacitii de performare a unui efort fizic, fiind precedat sau nsoit de un efort fizic sau intelectual. Bolile care prezint astenie, oboseal, fatigabilitate sunt multiple: afeciuni sistemice (anemii, infecii, boli hepatice, insuficien de organe), boli endocrine, metabolice (diabetul zaharat, spasmofilie), boli neurologice, neuromusculare etc. Se descrie un sindrom al oboselii cronice - caracterizat prin oboseal, scderea puterii de concentrare intelectual, cefalee, tulburri ale somnului, chiar tulburri psihice.

Simptomele generale
8. Ameeala se definete ca senzaia de nesiguran n mers, de cltinare, asociat cu cea de senzaie de tensiune cefalic. Circumstanele de apariie a ameelii sunt multiple: afeciuni organice (anemii, hipertensiune arterial, tulburri de ritm cardiac, valvulopatii, ateroscleroz cerebral etc), nevroz. Anamnestic trebuie precizate: tipul de ameeal - vertij, senzaie de pierdere a echilibrului, senzaie de cap greu, senzaie de dezintegrare. Vertijul este acea stare de ameeal intens, cu debut brutal i senzaia de rotaie n spaiu, asociat cu transpiraie, vrsturi, paloare. Cauzele vertijului sunt periferice (n urechea medie, intern, mastoid) i centrale (aparatul vestibular, cerebrale, trunchiul cerebral). Exist mai multe tipuri semiologice de vertij: benign poziional (cel mai frecvent), n vestibulopatiile periferice acute, n sindromul Meniere, din migren, n insuficiena vascular, n tumorile cerebelopontine etc. simptomele asociate - neurologice, cardiace, auditive, psihiatrice etc. factorii precipitani - modificarea posturii, traumatismul, stresul, ingestia de medicamente etc. factorii predispozani - infecii virale sistemice, boal cardiac, afectare cerebeloas etc. Este important s se fac deosebirea dintre ameeala de cauz vestibular i cea de cauz nonvestibular (tabel nr. 3), categorii etiopatogenice frecvente.

Simptomele generale
9. Durerea reprezint simptomul ce aduce cel mai frecvent pe bolnav la medic. ntre 70 i 80% din bolnavii internai descriu durerea ca elementul important anamnestic ce a determinat consultul i/sau spitalizarea. Durerea este o senzaie neplcut raportat la un segment corporal, cu o reacie somatic i psihic specific i reprezentnd percepia unei leziuni existente, posibil sau imaginat. Caracterele clinice ale durerii sunt: topografia durerii, care cuprinde localizarea i iradierea, cronologia durerii, care cuprinde evoluia ei pe termen scurt i lung, cantitatea sau intensitatea durerii, calitatea durerii, modul n care este descris sau comparat, fenomene fiziologice de nsoire, alte manifestri ce nsoesc apariia i evoluia durerii, fenomene psihice de nsoire, comportamentul i atitudinea fa de durere, modaliti de provocare sau uurare a durerii.

Tipul constituional i starea de nutriie

Tipul constituional se refer la structura corporal i aspectul general: Tipul astenic. Tipul picnic. Tipul stenic, musculos. Tulburri ale strii de nutriie: Se apreciaz prin dezvoltarea esutului celular subcutanat (adipos) i a esutului muscular i se examineaz prin aprecierea pliului cutanat i prin raportul dintre greutate i nlime. ngrarea excesiv sau obezitatea se produce prin supraalimentaie sau pin dezechilibru endocrin i duce la: DZ, HTA, ateroscleroz, infarct miocardic, artroze sau deficite respiratorii. Slbirea pacientului este uneori un indiciu pentru gravitatea bolii. - Cnd este excesiv se numete caexie i apare n boli endocrine, carene alimentare, boli toxiinfecioase grave, stenoze ale tubului digestiv.

Atitudinea / postura
reflect i poziia pe care tinde s o aib bolnavul n funcie de suferinele sale, atitudinea activ exprim posibilitatea B de-a se deplasa, de a se alimenta sau de a efectua micrile necesare pentru igiena personal, atitudinea pasiv este imposibilitatea de efectuare a aciunilor menionate anterior. atitudini sau poziii forate, impuse de suferinele pe care le prezint pacientul: 1. atitudine antalgic sau poziie forat de diverse dureri: decubit controlateral n pleurit sau n caz de fracturi costale, poziie ghemuit n ulcerul gastro-duodenal; 2. atitudine antidispneic: ortopneea n dificulti respiratorii, decubit lateral pe partea bolnav la pacienii cu pleurezie exudativ, poziia cu toracele aplecat n pericardita exudativ, atitudini forate de contracturi musculare patologice: opistotonus n tetanos, n coco de puc n meningit.

Atitudini fortate caracteristice

Ortopneea Decubitul lateral Pozitia genupectorala Pozitia in cocos de pusca Opistotonusul, emprostotonusul, pleurostotonusul si ortotonusul Pozitia de squatting (ghemuit) Pozitia spectatorului de vitrina Pozitia cu gambele atarnand la marginea patului Pozitia in decubit dorsal Pozitia aplecat in fata, atitudinea de schior Pozitia sezanda, cu trunchiul usor aplecat anterior Pozitia cu peretele abdominal imobilizat, lipsit de miscari respiratorii, cu usoara flexie anterioara a trunchiului si abdomen de lemn Pozitia fortata cu capul lateroflectat si usor rotat de partea opusa

Pozitia de squatting (ghemuit)

Atitudinea in tetanos opistotonus

Atitudinea in decerebrare Posturare n extensie pe MS i pe MI Atitudinea in decortricare Posturare n flexie pe MS i extensie cu rotaie intern pe MI, n mumie

Fizionomia i faciesul
Fizionomia corespunde n general strii psihice a bolnavului la un moment dat i este n corelaie cu gravitatea bolii, cu suferinele pacientului sau cu ameliorarea acestora. Faciesul este conformaia feei i poate avea o semnificaie de mare valoare n semiologie i n stabilirea diagnosticului. 1. Faciesul hipocratic: ochii nfundai n orbite, faa tras, cenuie, anuri nazo-labiale adncite, cearcne la ochi i nasul ascuit, apare n peritonite perforate de organe interne. 2. Facies acromegalic (slide 26) dezvoltarea exagerat a arcadelor orbitale, a urechilor, nasului, buzelor i mentonului, apare n hipersecreie de STH.

Fizionomia i faciesul
3. Facies basedowian (anxios i cu exoftalmie) este caracteristic hipertiroidismului (boala Basedow) (slide 23) 4. Facies mixedematos (lunar): faa rotund, palid, infiltrat, inexpresiv, ca o lun plin, apare la hipotiroidieni.(slide 23) 5. Facies mitral: cianoza obrajilor, nasului, buzelor i urechilor, pe un fond palid al al restului tegumentelor, se constat la bolnavii cu afeciuni valvulare mitrale. (slide 34) 6. Facies anemic este palid-verzui cu mucoasele conjunctivale aproape albe (slide 40) 7. Facies congestiv : rou-aprins, n special la pomeii obrajilor n HTA, poliglobulii sau boli febrile. (slide 41) 8. Facies rigid: fr mimic, caracteristic pentru parkinsonism. (slide 28,29) 9. Facies hectic palid cu pomeii obrajilor roii, apare n formele grave de TBC

Fizionomia i faciesul
10. Facies cirotic sau hepatic prezint o culoare glbuie - teroas cu venectazii pe obraji i pe nas (teleangiectazii) i este caracteristic pentru bolnavii cu ciroz hepatic. 11. Facies adenoidian este ntlnit la copii cu vegetaii adenoide i prezint o ngustare a nasului cu proeminena buzei i arcadei dentare superioare, latirea piramidei nazale, stergerea santului nazogenian, gura intredeschisa cu respiratie bucala 12. Facies cushingoid se constat la pacienii cu sindrom sau boala Cushing (hipersecreia hormonilor glucocorticoizi suprarenalieni) i are un aspect rotunjit, cu pielea roie-violacee, la femei existnd i hirsutism (musti i barb). (slide 24) 13.Faciesul din sclerodermie (boal de colagen cu modificri tegumentare): rigid, micorat, fr cute faciale sau riduri, inexpresiv, cu nasul subiat i buze subiri, tip icoan bizantin. (slide 42) 14. Facies lupic: cu erupie cutanat caracteristic, n form de fluture, la nivelul nasului i obrajilor. Erupia cutanat este eritematoas, cu scuame fine i se ntlnete n boala lupic. (slide 43)

Fizionomia i faciesul
15. Facies vultuos: este rou intens, cu ochi strlucitori, aspect determinat de bolile febrile (pneumonii, grip, etc.). 16. Facies asimetric: n paralizia nervului facial, o jumtate a feei este paralizat i se produce o asimetrie a feei. 17. Facies n form de par: hipertrofia glandelor parotide i se constat n parotidita epidemic sau n caz de adenopatii submandibulare.

Faciesuri in bolile endocrine Faciesul in boala Basedow Faciesul hipotiroidian sau mixedematos Faciesul in mixedemul congenital Faciesul in sindromul Cushing (suprarenometabolic) Faciesul addisonian Faciesul in acromegalie Faciesul in insuficienta hipofizara totala - sindromul Simmonds (forma casectica) - sindromul Sheehan

Faciesul in boala Basedow Faciesul hipotiroidian sau mixedematos

Faciesul in sindromul Cushing (suprarenometabolic)

Faciesul addisonian

Faciesul in acromegalie

Faciesuri in bolile neurologice Faciesul in boala Parkinson paralizie agitanta Faciesul in paralizia faciala (faciesul de Janus) Faciesul Hutchinson Faciesul in tetanos Faciesul in sindromul Claude Bernard Horner Faciesul in sindromul Pourfour du Petit

Faciesul in boala Parkinson paralizie agitanta

Pacient cu boala Parkinson inainte de tratament

Pacient cu boala Parkinson dupa tratament

Triada Hutchinson - apare in sifilisul congenital dinti Hutchinson keratita interstitiala surditate (leziune de nerv cranial VIII)

Faciesul in sindromul Claude Bernard Horner

Faciesuri in bolile cardiace

Faciesul mitral Faciesul in cardiopatiile congenitale cianogene Faciesul Shattuck Faciesul aortic Faciesul cafea cu lapte Faciesul de elf Faciesul pletoric Faciesul din insuficienta cardiaca congestiva cronica

Faciesul mitral

Faciesul in cardiopatiile congenitale cianogene Tetralogia Fallot

- defect septal ventricular - stenoza de artera pulmonara - hipertrofie de ventricul drept - aorta calare pe DSV

Faciesuri in bolile renale

Faciesul din sindromul nefrotic Faciesul din insuficienta renala cronica Faciesul Potter

Sindromul nefrotic

Faciesul din insuficienta renala cronica

Faciesuri in bolile respiratorii

Faciesul adenoidian Faciesul in bronhopneumopatiile cronice obstructive Faciesul ftizic

Pink puffer

Blue bloater

Faciesuri in bolile de sange

Faciesul in icterul hemolitic Faciesul in anemia Biermer Faciesul in anemia feripriva Faciesul in anemia din intoxicatia saturnina Faciesul in anemia posthemoragica acuta Faciesul in poliglobulia esentiala

Anemia Biermer

Faciesul in anemia feripriva bolile cronice

Faciesul in poliglobulia esentiala

Faciesul in icterul hemolitic

Faciesuri in colagenoze
Faciesul de icoana bizantina Faciesul in vespertillio Faciesul din dermatomiozita

Faciesul de icoana bizantina

Faciesul din dermatomiozita

Faciesul in vespertillio

Faciesuri in bolile infectioase

Faciesul de paiata Faciesul din scarlatina Faciesul in luesul congenital Faciesul antonin Faciesul leonin

Faciesul in luesul congenital

Faciesuri intalnite in sindroame genetice si dismetabolice

Faciesul bovin Faciesul de inger Faciesul de dog Faciesul din gargoilism sau sindromul Hurler Faciesul in sindromul Turner Faciesul in trisomia 21 (mongolism)

Sindromul Turner

Faciesul in trisomia 21 (mongolism)

MODIFICARI OCULARE
Exoftalmia (bilaterala, unilaterala) Ochiul rosu Sclera albastra Inelul pericornean Kayser-Fleischer Gerontoxonul Pete de culoare albastru-violacee

Inelul pericornean Kayser-Fleischer

Exoftalmia

Modificari pupilare
Mioza bilaterala Midriaza bilaterala Anizocoria (inegalitatea pupilara) Hippus-ul Iridodonesis-ul Semnul Argyll-Robertson Semnul Holmes - Adie

Semnul Argyll - Robertson

Semnul Holmes - Adie

MODIFICARI ALE URECHII

In malformatii ale tractului uro-genital In anomalii genetice implantare joasa Cianoza intensa la frig boala aglutininelor la rece Tofii gutosi Pete cenusiu-albastrui ocronoza Santul coronarian

Tofii gutosi

MODIFICARI ALE NASULUI

Nasul in a sau in picior de marmita Rinofima

Nasul in a sau in picior de marmita

Rinofima

MODIFICARI ALE BUZELOR

Buze subtiri, rigide sclerodermie Buze groase Buza de iepure, gura de lup Pete lenticulare galbui-maronii polipoza intestinala Angioame reliefate boala Rendu-Ossler Fuliginozitati Placi de leucoplazie

Tulburri ale creterii i dezvoltrii Nanismul: hipofizar sau piticul, din stenoza mitral sau angio-cardiopatii congenitale, din bolile endocrine. Gigantismul hipofizar: exces de STH n copilrie. Acromegalia exces de STH la adult. Eunucoidismul: dezvoltare exagerat dar cu deficit n dezvoltarea i activitatea sexual la brbai.

STATURA (INALTIMEA)
variaza in functie de varsta, sex, rasa si factori de mediu glandele endocrine au un rol important in controlul structurii si dezvoltarii osului Nanismul hipofizar (congenital si dobandit) Nanismul tiroidian (congenital si dobandit) Nanismul corticosuprarenalian - din sindromul suprarenometabolic - din sindromul suprarenogenital Sindromul Turner (feminin) Sindromul Noonan (sindromul Turner masculin) Nanismul esential (idiopatic sau primordial) Nanismul MULIBREY Nanismul cu senilizare (progeria) Nanisme endocrinometabolice - nanismul asociat diabetului zaharat la copil (sindromul Mauriac, sindromul Nobecourt) - nanismul Laron Nanisme de cauza metabolica - sindroame de malabsorbtie din copilarie - nanism cardiac - nanism renal Nanismele osoase - nanismul acondroplazic Parrot - nanismul rahitic - nanismul pottic

Nanismul hipofizar

Sindromul Turner (feminin)

Nanismul acondroplazic Parrot

Excesul statural sau hiperstaturalitatea

Hiperfunctia hipofizara Gigantismul prin lipsa gonadei masculine (gigantismul eunucoizilor) Sindromul Marfan

Hiperfunctia hipofizara

Sindrom Marfan

TIPUL CONSTITUTIONAL, HABITUSUL SAU CONSTITUTIA Tipul constitutional (biotipul) totalitatea particularitatilor somatice, fiziologice si psihice ale individului Clasificarea lui Hipocrat: sanguin, flegmatic, coleric si melancolic Clasificarea Sigaud si Viola: muscular, respirator, digestiv si cerebral Clasificarea Kretschemer (1921): tipul brevilin sau picnic sau hiperstenic tipul longilin, leptosom sau astenic tipul proportionat, atletic sau normostenic Exista o corelatie in ambele sensuri intre tipul constitutional si predispozitiile morbide.

GREUTATEA SI STAREA DE NUTRITIE Formule pentru calculul greutatii ideale: 1. Indicele Broca T=155-164 cmGI=T-100 T=165-174 cmGI=T-105 T=175-185 cmGI=T-110 2. Formula Lorenz Barbati: GI=(T-100) - (T-150)/4 Femei: GI=(T-100) - (T-150)/2 3. Formula Societatii de Asigurari Metropolitan S.U.A (MLI) Barbati: 50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4 Femei: 0,9[50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4]

4. Indicele masei corporale (IMC) IMC=G/I (18,5IMC24,9) IMC (kg/m2) Categoria de nutritie Corespondenta cu starile de nutritie clasic acceptate Denutritie Greutate acceptabila Obezitate gr. I Obezitate gr. II Obezitate gr. III

<18,5 18,5-24,9 25-29,9 30-34,9 35-39,9 40

Subnutrit Greutate normala Suprapondere Obezitate Obezitate severa Obezitate morbida

Surplusul ponderal peste greutatea ideala se cuantifica in procente si clasifica obezitatea in trei grade: gradul I: usoara (surplus ponderal 20-25%) gradul II: medie (surplus ponderal 25-30% ) gradul III: severa (surplus ponderal >30%) Indici antropometrici (pentru aprecierea clinica a obezitatii): circumferinta abdominala (>102cm la barbati, >88cm la femei = obezitatea androida) indicele abdomino-fesier (IAF = 0,85 la femei si 0,95 la barbati valori normale) indicele abdominal (IA = 0,5 valoare normala)

Clasificarea dupa indicii antropometrici: Obezitatea de tip android: circumferinta abdominala >102cm la barbati >88cm la femei IAF >0,95 la barbati >0,85 la femei IA >0,5 Obezitatea de tip ginoid : IAF <0,95 la barbati <0,85 la femei IA <0,5 Sindrom metabolic (NCEP ATP III) Perim. Abd. >102 (b.) si >88 (f) TG>150mg/dl HDL. Col.<40 mg/dl (b.) si <50 mg/dl (f.) TA>=130/85 mmHg Glicemie a jeun >=110 mg/dl Sindrom metabolic WHO IFG/IGT/DZ II si mai mult de 2 criterii din: - IAF>0.85(f.) sau >90 (b.) sau BMI>30 - TG>=150 mg/dl sau HDL col <40 - TA>=140/90 mmHg Microalbuminuria >=20 micrograme/minut sau albumina/creatinina >=30 mg/g

Clasificarea dupa criteriul patogenic: primara secundara Forme particulare de obezitate: obezitati segmentare obezitati generalizate

Forme particulare de obezitate: - nsotesc sindroame genetice - Laurence-BardetMoon-Bidle, Alstrm, Prader-Labhardt-Willi, Morgagni-Morell. Sunt obeziti generalizate, paniculul adipos excedentar fiind repartizat uniform n raport cu segmentele corpului. Obeziti segmentare, cu caracter regional: paralipodistrofii localizate sau pariale. Exemplu: sindromul Launois-Bensaude care realizeaz obezitate hiperandroid sau cu depunere facioscapular n guler Madelung, sau forme cu depunere adipoas predominant n jumtatea inferioar a corpului. Lipomatozele realizeaz excesul de esut adipos sub form de lipoame, cu dispoziie simetric sau asimetric la nivelul trunchiului i membrelor. Form particular, lipomatoza dureroas - boala Dercum.

Obezitate

DENUTRITIA
Poate fi: primara secundara (cu acces normal la alimente) Notiuni slabire stenica constitutionala slabire astenica constitutionala emacierea casexia marasmul sindromul Kwashiorkor Cauze de denutritie: 1. anorexia nervoasa (mentala) 2. cauze organice insotite de anorexie (etilism, boala Simmonds, boala Addison) cu apetit normal (stenoze esofagiene si pilorica, sindrom nefrotic) cu apetit crescut (diabet zaharat, hipertiroidie, parazitoze intestinale)

Markerii umoral-biochimici si hematologici ai denutritiei: albumina<3,5 g% transferina<200mg% proteina legata de tiroxina<22mg% proteina legata de retinol<4,5mg% limfocite<1500/mm3

Casexia

sindromul Kwashiorkor (stanga)

marasmul (dreapta)

anorexia nervoasa (mentala)

Mersul
1. Mersul rigid cu pai mici, prezent n ateroscleroz i n parkinsonism. 2. Mersul cosit cu un membru inferior care descrie un arc de cerc n timpul mersului, se constat n parezele spastice. 3. Mersul antalgic, chioptat, din cauza unor dureri, este ntlnit n diferite boli reumatice sau n suferinele nervului sciatic 4. Mersul dezordonat apare n coree, o boal caracterizat prin complicaii neurologice date de RAA. 5. Mersul talonat se produce n tabes (sifilis cu localizare la mduva spinrii). 6. Mersul ebrios, nesigur, ca de om beat, apare n intoxicaiile acute cu alcool sau cu barbiturice. 7. Mersul ataxic cu picioarele ndeprtate i privirea n jos, spre pmnt, se constat n suferinele cerebeloase. 8. Mersul legnat, de ra este determinat de miopatiile grave. 9. Mersul stepat evideniaz paralizie de nerv sciatic popliteu extern.