REUMATISMUL ABARTICULAR / EXTRA-ARTICULAR - R.

AB

DEFINITIE- afectiuni ale structurilor extra sau periariculare- muschi, enteze-

ligamente,tendoane, fascii, periost, nervi, vase

Forme clinice

• Periartrita scapulohumarala (PSH)

• Periartrita- coxo-femurala
• MIOZITE SI FASCIITE-FIBROMIALGIA
• TENDI NITELE-Tendinita Achiliana

Periartrita scapulohumarala -PSH -

sindrom clinic caracterizat prin durere, redoare articulara si impotenta functionala

determinat de procese patologice localizate la nivelul umarului si care afecteaza
structurile periarticulare: ligamente, capsula articulara, tendoane, bursa si muschi.Este
intalnita la ambele sexe, la subiectii activi, cu incidenta maxima la> 40 de ani.

PSH 6 forme clinico-anatomo-functionale

Conform scolii engleze in cadrul PSH intra urmatoarele 6 entitati clinice:

1. sindromul de impingere (impingement syndrome)

2. sindromul supraspinosului (tendinita degenerativa)
3. tendinita bicipitala
4. tendinita calcifianta si bursita
5. capsulita adeziva
6. umarul pseudoparalitic

Etiopatogenia PSH

traumatismele si microtraumatismele repetate,

expunerea la frig,

afectiuni ale SNC: AVC, boala Parkinson, TCC, sindrom talamic; si afectiuni ale
sistemului nervos periferic: nevralgie cervico-brahiala, zona zoster),

afectiuni ale organelor intratoracice care pot favoriza pe cale reflexa dezvoltarea unei
PSH (TBC pulmonara apicala, IMA, interventii chirurgicale intratoracice)

1
Forme clinice de PSH

1. Impingement syndrome
Este determinat de o suferinta a tendonului muschiului supraspinos, asupra caruia se
exercita o presiune („impingere”) care repetata determina dezvoltarea unei tendinite
calcifiante,favorizind ruptura partiala si chiar totala a muschilor rotatori.
Tablou clinic
• Dureri recidivante la nivelul umarului, la subiecti tineri frecvent practicanti a unor
sporturi ca: aruncare greutatii, sulitei .
• Debut este insidios, cu o crestere gradata a intensitatii durerii si accentuata de
activitate.
• Mobilitatea umarului este afectata mai ales pentru miscarile de flexie si rotatie interna

 Examenul clinic local

• Semnul „impingerii” este pozitiv; daca se injecteaza 10 ml xilina 1% imediat
sub acromion durerea diminua (semnul”i,pimgerii” se negativeaza) confirmand
diagnosticul de sd. de impingement.
• Apasarea marginii anterioare a acromionului produce durere intensa
EX.Imagistice.
Rx umar: deceleza prezenta de: chisturi, necroza marii tuberozitati a capului
humeral, osteofite pe marginea anterioara si fata inferioara a acromionului
(artroza secundara). O imagine radiologica normala a umarului nu exclude
diagnosticul de PSH
• RMN detecteaza un spectru larg de afectiuni, de la degenerare pana la ruptura
partiala sau totala. Mai poate evidentia leziuni ale tesuturilor moi si este deosebit
de util in urmarirea evolutiei postoperatorii.
• Ecografia mio-entezo-osteo-articulara poate fi si ea utila deceland rupturi medii
la nivelul M.. rotatori.
Tratament
• Medicamentos – se administreaza numai la indicatia medicului ci consta in:
antiinflamatorii nesteroidiene (AINS), corticoterapie locala (diprofos injectat sub
acromion), anestezice aplicate local (intra- sau periarticular sau in puncte
dureroase).
• Fizioterapie analgetica si decontracturanta: termoterapie, crioterapie,
electroterapie (curenti diadinamici, interferentiali, curent galvanic etc),
ultrasonoforeza, laser. Kinetoterapia este cea mai importanta deoarece pe langa
recuperarea functionalitatii umarului, este esential in combaterea recurentei.
• Chirurgical: se adreseaza tinerilor care dezvolta acest sindrom. La varstnici
tratamentul este conservator.

2. Tendinita degenerativa (sd supraspinosului)

Apare frecvent la barbati > 50 ani cu activitate fizica intensa( tamplari, pictori, sudori);
La diabetici si alcoolici, un rol important il joaca ischemia si leziunile trofice.
Tablou clinic
• Asimptomatic multa vreme, devine clinic manifest in urma unui traumatism local sau o
solicitare excesiva.

2
• Durerea este imprecis localizata, in profunzimea umarului, accentuata nocturn.
• Mobilitatea umarului este afectata pe toate axele de miscare, mai ales abductia. Evolutia
cronica (peste 3 luni) poate determina hipotrofie musculara cu scaderea fortei musculare
Examen clinic local
• La palpare apare durere extrema sub acromion, la 1-2 cm de marea tuberozitate
EX. Imagistic
• Rx umar: normala la cei cu tendinita recenta; chisturi, osteoscleroza, osteofite (la cei
cuafectiune cronica)
• Ecografia mio-entezo-osteo-articulara: confirma diagnosticul.
Tratament
• Similar cu cel al sd de „impingere”

3. Capsulita retractila
cu predominanta la femei>60 ani. Se caracterizeaza prin aparitia inflamatiei cronice a
capsulei glenohumerale cu evolutie spre fibroza, capsula articulara ingrosandu-se si
aderand la capul humeral.
Tablou clinic
• Debut insidios cu dureri moderate ale umarului, cu exacerbari nocturne, cu redoare si
limitare progresiva a miscarilor. In timp durerea dispare aproape complet dar mobilitatea
este total abolita.
• Exista posibilitatea afectarii bilaterale concomitenta sau succesiva.
• Are evolutie lunga (3 stadii) peste 9 luni, tratament trebuind adaptat astef incat pacientul
sa il poata urma la domiciliu (inclusiv programul de recuperare).
Examen clinic local
• La palpare sensibilitate difuza
• Limitarea miscarilor (active, pasive) predominant abductia si rotatia externa
• Daca se face testul cu xilina (sd de impingement) redoarea persista nefiind vorba de
contractura musculara reflexa generata de durere.
EX. Imagistice
• Rx umar: initial normala; osteoporoza la nivelul capului humeral, diminuarea spatiului
articular.
• Scintigrafia cu disfosfonat de Tc99: hipercaptare.
• RMN: deceleaza leziuni ale tesuturilor moi.
Tratament
• Umarul trebuie mobilizat precoce
• Medicamentos: antiinflamatorii nesteroidiene, corticoterapie general si local, antialgice,
antidepresiva triciclice.
• Kinetoterapia: are ca obiectiv principal recuperarea mobillitatii care se face prin
abordarea structurilor necontractile ale umarului (capsula,ligamente, bursa, tendoane) si
separat prin abordarea structurilor contractile (muschi).
• Fizioterapia: termoterapie, electroterapie analgetica si decontracturanta (curenti
diadinamici, interferentiali, curent galvanic etc), masaj trofic, ultrasonoforeza,
laserterapie, hidrokinetoterapie.

3
4. Umarul pseudoparalitic
- stadiul tardiv al sindromului de impingement. Mansonul rotatorilor e format din
tendoanele muschilor supraspinos, subspinos, subscapular si rotund mic. La tineri ruptura
mansonului este postraumatica, la varstnici degenerativa, prin diminuarea vascularizatiei
apare ischemia care conduce la tulburari trofice locale scazand rezistenta si favorizand
ruptura la traumatisme sau solicitari articulare minore. Ruptura poate fi totala sau
partiala, tabloul clinic, paraclinic si tratamentul fiind similare cu cele expuse . iartrita
scapulo-humerala (PSH)      
MIOZITE SI FASCIITE au ca si factori etiologici: infectiile de focar, infectiile generale,
traumatismele, eforturile, climatul rece si umed etc. Miozitele recunosc stari lezionale
mai avansate (muschi tumefiati, indurati, cu noduli).
Simptome: durerea si redoarea musculara.
TENDI NITELE
Tendinita inseamna afectarea unui tendon.
a) Tendinita epicondiliana (epicondilita cotului) si epitrohleara (epitrohleita) apare la
tamplari, spalatorese, jucatori de tenis, dactilografe etc
b) Tenosinovitele apar mai ales la maini, in anumite conditii de munca (dactilografe),
fiind socotite chiar ca afectiuni profesionale.

Concluzii

1. Afectiunile abarticulare sunt frecvent subestimate, subdiagnosticate si inadecvat

2. tratate. Ele sunt mari consumatoare de servicii medicale- ¼ din consultatiile MF se
datoreaza suferintelor musculo-scheletale!!

3. Prin prognosticul pe termen lung unele dintre ele determina incapacitate temporara
de munca si absenteism de la locul de munca.

   Periartrita scapulo-humerala este un sindrom clinic dureros, insotit de redoare si de limitarea miscarilor, datorita
afectarii structurilor periarticulare (ligamente, capsula, tendoane, bursa, muschi) prin leziuni degenerative si/sau
inflamatorii.
lara, ajutatoare mecanice).