Vertijul

orientari clinice si terapeutice

Vertijul:
reprezinta o senzatie de miscare fie a mediului înconjurator în raport cu
persoana , fie a persoanei în raport cu obiectele din jur ; cel mai frecvent ,
aceasta senzatie este rotatorie

Ameteala :
este descrisa frecvent de pacient ca o senzatie neplacuta de falsa
deplasare în raport cu mediul ambiant sau ca o senzatie de nesiguranta
posturala, instabilitate

CLASIFICARE

dpdv al cauzelor :
vertij de cauza periferica (leziuni periferice; caz special-Boala Meniere)

vertij de cauza centrala

Vertij periferic - elemente de urmarit

- modul de debut : brusc sau progresiv ;

- daca aceasta senzatie este modificata sau nu de schimbarea pozitiei ;
- ce alte simptome însotitoare prezinta;
- daca prezinta simptome premonitorii caracteristice (ex.acufene);
- daca a efectuat tratament cu eritromicina sau streptomicina ;
- daca sufera de boli organice (hematologice, cerebrale);
- daca lucreaza în mediul toxic ;

- daca are tulburari de vedere

Aceste elemente sunt urmarite atat în cazul vertijului periferic / central , dar si la
ameteli;
Cauzele vertijului periferic :

infectii labirintice ; toxicele vestibulare (eritromicina, streptomicina)

particularitati semiologice : înfundarea unei urechi ; tulburari de auz (debut

declansat de schimbarea pozitiei) ; nistagmus ( se observa daca exista miscari /
secuse- ale globilor oculari ; privirea fixa )

boala Meniere -tip de vertij periferic caracterizat prin triada :

1. tinitus ( înfundarea unei urechi )

2. surditate

3. vertij

Vertij de tip central

la vertij de tip central acorda o imp. deosebita : varsaturilor în jet, cu caracter
exploziv ;

cauzele vertijului central :

- leziuni de trunchi cerebral , cerebeloase, ale cordoanelor posterioare
medulare ;

caractere semiologice : evolutie de lunga durata ; nesiguranta permanenta

în mentinerea echilibrului ; dificultate sau imposibilitate de deplasare ;
nistagmus de origine centrala ; semne asociate de disfunctie cerebeloasa ;
 substratul etiologic al ametelii si vertijului se identifica prin anamneza ,
examen obiectiv complet , consult interdisciplinar si explorari
complementare .

AMETEALA

Este descrisa frecvent de pacient ca o senzatie neplacuta de falsa

deplasare în raport cu mediul ambiant sau ca o senzatie de nesiguranta
posturala, instabilitate .

Cauze: anemii, poliglobulii, HTA, simptom inaugural în sincopa; apanajul

unor boli psihiatrice ( nevroza, psihoza,depresia) .

O atentie deosebita trebuie acordata ametelilor cu debut brutal, cu

ameteala aparenta, vedere încetoata si instabilitate

Cauzele unei ameteli recent instalate:

- starile hipoglicemice: ameteli însotite de transpiratie excesiva rece
( atentie la pacientii tratati cu insulina în cazul diabetului zaharat de tip I ) ;
- hemoragii acute ( hematemeza, melene , ameteli cu debut brutal însotite
cu transpiratii )
- simptom premergator sincopei ;

- simptom premergator accidentului vascular cerebral

evaluarea semnelor vitale: puls, TA , respiratie, temperatura

ameteala cauzata de scaderea brusca de TA se manifesta frecvent în

ortostatism sau la schimbarea pozitiei

cauza iatrogena a ametelilor este cel mai frecvent legata de tratamentele

diuretice aplicate brutal ( scaderea rapida a TA )
 Jocurile pe calculator

Este posibil ca un copil sa sufere de vertij in conditiile in care se joaca pe

calculator un joc ce simuleaza miscarea: jocurile 3-D pot declansa o
senzatie scurta de vertij dar aceasta nu va fi persistenta.

stresul psihic si vertijul

Stresul psihic poate inrautati multe forme de vertij, dar el in sine nu il poate
declansa.

Vertijul pozitional se refera la o varietate de situatii in care o modificare a

pozitiei capului determina o senzatie de ameteala.

Cea mai frecventa forma este Vertijul Paroxistic Pozitional Benign (VPPB). In
VPPB, atunci cand individul se intinde cu urechea afectata indreptata spre podea,
apare o senzatie scurta doar foarte intensa ca pamantul se invarte.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Este posibil ca simptomele vertijului sa fie confundate cu cele ale unei alte
boli. Acest lucru se intampla frecvent, in special datorita folosirii cuvantului
 "ameteala". Sunt foarte putine cauze de vertij ce nu au punct de plecare
urechea interna.

Ameteala insotita si de cefalee usoara, poate fi legata de anumite afectiuni

vasculare. In anumite conditii, diferite tipuri de accidente vasculare pot
declansa vertij, dar aceste afectiuni se asociaza si cu alte semne
neurologice.

Orientare diagnostica

• Consultatia

• Consultatia initiala: simptomele si semnele clinice orienteaza diagnosticul

• Consultatia de specia;litate: neurolog, ORL, cardiolog, psihiatru etc.

2. Examinari complementare:

• “uzuale: ECG, VSH, hemoleucograma, audiograma, Rgr. coloana cervicala

• Examinari speciale: CT sau/si RMN cerebrala sau de coloana cervicala ele

Particularitati diagnostice

• Boala Ménière

• Triada simptomatica: vertij, tinitus, tulburari de auz

• Atacurile dureaza 2-5 ore (10 min–48 ore)

• Mai frecvent la tineri, uneori legat de anumite aspecte: in teatre, magazine,

mijloace de transport etc.

• Adesea cu senzatie de presiune in urechi

• Tulburari de auz, in special pentru sunete de joasa frecventa

• Vertij asociat cu atac de panica si hiperventilatie

• Diagnosticul impune excluderea cauzelor organice

• Patologie cervicala, neurologica

• Cauze musculare

• Cauze vasculare

• ctro-nistamografia , EEG in caz de suspiciune a epilepsy

2. Vertij postural benign

Dezechilibrul e matinal, la miscari bruste, in special la ridicarea de pe scaun,

din pat sau schimbarea brusca a pozitiei in pat (apare in cateva secunde)

Poate fi prezent nistagmusul rotator

In 90% din cazuri senzatia poate disparea spontan in cca. 3 luni, dar poate
recidiva.

3. Patologie vestibulara

Debut brutal, cu vertij violent rotator, greata

Audiograma simetrica, normala

Nistagmus spontan orizontal, inspre urechea sanatoasa

Vertijul sever dureaza cca. 1-2 saptamani, iar tulburarile de echilibru

persista pentru mai mult timp.

Atacurile nu recidiveaza.

4. Vertijul persoanelor in varsta

E legat de diversi factori- in principal de reducerea perceptiilor senzoriale

multiple si de tulburari circulatorii cerebrale.

5. Vertijul datorat medicatiei si consumului de alcool

Unele medicamente produc hTA ortostatica : benzodiazepinele,

hipotensoare, medicatia anti parkinsoniana, antidepresivele triciclice,
 fenotiazina, anticonvulsivantele, (produc vertij cerebelar, acompaniindu-se
de ataxie si nistagmus).

consumului de alcool

degenerescenta cerebelara in consumul cronic: ataxie si tremor polineuropatie

ce deterioreaza perceptia pozitionala corporala.

6. Accidente ischemice tranzitorii (AIT)

Se asociaza cu vertijul: diplopia, dizartria, pareze/paralizii ale extremitatilor

Pot aparea “drop attack”-uri si crize repetitive Exista factorii de risc cerebro-
vasculari:HTA, ATS, dislipidemii, DZ)

7. Neurinomul acustic

Apar gradual si progresiv modificarile de auz

Tinitus

Modificari de echilibru, in general fara vertij rotator.

8. Scleroza multipla

Uneori debuteaza cu simptom initial de ameteala, tulburare de echilibru,

nesiguranta la mers.

Ulterior se asociaza cu alte elemente neurologice

9. Vertij de cauza cardiovasculara

hTA ortostatica, simptomele apar mai frecvent dimineata si postprandial.

Aritmiile se pot acompania de vertij nonrotator si colaps.

Vertijul poate fi legat de effort fizic exagerat sau sustinut.

Fizioterapie: In formele de vertij in care urechea a suferit leziuni dar

functia urechii se mentine la acelasi nivel fara a se deteriora odata cu
trecerea timpului, fizioterapia poate fi de mare ajutor.
 Atunci cand urechea interna este lezata, fizioterapia ii poate ajuta sa isi
recapete echilibrul. Fizioterapia functioneaza prin antrenarea creierului sa
compenseze pierderea functiei urechii interne.

Fizioterapia recomandata pentru tratamentul vertijului se cheama

reabilitare vestibulara si este o forma destul de noua de fizioterapie. Consta
din miscari ce inrautatesc intr-o etapa initiala vertijul si din miscari de
echilibrare destul de dificile. Prin aceste miscari, sistemul de echilibrare al
creierului invata sa functioneze mai bine. Miscarile constau in deplasarea
ochilor dintr-o parte in alta, rotatia capului dintr-o parte in alta, rotatia
capului in timp ce te deplasezi pe un coridor etc.

Tratament

• Vertijul acut cu varsatura: prochlorperazine (tablete sau

• Vertijul postural: fara medicatie, doar fizioterapie

In stadiul acut de nevrita vestibulara : metilpredisolonin puls terapie (100

mg/zi, p.o), cu descresterea treptata a dozelor, in decurs de 3 saptamani
 • Vertijul idiopatic: betahistina; Antihistaminicele pot fi incercate, cu
rezultate modice.

Tulburari cerebrale:doar vertijul din epilepsie poate fi tratat

Cel din AIT poate fi partial prevenit ( cu aspirina).

• Vertij de origine cervicala: fizioterapie si acupunctura, exercitii medicale

• Atacul de panica: utilizarea de inhibitori ai recaptarii serotoninei,

antideprimante triciclice, alprazolam, clonazepam.

• Gimnastica sustinuta si autocontrolul sunt utile in vertijul recidivant.

Indicatii terapeutice moderne:

- Arlevert (cinarizina 20 mg si dimenhidrina 40 mg/cpr)

Tratamentul vertijului periferic, central si mixt si a unor simptome asociate

ca tinitus, greatã, vãrsãturi.

O indicatie specialã o constituie vertijul cerebro-vascular si arteriosclerotic de

tip senil.

Un comprimat de 3 ori pe zi timp de 4 sãpt. Sau mai mult.

- Betaserc (Betahistina 24 mg -2*1 cpr./zi), 4-6 sapt. sau mai mult

Tratament special

Tratament chirurgical
Anumite tipuri de vertij pot fi corectate doar prin interventie chirurgicala
(Ex. boala Meniere- cu modificarea treptata si ireversibila a functiei urechii
interne)

Este recomandat pentru eliminarea simptomatologiei persistente,

recidivante.