Reuma, Hemato, Endocrino, Neuro, Psihi, Derma, Ofta, Gine, Puericult

31.
AFECTIUNILE REUMATICE LA ADULT SI COPII

31.ARTOZELE
Caracteristici esentiale:
Afectiune degenerativa fara manifestari sistemice
Durere ameliorata de repaus, redoare matinala de scurta durata, inflamatie articulara minima
Radiologic: ingustarea spatiului articular, osteofite, cresterea densitatii osoase subcondrale,
chisturi osoase
Frecvent, secundara altor afectiuni articulare
Forme clinice:
Primara: afecteaza artic interfalangiene distale (noduli Heberden)
artic. falangiene proximale (noduli Bouchard)
artic. metacarpo-falangiene si carpo-metacarpiene ale policelui
artic. soldului,
artic. genunchiului
artic. metatarso-falang a halucelui
artic. c-vert. cervicale si lombare
Secundara: -apare la oricare articulatie ca urmare a unor sechele ale unor leziuni intraartic sau
extraartic acute sau cronice (suprasolicitare mecanica profesionala, afectiuni metabolice-
hemocromatoza, hiperparatiroidismul; afectiuni neurologice)
-factori de risc: obezitate, sporturi de performanta suprasolicitante
Anatomopatologic: cartilajul artic rugos, apoi se distruge complet, apar osteofite,

punti ale marginilor suprafetelor articulare; membrana sinoviala se ingroasa cu hipertrofia
vilozitatilor, cavitatea artic nu este complet obliterata.
Simptome si semne:
Debut insidios
Redoare articulara <15 min, ulterior durere la mobilizarea artic.afectate care se accentueaza la
efort sau ridicare de greutati
Se amelioreaza in repaus
Deformari artic minime sau absente.
Contractura in flexie (hipertorfia osoasa a artic interfalangiene)
Deformarea in varus a genunchiului.
Anchiloza absenta
Limitarea mobilitatii articulare
La palpare: crepitatii aspre
Manifestari sistemice absente
Paraclinic:
Radiografie: - ingustarea spatiului articular, osteofite, cresterea densitatii osoase subcondrale,
chisturi osoase
Diagnostic diferential:
Poliartrita reumatoida – afecteaza in special articulatiile pumnului si metacarpo-falangiene,
respectand articulatiile interfalangiene distale. (Artroza – afecteaza artic.interfalangiene
proximale si distale, crutand artic pumnului si metacarpo-falangiene.)
Traumatisme
Osteocondrita
Osteocondromatoza
Sinovita
Osteoartropatie hipertrofica
Profilaxie: scadere ponderala

Tratament:
Masuri generale: mers pe jos, masuri dietetice
Antialgice, antiinflamatorii: Acetaminofen 2-4g/zi (mai putin toxic decat AINS)
Salicilati
AINS
Unguent local cu Capsaicin x2/zi
Chirurgical: proteza sold, genunchi, transplant autolog de condrocite.
ARTROZELE Nodulii Heberden:

MAINII - la femei (45-50 ani)
-artroze interfalangiene distale maini, debut cu noduli simetrici,
nedurerosi (uneori se tumefiaza si devin durerosi) , afecteaza mai ales
indexul si mediusul
-tratament: AINS si fizioterapie
Nodulii Bouchard:
-artoze interfalangiene proximale,
-asimptomatici/ se pot tumefia si devin durerosi
-tratament: AINS, fizioterapie
COXARTROZA >60 ani
Primitiva sau secundara (malform congen sold, osteonecroza aseptica
de cap famural, boala Paget)
Clinic: dureri inghinale cu iradiere pe fata ant a coapsei
dureri reg.trohanteriana cu irad pe fata externa coapsa
dureri in reg fesiera cu irad pe fata post a coapsei.
-durere agravata la mers, calmata in repaus, impotenta functionala
progresiva, pacientus schiopateaza
Paraclinic: ex radiologic (pensarea interniliei artic, osteofitoza,
deformari cap femural, +/- osteoporoza
DD:coxite infectioase, tuberculoase, reumatismale, necroza aseptica
cap femural, periatrita coxofemurala.
Tratament: antialgice si AINS, evitarea ortostatismului si mers
prelungit, reducerea obezitatii, miorelaxante, tratament trofic (pe baza
de iod, extract de cartilaj, anabolizante), trat ortopedic.
GONARTROZA =reumatism degenerativ
Factori favorizanti: menopauza, obezitatea, tulb de circulatie venoasa
Clinic:durere pe fata ant genunchi accentuata la miscare.
Cu timpul artic genunchiului se mareste in volum si se deformeaza ->
tulb de tip inflamator.
Palpare: sensibilitate crescuta, uneori crepitatii.
Paraclinic: ex radiologic (osteofite pe marg platoului tibial si pensarea
interliniei articulare)
DD: artita gonococica, tuberculoasa, din poliartrita cronica, leziuni de
menisc.
Tratament: reducerea solicitarii artic, evitarea ortostatismului, tratam
obezitatii, AINS, infiltratii, trofice, fizioterapie, balneoterapie.
31.LUMBAGO ACUT
Etiopatogenie:
La varstnici, tineri dupe efort fizic, dupa micare brusca a col-vert, dupa expunere la frig.
Clinic:
Durerea apare brusc, lombara, vie, imobilizeaza pacientul la pat, exacerbeaza la efort minim
(tuse, stranut).
Iradiere: nu iradiaza! lombar, lombosacrat
Ex obiectiv: pozitie antalgica, contractura muschilor paravertebrali
Paraclinic:
Radiografia col-vert: modificari degenerative, pensarea discurilor intervertebrale
-25% nu au modificari
Tratament:
Identificarea si combaterea factorilor de risc
Antialgice: Algocalmin, Paracetamol
Antiinfalamtoare: Aspirina, Indometacin, Brufen, Ketoprofen, inhib Cox 2,
Miorelaxante Mydocalm, Clorzoxazona
Infiltratii cu Xilina sau Hidrocortizon
Fizioterapie, hidroterapie, masaj.
31.LOMBOSCIATICA
=Durere lombara cu iradiere in mb inferior

Influentata de eforturi fizice, e ai frecventa la barbati
Etiopatogenie:
Cauze metabolice, inflamatorii, mecanice, infectioase, tumorale
Alterarea discului vert. cauzat de efort fizic, obezitate, traumatisme, tulb de statica vertebrala.
Clinic:
Debut brusc, dupa efort fizic sau treptat pe fondul unei lombalgii cr.
Durere vie, lombara, iradiere pe mb inferior.
Afectarea radacinii L5 -> iradiere pe fata postero-externa a coapsei, fata ext.a gambei, fata
ext.a gleznei, fata dorsala a piciorului -> haluce.
Afectarea radacinii S1 -> iradiere pe fata post a coapsei si gambei -> calcai.
Parestezii mb inferior, +/- tulburari sfincteriene.
Durerea cedeaza in pozitie decliva
Durerea se accentueaza la mers sau ortostatism
Ex obiectiv: pozitie antalgica, trunchiul inclinat catre partea sanatoasa
contractura muschilor paravertebrale si limitarea mobilitatii col-vert.
semn Lasegue, Bragard, soneriei +
tulburari de sensibilitate cutanata.
Paraclinic:
Radiologic, CT, RMN: modificari degenrative discale intervertebrale,pensare, hernie de disc,
tu, fractura vertebrala, spondilita anchilozanta.
DD:
Coxartroza
Periartrita soldului
Nevralgia crurala
Flebita
Artritele membrului inferior
Tratament:
Repaus la pat max 2-3 zile (exceptie cei cu semne neurologice)
Antialgice: Algocalmin, Paracetamol
Antiinflamatoare: Aspirina, Indometacin, Brufen,Diclofenac, Piroxicam, Inhib Cox 2
Miorelaxante
Vit B1,B6,B12
Infltratii cu Xilina, HIDROCORTIZON
Antidepresive triciclice, anticonvulsivante (Gabapentin) – pt durerea neuropata.
Fizioterapie, balneoterapie
Chirurgical -formele hiperaglice, paralizante.
31.REUMATISMUL POLIARTICULAR ACUT
Apare mai ales la copii, dupa angina streptococica -> poliartrita + afectare cardiaca.
Etiopatogenie:
Apare la 2-3%dintre copii care au avut cu 2-3 sapt inainte o angina steptococica beta
hemolitica de grup A, netratati corespunzator.
Manifestari clinice:
Debut acut,febra,transpiratii, inapetenta, astenie, manifestari articulare, cardiace, cutanate,
pulmonare, renale
Manifestari articulare:
-afecatrea artic genunchilor, cot, pumn, tibiotarsieni
-artic se tumefiaza, rosii, calde, dureroase
-poliartritele sunt mobile, fugace, dureaza 4-8 sapt apoi se vindeca si prind alte articulatii.
Manifestari cardiace:
-endocardita: asurzirea zg cardiace, sufluri
-miocardita: tulb de ritm
-pericardita: frecaturi pericardice
Manifestari cutanate:
-noduli Meyner in jurul artic,
-eritem pe trunchi
Paraclinic:
Cresc: VSH, fibrinogen, gamaglobulinele, ASLO, PCR, leucocitele, polinuclearele
Dg +:
Clinic, paraclinic, dovada infectiei streptococice in antecedente
Cel putin 2 criterii majore si 2 minore:
Criterii majore: - cardita
- poliartrita
- coreea minor
- eritem marginat
-noduli subcutanati
Criterii minore: - febra

- artralgii
- antecedente de RAA
- modif inflamatorii: VSH,leucocitoza, PCR
- alungirea intervalului PR
- dovada unei inf streptococice: ASLO crescut, strept betahemolitic A,
scarlatina
Tratament:
Repaus la pat
Antiinflamatoare: Aspirina 100mg/kg/zi copii in 4 prize
5-6 g/zi adulti in 4 prize
Afectare cardiaca: Corticoizi 4 sapt
Penicilina 1,2 mil u/zi im 10 zile
Prevenrea recidivelor: Moldamin 1,2 mil u im /luna
Penicilina V 200 000 u/zi per os.
31.POLIARTRITA REUMATOIDA
=Inflamatie cronica de natura imunologica a sinovialei -> tesut de granulatie -> deformarea
artic si anchiloze.
Mai frecventa la femei
Etiopatogenie:
Intervin macrofagele, celulele sinoviale, limfocite, leucocite, celule endoteliale, substante
biologice (monokine, limfokine, prostaglandine, leucotriene, kinine, sist complement, factor
de necroza tumorala. Etc.
Clinic:
1.Manifestari articulare:
Stadiul I ALGIC Dureri ale artic mici ale mainii
Redoare matinala
Fenomene Reynaud
Conjunctivita
Iridociclita
Stadiul II INFLAMATOR Accentuarea durerilor
Inflam artic interfalangiene
Degete fusiforme
Poliartrita simetrica
Evolutie trenanta si recurenta
Extrindere centripeta
Stadiul III DEFORMANT Deformatii articulare
Degete in gat de lebada
Deviatie ulnara a mainilor
Tumefactia articulatiilor mari
Reducerea mobilitatii articulare
Atrofii musculare
Noduli reumatoizi
Stadiul IV ANCHILOZANT Anchiloze
Mana in forma de gheata
Atrofii musculare
Manifestari viscerale
2.Manifestari extraarticulare:
Ulceratii cutanate si infarcte viscerale prin vasculita
Pericardita
Pleurezii
Fibroze interstitiale
Polinevrite
Investigatii paraclinice:
Teste inflamatorii: VSH, PCR, ceruloplasmina crescute
Teste imunologice: factor reumatoid (70-80% prezent), Ac antinucleari (10% prezent)
Artroscopie
Analiza lichidului sinovial
Biopsie sinoviala
Ex radiologic: osteoporoza juxtaarticulara, leziuni marginale, deformarea si anchiloza
articulatiilor.
Dg + 4 din 7:
1.Redoare matinala cel putin o ora pe durata de cel putin 6 sapt
2.Tumefierea a minim 3 artic pe o durata de cel putin 6 sapt
3.Tumefierea artic interfalangiene proximale sau metacarpo-falangiene, pe o durata de cel
puin 6 sapt
4.Modificari radiologice caracteristice
5.Tumefieri articulare simetrice
6.Noduli reumatoizi +
7.Factor reumatoid +
Reumatism poliarticular acut
Poliartroze
Guta
Reumatism psoriazic
LES
Tratament:
Antialgice: Paracetamol, Algocalmin
Atiinflamatoare: Aspirina, Indometacin, Brufen, Diclofenac,
Corticoizi: Prednison
Antimalarice: clorochina, hidroxiclorochina
Saruri de aur
Imunosupresive: Metotrexat, Azathioprina, Ciclosporina
Agenti biologici: Ac monoclonali anti-TNF, blocanti ai receptorilor TNF, blocanti ai activarii
limfocitare
Fizioterapie, balneoterapie, gimnastica medicala
Chirurgical.
31.SPONDILITELE
Debuteaza inaintea varstei de 40 ani

Afecteaza col-vert, articulatiile periferice mari, uveita, absenta autoanticorpilor, asociere
crescuta cu HLA B27.
I.Spondilita ankilozanta:
=afectiune inflamatorie cronica a articulatiei scheletului axial, cu durere si anchiloza
progresiva a col-vert
Debut in adolescenta (final) sau decada a3a
Mai frecvent la barbati
Lombalgie cronica la adult tanar.
Limitare progresiva a mobilitatii lombare si expansiunii cutiei toracice
Artite periferice tranzitorii sau permanente
Uveita 20-25% din cazuri
Modificari radiologice patognomonice ale artic sacro-iliace
VSH crescut, teste serologice negative pt factorul reumatoid, HLA B27 +.
Clinic:
Debut progresiv, episoade intermitente de dureri lombare cu iradiere spre coapse
Simptomele progreseaza ascendent,
Limitarea mobilitatii vertebrale, stergerea lordozei lombare, exagerarea curburii toracice
(prinderea artic.costovertebrale)
Artite acute tranzitorii in 50% din cazuri
Afectare cardiaca spondilitica – tulb de conducere A-V,insuf Ao (in forme severe)
Uveita anterioara – in 25% din cazuri
Afectare pulmonara – fibroza lobilor superiori -> bronsiectazii (fazele tardive).
Paraclinic:
VSH crescut, teste serologice negative pt factorul reumatoid,
HLA B27 + la 90% dintre pacienti
Radiologic: - modificari sacroiliace – eroziuni si scleroza, afectarea artic interapofizare ale
col-vert, osificarea inelului fibros, calcificarea ligamentelor spinoase anterioare si laterale,
modificarea formei, demielinizarea corpilor vertebrali. Coloana de bambus in forme tardive.
-tuberozitati ischiatice si calcaneene, modificari ale simfizei pubiene si artic
manubrio-sternale.
Poliartita reumatoida – afecteaza artic mici, periferice ale mainilor si picioarelor, respecta
artic sacro-iliace, nu afecteaza col-vert (exceptie C1-C2), factor reumatoid prezent
Discopatie
Osteoporoza
Traumatisme
Tumori
Snd Reiter
Hiperostoza ankilozanta
Tratament:
Importanta exercitiilor posturale si de respiratie
AINS: Indometacin, Naproxen, Piroxicam
Sulfasalazina
II.Artrita psoriazica:
Psoriazisul precede debutul artritei in 80% din cazuri
Artrita este asimetrica, cu deformare „in carnaciori” a degetelor mainii si picioarelor,
Seamana cu poliartrita reumatoida, factor reumatoid absent in ser.
Afectarea artic sacroiliace frecventa, se poate asocia spondilita ankilozanta
Modificari radiologice: osteoliza, deformare cu aspect de „toc in calimara”, absenta relativa a
osteoporozei, sacroileita asimetrica si sindesmofite atipice.
Clinic:
Psoriazisul precede artrita
Unii pacienti pot prezenta o singura leziune de psoriazis (ascunsa pe scalp, sant innterfesier,
ombilic) nefiind constienti de legatura acesteia cu artrita.
Pittingul unghial poate fi singurul semn rezidual al unui psoriazis deoarece in momentul
aparitiei artritei, psoriazisul poate sa fie vindecat.
Paraclinic:
VSH crescut, factor reumatoid absent
Acid uric N/crescut
Fe scazut (in descuamarea pielii)
Radiologic: -eroziuni marginale ale osului, distrugeri neregulate ale artic si osului – la nivelul
falangelor aspect de „toc in calimara”
-modificari de-a lungul diafizelor metacarpienelor, metatarsienelor si falangelor;
-osificare paravertebrala (absenta osificarii pe fata anterioara a coloanei cum e in
spondilita ankilozanta)
Tratament:
AINS
Saruri de aur
Metotrexat in cazuri refractare
Sulfasalazina
Antimalaricele pot exacerba psoriazisul
III.Sindromul Reiter (artrita reactiva)

Uretrita + Conjunctivita + Lez.cutaneomucoase + Artrita
Mai frecvent la barbatii tineri
HLA B27 + in 80% dintre cazuri
Apare la cateva sapt dupa infectie dizenterica (Shigella, Salmonella, Yersinia,
Campilobacter) , dupa BTS (Chlamydia, Ureaplasma)
Clinic:
Artita asimetrica, afecteaza artic mari (genunchi, glezne)
Febra, scadere ponderala -la debutul bolii
Leziuni cutaneomucoase: balanita, stomatita, keratoredmie asemanatoare psoriazisului cu
afectarea tegumentului si unghiilor.
Paraclinic:
In articulatiile tumefiate au fost identificate fragmente de microorganisme suspecte.
Radiologie: afectare articulara ireversibila sau progresiva la nivelul artic sacroiliace si artic
periferice.
DD:
Artrita gonococica- se amelioreaza la 24-48 ore de la instituirea tratamentului atb.
Poliartrita reumatoida
Spondilita ankilozanta
Artrita psoriazica
Tratament:
AINS
ATB: Tetraciclina 3 luni la cei cu Chlamydia
Sulfasalazina.
31.LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC
Mai frecvent la femei tinere, afecteaza articulatiile (95% din cazuri), aparatele si organele.
Etiopatogenie:
Autoanticorpi antinucleari ce actioneaza asupra structurilor proprii -> inflamatie in diferite
tesuturi si organe.
Apare o vasculita a vaselor mici din tesuturi sau organe -> manifestari clinice variate.
Clinic:
Manifestari articulare Dureri articulare
Redoare matinala
Artrite interfalangiene si metacarpofalangiene
Artrita pumnilor, coatelor, genunchilor
Tenosinovite
Manifestari cutanate Eritem facial (forma de fluture)
Eruptii maculo-papuloase eritemaoase
Leziuni discoide
Alopecie
Leziuni mucoase
Manifestari pulmonare Pneumonie lupica
Pn interstitiala
Pleurezie lupica
Manifestari cardiace Endocardita lupica
Miocardita lupica
Pericardita lupica
Vasculite coronariene
Manifestari digestive Dureri abdominale
Disfagie
Pancreatita
Hepatomegalie
Ascita
Manifestari renale Nefrita lupica
Nefrita mezangiala
Nefrita membranoasa
Nefropatie interstitiala
Manifestari nervoase Cefalee
Convulsii, psihoze
Neuropatie periferica
Paraclinic:
Anemie, tombocitopenie, leucopenie
VSH crescut
Teste imunologice: autoanticorpi anti ADN
Electroforeza proteinelor: gamaglobuline crescute, albumine serice scazute, C scazut
Celule lupice prezente.
Dg+ cel putin 4 din 11:

1.Rash malar (eritem pometi cu limitare la nivelul santului nazo-labial)
2.Rash discoid (pete eritematoase descuamative)
3.Fotosensibilitate
4.Ulcerarii orale
5.Artrita
6.Serozita (peurita/pleurezie)
7.Afectare renala (proteinuire, cilindri hematici)
8.Afectare neurologica (convulsii, psihoza)
9.Afectare hematologica (anemie, leucopenie, limfopenie, trombocitopenie)
10.Tulburari imunologice: celule LE, Ac anti ADN, Ac anti-Am, teste + pt lues
11.Ac antinucleari: crecuti in asociere cu unele medicamente
Poliartrita reumatoida
Polimiozita
Boala Raynaud
Anemia hemolitica
Purpura trombocitara
GNF
Sarcoidoza
Limfoame
Endocardita
Psihoze
Tratament:
Evitarea expunerii prelungite la soare/ efort prelungit/ sarcinii/ consum de medicamente care
sa favorizeze aparitia bolii.
AINS: Aspirina, Indometacin, Diclofenac, Piorxicam
Antimalarice de sinteza: Hidroxiclorochina 400mg/zi 3-4 sapt, apoi reducere dozelor.
Prednison in afectare cardiaza, renala, nervoasa ; +/- Ciclofosfamida sau Azathioprina.
33.AFECTIUNI HEMATOLOGICE LA ADULT SI COPIL

33.SINDROMUL ANEMIC
Etiopatogenie:
Hematiile produse de maduva rosie sub influenta hormonilor (eritropoetina), vit B12,
piridoxina, ribolavina, ac folic, vit C, aminoac, Fe
Hb = cea mai importanta componenta a hematiilor
Hematiile – traiesc 120 zile, cele imbatranite sunt retinute de sist.reticulo-endot din splina ->
hemoglobina e desfacuta in globina si hematina
Globina e desfacuta pana la aminoac.
Hematina e desfacuta pana la elib Fe si biliverdinei.
Fe e transportat (de transferina) in maduva hematopoetica pt a folosi la productia de Hb si noi
hematii.
Biliverdina e transportata la ficat sub forma de bilirubina apoi se excreta prin bila.
Cauze:
Pierderi excesive Hemoragii acute, cronice
Distructii excesive Anemie hemolitica, anemie hemolitica autoimuna
Hemoglobinopatii
Hipersplenism
Boli de sistem
Productie deficitara Deficit de Fe, aport insuf, tulb de absorbtie,hemoragii cr, ulcer
peptic,menometroragii, diverticuli, parazitoze,
Deficit de vit B12, lipsa fact instrinsec, gastrita atrofica, deficit de
ac folic, aport insuf, tulb de absorbtie
Afectarea maduvei hematopoetice , limfom, mielom, tulb endocrine
(hipotiroidism), infectii cr, IRC
Semne cutanate: paloare, tulb trofice (fanere,mucoase – glosita, keilita)
Semne digestive: disfagie, anorexie, gr, varsaturi, diaree, constipatie
Semne cardiovasc: palpitatii, tahicardie, dureri preordiale, puls capilar, sufluri cardiace
Semne respiratorii: dispnee de efort
Semne neurologice: amteala, cefalee, astenie, tendinta la lipotimii.
Dg+:
Anamneza, clinic (astenie, fatigab., ameteli, palpitatii, hemoragii, toxice), ex obiectiv
(paloare, tahicardie, puls capilar), paraclinic (Hb, HTC, nr eritrocite)
Diagnostic etiopatogenic:
-a.microcitara (a.sideroblastica, talasemie) – sideremie, feritina, transferina
-a.normocitara: a.acuta posthemoragica, a.hemolitica, a.din inf cr, din IRen cr, a.aplstica –>
•reticulocite scazute ->det sideremiei, trasferinei, creatinina, teste hepatice, eritropoetina,
punctie medulara
•reticulocite crescute -> bilirubina serica,Hb serica, frotiu din sange periferic pt sferocite
-a.macrocitara : a.Biermer, a.data de malabsorbtie, a dupa gastrectomii, dupa Metotrexat ->
test Schilling, EDS, radioscopie g-duod, cobalamina serica, punctie medulara.
33.CLASIFICAREA ANEMIILOR
Normal Hb. 13-17 g/dlbarb.,

12-16g/dl femei;
nn 17-22g/dl,
6luni -6ani: 13-20g/dl;
7-18 ani 12-15g/dl
HTC 42-54%barb., 38-46%fem., 2-17 ani 30-44%
Clasificare clinica:
USOARA Hb 8-11g/dl. HTC 30-39%
MEDIE. Hb 6-8g/dl HTC 22-30%
SEVERA. Hb 2-6g/dl. HTC 10-22%
Clasificarea dupa continutul in hemoglobina:

HIPOCROMA HEM <28pg (anemie feripriva, sechestrare de Fe, infectii cronice, cc)
NORMOCROMA HEM 28-32pg(anemie postehemoragica ac, a.hemolitica)
HIPERCROMA. HEM >32. (a.prin deficit de B12, deficit de ac.folic, intox.,alcoolism)
Clasificarea morfologica:
MACROCITARA VEM >94 µ CHEM 34µ HEM >32pg
NORMOCITARA. VEM 82-92µ CHEM 32-34µ HEM 26-32pg
MICROCITARA. VEM<80µ CHEM <32. HEM <26pg
33.ANEMIA FERIPRIVA
=anemie hipocroma, scade nr de hematii din cauza lipsei de Fe

Organismul uman 3-5g Fe (55%Hb, 25% rezerva de Fe depozitat in ficat, splina,maduva,
mioglobina)
Fe provine din alimentatie, in stomac Fe feric->Fe feros -> absorbit in duoden
La ciclu femeia pierde 10-30mgFe
Cauze:
Carente, pierderi sau tulburari de absorbtie: -carente alimentare
-menometroragii
-ulcer g-d
-cc gastric
-tulb absorbtie
-colita ulcero-hemoragica
-parazitoze intestinale
Sechestrarea macrofagica a Fe: -infectii cr
-TBC
-supuratii cronice
-PNF cr
-endocardita lenta
-boli maligne
Snd anemic - tegumente si mucoase palide
- astenie
- cefalee, ameteli
- palpitatii, tahicardie
- polipnee
Sindromul carentei de Fe -fatigabilitate
- fanere friabile, par friabil
- stomatita, glosita, atrofia papilelor linguale, limba
rosie,neteda, lucioasa,
- gastrita atrofica
Boala cauzala – tulb genitale, menometroragii
-tulb digestive, aclorhidrie
-parazitoze intest
-infectii cr,
-boli maligne
-boli degenerative
Paraclinic:
Hb scazuta
Sideremie scazuta
Frotiu din sange periferic – hematii palide, hipocrome, diametru redus, anizocitoza,
poikilocitoza
Transferina – creste
Feritina – scade
Punctie medulara – scad sideroblastii, absenta Fe de rezerva din macrofage
Dg + : clinic, paraclinic.
Anemia la copil:
Clinic: palid, obosit, iritabil, creste greu in greutate,
glosita,tahicardie, tahipnee
Tratamentul anemiei feriprive:

Igieno-dietetic: consum de carne, ficat, oua, legume, zarzavaturi, fructe bogate in Fe.
Medicamentos:
Glutamat feros – GLUBIFER
Fumarat feros – FERRONAT,HEFEROL
Sulfat feros – Ferro Gradumet
Gluconat feros – Sirofer
Fier polimaltozat- Ferrum, Hausman
Anemii medii: 100mg Fe/zi

Anemii severe: 150-200mg Fe/zi
Copii 3-6mgFe/kg/zi
Tratament efectuat corect -> refacerea Hb dupa 10-14 zile de tratament -> creste Hb cu 2g/dl,
dupa 2 luni anemia dispare
Refacerea depozitelor de Fe -> 2-3 luni
In anemiile severe se administreaza si Ac folic.
Calcularea cantitatii necesare de Fe: (Hb ideala- Hb actuala) x 0,225
33.LEUCEMIA ACUTA LIMFOBLASTICA
Leucemia= afectiune maligna a celulei precursoare hematopoietice

-celula maligna isi pierde capacitatea de maturare si diferentiere, prolifereaza
necontrolat inlocuind elementele normale medulare.
Cauze: radiatii, toxice, medicam (Procarbazina,Melfalan, agenti alchilanti, Etoposid)
Cea mai frecventa boala maligna a copilului. (incidenta max3-7ani)
Simptomatologie frusta -fatigabilitate, febra, sangerari
Citopenii sau pancitopenii
>30 blasti in maduva osoasa
Blasti in sangele periferic in >90% din cazuri
Clinic:
Anorexie, astenie, stare genrala alterata, febra, paloare, dureri osteo-artic.
Snd anemic: paloare, astenie fizica, IC
Snd hemoragipar (trombocitopenie): gingivoravii, epistaxis,purpura, echimoze, petesii,
hematurie
Semne neurologice: cefalee, confuzie (formele cu debut acut), convulsie, hemiplegie ->
leucoforeza, chimioterapie urgenta.
Snd infectios- prin neutropenie <500/µl (E.Coli, Klebsiella, Pseudomonas,Candida) -
pneumonii, angine, stomatite, gingivite, antorectite, infectii digestive, cutanate.
Manifestari renale: IRA, hipertrofie renala bilaterala.
Cea mai frecventa ascoiere simptomatica in LAL:

PALOARE+FEBRA+DURERI ARTICULARE
Ex obiectiv: adenopatii, splenomegalie, tumef amigdalelor palatine, hiperplazie gingivala,

dureri si deformari cuneiforme,, echimoze, purpura, petesii.
Paraclinic:
HLG: anemie normocroma, normocitara, aregenerativa, anizocitoza, inele Cabolt, corpi Jolly.
pancitopenie cu blasti circulanti
Transferaza dezoxinucleotidica terminala
Mielograma
Punctie lombara – LCR sub presiune cu prezenta de blasti
Probe inflamatorii: VSH,PCR, fibrinogen
Radiografie toracica- poate evidentia osteoporoza metafizara, tu mediastinala
Fund de ochi: staza, edem papilar, hemoragii retiniene
Ecografie abdominala
CT cerebrala – localizarea blastica cerebro-meningee
Bilant metabolic: uree, ac uric, creatinina, glicemie, ionograma.
Boli limfoproliferative – leucemia limfocitara cronica
- limfoame
- leucemia cu celule paroase
- limfocitoza atipica din mononucleoza
Tratament:
Obiective: vindecare de durata
Chimioterapie combinata: Daunorubicina, Vincristina, Prednison, Asparaginaza.
Dupa remisiunea completa: chimioterapie + transplant de maduva osoasa.
Tratament suportiv: transfuzii de sange + atb
33.LEUCEMIA MIELOIDA
Clinic:
Sangerari: gingivoragii, epistaxis, metroragii, hemoragii multiple la cei cu CID
Infectii prin neutropenie <500/µl (E.Coli, Klebsiella, Pseudomonas,Candida) – celulita,
pneumonii, infectii perirectale, septicemii (in cazurile severe).
Semne neurologice: cefalee, confuzie (formele cu debut acut) -> leucoforeza
->chimioterapie urgenta
Paraclinic:
Pancitoenie cu blasti circulanti,
Corpul Auer- patognomonic
Maduva osoasa – hipercelulara dominata de blasti
Hiperuricemie
Daca apare CID- fibronogen scazut, timp de protrombina prelungit,
Afectiuni mieloproliferative - Leucemia mieloida cronica
- Sindroame mielodisplazice
Tratament:
Obiective: vindecare de durata
Chimioterapie: Daunorubicina, Citarabina -> aplazie maduvei osoase – recuperarea dureaza
2-3 sapt in cursul careia se efectueaza transfuzii, ATB
Tratament post-remisiune completa – chimioterapie intensiva repetata
-chimio-radioterapie in doze mari
-transplant de maduva osoasa autologa
- Acid retinoic
Prognostic:
Remisiune completa in 70-80% din cazuri.
Transplantul de maduva osoasa alogena (adulti tineri cu HLA compatibile)
autologa – vindecare 60-70%
33. COAGULOPATIILE
Clasificare:
Congenitale:
Coagulopatii cu transmitere X-Linkata(recesiva) -hemofilia A
-hemofilia B
-hemofilia C
Coagulopatii cu transmitere autozomal recesiva -deficit de fact de coagulare I, II, V, VII, XI,
XII, XIII
Coagulopatii cu transmitere autosomal dominanta -afibrinogemia
-snd Von Willebrand Jurgens
Dobandite:
-leziuni hepatice, infectioase, enteropatie severa,tu maligne, boli AI
-pierderi semnificative de sange – coagulopatia hemodiluanta
Coagulopatii prin hipercoagulabilitate – trombocitoza

-tromboza recurenta
-CID
-HEMOFILIA A-
=afectarea producerii factorului VIII ( afectarea conversiei portrombinei in trombina -

> formare insuficienta de fibrina)->hemoragii.
Apare doar la sexul masculin care mostenesc gena mutanta Xh de la mama purtatoare
asimptomatica.
Clinic:
La nn – hemoragie meningocerebrala
Hemoragiile sunt intotdeauna provocate de un traumatism minor (chiar nesesizat de pacient)
Hemoragia debuteza tardiv (dupa ore/zile) -faza initiala a hemostaziei (contractia capilarelor
si formarea trombusului) nu este afectata.
Durata prelungita a sangerarilor fara tendinta de oprire spontana
Sediul profund al hemoragiilor: im, intravisceral, intraarticular.
Absenta petesiilor.
Sangerari exteriorizate: bucal, dentar, lingual, epistaxis
Hemartrozele afecteaza articulatiile mari: genunchi, cot, glezna, sold -> leziuni inflamatorii
sinoviale.
Este o boala invalidanta prin determinarile sale musculare sau articulare, imobilizeaza
bolnavul timp indelungat la pat, duce la limitarea mersului si limitare miscariilor mb
superiore.
Alte sangerari – postoperatorii, hematurie, HDS/HDI, hemoragii meningocerebrale.
Paraclinic:
Timp de coagulare, timp Howell prelungit.
PTT- timp partial de tromboplasmina si PTTA-timp partial de tromboplastina activata sunt
prelungit.
Timp de consum al protrombinei-scurtat.
Timp de genrare a tromboplastinei – alterat.
Teste imunologice – Ag. fact VIII redus/absent.
Tratament:
CI: injectii i.m., medicamente cu actiune antiagreganta plachetara (Aspirina)
Admin concentratelor plasmatice ale factorilor de coagulare – sange uman ce contine F VIII.
Tratament adjuvant: Prednison, Acid epsilon aminocaproic (in hemoragii gingivale),
Vasopresina/ Desmopresina.
-HEMOFILIA B-
=sinteza scazuta sau anormala a factorului IX

Factorul IX este tot o globulina case se sintetizeaza in ficat in prezenta vitaminei K
Manifestari clinice asemanatoare cu cele ale hemofiliei A
Paraclinic: similar cu hemofilia A; nivelul factorului IX
DD: cu toate coagulopatiile ce prezinta un tablou clinic asemanator
Tratament: tratament substitutiv specific cu produse de sange ce contin F IX (sange integral,
plasma proaspata, plasma antihemofilica.
-DEFICITUL DE FACTOR XI-
Predominant la evrei, autozomal-recesiv

Clinic: hemoragie usoara, sangerare postop.
Paraclinic: TPT scazut, factor XI scazut
Tratament: substitutie a fact XI cu plasma proaspat congelata.
-DEFICIT DE FACTOR XII-
TPT prelungit
Nu se asociaza cu hemoragii
-DEFICIT DE FACTOR XIII-
Hemoragii tardive dupa traumatisme/interventii chirurgicale
Teste de coagulare normale
Evidentierea cheagului de fibrina in ureea 8-molara.
Tratament: crioprecipitat sau plasma.
-AFIBRINOGEMIA-
Rara,
Fibrinogen absent
Timp de protrombina si timp partial de tromboplastina prelungite
Hemoragie severa, asemanatoare cu hemofilia
Tratament: crioprecipitat.
-SND VON WILLEBRAND (PSEUDOHEMOFILIA)-
=afectiune hemoragica ereditara care prezinta anomalii complexe ale hemostazei datorate
deficitului cantitativ sau calitativ al fact von Willebrand (rol de purtator al fact VIII si de
activare trombocitara si endoteliala, de declansare si consolidare a hemostazei primare).
Clinic:
Sangerari cutaneo-mucoase cu echimoze si hematoame
Epistaxis, gingivoragii, sangerari postextractii dentare si postop., menometroragii, hematurie
macroscopica recurenta, hemoragii digestive.
Paraclinic:
Deficitul activitatii coagulante a F VIII
Timp de sangerare prelungit
TTP si TPTA prelungite
Concentratia F VIII si F vW scazute
DD:
Hemofilia A – transmitere AR, valori normale ale timpului de sangerare,
Snd Von Willebrand dobandit – in hemopatii maligne (limfom malign, leucemie limfocitara
cr, snd mieloproliferative)
Tu solide
Boli de colagen (LES, sclerodermie)
Altele: DZ, hipotiroidia, Beta talasemie, hemoglobinopatii, medicamentoase
Tratament:
Desmopresina (Vasopresina)
Derivate de sange
Tratament adjuvant nontransfuzional: antifibrinolitice, estrogenii.
-COAGULOPATIA DIN AFECTIUNILE HEPATICE-
Caracteristici esentiale: TPT mai prelungit

Nu raspunde la vit K
Ficatul e sediul sintezei tuturor factorilor de coagulare cu exceptia F VIII.
Insuficienta hepatica -> afectarea factorilor dependenti de vit K (II, VII,IX,X) si FV
Afectiunile tractului biliar -> malabsorbtia vit K -> splenomegalie consecutiva -> usoara
trombocitopenie.
Clinic:
Sangerari difuze la locul de punctie venoasa
Afectare hepatica severa.
Paraclinic:
Timp de protrombina prelungit
Fibrinogen N
Timp de trombina N
Trombocite N/usor scazute in hipersplenism.
Frotiu din sange periferic – hematii in tinta
DD: deficit de vit K, CID (fribrinogen modificat, trombocitopenie)
Tratament: Plasma proaspat congelata
-DEFICIT DE VIT K-
Caracteristici esentiale: -apare pe fondul unor deficiente dietetice sau adm de ATB
-TPT prelungit
-corectie rapida cu vit K
Vit K are rol in prcesul de coagulare. Se gaseste in alimente (legume cu frunze)

Clinic: sangerarile pot avea orice localizare
Paraclinic: TP mai prelungit decat TPT
Fibrinogen, timpul de trombina, trombocite N.
DD: coagulopatia hepatica, CID
Tratament: Vit K.
[-STARI DE HIPERCOAGULABILITATE-
Cauze: -congenitale: -deficit de antitormbina III

-Factor V Leiden
-deficit de proteina C,S
-afibrinogemie
-plasminogen anormal
-dobandite : -neoplasm
-afectiuni inflamatorii
-afectiuni mieloproliferative
-estrogeni,sarcina
-trombocitopenie indusa de Heparina
-anticoagulantul lupic
Tratament: -preop -Heparina doze minime
-cancer + hipercoagulabilitate: Heparina Gmm
-afectiuni mieloproliferative: terapie antiplachetara ]
-COAGULAREA INTRAVASCULARA DISEMINATA-
Caracteristici esentiale: -apare pe fondul unei afectiuni grave

-poate fi prezent in anemia hemolitica microangiopatica
-fibrinogen si trombocite scazute, produsi de degradare a fibrinei si
timp de protrombina prelungit
=este o consecinta a aparitiei trombinei circulante (limitata in mod normal la o regiune
localizata) -> activitatea excesiva a trombinei -> hipofibrinogemie, trombocitopenie,
fibrinoliza, depletia factorilor de coagulare.
Cauze: septicemii, arsuri, traumatisme, complicatii obstetricale (embolus amniotic, avort
septic, fat mort retinut), neoplasme (leucemie, adenocarcinoame), reactii posttransfuzionale
hemolitice majore.
Clinic:
-hemoragii (cu orice localizare, hemoragii spontane la locul punctiei venoase sau al plagilor)
-tromboze: ischemie si gangrena digitala, necroza corticala renala, infarct heoragic al
suprarenalelor
Paraclinic: -fibrinogen scazut
-cresc produsii de degradare a fibrinei: D dimeri
-trombocitopenie
-timp de protrombina prelungit
-antitrombina III
DD: -boli hepatice: (TP, TPT prelungite, dar fibrinogen si trombocite N/usor scazute
(trombocitele))
-deficit de vit K
Tratament: tratamentul bolii de baza
-terapie de substitutie – transfuzie plachetara
-fibrinogen inlocuit cu crioprecipitat
-deficitul de factori de coagulare -> plasma proaspata congelata
-Heparina + tratamentul de substitutie.
-TROMBOCITOZA-
Caracteristici esentiale -cresterea nr de plachete in absenta altor cauze

-masa eritrocitara N
-absenta cromoz Philadelphia
=afectiunemielorproliferativa – proliferarea megacariocitelor din maduva osoasa -> creste nr
de trombocite
Clinic:
-tromboze venoase
-sangerare la nivelul mucoaselor – deficit cantitativ plachetar
Paraclinic: trombocitoza, leucocite usor crescute,HTC N, timp de sangerare crescut, maduva
osoasa cu nr crescut de megacariocite, cromoz Philadelphia absent.
DD: trombocitoza reactiva, afectiuni inflamatorii (artrita reumatoida, colita ulceroasa),
infectii cronice, deficit de Fe, policitemia vera (HTC crescut), leucemia mieloida cr.
Tratament: Hidroxi-uree, Anagrelid,Alfainterferonul
34.AFECTIUNI ENDOCRINE LA ADULT SI COPIL

34.HIPERTIROIDIA (Tireotoxicoza)
Transpiratii, modificari ponderale, anxietate, scaune diareice, intoleranta la caldura,
iritabilitate, oboseala,slabiciune, tulburari menstruale.
Tahicardie, tegumente calde si umede, exoftalmie, tremor
Boala Graves - gusa (adesea cu suflu vascular) , oftalmopatie
TSH inhibat in hipertiroidismul primar, cresterea T4, aT4 libere si indexul T4 libere.
1.Boala Graves:
Marirea difuza a tiroidei, hiperfunctie tiroidiana, Ac fata de diferiti contituienti ai gl.tiroide
(autoAc ce se leaga de receptorul pentru TSH aflat pe membrana celulelor tiroidiene ->
stimularea functiei tiroidiene)
Cauza autoimuna, mai frecventa la femei (debut 20-40ani).
Oftalmopatie infliltrativa (exoftalmie), mai rar dermatopatie infiltrativa (mixedem pretibial).
Se poate asocia cu boi AI: anemie megaloblastica, DZ, miastenia gravis.
Paraclinic: Ac antireceptor pentru TSH (Ac TSH-R) prezenti
autoAc: aAc antinucleari (ANA), antimicrozomali, antitireoglobulina.
2.Adenoame toxice autonome ale tiroidei:

Unice- boala Plummer
Multiple – gusa toxica multinodulara
Fara oftalmopatie sau dermatopatie
Paraclinic: Ac antitiroidieni lipsesc, Ac TSH-R negativi
3.Tiroidita subacuta: (etiologie virala)

Tiroida moderat crescuta si sensibila.
In evolutie apare hipotiroidismul
Radioiodocaptarea tiroidiana scazuta.
4.Boala Jodbasedow: = hipertiroidism indus de iod

La pacienti cu gusa multinodulara dupa ingerarea crescuta de iod din alimente
5.Tireotoxicoza factitia:
Ingestie de h.tiroidieni exogeni (carne de vita contaminata cu tesut tiroidian bovin)
6.Struma ovari:
Chisturi dermoide si teratoame ovariene ce contin tesut tiroidian.
7.Hipersecretie hipofizara de TSH:
Cauze: TU hipofizara, hiperplazie hipofizara
Clinic: oftalmopatie absenta
Paraclinic: -TSH seric crescut/N
-Ac antitiroidieni si Ac TSH-R N
Tratament - chirurgical
- radioterapie
- Bromcriptina, Ocreotid
-ameliorarea simptomatologiei - Propranolol
8.Tiroidita Hashimoto:
=hipertiroidism temporar, apare postpartum
9.Sarcina si tu trofoblastice:
Nivele ft crescute de hCG pot stimula receptorii tiroidieni -> tireotoxicoza.
10.Metastaze secretante de hormoni: rare
11.Amiodarona din aritmiile cardiace:
Cresc T4 si T4 liber, T3
Tratament: -intreruperea Amiodaronei
- Tiamazol
-ameliorarea simptom atologiei: Propranolol
-in caz de FIA – Warfarina
Manifestari clinice ale tireotoxicozei:

Nervozitate, neliniste, intoleranta la caldura, transpiratii excesive, fatigabilitate, slabiciune,
crampe musc, borborisme intestinale, modificari ponderale (scadere de obicei), palpitaii,
dureri anginoase, tulburari menstruale.
Ex.obiectiv: -plafonarea privirii, clipire rara
-tahicardie sau FIA , rar IC
-tremor de repaus (mai ales degete)
-piele calda, umeda
-hiperreflexie
-subtierea parului, onicoliza, in evol. ->ingrosarea si tumef degetelor =acropatie)
Oftalmopatia Graves:
-chemosis, conjunctivita, protruzie moderata a globilor oculari.
-rar diplopie, compresia n. optic
Mixedemul cutanat – de obicei in regiune pretibiala, aspect de „coaja de portocala”
Paraclinic:
T3 , T4 crescute sau T3 crescut si T4 normal
TSH scazut
+/- hipercalcemie, FAL crescuta, anemie, granulocitopenie.
Ac TSH-R (=Ac antireceptori TSH) crescute
Ac antinucleari si Ac anti ADN dublu catenar crescuti
In tiroidita subacuta – viteza de sedimentare a hematiilor crescuta.
Radiocaptarea -crescuta – B.Graves si gusa toxica nodulara

-scazuta – tiroidita subacuta.
Scintigrafie tiroidiana
RMN orbital
CT, ecografie
Anxietate
Stari maniacale
Tulburari psihice acute (TSH N, T4 crescut)
Tu hipofizare
Stari hipercatabolice (anemie severa, leucemie, policitemia, neoplazii)
Feocromocitomul (intensificarea metabolismului, tahicardie, scadere ponderala, transpiratii)
Acromegalia (tahicardie, transpiratii, marirea glandei tiroide)
Afectiuni cardiace (FiA, AP)
Oftalmopatii
Osteoporoza
Complicatii:
FIA cu rapsuns ventricular deficit de controlat
Paralizie periodica (exces de efort fizic sau glucide)n la barbatii americani nativi
Hipercalcemie
Osteoporoza
Nefrocalcinoza
Scaderea libidoului, impotenta, hipospermie, ginecomastie.
Tratament:
1.Boala Graves:
Propranolol 10mgx4/zi – amelioreaza tahicardia, tremorul, anxietatea, paralizia periodica
Tioureice – Tiamazolul (Metamizol)30-60mg/zi , Propiltiouracil 300-600mg/zi
-in tireotoxicoza moderata , gusa de dimensiuni mici
Substante de contrast iodate -Acid iopanoic, Ipodat sodic
Iodul radioactiv
Chirurgie tiroidiana dupa aducerea in stadiul de eutiroidie
2.Nodulii tiroidieni:
Propranolol
Iod radioactiv
Chirurgical dupa aducerea in stadiul de eutiroidie
3.Gusa toxica multinodulara: (mai frecv la varstnici)
Propranolol
Tioureice , apoi iod radioactiv
4.Tiroidita subacuta:
Propranolol
Ipodat sodic, acid ipanoic
Durere: Aspirina, AINS
5.Tiroidita Hasimoto: (tranzitorie postpartum)
Propranolol
6.Hipertiroidismul din sarcina:
TSH scazut, T4 liber crescut -> diminua odata cu avansarea in sarcina
Risc de crize tiretoxice si preeclampsie/ eclampsie, ICC, nastere prematura.
Tratament: doze mici de Tiamazol, Propiltiouracil
Alaptarea nu crebuie intrerupta
Tratamentul complicatiilor:
Oftalmopatia Graves:
-se poate agrava dupa trat cu iod radioactiv, de aceea -> Prednison profilactic 4-6 sapt
-radioterapia muschilor extrinseci ai globilor oculari
-Ig iv
-decompresiune chirurgicala orbitala
-pic cu metilceluloza („lacrima artificiala”)
Complicatii cardiace:
Tahicardia sinusala si palpitatiile - Propranolol
FIA- Digoxin, Betablocantele, anticoagulantele (Warfarina) doze mici
IC- pot FiA -> Digoxin, posttahicardie -Betablocante.
Cardiomiopatia dilatativa – betablocante, blocante de Ca
AP- antianginoase,
Criza tiroidiana:
-in stres, postop, adm de iod radioactiv.
-clinic: delir, tahicardie severa, varsaturi, diaree, deshidratare, febra crescuta
-tratament: Tiouree, apoi se introduce iodul (Lugol 10pic/osx3/zi) sau Iodura de Na
-Ipodatul de Na la o ora dupa Tiouree
- Propranolol
-Hidrocortizon
Dermopatia- Glucocorticoizi topici: Flucinolon
-bandaje elastice noaptea
Evolutie:
Remisiune de la sine sau transformare spontana in hipotiroidism
Complcatiile tiroidectomiei – hipoparatiroidism permanent
-paralizia corzilor vocale
Hipotiroidism iatrogen frecvent
Tratamentul cu iod radioactiv -> hipotiroidie in cateva luni sau ani
34.HIPOTIROIDISMUL SI MIXEDEMUL
Astenie, fatigabilitate, inloleranta la frig, constipatie, modificari ponderale, depresie,
menoragii, raguseala
Tegumente uscate, bradicardie, reflexe osteotendinoase intarziate
Anemie, hiponatremie
Absorbtie pe rasina a T4 si radioiodocaptarea reduse
TSH crescut (hipotiroidism primar)
Cauze:
Afectiune a tiroidei
Lipsa TSH
Hipotiroidism cu GUSA:Tiroidita Hasimoto, deficit de iod, defecte genetice ale enz
tiroidiene, medicamente, obiceiuri alimentare in zone cu deficit de iod, rezistenta la
h.tiroidieni, afectiuni infiltrative (cc, sarcoidoza), tiroidita subacuta virala (de Quervain)
hipotiroidie,apoi hipertiroidie.
Hipotiroidism fara GUSA: deficit de secretie hipofizara de TSH, distrugerea tiroidei
chirurgical, iradiere externa,
Amiodarona (continut crescut de iod) -> Tiroxina
Precoce: oboseala, letargie, slabiciune, artralgii, mialgii, crampe musculare, intoleranta la
frig, constipatie, tegumente uscate, cefalee, menoragii
Ex.obiectiv: absente/ unghii subtiri si friabile, fir de par subtiat, paloare tegumentara,
mucoase netede, reflexe osteotendinoase intarziate.
Tardiv: vorbire rara, disparitia sudoratiei, constipatie, edeme periferice, paoare, raguseala,
hipogeuzie, hiposmie, crampe, dureri musculare, dispnee, crestere ponderala (rar, scadere),
acuitate auditiva scazuta, amenoree, monoragii,
Ex fizic: -infiltrarea fetei si pleoapelor, carotenodermie tipica, subtierea sprancenelor in ½
externa, macroglosie, edeme dure, revarsate pleurale, peritoneale, percardice (cardiomegalie),
articulare.
-FC (frecv card) redusa, TA N/scazuta
- hipotermie constanta
Paraclinic:
T4 scazut sau la limita inf a N
TSH -crescut in hipotiroidismul primar
-scazut/N in insuficienta hipofizara
+/- hipercolesterolemie, transaminaze crescute, creatinfosfokinaza crescuta, hiperprolactin.
Na scazut
Glicemie scazuta
Anemie (VEM N/crescut)
Ac antitireoperoxidaza crescuta in tiroidita Hasimoto
T3 seric nu are valoare diagnostica in hipotiroidism
Hipotiroidismul:
Astenie
Tulb menstruale neexplicate
Mialgii
Constipatie
Modificari ponderale
Hiperlipemie
Anemie
Miexedemul:
IC de etiologie neclara refractara la digitalice sau diuretice
Ascite de cauza necunoscuta
Amiloidoza primara (macroglosie)
Anemie megaloblastica
Depresie
Psihoze primare
Afectiuni cerebrale organice
Complicatii:
Cardiace – coronaropatie, IC
Infectii
Megacolonul
Psihoze organice cu iluzii paranoide
Criza addisoniana precipitata
Sterilitate, avort
Boli AI
Tu secretante de TSH
Coma mixedematoasa – hipotermie severa, hipoventilatie, hipoxie, hipercapnie, hTA,
convulsii, hipoNa persistenta
Tratament:
Levotiroxina (la varstnici se incepe cu doze mici apoi se cresc treptat 25-50µg/zi 1 sapt, apoi
se creste pana la max 75-150)
Malabsorbtia tiroxinei -snd de intestin iritabil->sol uleioase ce contin triglic. cu lant mediu
-substante: Sucralfat, antiacidele (Hidroxid de Al), prep de Fe
-lapte de soia
Coma mixedematoasa: Levotiroxina sodica iv
-daca se suspecteaza insuf corticosuprarenala -> hidrocortizon
-ventilatie mecanica – corecteaza hipercapnia
34.SINDROMUL CUSHING
Obezitatea de tip central, pierderea unei mase musculare, piele subtire, echimoze
frecvente,modificari psihice, hirsutism, vergeturi roz-violacee.
Osteoporoza, HTA, vindecare trenanta a ranilor
Hiperglicemie, glicozurie, leucocitoza, limfopenie, hipopotasemie
Cortizol seric si liber urinar crescute
Absenta inhibitiei normale la dexametazona.
=exces de corticosteroizi cauzat de: - corticoterapie in doze >

- secretie suprrenaliana excesiva de glucocortic.
Sindrom cushin spontan -Cauze:
-adenom hipofizar benign (70%) ACTH crescut
-neoplazii extrahipofizare (cc pulm cu celule mici) ce secreta ACTH ectopic
-tu corticosuprarenale excretante de cortizol (adenom sau carcinom -ACTH N) sau
hiperplazie nodulara bilaterala a suprarenalelor.
Obezitate de tip central
Aspect pletoric, facies in „luna plina”, „ceafa de bizon”
Mase adipoase supraclaviculare
Abdomen voluminos
Extremitati subtiri
Oligo/amenoree, impotenta
Slabiciune
Dureri lombare
Cefalee
HTA
Acnee, infectii cutanate
Senzatie de sete si poliurie (+/- glicozurie), litiaza renala
Vergeturi -coapse, sangi, abdomen
Echimoze
Psihic: instabilitate comportamentala, psihoza
Paraclinic:
TTGO scazut (rezistenta la insulina)
Clearance-ul apei libere crescut -> poliurie
Hiperglicemie cu glicozurie (dz)
Leucocitoza cu granulocitoza relativa si limfopenie
Hipopotasemie – in secretia ectopica de ACTH
Cortizol seric si liber urinar crescute
Absenta inhibitiei normale la dexametazona
Teste diagnostice ale hipercorticismului:

-adm de Dexametazona (1mg) la ora 23, recoltarea serului (Cortizolul) la 8 dimineata:
*cortizolul seric <5µg/dl – exclude snd Cushing
-colectarea urinei din 24 ore pentru det cortizolului si creatininei urinare:
*cortizol liber urinar crescut anormal
*raport cortizol liber/creatinina >95µg/dl cortizol/creatinina
-cortizolemie >7,5µg/dl det la miezul noptii -> Snd Cushing (in spital)
Diagnostic etiologic al hipercorticismului:

ACTH plasmatic -sub 2-pg/ml = tu suprarenaliana
-peste 2pg/ml= tu hipofizare sau ectopice
Metode de localizare a tu secretante de ACTH:

-RMN hipofizar -adenom hipofizar
-CT torace si abdomen
-CT suprarenale
Alcoolism
Depresie
Anorexie nervoasa (masiva topirea a masei musculare si nivele ft mari de cortizol urinar
Obezitate (test la dexametazona anormal, cortizol liber urinar N, variatie diurna cortizolica N)
Medicamente – Fenitoina, Fenobarbital,Primidoma
Sarcina – cortizol urinar crescut, variatia circadiana a cortizolului seric N.
Complicatii:
Cele ale hipertensiunii si DZ
Infectii
Osteoporoza poate duce la fracturi de col.vert
Necroza asptica de cap femural
Litiaza renala
Psihoze
Tratament:
Rezectia selectiva a adenomului hipofizar pe cale transsfenoidala, hipofiza restanta revine la
functia normala + substitutie cu Hidrocortizon (secretia normala de ACTH este supresata si
revine la normal in 6-36 luni)
Suprarenalectomie bilaterala laparoscopica -la pacientii care nu s-au refacut complet.
Ketoconazol – pt cei ce refuza tratamentul chirurgical
Rezectie laparoscopica a neoplasmelor corticosuprarenale secretante de cortizol.
Mitotan -tu corticosuprarenale metastatice
Ketoconazol sau Metirapon – tu corticosuprarenale nerezecabile.
Tu ectopice secretante de ACTH – rezectie chirurgicala sau trat cu Ketoconazol sau
Metirapon.
34.SPASMOFILIA SI TETANIA
Cauzele hipocalcemiei:
Scaderea aportului sau a absorbtiei: -malabsorbtie
-bypass la nivelul i.subtire (intestin scurt)
-deficit de vit D (absorbtie scazuta, productie scazuta de
25hidroxivit D sau 1,25 dihidroxivit.D)
Pierderi crescute -alcoolism
- IRC
- tratament cu diuretice
Afectiuni endocrine- hipoparatiroidism
-septicemie
-pseudohipoparatiroidism
-secretie de calcitonina in cadrul unui carcinom tiroidian
-hipocalcemie familiala
Fiziologice -asociata cu scadera albuminei serice
-raspuns scazut al organului tinta la vit D
-hiperfosfatemie
-atb Aminoglicozide, diuretice de ansa.
Frecventa cea mai crescuta – in IRen, hiperfosfatemie, hipoparatiroidism.
Spasmele extensive ale musculaturii schemetice -> crampe si semne de tetanie
Laringospasmu cu stridor -> obstructia cailor respiratorii
Convulsii
Parestezii ale buzelor si extremitatilor
Dureri abdominale
Semnul Chvostek = contractia muschiului facial ca raspuns la percutia usoara a nervului
facial lanivelul osului imediat anterior urechii
Semnul Trousseau = spasm carpal ce apare dupa ocluzia art.brahiale cu ajutorul mansetei
tensiometrului timp de 3 min)
Paraclinic:- ECG -alungirea intervalului QT (alungirea ST) -> aritmii ventriculare
-Ca seric scazut <9mg/dl
- in hipoalbuminemie scade Ca seric
-hipomagnezemie -> hipocalcemie
-in alcaloza respiratorie -> Ca seric total normal, Ca ionic scazut
Tratament: -gluconat de Ca 10% (10-20ml) iv in 10-15 min, urmat de administrari repetate.
-in hipocalcemia asimptomatica: Carbonat de Ca, Mg (in caz de deficit de Mg)
Spasmofilia
-este o tetanie latenta, frecv la femeile tinere
-cauze: hiperventilatie (respiratie frecventa si rapida)
-semne si simptome: semnul Chvostek +, Semnul Trousseau +
Tetania:
-este cauzata de hipocalcemie, reprez. o stare de hiperexcitabilitate neuromusc crescuta, ca
rezultat al concentratiei reduse de Ca, Mg sau alcaloza la nivelul celulelor nervoase
-neuronii devin instabili si declanseaza potentiale de actiune spontane care determina
contractia involuntara a muschilor
-conc de Ca este reglata in organism de gl paratiroide
-cauzata mai frecvenat postop (dupa indepartarea gl paratiroide), alcaloza respiratorie
-simptome usoare: amorteana in jurul gurii, crampe musculare dureroase, parestezii maini
picioare
-simptome severe: laringospasm,crampe musculare generalizate (muschii se contracta
involuntar si sunt incapabili sa se relaxeze ->dureri semnificative), convulsii, tulburari de ritm
cardiac
-paraclinic: Ca scazut, PTH, vit D, Mg scazute.
35.AFECTIUNILE NEUROLOGICE LA ADULT SI COPIL

35.CEFALEEA
Cefaleea severa ce debuteaza la un pacient in prealabil sanatos -> afectiune intracraniana
(hemoragie subarahnoidiana, meningita)
Cefaleea care perturba somnul, cefaleea de efort, cefaleea paroxisitica cu debut recent,
cefaleea cu semne neurologice (somnolenta, tulb vizuale, convulsii) -> leziuni organice.
Cefaleea cronica -> migrena, HTA, depresie, leziuni ic, traumatisme cerebrale, spondiloza
cervicala, afectiuni stomatologice, oftalmologice, sinuzite.
Paraclinic: CT, RMN cerebral.
1.Cefaleea de tensiunie:
Simptome: -dificultati de concentrare
-cefalee zilnica, constanta, generalizata mai intensa occipital sau nucal, caracter
de strangere/ comprimare circumferentiala a capului.
-fara simptome neurologice de focar
Tratament: analgezice, antimigrenoase, bai calde, masaj
2.Cefaleea de depresie:
Mai intensa dimineata la trezire +/- alte simptome ale depresiei
Tratament: antidepresive triciclice.
3.Migrena:
=cefalee pulsatila lateralizata, episodica
Debut in adolescenta sau la adult tanar
Poate fi lateralizata sau generalizata, constanta sau pulsatila +/- anorexie, g, varsaturi,
fotofobie, fonofobie, vedere incetosata
Dureaza cateva ore.
Mecanism de actiune: vasodilatarea sau hiperpulsatilitatea ramurilor art carotide externe.
Tulburari vasoconstrictorii ale ramurei art carotide interne pot precede/acompania cefaleea :
tulb de vedere (anomalii de camp vizual, halucinatii lumonase stelute/scantei, forme
geometrice, deficit de camp vizual), afazia, hipoestezia, parestezii, slabiciune musc.
Paientii relateaza AHC de migrena.
Factori declansatori: stres, lipsa/exces de somn, alimente (cioco), alcool, menstruatie,
anticonceptionale.
Forme particulare:
Migrena arterei bazilare – cecitate/tulb vizuale in ambele campuri , dizartrie, dezechilibru,
tinitus, parestezii periorale, urmata de CEFALEE PULSATILA (occipitala) + g, varsaturi.
Migrena oftalmoplegica – durere lateralizata (frecvent periocular)
-apare ca urmare a paraliziei nervilor cr oculomotori
-apare in anevrism de art carotida interna si DZ.
Mecanism fiziopatologic:
Legat de neurotransmitatorul serotoninergic
Apare ca urmare a eliberarii de neuropeptide ce actioneaza ca neurotransmitatori pe ramurile
nervilor trigemen -> proces inflamator
Tratament:
Evitarea factorilor declansatori
Tratament simptomatic: Aspirina
Cafergotul (tartrat de ergotamina + cafeina) oral, ir, inhal, sl.
Sumatriptan sc
Tratament profilactic pt stabilizarea neurotransmitatorilor serotoninergici:
Aspirina 650-1950mg/zi
Propranolol 80-240mg/zi
Amitriptilina 10-150mg/zi
Imipramina 10-150mg/zi
Sertralina 50-200mg/zi
Maleat de ergonovina 0,6-2mg/zi
Clonidina 0,2-0,6mg/zi
Verapamil 80-160mg/zi
4.Cefaleea in ciorchine: (nevralgia migrenoasa)

Afecteaza persoanele de varsta medie
Se coreleaza cu perturbarea mecanismelor serotoninergice si afecatrea vasculara.
Episoade de durere severa , unilaterala, periorbitala zilnic timp de cateva sapt + congestie
nazala unilat., rinoree, lacrimare, congestie conjunctivala, snd Claude Bernard Horner
Episoadele apar noaptea, dureaza <2 ore, apoi remisie spontana cateva sapt sau luni.
Cefaleea in ciorchine = episoade tipice de durere + simptomatologia asociata se repeta dupa
un interval de timp, fara remisiune.
Clinic: snd Claude Bernard Horner tranzitoriu.
Tratament: Sumatriptan sc
Dihidroergotamina
Profilactic -Tartratul de ergotamina inhal
-Amitriptilina
-Prednison
5.Arterita temporala sau craniana cu celule gigante:
La varstnici.
Cefalee, mialgie, stare generala alterata, anorexie, scadere ponderala, pierderea vederii,
Hiperestezia scalpului si a zonei din jurul art.temporale.
6.Cefaleea posttraumatica:
Apare in cursul zilei sau in ziua consecutiva traumatismului, se poate agrava in sapt ce
urmeaza, cedeaza treptat. (poate persista cateva luni)
Durerea este permanenta cu episoade pulsatile
Localizate, lateralizate sau generalizate.
+/- gr, varsaturi, scotoame, pierderea echilibrului, vertij, tulb de memorie, concentrare
Paraclinic: -elecroecefalograma – modificari minore
-electronistagmograma – vestibulopatie periferica sau de tip central
-CT si RMN fara modificari.
Tratament: analgezice, Amitriptilina, Porpranolol, derivati de ergotamina.
7.Cefaleea de tuse:
Dureaza cateva minute
Posibil exista leziuni organice subiacente (leziuni intracr., tu)
Uneori simptomatologia se remite complet dupa punctie lombara
Tratament:INDOMETACIN
8.Cefaleea datorata altor cauze:
Tu intracr. – compresiunea vaselor, pot aparea simptome ca in migrena
Afectiuni cerebro-vasculare – ocluzia art carotide int
-disectia de carotida
-dupa endarterectomie carotidiana
Hemoragie subarahnoidiana
Meningita
Sechele ale punctiei lombare. (dureaza cateva zile)
35.NEVRALGIA DE TRIGEMEN
Incidenta maxima -pers de varsta a2a si 3a, mai frecvent la femei.

Episoade scurte de durere faciala cu aparitie brusca in zona comisurii bucale cu iradiere in
ureche, ochi, narina ipsilaterala.
Factori declansatori: mimica, stimulare tactila, miscarea, masticatia.
Este strict unilaterala.
Pe masura ce progreseaza episoadele dureroase devin din ce in ce mai frecvente.
Paraclinic: ex neurologic fara modificari,
CT si ex radiologice normale
DD:-scleroza multipla (ex LCR)

-neoplasm de trunchi cerebral (CT, RMN)
Tratament: Carbamazepina
Fenitoina
Baclofen
Decomprimarea si separarea vasului anormal de radacina nervului (in
malformatii arteriale)
Rizotomie prin radiofrecventa.
35.ATEROSCLEROZA CEREBRALA
Se produce la aprox 15 ani dupa debutul leziunilor ASC.

Leziunile intereseaza -a.carotida interna
-a.vertebro-bazilara
-a.poligonului Willis
Aspect de placa fibrinoida, fibrolipidica, calcificata.
Macroscopic: - pereti neregulati si contur sinuos
Consecinte: placile stenozante produc ischemie cerebrala cr, cu atrofia circumvolutiilor si
largirea scizurilor cerebrale
Complicatiile palcii de aterom – tromboza (obstr) cu ischemie sau infarct cerebral
-ruptura vasului (hemoragie cerebrala)
-anevrism aterosclerotic
Forme clinice:
1.Asimptomatica – a.carotida, a.retiniene, anegrism nerupt, afectare silentioasa a subst.albe.
2.Simptomatica acuta -AIT vertebrobazilar cu dizartrie, diplopie, vertij,
ataxie,hemi/tetrapareza [dureaza min],
-AVC (isch/hemor)[pareza contralat sau alterarea sensibilitatii,
dizartrie, tulburari vizuale-pierderea temporata a vederii ispilat],
-ruperea anevrismului,
-disectie de art cerebrale,
-encefalopatie hipertens ac,
-tromboza art retiniene.
[Simpt senzitive – parestezii unilat. membre, faciale
Simpt motorii- deficit motor de tip piramidal unilat/ extrapramidal
Simpt vizuale- hemianopsie maculara
Simpt de dereglari de limbaj – disfazie
Simpt cerebeloase- ataxie, tulb coordonare
Simpt legate de lezarea TC: diplopie, disfonie, disfagie, dizartrie, vertij
Alte simpt: crize epileptice, tulb sfincteriene, tulb psihice
Tulb memorie, cognitive, de atentie.]
Vertijul si anxietate survenite la schimbarea brusca a pozitiei sunt simptome nespecifice si

sunt mai degraba rezulatul hTA ortostatice decat a unor probleme vertebrobazilare.
Ex obiectiv: -sufluri la nivelul latero-sup a gatului,
-diminuarea pulsului la nivelul art.gatului sau a bratelor si dif de tensiune intre
cele 2 brate >10mmHg
3.Simptomatica cronica: boala lacunara, dementa vasculara, parkinsonism vascular,
encefalopatie HTA ac, ocluzie de carotide.
Paraclinic:
Ecografie Doppler – gradul stenozei
Ecocardiografie transesofagiana
AngioRMN
Tratament:
Igieno-dietetic, renuntarea la fumat, alcool, ex fizice (obezitate)
Combaterea fact de risc (HTA, DZ, FiA, dislipidemia)
Antiagregante plachetare -Aspirina 325mg/zi
-Ticlopidina 250mgx2/zi
Chirurgical-pacienti simptomatici cu stenoza >70% endarterectomie carotidiana + trat medic.
-pacienti cu stenoza asimptomatica – endarterectomia controversata
Prognostic:
Depinde de nr vaselor implicate, gradul de stenozare, circulatie colaterala de nivelul polig.
Willis.
35.ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE
Caracteristici generale:
Deficit neurologic cu debut brusc
Pacientii cu APP de HTA, DZ, valvulopatii sau ASC
Semne neurologice ce reflecta interesarea unei anumite regiuni cerebrale
-INFARCTUL LACUNAR-
=leziuni mici (<5mm) ce apar in zonele de distributie a arteriolelor perforante scurte din ggl
bazali, punte, cerebel, bratul ant al capsulei interne si zona profunda a subst albe (mai rar)
Cauze:
HTA necontrolata
DZ
Clinic:
Deficit motor sau senzitiv contralateral pur,
Ataxia ispilaterala cu pareza crurala
Dizartria cu lipsa de coordonare a mainii
Paraclinic:
CT cerebral – arii mici astructurale, hipodense
Prognostic -bun, rezolutie completa dupa 4-6 sapt.
-INFARCTUL CEREBRAL-
=Ocluzie trombotica sau embolica a unui vas mare

Deficitul depinde de vasul afectat
Ischemia cerebrala -> elib de neuropeptide excitatorii -> creste influxul de Ca in neuroni ->
moartea neuronilor
Cauze:
HTA, DZ
Semne si simptome:
Debut brusc
1.Obstructia in circulatia carotidiana:
Obstructie oftalmica – asimptomatica/ amauroza fugace (pierdere instantanee a vederii la un
singur ochi pe o perioada scurta) – embolie tranzitorie
Ocluzia art cerebrale ant.-pareza si pierderea sensib. la piciorul contralateral
-pareza usoara a bratului
-reflex de apucare contralateral, rigiditate paratonica,
-abulie (lipsa de initiativa), confuzie franca.
-incontinenta urinara
Ocluzia art.cerebrale medii
– hemiplegie contralaterala – pierderea sensib hemicorpului si hemianopsie omonima
(pierderea simetrica bilat a vederii in jumatate din campul vizual), privire deviata spre partea
leziunii, +/- afazie globala
-afectarea ramurii principale ant- afazie, hemiplegie contralaterala, pierderea sensib la niv
bratului si fetei
-afectarea ramurii posterioare – afazie, anomalie omonima de camp vizual
5.Ocluzia circulatiei vertebro-bazilare:

Ocluzia art cerebrale post -> snd talamic-tulb de sensibilitate hemicorp contralateral,
durere spontana , apatie
-hemianopsie omonima,
-hemipareza usoara
-+/- miscari involuntare, alexie
Ocluzia art.vertebrale distal – asimptomatica/
-hemiplegie contralaterala
-deficit senzitiv +paralizia unui nerv cr.
-hipoestezia membrelor
-snd Claude Bernard Horner
Ocluzia ambelor art vertebrale sau art bazilare – coma cu mioza punctiforma
-tetraplegie flasca a membrelor
-pierderea sensibilitatii
-anomalii ale n.cranieni
(Art bazil.) -diplopie, pierderea vederii
-vertij
-dizartrie
-ataxie, pareza
-tulb senzitive
-pareza n cr
-privire deviata catre partea afectata (afecatrea
pontina) si de partea contralaterala a partii afectate (afectare emisferica)
Ocluzia art cerebeloase mari- vertij
-greata, varsaturi
-nistagmus
-ataxie ipsilaterala a membrelor
-pierderea sensibilitatii spinotalamice contralaterale a membr.
3.Coma:
Apare in infarctizarea trunchiului cerebral bilateral si in fenomene compresive.
Paraclinic:
Radiografie toracica – cardiomegalie, calcificarea valvulara
- neoplasm prezent -> fenomene date de metastaze
CT fara contrast
Laborator: HLG, glicemie, teste serologice pt sifilis
Ac anticoagulanti lupici , Ac anticardiolipina determina tromboze
Colesterol si trigliceride crescute
ECG: aritmii, IMA recent ce poate fi sursa de embolie
Tratament:
Daca deficitul neurologic progreseaza -> Heparina
Terapie trombolitica iv- Activator tisular al plasminogenului recombinat (limiteaza deficitul
neurologic) 0,9mg/kg , max 90mg cu 10% administrat in bolus intr-un minut, restul in
interval de o ora (se face in primele 3 ore de la debut)
-CI: hemoragii recente, risc crescut de sangerari, punctii art, HTA
Corticosteroizii -reduc edemul cerebral. Vasogen (Prednismon, Dexametazona)
Agenti hiperosmolari deshidratanti
Evitarea incercarii de a scade TA pt ca scade perfuzia in zonele ischemice
Anticoagulante -in cauze emboligene Heparina +Warfarina concomitent

-unii medici asteapta 2 zile sa vada daca nu se transforma in hemoragie
Blocante de Ca -reduc deficitul neurologic
Terapia fizica, logopedie, orteze/proteze.
-HEMORAGIA INTRACEREBRALA-
Cauze:
HTA
Tulb hematologice si de coagulare (leucemie, trombocitopenie, hemofilie, CID)
Terapia anticoagulanta
Afectiuni hepatice
Tu cerebrale
Anevrism sau malformatii (sp subarahnoidian)
Substratul patologic: microanevrisme pe vasele perforante (100-300µm)
Semne si simptome:
Emisfera cerebrala: -alterarea/pierderea constientei
-varsaturi
-cefalee
-semne de focar: deficit neurologic – hemiplegie/hemipareza
-tulb senzitiva unilat
-paralizia vederii
Hemoragie cerebeloasa: -apare brusc, greata, varsaturi, pierderea echilibrului, cefalee,
pierderea constientei
-evolutie fata in 48 h (frecv)
Paraclinic:
CT fara contrast
Angiografie cerebrala – prezenta unui anevrism, malformatii
HLG, trombocite, timp de sangerare, timp de protrombina, timp partial de tromboplastina,
functia hepatica si renala
Tratament: -conservator si suportiv
-decomprimare in caz de hematom
-hemoragie cerebeloasa -evacuarea chir a hematomului
-trat tulb de coagulare sau a leziunilor organice subiacente
-HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA-
=ruptura unui anevrism sau a unei malformatii arterio-venoase

Clinic:
Debut brusc, cefalee intensa, greturi, varsaturi, pierderea starii de constienta.
Recapatarea constientei: confuzie, iritabilitate
Redoarea cefei, semne de iritatie meningeala.
Paraclinic:
CT, RMN, ex LCR (sange sau xantocromina), arteriografie cerebrala (anevrism, malform),
angio RMN.
Tratament:
Trat statusului comatos
Repaus
Simptomatice in cefalee, anxietate
Fenitoina – pt profilaxia convulsiilor
Chirurgical – malform. si anevrisme
-ANEVRISMUL INTRACRANIAN-
=la nivelul bifurcatiilor arteriale, de obicei asimptomatice

Localizare: partea ant a poligonului lui Willis
Semne si simptome:
Majoritatea asimptomatice.
Deficit neurologic focal prin comprimarea structurilor adiacente
Ruperea lor -> hemoragie subarahnoidiana – hemiplegie sau deficite focale cu intarziere de 4-
14 zile, hidrocefaia subacuta dupa 2 sapt,
Scurgeri de anvrism de mici cantit de sange pot preceda hemoragia majora cu cateva ore sau
zile inainte.
Paraclinic:
CT, angiografie, punctie lombara (LCR hemoragic)
Electroencefalograma
ECG cu artimii sau ischemie miocardica
Leucocitoza periferica si glicozurie tranzitorie
Tratament:
Profilaxia altor hemoragii
Chirurgical- cliparea la baza a anevrismului
Cazuri inoperabile: -medicamentos (prezentat mai sus)
-trat endovasc prin radiologie interventionala
Acid aminocaproic (antifibrinolitice)- reduce riscul hemoragiilor
-complic isch cerebrale
Bloc de Ca- reduce vasospasmul
Anevrisme nerupte simptomatice- interv chir
-MALFORMATII ARTERIOVENOASE-
=Congenitale, reprez de anomalie de comunicare arteriovenoasa fara interpunerea capilarelor.

Semne si simptome:
1.leziuni supratentoriale:- hemoragie si crize epileptice
-deficite neurologice de focar
-malform mici sunt mai predispuse la sangerare
-hemor este intracerebrala sau in sp. subarahnoidian
-hemor.subarahnoidiana – status mental anormal, iritatie mening.,
suflu cranian deasupra ochiului ipsilateral
2.leziuni infratentoriale: malform la niv TC, silentioase, uneori pot sangera -> hidrocefalie
obstructiva -> deficit neurologic
Paraclinic:
CT -mase vasculare in forma de ghem cu vase sinuase dilatate
Arteriografie (excluderea anevrismului)
Tratament:
-chirurgical -excizia malform arteriovenoase
-embolizarea malform inoperabile
-radiochirurgia stereotactica – in cazuri inpoerabile
-inj unui polimer ocluziv ghidat prin cateter
-anticonvulsivante
-TROMBOZA VENOASA INTRACRANIANA-
Cauze:
Infectii ic, maxilofaciale
Stari de hipercoagulabilitate
Policitemia
Afectiuni cardiace cianogene
Sarcina, lauzie
Simptome:
Cefalee, convulsii, ameteli, confuzie, HTic, simptome neurologice de focar, iritatie meningeala
Paraclinic: CT, RMN venografie prin RMN, angiografie.
Tratament: anticonvulsivante, antiedematoase (Dexametaz), profilaxia coagularii
Heparina.
-AFECTIUNI VASCULARE MEDULARE-
35.ATACUL ISCHMIC TRANZITOR
Frecv existenta fact de risc vasculari
Deficit neurologic focal cu debut acut
Manif clinice se remit integral in 24h
Frecventa la cei cu HTA, DZ
Etiologie:
Cauze cardiace (emboliforme): reumatism,aritmii, endocardita infectioasa, mixom atrial,
trombi murali, DSA, foramen ovale
Placa ateromatoasa de la nivelul unei art mari ce iriga encefalul
Pac cu SIDA
Anomalii ale vaselor: displazia fibromusculara
Inflamatii arteriale (LES, poliarterita, sifilis meningovasc)
Hematologice: policiemia, drepanocitoza, snd cu hipervascozitate
Snd de furt aterial subclavicular -> isc tranzit.vertebrobazilara
- Stenoza/ ocluzia art subclaviculare proximal de art vertebrale
- Suflu in fosa supraclaviculara, puls inegal la radiale, dif de presiune sistolica
>20mmHg intre cele 2 brate
Semne si simptome:
Debut brusc cu refacere rapida (cateva min)
AIT in terit carotidian – slabirea fortei musc, tulb de motricitate al bratului, pic, fetei
-hipoestezie si parestezii
-lentoare in miscari, afazie
-pierderea unilat a vederii de partea opusa a mb afectat
-pareza flasca
-hiperreflectivitate
AIT in terit vertebrobazilar – vertij, ataxie, diplopie, incetos vederii, hipoestezie periorala,
parestezii, scaderea fortei musculare, simptomatologie senzitiva.
Paraclinic:
CT-exclude hemoragiile
ecoDoppler carotidian
Arteriografie
Angiografie – stenoze ale vaselor mari
Dg HTA, dz, tulb hematologice,
HLG, glicemie, colesterol, teste serologice pt Sifilis,
ECG,
Rgr toracica
Convulsii focale – misc.clonice ale mb, parestezii, furnicaturi
Migrena clasica – gr, cefalee, fotofobie
Tulb neurologice de focar
Tratament:
Regim ig-dietetic: oprirea fumatului
Tratarea embolismului, HTA, DZ, hiperlipemiei, altor afectiuni.
Stenoza stransa -chirurgical – trombarterectomie carotidiana
Anticoagulante:- heparina iv si Warfarina
-Aspirina
Antitrombotice: heparina, warfarina, aspirina (325mg/zi)
35.EPILEPSIA
=aparitia unor crize convulsive, senzoriale, senzitive sau afective
Etiopatogenie:
Congenitale Malformatii cerebrale
Erori innascute de metabolism
Perinatale Hipoxia cerebrala
Traumatisme obstetricale
Hematom subdural
Metabolice Hipoglicemie
Tulb electrolitice
Deshidratarea
Edem cerebral
Leziuni cerebrale Traumatisme
Tu cerebrale
Anomalii vasculare
Infectii cerebrale Encefalite, meningite, abcese cerebrale
Toxice Oxid de C, organofosforice, intox endogene, efedrina, hidrazida
Sevraj Alcool, stupefiante, antiepileptice, antidepresive
Clasificarea convulsiilor:
Febrile – frecv la sugari si copilul mic
-5%din copii fac una sau mai multe crize convulsive pana la 5 ani, doar 3-7% fac
epilepsie dinntre acestia
-pot fi simple sau complicate
Nefebrile -asociate frecvent cu epilepsia -> clasificarea epilepsiilor:
Crize generalizate Tonico-clonice
Tonice
Clonice
Atone
Mioclonice
Absente epileptice, de petit mal
Absente atipice
Crize partiale Simple: fara pierderea constientei, miotonii, spasme, crize senzitive,
vegetative, psihice
Complexe: pierderea constientei, crize psihomotorii, crize de lob
temporal
1.Crize tonico-clonice de grand mal:
Debut brusc, durata 20-30 sec
Pierderea constientei
Contractura tonica generalizata
Cap in extensie, ochi dati peste cap, maxilare inclestate,
Membre superioare contractate in flexie
Membre inferioare in extensie
Urmata de crize clasice
Secuse mioclonice generalizate
Tulb resp si circulatorii
Relaxarea sfincterelor – pierdere de urina si materii fecale
Coma postcasuala
Amnezia crizei
2.Crize tonice pure:

Apare brusc, durata mai scurta, frecventa la sugari
Pierdere brusc a constientei
Contractii tonice ale musc membrelor si trunchiului
Rigiditate musculara
Uneori deviatia laterala la capului si ochilor
Contractii tonice nu sunt urmate de clonice
3.Crize clonice pure:

Debut brusc cu contractii clonice
Generalizate sau localizate
Pot fi urmate de hemiplegie trecatoare a jumatatii capului.
4.Crize mioclonice:
Apar dimineata la trezire, se pot asocia de cadere violenta., debut de obicei in adolescenta.
Pot fi urmate de crize grand mal
Contractii musculare bruste si scurte,unice sau repetitive, limitate la o parte a capului, sau
generalizate.
Fara pierderea constientei.
5.Crizele hipotone:
Debut brusc, durata 1-2 sec, copilul cade la sol., de obicei la copii intre 3-4ani
Pierderea constientei si tonusului postural.
6.Crize jacksoniene:
Localizate
Contractii clasice localizate la fata sau membre
Apar de o singura parte a corpului
Fara pierderea constientei.
7.Crizele de petit mal: (=absente epileptice)

Pierderea brusca a activitatii constiente
Fara convulsii sau caderi
Se pot asocia cu crize motorii minore, clipit, usoara agitatie a mainilor
Copilul devine brusc inexpresiv, isi inceteaza activitatea
Amnezia atacului
Se pot repeta in aceeasi zi
8.Crize psihomotorii:
Comportament anormal, stereotipii, automatisme, halucinatii,
Amnezia atacului psihomotor.
Crizele generalizate cu: sincopa, artimii cardiace, ischemia cerebrala, pseudoconvulsii de
natura isterica.
Crizele partiale cu: AIT, migrena , atacuri de panica
Tratament:
Tratamentul crizelor epileptice:
Diazepam Adulti: 10-20mg iv lent/ 10mg ir (se poate repeta dupa 10 min)
Copii: 0,2-0,3mg/kg iv lent/ 0,5mg/kg ir (se poate repeta la 10min)
Lorazepam Adulti: 4mg iv lent (se poate repeta)
Copii: 0,05mg/kg iv lent (se poate repeta)
Fenitoina Adulti: 5-10mg/kg iv lent
Copii: 5-6mg/kg iv lent
Tratament de prevenire a crizelor:
Carbamazepina Adulti 10-20mg/kg/zi
Copii. 20-25
Fenitoina Adulti 3-5
Copii. 4-7
Ac valproic Adulti 15-20
Copii. 20-25
Fenobarbital Adulti 2-3
Copii 3-4
Clonazepam Adulti 0,05-0,1
Copii 0,05-0,1
Gabapentina Adulti 300-900mg/zi
Pregabalina Adulti 150-300mg/zi
Tratament medicamentos al diferitelor forme de epilepsie:

Crize grand mal: Fenitoina, Carbamazepine, Ac Valproic, Fenobarbital, Primidona
Crize de petit mal: Ac valproic, Clonazepam
Crize partiale: Carbamazepina, Fenitoina, Fenobarbital.
Tratament chirurgical: in epilepsiile secundare cauzate de tu,malform,anevrisme

Regimul de viata al bolnavilor: evitarea alcoolului, a stimulantelor (reducerea vizionarii tv,
luminilor, meseriilor riscante), interzicerea conducerii automobillului.
Suport psihologic si familial
Educatia terapeutica:
Notiuni de anatomie si fiziologie
Cauzele epilepsiei
Manifestari clinice
Investigatii paraclinice
Tratament
Sustinerea psihologica
Reguli de viata
CMP.
35.BOALA PARKINSON (paralizia agitanta)
=snd extrapiramidal = snd tulb de motilitate
Etiopatogenie:
Scaderea dopaminei in locus niger si locus caeruleus
Dezechilibru intre sist colinergic si dopaminergic -cresterea tonusului sist.colinerigc
-scaderea tonusului sist.dopaminergic
Cauze: -infectii (parkinson postencefalic)
-procese degenrative (parkinson ASC)
-intoxicatii (oxid de C, sulfura de C)
-medicamente (Reserpina, neuroleptice)
Clasificarea tremuraturilor:
Tremuraturi fiziologice
Tremor esential
Tremor produs de sevrajul alcoolic,
Tremor din tulb metabolice
Tremor indus de medicamente (cofeina, Metoclopriamid, Teofilina, Efedrina)
Tremor psihogen
Tremuraturi din repaus: b.Parkinson, parlizia supranucleara progresiva, trmuraturi induse de
medicamente, tremor psihogen
Tremuraturi intentionale – in leziuni de cerebel si tremuraturi psihogene.
Tremuraturi de repaus ale extremitatilor, unilaterale (se generalizeaza in timp)
Tremuraturile diminua la miscarile active
Rigiditate plastica – muschii flexori si extensori
Cedeaza in roata dintata
Bradikinezie
Instabilitate posturala progresiva
Facies imobil, fante palpebrale larg deschise
Tremor perioral si al buzelor
Dificultati de mers – pasi mici tarasi
Absenta balansului normal al bratelor
Tendinta de cadere
Usoara deteriorare intelectuala.
Diagnostic pozitiv:
Clinic: tremor de repaus, rigiditate plastica, bradikinezie, instabilitate posturala progresiva,
tulb de mers, facies inexpresiv
Cu celelalte snd extrapiramidale: b.Wilson, coreea Huntington, snd Shy Drager, b.Creutzfeld
Jakob.
Forme clinice particulare:
Parkinson postencefalic La cateva luni dupa encefalita von Economo
La tineri
Localizare unilaterala
Tulb vegetative, hipersudoratie, sialoree, hiperseboree, crize
oculogire
Parkinson aterosclerotic Semne extrapiramidale + neurologice
Parkinson medicamentos Reserpina, neuroleptice -> depletie de catecolamina
Parkinson toxic Oxid de C, mangan
Tratament:
Precursori dopaminergici Levodopa 250-1500mg/zi
Inhibitori de decarboxilaza Carbiodopa 75-300mg/zi
agonisti dopaminergici Bromcriptina 5-10mg/zi
Pergolid 0,1-3mg/zi
Inhib. de monoaminooxidaza B Selegina 5-10mg/zi
Anticolinergice Benztropin 1-6mg/zi
Antidepresive Amitriptilina 10-150mg/zi
Altele (cazuri mai usoare) Amantadina 100-300mg/zi
Chirurgical – chirurgia stereotaxica a nucleului ventromedian al talamusului

-transpland de neuroni dopaminergici fetali
Educatia terapeutica a bolnavului:
Notiuni de anatomie si fiziologie
Cauzele b.Parkinson
Manifestari clinice
Tratamentul bolii Parkinson
CMP.
35.POLINEVRITELE
I.Neuropatii ereditare:
1.Boala charcot Marie Tooth: (AD-autosomal dominanta)
Clinic: Deformari ale labei piciorului sau tulb de mers aparut in copilarie.
Progreseaza lent cu -hipotonie si atrofie distala a mb inf,
-pierderea sensibilitatii distale
-reflexe osteo-tendinoase diminuate/absente
-uneori tremor
Paraclinic:-ex histopatologic: -demielinizare segmentara si remielinizarea nervilor periferici.
-hiperplazia celulelor Schwan
-creste aria fasciculara transversa
-studii electrice – scade viteza de conducere motorie si senzitiva
2.Boala Dejerine-Sottas: (AR sau sporadice)

Apare la sugari, copil
Clinic: -polineuropatie progresiva motorie si senzitiva
-slabiciune musculara
-ataxie
-pierderea sensibilitatii si a reflexelor osteo-tendinoase
Paraclinic: -ex histopatologic: -demielinizare segmentara
-hiperplazia celulelor Schwan si tecii de mielina
-electrofiziologie: incetinirea conducerii nervoase
3.Ataxia Friedrich:
Apare la copii, tineri ; AR
Clinic: -ataxie,
-tulb de sensibilitate ale mebrelor
-diminuarea reflexelor osteo-tend
- pes cavus (picior scobit) bilateral
-simptome de disfunctie cerebeloasa:atonia membrelor, babinski +
Paraclinic: -histopatologic: degenerescenta fibrelor senzitive
-electrofiziologie: potentiale de actiune senzitive mici/absente
-viteza de conducere N/redusa
4.Boala Refsum: (AR)
=tulb a metab ac.fitanic
Clinic: -degenerescenta pigmentara retiniana
-polineuropatie senzitivo-motorie progesiva
-semne cerebeloase
-disfunctii auditive
-cardiomiopatie
-manif cutanate
Paraclinic: -electrofiziologie – viteza de conducere nervoasa diminuata
-denervare musculara
Tratament: restrictiv in ac.fitanic
5.Porfiria:
Clinic: -simptome motorii – hipotonie marcata proximal si membre superioare
Paraclinic: -electrofiziologie – neuropatie de tip axonal
Tratament: Hematina iv
Dieta bogata in glucide, glucoza iv
Propranolol in tahicardii, HTA si atacurile acute.
II.Neuropatii asociate cu afectiuni sistemice si metabolice:

1.Diabetul zaharat:
Polineuropatia senzitiva Diminuarea reflexelor orsteo-tend

Perturbarea discriminarii vibratorii la mb.inf
Dureri, parestezii, hipoestezia membrelor
Pierderea sensibilitatii distale (forme severe)
Amiotrofia diabetica (neuropatii Hipotonie asimetrica
asimtrice motorii) Atrofia musc.proximale a mb inferioare
Radiculopatia toracala Dureri la nivelul trunchiului
Neuropatia autonoma hTA ortostatica
perturbarea transpiratiei termoreglatoare
hiperhidroza postgustativa
constipatie, flatulenta,diaree
impotenta
retentie urinara/incontinenta urinara
reflex pupilar anormal
Leziuni izolate are nervilor periferici La nivelul mebrelor
La nivelul zonelor de compresie sau incarcerare.
Tratament -simptomatic
2.Uremia:
Clinic: polineuropatie senzitivo-motorie a mb inferioare mai ales
Paraclinic: electrofiziologic-scade viteza de conducere motorie si senzitiva
Tratament: transplant renal
3.Alcoolismul si deficientele nutritionale (boala beriberi -deficit de tiamina,

deficit de B12):
Clinic: -polineuropatie axonala senzitivo-motorie distala +crampe dureroase, sensibilitate
musculara, parestezii dureroase
Paraclinic -electrofiziologic – viteza de conducere motorie si senzitiva usor reduse
4.Paraproteinemiile:
Se poate asocia cu mielomul multiplu
Clinic -polineuropatie simetrica senzitivo-motorie cu evolutie progresiva.
Paraclinic: demielinizare axonala sau segmentara.
Tratament: -asociat cu mielom multiplu -raspunde slab la tratament
-imunospuresoare, plasmafereza.
III.Neuropatii asociate cu infectii si afectiuni inflamatorii:

Lepra-tulb senzitive ale n.cutanati (fata dorsala maini-picioare)
-deficit motor cu implicarea nervilor superficiali (ulnar, median, peroneu, tinial post)
-pareza musc faciale
SIDA – polineuropatie simetrica senzitivo-motorie axiala
-poliradiculopatie cu hipotonia mb inferioare si retentie de urina->Ganciclovir
-poliradiculoneuropatie demielinizanta inflamatorie – ROT diminuate -> Plasmafereza
-mononeuropatie multiplex ->Plasmafereza
Borelioza Lyme – poliradiculoneuropatia, mononeruopatia multiplex, neuropatia n.cr
Sarcoidoza-paralizii de n.cranieni, mononeuropatie multiplex, polineuropatie simetrica ->
Corticoterapie
Poliarterita nodoasa- polineuropatii asimetrice senzitivo-motorii -> steroizi, citostatice.
Artrita reumatoida-neuropatii compresive si de incarcerare, neuropatii ischemice,
polineuropatii senzitive distale usoare, polineuropatia senzitivo-motorie progresiva severa.
IV.Neuropatii asociate cu stari critice:

In septicemie sau insuficente multiple de organ
Apare hipotonia extremitatilor si abolirea ROT
Paraclinic: neurpatie de tip axonal
Tratament suportiv.
V.Neuropatia toxica:
Cauze: agenti industriali, pesticide, metale (Pb, arsenic, taliu, mercur), medicamente
(Fenitoina, Izoniazida,Vincristina), toxina difterica etc.
Neuropatia difterica- hipotonia valului palatin (la 2-4 sapt), hipotonie focala a musc
adiacente, polineuropatie demielinizanta distala senzitivo-motorie dupa 1-3 luni.
VI.Neuropatia acuta idiopatica:
Polienuropatie senzitivo-motorie.
VII.Polineuropatia acuta idiopatica(Snd Guillain Barre)
Apare dupa afectiuni infectioase, imunizari, postchirurgical, inf Campylobacter
Clinic: -hipotonie cu accentuare proximala si distributie simetrica
-debut -mb inferioare cu extindere la niv bratelor si fetei
-apar parestezii distale, durere neuropatica sau radiculara
-tulb SNC: artimii, HTA/hTA, eritem facial, disfunctii pulm,tulb sfincteriene
Paraclinic: -LCR proteinorahie marcata
-electrofiziologie – anomalii
-histopatologic – demielinizare primara, degenerescenta axonala.
-excluderea neuropatiilor porfirinice, difterice, toxice, botulism, paraliz de capusa.
Tratament:- Plasmafereza
-Ig iv
VIII.Polineuropatia cronica inflamatorie:

Similara cu snd Guillain Barre cu exceptia faptului ca are evolutie cu recaderi sau constant
progresiva timp de luni/ani.
Poate sa se remita spontan sau poate sa duca la infirmitate functionala severa
Paraclinic: - electrofiziologie: -incetinirea vitezei de conducere motorie si senz.,
-bloc focal de conducere
-histopat: infiltrat inflamator perivascular in endonerv si epinerv fara vasculita.
Tratament: Corticosteroizi/ Citostatice
Plasmafereza
Ig.iv
35.MENINGITELE
=Infectii ale SNC

Clinic: cefalee, febra, tulburari senzoriale, redoarea cefei,
Obiectiv: semne Kernig si Brudzinski +, LCR modificat
Paraclinic: -HLG, hemocultura,
-Punctie lombara, ex LCR: nr de elemente celulare, glicorahia, proteinorahia,
frotiuri colorate, culturi pe medii de cultura
-Rgr toracica
-CT craniu
Clasificare etiologica:
Diagnostic Celule/mm2 Glicorahie Proteinorahie Presiune ic
Normal 0-5 45-851 15-45 70-180mmH2O
Meningita 200-200.000 < > >>
purulenta (bact) neutrofile PMN
Meningita 100-100.000 < > >
granulomatoasa predom
(micoabct,fungica) limfocite
Meningita data de 100-1000 N > N/>
spirochete predom
limfocite
Meningita asptica/ 25-2000 N/< > >
Meningita virala
Reactie inflam de Variabil N N/> Variabil
vecinatate
1.Meningita purulenta (bacteriana) comunitara:

Debut acut
Tratament:
Grupe de varsta Microorganism frecvent Terapie standard
18-50 ani S.Pneum, N.Meningidis Cefotaxim/
Ceftriaxona
>50 ani S.Pneum/N.Meningidis Ampicilina/
L.Monocytogenes Cefotaxim/
Bacili G- Ceftriaxona
Imunodeprimati L.Monocytogenes, Ampicilina+Ceftazidim
Bacili G-
Postop/posttraumatic S.Aureus, S.Pneum, Gram- Vancomicina+Ceftazidim
Paraclinic: frotiu colorat Gram, culturi pe medii de cultura
2.Meningita cronica:
Cauze: Mycobact.tuberculosis. micobact atipice, funcgi, spirochete (Treponema pal.,
Borellia, Lyme)
Paraclinic: -medii de cultura
-teste serologice
3.Meningita aseptica:
Cauze: virusuri (urlian, enterovirusuri, v,herpetice, E.Baar), sifilis secundar, st II Lyme.
4.Encefalita:
Cauze: herpes v, arbovirusuri
Clinic: tulb senzoriale, crize epileptice + multe alte manif
5.Meningita bact incomplet tratata

6.Reactii inflamatorii de vecinatate:
Abces cerebral, osteomielita vertebrla, abces epidural, empiem subdural, sinuzite, mastoidite
bacteriene.
7.Iritatia meningeala neinfectioasa (aseptica):
Cauze: infectii sistemice – pneumonii, inf cu Shigella, carcinoame, sarcoidoza, LES,
meningita chimica.
8.Abcesul cerebral:
=proces inlocuitor de spatiu
Clinic: varsaturi, febra, alterarea statusului mental, manif neurologice de focar
Paraclinic: punctie lombara +CT
Ex bacteriologic releva etiol plurimicrobiana (S.Aureus, G-, Strept, anaerobi)
9.Meningoencefalita amibiana:
Paraclinic: ex bacteriologic al LCR, biopsie
Nu exista tratament specific (Amfotericina B)
Clinic: iritatie meningeala -> encefalita si exitus, cefalee, varsaturi, greturi, paralizii de n.cr.,
crize epileptice, hemipareza.
Tratament:
Suportiv
Reducerea HT ic datorate edemului cerebral -> Manitol 25-50giv bolus/ Dexametaz (copii)
-drenajul LCR prin cateter intraventricular
ATB specific sau Metronidazol +Ceftizoxim/Ceftiaxona
36.AFECTIUNI PSIHICE LA ADULT SI COPIL

36.DEFICIENTA MINTALA
36.TULBURARILE DE PERSONALITATE
=Incapacitatea episodica sau permanenta a individului de a se integra armonios si simplu la

conditiile obisnuite ale mediului familial, profesional sau social in care traieste.
=stare intermediara intre starea de normalitate psihica si starea de boala psihica
Personalitatea umana=rezultatul integrarii factorilor temperamentali, afectivi, motivationali,
cognitivi cu trebuintele, tendintele, dorintele, aspiratiile, scopurile, idealurile, deprinderile si
aptitudinile organismului.
Etiopatogenie:
Factori incriminati: genetici, perinatali, educationali (frustrari, abandon familial, prezenta
unor modele negative, anturaj necorespunzator la varsta de formare a personalitatii), de
mediu.
Apare o dizarmonie persistenta ce influenteaza negativ existenta individului in relatiile cu
ceilalti.
Individul urmareste satisfacerea propriilor interese si placeri fara a tine cont de ceilalti.
Personalitatea paranoida – suspicios, interpretativ, dominat de putere,
Personalitatea schizoida- introvertit, detasat de realitate, rezonanta afectiva scazuta.
Personalitate histrionica- versatil, seducator, comunicativ, incearca sa atraga atentia.
Clasificarea tulburarilor de personalitate:

Tipul astenic Randament scazut, lipsa de energie, oboseala cr, capacitate scazuta de
concentrare, memorie slaba
Tipul hipertimic Activ, vesel, serviabil, randament crescut, nesigur, nesrios, vanitos,
independent, influentabil
Tipul deprimat Calm, sceptic, pesimist, fricos, inincrezator, incapabil de a se bucura
Tipul timorat Neincrezator, sceptic, fricos, scrupulos, obsesiv
Tipul fanatic Expansiv, conflicutual, agresiv, increzut, virulent
Tipul vanitos Orgolios, excentric, vrea sa atraga atentia si sa para mai mult decat
este
Tipul labil Instabil, excitabil, depresiv, oscilant, excese episodice
Tipul exploziv Susceptibil, iritabil, explodeaza la orice
Tipul rece Sobru, rece, insensibil, brutal, cred, nu au onoare/ responsabilitate/
constiinta morala
Tipul abulic Inert, inactiv, susceptibil, influentabil, usor de manipulat.
Clasificarea clinico-psihiatrica a tulb de personalitate:

Personalitatea paranoida Suspicios, neincrezator, distant, tendinta de putere, dificultati
de integrare si armonizare.
Personalitatea schizoida Introvertit, solitar, bizar, detasat de realitate, rezonanta
afectiva slaba, sensibil la frustrari.
Personalitatea histrionica Seducator, versatil, teatral, labil, provocator, comunicativ
Personalitatea narcisista In admiratia propriei pers, isi impune propriile sale calitati,
distant, nereceptiv,
Personalitatea obsesiva Perfectionist, voluntar, constiincios, intolerant
Personalitatea dependenta Subestimeaza propriile calitati, are nevoie de suport,
incapabil de a lua decizii, nevoie de atasament.
Personalitatea evitanta Prudent, evita relatiile sociale, teama de critica, evita
angajamentele si deciziile.
Personalitatea antisociala Arogant, iritabil, insensibil, impulsiv, sfideaza si violeaza
normele sociale, blamare pe altii
Personalitatea borderline Versatil, impulsiv, intolerant, agresiv, autodistructiv.
Diagnostic pozitiv:
Mf are avantajul de a-l cunoaste mai indelung pe pacient, fata de altii.
Evolutia tulb de personalitate:
Caracter constant si greu de influentat
Tratament:
Psihoterapie – consteintizarea si controlul partial al tulb de comportament.
Tulb depresive -antidepresive
Anxietate- anxiolitice
Astenie-roborante
Managementul pacientului:
Recrutarea bolnavilor dificili, imbunatatirea comunicarii.
-PSIHOPATIILE-
Schizofrenia si alte psihoze:

Izolare sociala, de obicei usor prgresiva, adeseori insotita de deteriorarea auto-ingrijirii.
Stergerea lumitelor eu-lui, imposibilitatea de a-si percepe identitatea ca entitate separata.
Pierderea asocierilor logice, gandire lenta sau hipergenralizare, trece rapid de la un subiect la
altul.
Atitudine autista, preocupare excesiva pentru ideile personale, preocupari cu caracter sexual
sau religios frecvente.
Halucinatii auditive
Simptome ce dureaza minim 6 luni.
Semne aditionale:
-aplatizare afectiva si modif rapide ale dispozitiei
-hipersensib la stimulii de mediu, senzatie de perceptie senzoriala crescuta
-comportament schimbator in dizarmonie cu mediul exterior
Gandire concreta fara capacitate de abstractizare
Afectarea concentratiei din cauza halucinatiilor sau iluziilor.
Depersonalizare.
Cauze:
Genetice
De mediu
Legate de modif ale fiziopatologiei neurotransmitatorilor
Antecedente cu pertubare majora in viata individului (esec, pierdere,afectiune fizica).
Clasificare:
1.Schizofrenia:
-S.dezorganizata (hebefrenica) – incorerenta si inadecvare afectiva
-S.catatonica- perturb psihomotorie importanta – excitatie sau mutism
-S.paranoida- delir de persecutie si grandoare +/- halucinatii
-S.nediferentiata- simptome insuficiente pentru a fi incadrata intr-unul din subtipuri.
-S.reziduala- au avut in antecedente un episod de schizofrenie, actual fara simptome, dar se
observa o izolare sociala, aplatizare afectiva, comportament excentric).
2.Tulb paranoide:
Psihoze cu simptomatologie predominata de iluzii de persecutie persistente
Afectare minima a activitatii zilnice, activitatii intelectuale sau ocupationale
Afectarea functiilor sociale si maritale.
3.Tulb schizo-afective:
Simptomatologie afectiva ce se dezvolta in paralel cu manifestari psihotice.
4.Tulburari schizofreniforme: similare cu schizofrenia, dar de durata mai scurta <6luni.

5.Tulburari psihotice reactive de scurta durata:
Apare in stersul psihologic, debut si rezolutie mai rapida, prognostic bun
Durata <1 saptamana
6.Psihozele varstelor inaintate:

Apar in anomaliile cerebrale dezvoltate la cei >60 ani
Nivel IQ redus si diminuarea functiei cognitive.
7.Psihozele atipice:
Psihoza cronica ce se dezvolta la dependentii de droguri, la cei cu HIV,
Semne si simptome:
Apect bizar
Activitate motorie redusa/ agitatie psihomotorie.
Comportament social – retragere sociala, perturbarea relatiilor interpersonale
Autoapreciere redusa.
Exprimarea verbala -concret cu afirmatii ilogice (episod acut)/ neologisme/ verbigeratie
(repetitia unor cuv sau fraze fara sens).
Afectivitate – aplatizata, manifestari emotionale inadecvate.
Depresia – prezenta in aproape toate cazurile
Continutul gandirii – saracirea ideatiei, fantezii iluzionale bogate, cantitate mica de informatii
-o mica intrebare ->izbucniri explozive/ lipsa de raspuns.
Iluziile (false convingeri) -gandire paranoida, comportament defensiv in fata unor false
amenintari (incuierea usilor si ferestrelor, folie de Al pe tavan etc).
Tulb de perceptie – halucinatii auditive, vizuale, somatice (arsura pe creier, umpere excesiva
a vaselor de sange),
Simtul umorului dispare, apare teama, sentimente inspaimantatoare, depersonalizarea
Anxietate, depresie, panica, ideatie suicidara.
Simptomele schizofreniei: -pozitive- halucinatii, iluzii, tulb gandirii formale
-creste activitatea dopaminergica in reg.mezolimbica
-negative- asocial, aplatizare afectiva,saracia limbajului.
-scade activitatea dopaminergica
Polidipsie - (intox cu apa) confuzie, letargie, psihoza, convulsii,etc.
Evolutie complicata de fol cafeinei, alcoolului, droguriloe.
Tulb afective episodice atipice ->Trat cu Litiu
Psihoze reactive de scurta durata
Tulb obsesiv-compulsive
Tulb paranoide
Afectiuni schizofreniforme
Depresii psihotice
Psihoze orgnice
Disfunctii tiroidiene, suprarenale, hipofizare
Afectiuni maniacale in stadii precoce
Medicamente
Droguri-amfetamina, cocaina, fenciclidina
Afectiuni degenerative
Deficite metabolice
Sindromul catatonic (apare si in neoplazii, encefalopatii, hemoragii SNC, dezechil metaboli,e
afectiuni renale si hepatice)
Paraclinic:CT, RMN
Tratament medicamentos:
Antipsihotice folosite: (nu produc dependenta fizica)
Fenotiazine (reprez Clorpromazina,

majoritatea neurolepticelor Tioridazina,
folosite curent) Perfenazina etc) 100-400mg/zi
Tioxantine Tiotixen 5-10mg/zi
Dihidroindolone Molindon 15-100mg/zi
Dibenzoxazepine Loxapina 20-60mg/zi
Dibenzotiazepine Quetapina 150-450mg/zi. (psihoze atipice)-bloch recept dopaminergici
Butirfenone Haloperidol 2-5mg/zi
Benzizoxazoli Risperidona 2-6mg/zi. (psihoze atipice)- bloch recept dopaminergici
Tienbenzodiazepine Olanzapina 5-10mg/zi (psihoze atipice)- bloch recept dopaminergici
Neuroleptice – in schizofrenia pozitiva

Antipsihotice (Clozapina, Risperidon, Olanzapina, Quetiapina)- schizofrenia negativa
Cazuri rebele la tratament: asociere de Litiu, Carbamazepinasau Ac Valproic.
Catatonici sau psihotici agitati: neuroleptice+benzodiazepine, +/- electrosocuri.
Indicatii:
Antipsihoticele – schizofrenie, psihoze organice, pac cu delir si dementa, psihoze induse
medicamentos, depresii psihotice, manie, snd Tourette
Neurolepticele – folosite in simptome ca agresivitatea, ostilitatea, iluzii, halucinatii,
irascibilitate, insomnii
-scad rapid nivelul de vigilenta (activitate) si amelioreaza treptat socializarea
si gandirea.
Efecte secundare:
-agranulocitoza – data de Clozapina
-fotosensibilitate, retinopatie, hiperpigmentare
-Snd neuroleptic malign – semne extrapiramidale, mofid TA, alterare constientei,
hiperpirexie. ->Bromcriptina, Amantadina.
-acatisia – anxietate, exacerbarea psihozei, dorinta de permanenta miscare, suicid, spaima,
impulsivitate sexuala etc
-distonia acuta – spasme musculare cu aspect bizar la niv capului, gatului, limbii.
- +/- torticolis, crize oculogire, tulb deglutitie, spasm maseterian.
->Difenhidramina
-parkinsonismul iatrogen – reversibil, apare tardiv pe parcursul tratamentului
-reducerea mobilitatii faciale, si bratelor, centurilor, rigiditare,
disparitia reflexelor posturale, tremor caracteristic.
-medicatie antiparkinsoniana
-diskinezia tardiva – miscari involuntare stereotipe ale fetei, gurii, limbii, trunchiului si
mebrelor ce apar dupa luni/ani de tratament.
36.DEPRESIA
=Senzatie de vinovatie si inutilitate
Poate fi expresia finala a:
-fact genetici – disfunctii ale neurotransmitatorilor
-tulb de dezvoltare-tulb de personalitate, evenimente in copilarie
-stresului psihosocial -divort, somaj
Clasificare:
1.Tulburare reactiva insotita de stare depresiva:
Apare in: decese, lipsa de siguranta financiara, pierderea unui rol bine stabilit
Tristete cu sentiment de vinovatie, anxietate, irascibilitate, ingrijorare, tulb de concentrare,
descurajare.
Determina o perturbare in functia sociala si profesionala
2.Tulburarile depresive:
Episod depresiv major (melancolia) :
- cauze psihologice sau metabolice
-pierederea interesului si a placerii, retragerea din activitati curente, vinovatie, tulb de
concentrare, inutilitate, anxietate, oboseala, pierderea apetitului sexual.
-semne vegetative: anorexie,scadere ponderala, insomnii, constipatie.
-ocazional – agitatie severa si ideatie psihotica *gandire paranoida, iluzii somatice).
Distimia: =tulb depresiva cr
-tristete, pierderea interesului, retragerea din activitati
-simptome mai usoare dar de durata mai lunga.
Tulb depresive fara alte particularitati:
-depresie atipica – hipersomnie, bulimie, letargie, sensibilitate la respingere
-tulb afectiva sezoniera (SAD) – frecv iarna, apetit neobisnuit pt glucide, letargie, hiperfagie,
hipersomnia.
-tulb disforica premenstruala – in faza luteala tardiva a ciclului menstrual
-tulb depresive prenatale si postpartum – intre 2 sapt-6 luni postpartum
-grija exagerata pentru copil, insomnii, instabilitate
comportamentala, simpt psudomaniacale
3.Tulb bipolara:
Episod maniacal – stare de exaltare, buna dispozitie, irascibilitate accentuata, implicare in
multe activitati, fuga de idei, reatentie, scaderea nevoii de somn, dispozitie euforica si
comportament expansiv.
Tulburari ciclotimice = tulb afective cronice cu episoade de depresie si hipomaniacale
4.Tulburari afective secundare bolilor somatice si subst medicam:

Afectiuni: poliartrita reumatoida, scleroza multipla, cardiopatii cr, schizofrenie, afectiuni
SNC
Medicamente: Rezerpina, corticosteroizii, anticonceptionale, betablocante.
Schizofrenie
Convulsii partiale complexe
Sindroame cerebrale organice
Atacuri de panica
Tulb anxioase
Disfunctii tiroidiene usoare.
Complicatii:
Tentativa de suicid – apar la pacientii coplesiti de problemele de viata (nu vor sa moara dar
nici nu vor sa traiasca), pers care incearca sa ii controleze pe ceilalti, pers cu depresie severa,
pacienti cu afectiuni psihotice.
-indepartarea armelor si medicamentelor din ambient, interzicerea
conducerii automobilului pana la ameliorarea starii
Tulburari de somn
Tratamentul depresiei:
Internare cand exista risc suicidar crescut.

I.Antidepresive triciclice:
Amitriptilina 150-250mg/zi
Amoxapina 150-200mg/zi
Clomipramina 100mg/zi se incepe cu doza scazuta si se creste treptat
Desipramina 100-250mg/zi
Doxepin 150-200mg/zi
Bupropiona 300mg/zi
-eficiente in tulb obsesiv-compulsive (Clomipramina), enurezis (Imipramina), depresie

psihotica (Amoxapina), abstinenta la cocaina (Desipramina)
-actioneaza in principal pe receptorii serotoninergici
-esecul terapeutic apare din dozare necorespunzatoare
-efecte secundare: -anticolinergice,
-hTA, scaderea fortei de contractia miocardica, modif FC,
ritm si contractilitatii la pacienti cu tulb de onducere si aritmii, modif ST
-pierderea libidoului
-crestere ponderala
-intreruperea brusca -> „rebound colinergic” : cefalee, greturi, crampe abd.
II.Antidepresive mai noi: -ISRS-inhib selectivi ai recaptarii serotoninei

-antidepresive atipice:Brupropion, Venlafaxina, Nefazodon,
Mirtazapina
Fluvoxetina 5-40mg/zi
Fluvoxamina 100-300mg/zi
Nefazodona 300-600mg/zi
Paroxetina 20-30mg/zi
Sertralina 50-150mg/zi
Venlafaxina 150-225mg/zi
Mirtazepina 15-45mg/zi
-nu produc efecte secundare semnificative la nivel cardio-vascular sau anticolinergic, nu

produc crestere ponderala
-ISRS- eficiente in atacurile de panica, bulimie si tulb obsesiv-compulsive.
-efecte secundare: agitatie, cefalee, tinitus, insmnie, nervozitate, acatisia, impotenta.
- + IMAO -> „snd serotoninergic”: rigiditate, hipertermie, instab neurovegetativa,
mioclonii, confuzie, delir, coma.
III.IMAO – inhib de monoaminooxidaza:
Fenelzina 45-60mg/zi
Tranilcipromina 20-30mg/zi
-medicatie de linia aIII-a din cauza regimului alimentar si altor restrictii ce se impun
(branzeturi, salamuri, fasole, ficat, extracte de carne si drojdie de bere, vin rosu, coniac,
lichior, bere, sos de soia, creveti)
-dozele se cresc prin tatonare
-efecte secundare: hTA ortostatica, tahicardie, transpiratii, tremor, greata, insomnii, disfunctii
sexuale
Inlocuirea terapiei si terapia combinata:

-raspuns inadecvat la tratament in doza corecta -> o noua proba terapeutica cu alta clasa de
antidepresive (se lasa o perioada libera „de spalare” intre cele 2 grupe de 4-5 sapt).
-combinarea a 2 antidepresive necesita prudenta si se efectueaza pacintilor refractari la trat.
-raspuns terapeutic nesatisfacator -> se mareste doza de antidepresive si se adauga Litiu si
hormoni tiroidieni (Liotironina) pt ca potenteaza efectul antidepresivelor.
Mentinerea si scaderea progresiva:

Cand s-a obtinut vindecarea clinica medicatia se continua inca 12 luni cu scaderea treptata a
dozelor.
Terapie electroconvulsivanta (TEC) -> convulsie generalizata a SNC
-indepresie severa, ci pt anidepresive, lipsa de raspuns
la tratament antidepresiv
-CI: HTic, tulb ritm cardiac, anevrism Ao, afect bronho-
pulmonare, tromboza venoasa
Fototerapie: in tulb afectiva sezoniera (TAS)
Psihoterapie
Terapie sociala (de grup)
Tratament comportamental
36.NEVROZELE
=grup de boli caracterizate prin prezenta unor tulb psihice, somatice, comportamentale in
absenta unor modificari morfologice si fiziologice decelabile cu mijloace actuale.
Etiopatogenie:
Factori interni: dificultati de rezolvare a problemelor existentiale -> suferinte care
reprezinta o modalitate de aparare a eu-lui
Factori externi: conditii grele de existenta, surmenaj, esec scolar, profesional, erotic,
matrimonial, stari de insatisfactie, frustrare, evenimente de viata deosebite (divort,
concediere, imbolnavire, deces in familie, incapacitate de adaptare la situatii noi)
Traire anxioasa, fobie, depresie care se pot transforma pe plan somatic -> tulb functionale ale
dif aparate si sisteme.
Generale:
Debut lent progresiv, cu remisiuni si exacerbari.
Astenie,anxietate, iritabilitate, depresie, stari obsesive si fobice,
Tulb de somn
Simptome somatice: cefalee, vertij, palpitatii, extrasistole, tulb hepatobiliare, intestinale,
sexuale, etc.
Examen obiectiv: nu se gasesc afectiuni organice, eventual niste manifestari simpatice
(tahocardie, palpitatii, extrasistole eventual)
1.Nevroza anxioasa:
Stare de discomfort general,de tensiune, neliniste, pericol difuz, senzatie de esec.
Se accentueaza in singuratate
Neliniste psihomotorie
Fatigabilitate, slabiciune, epuizare fizica si psihica
Poate sa apara o stare de depresie
Manifestari somatice: -tulb de somn, adormire dificila, traire neplacuta a corpului
-cefalee, ameteli
-dureri musculare, vertebrale
-tulb cardiace: palpitatii, dureri precordiale,
-tulb respiratorii -tahipnee,crize de dispnee
-dureri abdominale, dispepsie gastrica, biliara, colon iritabil, spasme,
greturi, varsaturi, diaree,uscaciunea gurii
-tulb urinare-poliurie, polakiurie
-tulb menstruale-dismenoree
-tulb sexuale- impotenta, frigiditate, ejaculare precoce
-parestezii
2.Nevroza fobica:
Canalizarea anxietatii asupra unor obiecte, persoane sau situatii
Aparitia fobiilor (de situatie, de spatii deschise/inchise,agorafobia,claustrofobia, de inaltime,
de transport, teama de a nu face rau cuiva, teama de suicid, de soareci/microbi/ serpi, fobii
sociale, de avorbi in public), tensiune permanenta, imposbilitatea inlaturarii fricii,
sensibilitate la frustrari, timiditate, retragere in sine.
3.Nevroza obsesiva:
Stare penibila de discomfort psihic determinata de impunerea unor idei, sentimente sau
conduite ce nu pot fi depasite, constiinta caracterului absurd al obsesiilor, indoieli penibile,
sentiment de neimplinire, timiditate, inhibitie sociala, rigiditate morala
Meticulos, perfectionist
Agitatie psihomotorie, ticuri, stereotipuri
Idei impulsive
Tendinta de izolare, de curatenie excesiva
Politete exagerata.
4.Nevroza depresiva:
Resemnare la diferite eventimente psihosociale survenite la persoane introvertite, nu pot face
fata situatiilor stresante
Atitudine pesimista, de dezinteres, ganduri suicidare, se plange mereu,
Tendinta de dependenta fata de alte persoane
Tendinta de a consuma droguri/alcool
Tendinta de a evolua spre depresie majora.
5.Nevroza astenica:
Astenie fizica si psihica ca urmare a unor suprasolicitari, insatisfactii, nemultumiri,
nerealizari la care se adauga oboseala penibila, de neputinta a organismului de a face fata
situatiilor/ dificultatiilor.
Cefalee
Tulburari de somn si adormire, somn neodihnitor.
Stare de rau matinal.
6.Nevroza isterica:
Manifestari accesuale, psihomotorii, senzitive, senzoriale, vegetative ce apar in contextul
unor evenimente dramatice, conflicte conjugale/ la locul de munca/ accidente.
Manifestari psihomotorii – pareza, paralizii, contracturi spastice, tremuraturi, ticuri
oculofaciale, blefarospasm
Manifestari senzoriale – amauroza, diplopie, surditate
Manifestari psihice – stare de constienta alterata,
Crize sincopale, catatonice,
Marea criza de isterie a lui Charcot cu fenom ce preced criza (imita un atac epileptic) –
palpitatii, tulb vizuale, pierderea constientei, convulsii tonico-clonice, revenire cu pozitii
bizare, atitudini pasionale.
7.Tulburari de somatizare/ Nevroza de organ
Manifestari somatice capabile sa sugereze o boala organica in afara unor modificari somatice
sau psihice decelabile
Apar dupa evenimente stresante
Tendinta de manifestare somatica a emotiilor neplacute cu interesarea ap cardiovasc,
rspirator, digestiv etc.
Dureri abd Meteorism abd
Dureri toracice Intolerante alimentare
Palpitatii Dispnee si respiratie incompleta
Dureri ale membrelor Tulb de vedere
Dureri vertebrale Ameteli
Dureri genitale Tulb de ciclu menstrual
Greturi, varsaturi Tulb sexuale
Diaree
Criterii de dg ce sugereaza un snd de somatizare:

Caracter functional al acuzelor somatice Prezenta probl.familiale, profesionale, sociale
Absenta modif biologice Antecedente nevrotice
Nr crecut de acuze somatice functionale Anxietate si depresie
Variabilitatea acuzelor somatice Traumatizarea suferintelor somatice
Prezenta stresului psihic Nr mare de consultatii medicale.
Diagnostic pozitiv:
Pe baza manif clinice, suferintele bolnavului, absenta modif organice
Boli organice (cardiopatia ischemica, snd dispeptic, dischinezii biliare, colon iritabil)
Boli psihice cu simptomatologie comuna (melancolia, schizofrenia).
Tratamentul nevrozelor:
1.Nefarmacologic:
A.Psihoterapia – cognitiva de constientizare a atitud negative
-de desenzibilizare
-de devalorizare a trairilor obsesive
-de sustinere
-de relaxare – in nevrozele cu manif vegetative (c-v, resp, digest, genitale)
•sunt cu desavarsire linistit/calm
•toti muscii mei sunt relaxati si odihniti
•o liniste placuta ma inconjoara
•nimic nu imi tulbura linistea
•simt o pace interioara
•corpul meu este greu
•o caldura agreabila imi cuprinde corpul
•inima bate calm si linistit
•ma las cuprins de linistea si echilibrul ce ma inconjoara.
B.Tratament balnear: -poate contribui la ameliorare bolii

C.Fizioterapie
2.Medicamentos:
Anxiolitice Medazepam 10-20mg/zi
Diazepam 5-10mg/zi
Alprazolam 0,25-0,5mg/zi
Sedative si hipnotice Amobarbital 50-100mg/zi
Ciclobarbital 50-100mg/zi
Antidepresive Imipramina. 50mg/zi
Amitrptilina. 50mg/zi
Alprazolam 0,25-0,5mg/zi
Psiholeptice si nootrope Piracetam 1,2mg/zi
Piritinol. 300mg/zi
Betablocante Propranolol 10-20mg/zi
Atenolol 50mg/zi
Tonice generale Ginseng, lecitina, laptisor de matca, suplimente
Educatia terapeutica a bolnavului cu nevroza:

Notiuni de fiziologie si neurofiziologie
Definitia nevrozelor
Clasificarea nevrozelor
Cauzele nevrozelor
Manifestari clinice
Tratament
CMP.
36.ALCOOLISMUL
Survine la o personalitate anormala, dependenta si autodistructiva.

Dominat de tendinta irezistibila de a consuma alcool.
=consum continuu si excesiv de alcool intovarasit de fenomene de dependenta fizica si
psihica. Dupa 5 ani duce la tulb psihice si somatice.
Etiopatogenie:
Factori genetici
Factori metabolici
Factori psihici si tipul de personalitate
Factori sociali
Factori familiali
Factori profesionali.
Personalitatea alcoolicului:
Dependenta, toleranta scazuta la frustrare, trebuinte si dorinte greu de realizat, nu suporta
anxietatea si tensiunea psihica.
Se degradeaza treptat.
Tulburari produse de consumul excesiv de alcool:
Aparat digestiv – boala de reflux g-e, gastrita, steatoza hepatica, hepatita cr, ciroza alcoolica,
pancreatita acuta/cr, cc cavitatii bucale, cc esofag, cc gastric, cc pancreas.
Aparat c-v – cardiomiopatie alcoolica, tulb ritm, arteriopatie obliteranta
Sistem endocrin – hipogonadism, snd pseudo Cushing
Sistem nervos – polinevrita alcoolica, dipsomania, delirium tremens, snd Karaskov, tulb
psihiatrice, dementa.
Forme clinice particulare:

1.Abuzul de alcool:- ingestie crescuta de alcool care duce la incapacitatea de a indeplini
sarcinile normale de serviciu, scolare, familiale, individul consuma alcool chiar si in situatii
periculoase (condus).
2.Dependenta de alcool – tendinta compulsiva de a consuma alcool
-dificultatea de a-si controla comportamentul privind consumul
-tendinta de a consuma cantitati tot mai mari
-neglijarea preocuparilor familiale, profesionale si sociale
-persistenta consumului de alcool in pofida consecintelor negative
-apare sevrajul la intreruperea consumului
-irascibilitate, anxietate, depresiv
-tulb de memorie, de somn, cosmaruri, sexuale, scaderea perform.
-fizic: facies congestionat, tumefiat, conjunctive injectate
-tulb digestive(ggastrite,hepatite), nervoase (polinevrite)
-tipuri: I – alcoolism antisocial

II- alcoolism prin dezvoltare cumulative (exacerb la
diferite ocazii)
III-alcoolism pe fondul unor dispozitii negative
IV-alcoolism autolimitant prin varsta
3.Sevrajul alcoolic- la cateva ore sau zile de la intreruperea consumului de alcool
-transpiratii, tahicardie, tremuraturi ale mainilor, gr,varsaturi, agitatie,
cefalee, insomnie, anxietate, halucinatii vizuale/ tactile/ auditive, delir,
crize convulsive grand mal.
4.Tulburari psihotice: - halucinatii si delir

-psihoza Korsakov – tulb psihotic + tulb de memorie
5.Tulb. anxioase legate de alcool
6.Tulb. sexuale induse de alcool
7.Tulb de dispozitie legate de alcool
8.Tulb amnestice determinate de alcool
9.Tulb de somn legate de alcool
10.Dementa det de cons de alcool – tulb de memorie, de atentie, de dezorganizare a gandirii.
11.Tulb nespecifice
12.Intoxicatia cu alcool.
Tratament:
Psihoterapie – de sustinere, cognitiva, motivationala, cognitiv-comportamentala,
psihodinamica
Medicamentos: - intoxicatia acuta – lichide, glucoza, vitamine (Tiamina)
-agitatie – Diazepam
-trat.complicatiilor cardiovasc, resp, digestive
-alcoolismul cronic – Naltrexona -antag al recept opioizi
-Acamprostat – antag al recept glutaminici
-Disulfiram -bloch metabolismul acetaldehidei
->vasodilatatia fetei, greturi, varsaturi.
Educatie terapeutica a bolnavului alcoolic:

Consumul de alcool
Cauzele cons de alcool
Manifestari clinice
Tratamentul acloolismului
CMP
36.SINDROAME PSIHICE DE INVOLUTIE

DEMENTELE
=Diminuarea treptata a functiilor psihice datorita modificarilor organice ale creierului, cu

grad foarte mica de reversibilitate.
Etiopatogenie:
Cauze: genetice, metaboice, infectioase, vasculare, traumatice, imunologice, toxice,
degenerative.
Tulburari de memorie- scade memoria de fixare, apoi de evocare
-e afectata memoria evenimentelor recente, treptat devine global -> nu
mai stie cum il cheama, nu mai stie unde se afla.
Tulb.de atentie
Tulb afective- instabilitate si labilitate afectiva, apatie, indiferenta.
Tulb ale gandirii-lentoare si saracie a gandirii, idei delirante, decizii gresite, rigizi si
incapatanati
Se produce degenerescenta neurofibrilara,scaderea nr de neuroni, scaderea nr de sinapse,
placi senile de amiloid, inflamatii localizate, atrofii cerebrale.
Clasificarea etiologica a dementelor:

Demente degenerative Alzheimer, Parkinson, b.Pick, b.Lewy
Demente vasculare ASC cerebrala, dupa AVC
Demente secundare Traumatisme, toxice, infectii, tu., hidrocefalie, hematom
subdermal, boli neurologice, carenta B12, alcoolism,
hipotiroidism, uremie
Tulb cognitive de memorie, de comunicare, de intelegere si vorbire, de a-si gasi

cuvintele potrivite, nerecunoasterea unor lucruri comune,
dezorientat T-S
Tulb de personalitate Modif personalitatii, agitatie, apatie, rigiditate, incapatanare,
iritabilitate, logoree, manif explozive
Tulb psihice Depresie, anxietate, suspiciuni, idei delirante, halucinatii, tendinte
de izolare
Tulb de desfasurare a Dificultati de conducere a automobilului, de a manipula banii, de
activitatii curente a face cumparaturi, de a-si pregati alimentele, neglijenta personala
Examen psihic:
Evaluarea tulb cognitive, de personalitate, psihice si de indeplinire a activitatilor curente.
Paraclinic:
Colesterol,trigliceride, glicemie-pt depistarea bolilor metabolice sau cerebrovasculare.
ECG si EEG, CT cerebral
Diagnostic pozitiv:
Clinic si paraclinic
Evaluarea minimala a starii mentale: ce zi a sapt e? ce data e azi? In ce luna suntem? In ce
anotimp suntem? In ce an suntem? Unde ne aflam acum? In ce localitate suntem? Ce este
acesta? (ceas),cititi si executati ce scrie pe bilet, va amintiti obiectele recunoscute anterior?,
copiati desenul de mai jos.
Criterii de diagnostic pentru dementa Alzheimer:
-o tulb de memorie reprezentata de imposibilitatea de a invata lucruri noi si de a-si aminti
lucruri invatate anterior
-cel putin una din urmatoarele: -tulb de limbaj
-imposib de a efectua unele activit motorii
-imposib de a recunoaste sau identifica diferite obiecte
-tulb ale functiei executive, de planificare, organizare
1.Boala Alzheimer 7.B.Jakob Creutzfeld
2.Demente vasculare-infarcte repetate, tulb 8.B Huntington
de circulatie cerebrala (HTA,ASC,DZ)
3.Demente mixte 9.Dementa alcoolica
4.D cu corpi Lewy 10.D din hipotiroidism
5.Boala Pick 11.Dementa din encefalite
6.dementa din Parkinson 12.Dementa din carenta de vit B12
36.DEFICIENTA MINTALA
37.AFECTIUNI DERMATOLOGICE LA ADULT SI COPIL

37.DERMATITELE ALERGICE
Eritem si edem, prurit, +/- vezicule si bule in regiunea de contact cu agentul suspectat
Ulterior leziuni umede,cruste sau infectie sencudara
Adesea APP de reactie similara la agentul suspectat
Teste alergologice de obicei +.
Dermatita de contact = dermatita ac/cr aparuta in urma contactului direct al pielii cu subst.ch.
-cauze: -sapunuri, detergenti, solventi organici
-alergii de contact propriu zise – reactii la stejar veninor sau
iederea veninoasa
- produse de uz dermatologic: ATB(Neomicina), antihistam
topice, anestezice, vopsele par, leucoplasc, latex
-expuneri profesionale
Leziuni umede si crustele = dermatite alergice
Leziuni sosii si scuamoase = dermtite iritative
Semne si simptome:
Faza acuta – vezicule si leziuni zemuinde cu cruste
-poate fi calda, tumeifata simulant o infectie sau se poate suprainfecta.
Faza de resorbtie/ dermatite cronice – descuamare, eritem, ingrosarea tegumentului
Pruritul si senzatia de arsura/ intepatura pot fi severe.
Localizarea poate preciza diagnosticul -vezicule liniare in benzi la extremitati – dermatita
data de stejaul sau iederea veninoasa
-scalp -vopsea de par, fata-cosmetice,etc.
Paraclinic:
Coloratia Gram si culturile – impetigo sau infectie scundara.
Teste alergologice – dupa atenuarea episodului acut.
DD:
Scabie - prurit generalizat .
Dermatofitia
Dermatita atopica
Pompholix
Eczeme
Profilaxie:
Indepartarea alergenilor prin clatire abundenta cu apa sau solventi (alcool izopropilic).
Tratament:
Afectarea localizata – agenti topici
Afectiuni pruriginoase- expunere repetata la apa fierbinte
Dermatita de contact iritativa- corticoterapie locala
Dermatita acuta umeda- comprese umede sau suspensii cu calamina sau amidon
-nu se utilizeaza apa si sapun
- corticoizi topici-amelioreaza pruritul
-daca leziunile zemuiesc abundent unguentele accentueaza
maceratia tegumentului astfel ca vor fi evitate.
-Fluocinoid gel 0,5%x2-3/zi odata cu compresele
-Clobetasol, Halobetasol crema x2/zi max 2 sapt (nu pe fata)
-scadere progresiva a nr de aplicatiizilnice si trecerea la un
steroid de putere medie – Triamcinolon crema 0,1% pentru prevenirea
recaderilor.
Dermatita subacuta: steroizi de putere -medie Triamcinolon 0,1%
-mare Amcinonid/Fluocinonid/ Desoximetasona
Dermatita cronica (uscata si lichenificata) – steroizi cu putere mare
Tratament sistemic: - cazuri acute severe Prednison 12-21 zile- 60mg 4-7zile, apoi
40mg 4-7zile,apoi
20mg 4-7zile
Triamcinolon acetonid 40-60mg im + Betametasona.
37.ULCERUL CRONIC DE GAMBA
Antecedente de varice, tromboflebita sau snd postflebitic
Ulceratii neregulate pe fata mediala a gambei,deasupra maleolei
Dg sustinut de prezenta edemului mb inferioare, varicozitatilor, hiperpigmentatiei, zone
eritemato-scuamoase (dermatita de staza) si cicatricilor sau urcelatiilor mai vechi.
Factori de risc:
Insuf venoasa
Varicozitati
Tromboflebita
Imobilizarea grupelor musc gambiere (paraplegici)
Edem cronic urmat de dermatita pruriginoasa
Hiperpigmentatie
Solutii de continuitate tegumentara
Scleroza tegumentelor gambiere
Baza ulceratiei poate fi curata sau acoperita de o crusta galbena de fibrina -> inlaturare
chirurgicala.
Paraclinic:
Ecografie Doppler mb inferioare
Vasculita
Piodermia gangrenoasa
Ulceratii arteriale
Traumatisme
Intepaturi de insecte (paianjen)
Anemia cu celule in secera.
Profilaxie:
Ciorapi compresivi de 30mmHg sub genunchi si 40mmHg la glezna
Tratament:
Local:
-curatarea zilnica a leziunilor cu SF sau preparate (Saf-clens, Cara-kenz)
-indepartarea crustei de fibrina cu o chiureta sau forfecuta +/- anestezie locala, apoi
-Metronidazol gel
-pe zonele cu dermatita eritematoasa – corticoid putere medie/mare
-ulcerul se acopera cu -pansament ocluziv hidroactiv – Duoderm, Cutinova
-spuma de poliuretan -Allevyn
-peste se aplica cizma din pasta de Zinc UNNA (se schimba saptamanal)
-ulcerul se vindeca in cateva sapt, vindecare completa dupa 2-3 luni
-unele ulceratii necesita grefe ciupite sau obtinute prin cultura celulelor epidermice.
Sistemic:
-ulcer + celulita ->ATB Dicloxacina 250mgx4/zi
Ciprofloxacina 500 mgx2/zi
37.MICOZELE
=Infectii -superficiale : -tinea capitis,

-tinea corporis,
-tinea cruris,
-epidermofitia mainilor si picioarelor,
-tinea unghiun (onicomicoza),
-tinea versicolor
-profunde
Diagnostic pozitiv – evidentierea fungilor din esantioane prelevate prin razuire cu KOH 10%
-insamantare pe mediu dermatofitic de testare
-utilizarea coloratiei PAS in cazul fragm recoltate la nivelul unghiilor.
Tratament:
-medicatie topica
-Griseofulvina-tinea cruris, pedis, corporis
-Itraconazol -tinea unghium
-Terbinafina – tinea unghium
-Fluconazol – mizoce cutaneo-mucoase
Masuri profilactice:
-pielea mentinuta uscata (umezeala favorizeaza dezv ciupercilor)
-uscare completa dupa baie, pielea lasata 10-15min libera, lenjerie larga de bumbac, talc
1.Tinea corporis:
Leziuni inelare cu margini scuamoase, reliefatte si tendinta la estomparea zonei centrale
Macule scuamoase cu margini distincte.
Pe suprafete cutanate expuse (fata, brate) sau trunchi.
Microscopic – KOH, insam pe medii de cultura.
Cauze:
Contact cu o pisica infectata cu Microsporum – Trycophyton rubrum.
Prurit
Eritem inelar cu margini scuamoase, reliefate si tendinta la estomparea zonei centrale, sau
macule scuamoase cu margini distincte.
Paraclinic: KIH, insam pe medii de cultura
Psoriazis – leziuni tipice pe coate, genunchi, scalp si unghii
Sifilis secundar – leziuni palme, plante, mucoase
Eritem polimorf – se asociaza cu herpes simplex, leziuni predominant pe extremitati
Tinea corporis
Complicatii: - extinderea infectiei in profunzimea foliculilor pilosi
-piodermita
-dermatofitiile
Profilaxie: tratarea animalelor de casa
Tratament:
Topice: Miconazol crema 2%
Clotrimazol 1% solutie, crema, lotiune
Ketokonazol 2% crema
Sulconazol 1% crema
Econazol 1% crema
Terbinafin 1% crema
Butenafin crema
-trat se continua 1-2 sapt dupa vindecare
Generale: Griseofulvina (ultramicrosize) 250-500mgx2/zi 2-4 sapt
Itraconazol 200mg/zi 7 zile
Terbinafina 250 mg/zi 4 sapt
2.Tinea cruris:
Caracteristici esentiale: -prurit inghinal fara interesarea scrotului
-leziuni eritematoase net delimitate cu extindere progresiva periferica
si centru clar in zona inghinala si plica interfesiera.
-poate asocia si infectia picioarelor si unghiilor.
-KOH + insam pe culturi
Manifestari clinice: -prurit sever/asimptomatic

- ex obiectiv: lez precis delim, centru clar, scuamoasa periferic.
Paraclinic: KOH +insam pe medii de cultura
Candidoza Culoare rosu-aprins, marcate de papule si pustule
Tinea versicolor Dg prin metoda KOH
Dermatita seboreica Afectarea fetei, regiunii sternale, axilare
Intertrigo Culoare rosie mai intensa, mai putin scuamoase,
Apar la obezi la niv plicilor umede
Psoriazis Placarde distincte
KOH negativ.
Tratament:
Masuri generale – pudra sicativa (Nitrat de miconazol) in obezitate si transpiratii excesive
Local: topice (vezi tinea corporis) Ketoconazol si Sulconazol.
Sistemic: Itraconazol 200mg/zi 7 zile
Terbinafina 250 mg/zi 4 sapt
3.Tinea manum si pedis:

Descuamari asimptomatice, in evolutie pot aparea fisuri sau macerarea spatiilor interdigitale
ale picioarelor
Uneori prurit, senz de arsura picioare, intepaturi la niv palmelor/talpilor/ sp interdigitale
Prezenta veziculelor profunde in cazuri inflamatorii
KOH si insam pe medii de cultura.
Cauze:
Trichophyton
Epidermophyton
Prurit, intepatura, senz de arsura
Durere =infectie secundara complicata cu celulita
La talpa si calcai – descuamare neinflamatorie cu ingrosarea si fisurarea epidermei, se pot
extinde pe partile laterale ale labei piciorului -> distributie „in mocasin”
Paraclinic: KOH pozitiv, insam pe medii de cultura
Eritrasma interdigitala
Psoriazis – culturi negative
Dermatita de contact
Leziuni veziculoase
Scabie
Tratament:
Profilactic – papuci la piscine
Locale – stadiul de macerare- bai cu -Subacetat de Al 20minx2/zi
-Clorura de Al 30%
-Imidazoli
-stadiul uscat si scuamos – (Vezi tinea corporis)
Sistemic: Itraconazol 200mg/zi 2 sapt sau 400mg/zi 1 sapt.
4.Tinea versicolor: (pitiriazis versicolor)

Macule palide ce nu se coloreaza prin expunerea la soare/ Macule hiperpigmentate
Macule catifelate, roz, albicioase sau maronii care se descuameaza prin razuire
Localizare: zona centrala a trunchiului superior, bate , gat, fata
KOH pozitiv, insam pe medii de cultura irelevant.
Cauze: Pytirosporum orbiculare
Asimptomatice
Macule catifelate, bronzate, roz sau maronii
Leziunile se descuameaza prin razuire
Localizare: trunchi, partea superioara a bratelor, gat, fata sau regiunea inghinala.
Regiunile afectate nu se bronzeaza
Hipopigmentatia se poate confunda cu vitilogo
Exista forme si cu hiperpigmentatie.
Paraclinic: KOH +
Vitiligo – periorificial, varful degetelor cu depigmentare totala nu doar o diminuare a
pigmentatiei.
Dermatita seboreica
Tratament:
Local: -Sulfura de seleniu x1/zi 7 zile de la gat pana la talie, lasata 5-15 min, se repeta
saptamanal timp de 1 luna, apoi lunar pt intretinere (sau Ketoconazol sampon).
-propilen glicol 50%
-ac salicilic 3% in alcool pentru frectii
-Tinver (tiosulfat de Na)
-imidazoli
Profilaxie – sapunuri pe baza de Sulf si ac salicilic (Sebulex),
-sampoane cu Zn
Sistemic: -Ketoconazol 200mg/zi 1 sapt sau 400mg du -> sa nu faca dus 18-24 ore pt ca se
elimina prin transpiratie.
5.Tinea unghium (onicomicoza):

Cauze: trichophyton
=infectie distructiva a unghiei
Clinic: unghii lipsite de luciu, casante, hipertrofice, friabila, spongioasa
Paraclinic: -KOH 10% pozitiv,
-insam pe medii de cultura.
-coloratia PAS
Tratament – local – Naftifin gel 1% / Ciclopirox 1% x2/zi 4-6 luni (maini), 18luni (pic).
-sistemic – maini -Griseofulvina micronizata 750mg/zi 6 luni
-Itraconazol 200mg/zi 3 luni
-Fluconazol 150mg/sapt 6 luni
-Terbinafina 250mg/zi 6 luni
- picioare -Itraconazol 200mg/zi 3 luni
--Terbinafina 250mg/zi 3 luni
6.Candidoza cutaneo-mucoasa:
Prurit sever vulvar, anal, plici
Zone cu denudare superficiala de culoarea carnii crude +/- veziculo-pustule la nivelul plicilor
Depozile albicioase (lapte imbranzit) mucoasa bucala si vaginala
Koh +, insam pe medii de cultura.
Prurit intens, senzatie de arsura perivulvara, perianala.
Paraclinic – KOH , insam pe medii de cultura.
DD – intertrigo
-dermatita seboreica
-tinea cruris
-psoriazis inversat
-eritrasma
Tratament:
Masuri generale – mentinerea zonelor uscate, expuse la aer
-intreruperea trat ATB daca e posibil
Locale: Cyclopirox, Nistatin crema, 100000u/g, Miconazol, Ketoconazol, Clotrimazol
Vaginal – miconazol, Clotrimazol, Nystatin intravaginal
Balanita- Imidazol crema, Nistatin ung
General: Fluconazol, ketoconazol, itraconazol
37.PARAZITOZE CUTANATE
1.SCABIA:
Prurit general
Vezicule si pustule pruriginoase dispuse in „santuri” sau „galerii” in special interdigital pe
eminentele tenare si in pliurile articulatiei pumnului
Microscopic: paratizii, ouale si puncte brune (fecalele)
Papule sau nodulii rosii pe glandul si corpul penian =patognomonic.
Produsa de Sarcoptes scabiei.
Prurit, escoriatii, vezicule mici pruriginoase, pustule si santuri sau galerii pe fetele laterale ale
degetelor, eminentelor tenare, articulatiilor pumnilor, coate, axile
Santuirile = mici desene neregulare de 2-3 mm, grosimea unui fir de par la nivel mamelonar,
papule pruriginoase pe scrot sau penis si fese.
Paraclinic:
Evidentiere microscopica parazitara, a oualor si fecalelor
DD: scabia
Tratament:
Lenjeria de pat si hainete trebuie spalate, dezinfestate sau pastrate intr-un sac de plastic timp
de 14 zile.
Dezinfestare: sol Lindan 1% crema de la gat in jos peste noapte; CI gradive si sugari
Permetrin crema 5%x1 aplic timp de 12 ore noaptea, fara CI, se repreta peste 1
sapt
Benzoat de benzil
Tratamentul dermatitei – steroizi topici – Triamcinolon crema 0,1%
Supraadaugarea piodermitei ->ATB
2.PEDICULOZA:
Prurit si escoriatii, lindini pe firele de par, paduchi pe piele sau haine
Macule azurii pe fetele mediane ale coapselor sau abd inferior – in pediculoza pubiana.
E de 3 tipuri: pubis, capitis, corporis(parazitul sta ascuns in cusaturile hainelor),
Prurit intens, escoriatii profunde (umeri, interscapulo-vertebral), gat
Pe scalp lindini pe firele de par (deasupra urechilor si ceafa).
Dermatita seboreica
Scabie
Prurit anogenital
Eczeme
Tratament:
Distrugerea hainelor infestate, spalare la temperaturi inalte.
Paduchi pubieni – Lindan (Scabene) se indeparteaza dupa 12 ore.
Pediculoza capului -Permetrin crema 1% (NIX) se indepatrteaza dupa 30min-8 ore
Pediculoza genelor – Petrolatum x2/zi 8 zile.
38.DERMATITE INFECTIOASE
1.ERIZIPELUL:
Caracteristici esentiale: -placard bine delim cu tendinta extensiva, eritematos,
edematiat,temp locala crescuta, +/- vezicule sau bule.
-fata frecvent afectata
-durere, frisoane, febra, semne de toxicitate generala
-cauzat de streptococ betahemolitic
-durere, stare generala alterata, frisoane, febra moderata
-punct rosu intens in vecinatatea unei fisuri a unghiului nazal
-prin extensie rezulta un placard sub tensiune, net delimitat,lucios, neted, cald
-vindecare fara cicatrici
Paraclinic: leucocitoza, VSH crescut, hemoculturi +
DD: erizipeloid (la macelari si pescari)
Complicatii: toxicitate sistemica
Tratament:-comprese fierbinti aplicate
-Penicilina VK 250mg/ Eritromicina sau Claritromicina 250mgx4/zi (alergici)
-Dicloxacilina 250mg, Cefalosporine generatia I
2.CELULITA:
=infectie difuza a tesutului subcutanat
Cauze: coci G+, coci G- (E.Coli)
Manifestari clinice – leziune calda, rosie
-apare pe solutii de continuitate
-acutizarile repetate -> afectarea vaselor limfatice -> tumefactie „edem
solitar”
DD:-lipodermatoscleroza (placard eritemotos dureros la niv fetei mediane a gambelor,
deasupra maleolelor, la pacienti cu insuficienta venoasa sau varice)
-dermatita de contact acuta- eritem, veziculatie, edem si prurit
-fasceita necrozanta (Gangrena Fournier)
Tratament: ATB Dicloxacilina/ Cefalexin 250-500mgx4/zi 7-10 zile
3.ERIZIPELOIDUL:
=Infectie benigna intalnita la pescari si macelari
Clinic: placard rosu-violaceu bine delimitat, indurat cu centru clar si extindere periferica
-localizate la nivelul unui deget sau fata dorsala a mainilor
-extinderea sa duce la manifestari articulare
Tratament: Penicilina V potasica 250-500mgx4/zi 7-10 zile
Eritromicina/ Ciprofloxacina
Penicilina G 2,4mil u iv la 4 ore in forme severe.
39.AFECTIUNI OFTALMOLOGICE
39.OCHIUL ROSU
Cauze:
Congestie
Hiperemie
Hemoragie conjunctivala
Clasificare:
Izolata
Asociata cu alte simptome
Dureros -criza de glaucom

-sclerita
-irita acuta
-iridociclita
-keratite virale/ bact
-keratoconjunctivitele
Nedureros - blefarita
- conjunctivita
- episclerita
- dacriocistita
- hemoragie subconjunctivala
Particularitati:
Localizare – intreg globul ocular (conjunctivita)
-alte portiuni ale ochilor (hemoragia subconjunctivala, blefarita)
Intensitate – congestie minima, medie sau intensa
1.Ochiul rosu dureros:

Anamneza – modul de aparitie, caracter, intensitate, simptome asociative
Ex clinic:- inspectie -congestie, edem palpebral, secretii sau depozite purulente
-pupile cu mioza (iridociclita, snd Horner), midriaza (glaucom)
-palpare- glob ocular usor depresibil/ dur si greu depresibil (glaucom)
-reflexe pupilare, camp vizual, capacitate vizuala.
-simptome asociate – generale – greturi, varsat, cefalee (glaucom), febra (flegmon).
-locale – ochi rosu, dureros +/- :
Greturi si varsaturi Criza de glaucom
Cefalee glaucom, sclerite
Ameteli Tulb refractie
Fotofobie Conjunctivita, keratita, uveita
Lacrimare Blefarita, conjunctivita, keratita, sclerita,uveita
Prurit Blefarita, reactii alergice
Edem palpebral Blefarite, keratite, orjelet
Secretii mucopurulente Conjunctivite, dacriocistite
Eritem pericornean Uveita anterioara
Halouri colorate glaucom
midriaza glaucom
mioza Uveita ant
Afectarea acuitatii vizuale Uveita ant, keratita, glaucom
Diagnostic etiologic:
Blefarita eritematoasa Inflam marginii libere a pleoapelor
Jena oculara
Senzatie de arsura, prurit, lacrimare
Hiperemie, edem al marginii libere a pleoapelor
Nu afecteaza acuitatea vizuala
Conjunctivitele; Inflamatia mucoasei conjunctivale
Jena oculara, senzatie de corp strain,
Hiperemie conjunctivala, edem
Fotofobie
Hipersecretie apoasa,mucoasa, mucopurulenta
Hiperplazie papilara si foliculara
Eroziuni conjunctivale
Nu afecteaza AV
Catarala – inf Staf, Strept, Chlamydia, virusrui, alergeni

Purulenta – stafil, pneumococ, gonococ, meningococ, chlamydia
Pseudomembranoasa – difteric, strept, staf, penum, adenovirusuri
Foliculara -chlamydia (piscina)
Alergice – polen, cosmetice
Iritative – cald, frig, vant, fum, sapun, rimel
Hemoragia Acumulare de sange in vasele mici subconjunctiv.
subconjunctivala Fragilitate vasculara
Se remite spontan
Nu afecteaza AV
Orjeletul Infectia gl.pilosebacee la nivelul marginii libere a pleoapelor
Mic focar inflamator, rosu, indurat, dureros sponatn si la palpare
Evolueaza spre colectii si abcedare
Dacriocistita Inflam sacului lacrimal
Obstructia canalului lacrimal
Jena, tumefactie, lacrimare,
Congestia < intern al ochiului
Edem regional
Nu afecteaza AV
Keratitele Inflam corneei
Dureri oculare, congestie pericorneana, lacrimare, fotofobie,
Leziuni corneene
Edem palpebral
Scaderea AV
Episcleritele Inflam stratului superifical al sclerei -> leziune circumscrisa bine
delimitata
Jena oculara, lacrimare, fotofobie
Aparitia unui nodul conjunctiv, de culoare rosu-violaceu cu marg
difuze
Nu afecteaza AV
Scleritele Inflam str.profund al sclerei
Dureri intense, cefalee, fotofobie, lacrimare
Nodul inflamator congestiv rosu violaceu
Nu afecteaza AV
Uveita anterioara Irita, ciclita, iridociclita, inflam tunicii medii
Durere intensa, accentuata la presiunea ochilor, fotofobie,
lacrimare
Congestie conjunctivala
Eritem pericornean
Mioza
Noduli irieni, sinechii iriene
Afecteaza AV
Glaucomul Creste pres IO >22mmHg
Dureri intense, incetosarea vederii, halouri colorate, lacrimare,
midriaza,
Edem cornean,
Greturi, varsaturi
Afecteaza AV
Diagnostic diferential: -keratita

-iridociclita
-glaucom
-conjunctivita
Simptome CONJUNCTIVITA KERATITA IRIDOCICLITA GLAUCOM
Durere DA DA DA DA
Congestie DA DA DA DA
Fotofobie DA DA DA DA
Secretie DA DA/NU DA/NU DA/NU
Lacrimare DA DA DA DA
Coreea Clara Modificata Modificari Edem
Pupila N N Mioza Midriaza
Pres IO N N variabila Crescuta
AV N Scazuta Scazuta Scazuta
Tratament: -inf bacteriene – sol atb +/- cortizon

-alergii – antihistaminice , cortizonice
-keratita fotoelectrica- ung cu vit A/ Dexpantenol + anestezic local
Piroximetacaina
-dacriocistita – ATB local +/- general
-iridociclita – midriatice, atb, +/- cortizon local, AINS general
-orjelet – abt + corticoizi
-criza de glaucom – betablocant topic (Timolol, Acetazolamida)
-diuretic osmotic Manitol iv
-chirurgical dupa criza.
39.GLAUCOMUL
=Grup de afectiuni determinate de cresterea presiunii IO ->degrdarea fibrelor opttice si

pierderea ireversibila a vederii
Etiopatogenie:
Pres IO N 11-21 mmHg
Exista glaucom cu pres IO N
Clasificare:
1.Glaucom cu unghi deschis (cronic simplu)
Frecv la varstnici, factori genetici, miopie, DZ,,HTA, traumat oculare, corticoizi
Asimptomatic
Ex.oftalmologic – usoara depresiune a discului optic
Tonometrie – TA IO crescuta
Tratament: -Betablocante – Timolol o picx2/zi/. Metiprolol /. Betaxolol
-chirurgical
2.Glaucom cu unchi inchis (congestiv)

Frecv la varstnici, la activitate in intuneric, stres psihic, medicatie anticolinergica, in uveita.
Clinic: -incetosare periodica a vederii
-halouri colorate in jurul surselor de lumina
-poate duce la criza de glaucom – debut bruc noaptea, dureri oculare intense, congestie
oculara, midriaza, fotofobie, lacrimare, tahicardie,
greturi, varsaturi
-ex oftalm: pres IO crescuta, edem palpebral, cornee
opalescenta, pupila blocata in semimidriaza, edem
corenan, tulb cristalinului
Tratament: -medical- Betablocante locale Timolol,
Acetazolamida 250mg/os,
Manitol iv
Antialgice si antiinflamatorii
-chirurgical – iridotomie periferica cu laser
39.CATARACTA
Tulb de vedere, instalare progresiva (luni sau ani)
Absenta durerii sau eritemului
Opacifiere a cristalinului. De obicei bilat.
Cauze:
Congenitale (inf intrauterine cu CMV, rubeola, galactozemie)
Traumatice
Boli de sistem – diabet, distrofie miotonica, dermatita atopica.
Medicamente – corticosteroizi
Uveita
Diagnostic:
Oftalmoscopie - faza precoce – pupila dilatata
-in evolutie – retina dificil de vizualizat
-faza tardiva – reflexia FO absenta, pupila alba
Diminuarea vederii
Tratament: chirurgical inlaturarea cataractei cu implantare de lentila
intraoculara.
39.TRAUMATISMELE OCHIULUI
1.Corpi straini conjunctivali si corneeni:

Pe cornee sau sub pleoapa superioara
Tratament:
-anestezic local Proparacaina, examinarea ochiului, indep cu betisor cu vata sterila umeda,
-ung oftalmic cu Polimixina-Bacitracina
In absenta suprainfectarii-> in 24 ore apare un strat de celule epiteliale
Suprainfectia- arie alba de necroza in jurul craterului + exsudat cenusiu in cantitate mica.
Complicatii- ulceratii corneene, panoftalmita, pierderea ochiului
2.Corpi straini intraoculari:

Tratament ca la plaga corneeana lacerata
Risc de suprainfectie
3.Escoriatia corneeana:
Simpt: durere severa, fotofobie
Cauze: traumatisme- unghie, hartie, lentile de contact
Vizualizare cu fluoresceina sterila instilata -> verde mai intens in zona escoriata
Tratament: Polimixina-Bacitracina
4.Contuziile:
Complicatii:
Echimoze
Hemoragii subconjunctivale
Edem/ruptura de cornee
Hemoragie in camera ant
Rutura radacinii irisului
Paralizia sfincterului pupilar
Cataracta
Dislocarea cristalinului
Dezlipire de retina
Ruptura coroidei
5.Plagile anfractuoase:
Pleoape – laceratie
Conjunctiva – laceratie
Cornee si sclera
Tratament – reducerea la minim a manipularilor asupra ochiului
-bandaj usor, scut metalic, sprijinit in partea sup si inf pe osul orbital
6.Keratita actinica:
Apare dupa exp la UV, la soare in timpul schiatului, la flama de sudura
Apare dupa 6-12 ore
Durere intensa, fotofobie
Instilare de fluoresceina sterila -> coloratie punctiforma difuza a corneelor.
Tratament: acoperirea ochilor, instilarea Ciclopentolat 1% 1-2 pic
7.Conjunctivita si keratita chimica:
Impun spalarea ochilor cu solutii saline sau apa din abundenta cat mai precoce dupa expunere
Idepartarea tuturor particulelor ramase in ochi
Dubla intoarcere a pleoapei superioare
Dilatarea pupilelor cu Scopolamina sau Atropina
Profilaxie cu ATB topice.
Corticosteroizi
Vit C topica si sistemica.
40.AFECTIUNI GINECOLOGICE SI OBSTETRICALE

40.TULBURARI MENSTRUALE
Prin deficit Oligomenoree – scaderea frecventei menstruatiilor (>35zile)

Amenoree – abesnta sangerarilor menstruale
Hipomenoree – diminuare cantitativa a fluxului menstrual
Prin exces Polimenoree – cresterea frecventei menstruatiilor (<21 zile)
Hipermenoree -cresterea cantitatii fluxului menstrual
Menoragie – creste durata de sangerare (>8zile)
Hemoragii uterine disfunctionale – tulburari prin exces ale menstruatiei, fara
cauze organice, aparute in cadrul ciclurilor anovulatorii (cand ovulatia e
absenta)
Metroragiile- hemoriagii in afara perioadei de menstruatie
Snd premenstrual
Snd
premenstrual
Snd
intermenstrual
Dismenoreea
I.Sindromul premenstrual:
Asociere de simptome fizice si psihice recurente ce apar cu 7-14 zile inainte de menstruatie,
dispar odata cu inceputul acesteia.
Clinic: balonare, dureri sani, edeme glezne, senzatie de crestere in greutate, afectiuni
cutanate, iritabilitate, agresivitate, depresie, incapacitate de concentrare, modif de libidou,
letargie, pofte capricioase.
Tratament empiric: -dieta cu aport glucidic sporti, evitarea cofeinei, suplimente vitam, ex
fizice,
-Progesteron natural ovule/oral in faza luteala
-inhib ai recaptarii serotoninei Fluoxetin 20mg/zi (diminuarea tens nerv)
II.Dismenoreea:
1.Dismenoree primara (la femei tinere)
=durere menstruala asociata ciclurilor ovulatorii, fara modificari patologice; debuteaza la 1-2
ani dupa menarha si se poate accentua cu varsta.
Caracter colicativ, iradiaza posterior, sau pe fata mediala a coapselor.
+/- greata, diaree, cefalee, bufeuri.
Ex ginecologic: normal intre menstruatii si in timpul menstr, introducerea valvelor dureroasa,
fara modfi patologice.
Tratament: AINS (Ibuprofen, Ketoprofen, Naproxen)
Anticonceptionale
Inhibitori ai sintezei Pgl
2.Dismenoree secundara:
Durere menstruala de cauza organica cu debut 3-40 ani
Cauze: endometrioza, inflamatie pelvina, fibrom submucos, DIU, stenoza cervicala
Paraclinic: ex laparoscopic, RMN
Tratament: -analgezice, AINS
-contraceptie orale
-chirurgical
40.MENOPAUZA
=perioada ce incepe odata cu ultima menstruatie, caracterizata de carenta permanenta si

definitiva a secretiei de h.estrogeni.
Etiopatogenie:
Scaderea sensibilitatii la gonadotrofine a foliculilor ovarieni restanti
-> creste FSH si LH
-> scad estrogenii si progesternul
Menopauza apare cand estrogenii secretati de ovar nu mai sunt in cantitate suficienta pt a
produce proliferarea endometriala -> productia de progesteron nu mai poate declansa
menstruatia.
Vasomotorii – bufeuri de caldura, transpiratii, papitatii
Atrofice – uscaciunea pielii, vergeturi, uscaciunea vaginului, dispareunie
Endocrine – hipogonadism,hirsutism, scaderea libidoului
Neuropsihice – oboseala, iritabilitate, fatigabilitate, cefalee, insomnie, ameteli, depresie
Metabolice – cresterea in greutate, snd metabolic de menopauza.
Patologie asociata:
1.Modif ale aparatului genital – atrofia vaginului, valvulara, dispareunia.
2.Modif ale aparatului urinar – atrofia uretrei, cistite recurente, incontinenta urinara.
3.Modif metabolice – osteoporoza de tip I, snd metab de menopauza
Osteoporoza - scade densitatea osoasa -> dureri, fracturi
-cauze:factori digestivi (carente alim, snd de malabsorbtie), endocrini
(hiperparatiroidism, acromegalia, hipogonadism), metabolici, neoplazii
-evolutie asimptomatica o vreme indelungata, apoi dureri vertebrale difuze
(tasare vertebrala), scaderea in inaltime, cifoza, fracturi (col femural, extremit distale ale
antebratului)
-tratament – prep de Ca, calcitonina, bifosfonati, agonisti/antag ai recept
estrogenici, steroizii anabolizanti.
Snd metabolic de menopauza – creste colesterolul total, triglic, LDL, ac uric, fibrinogenul,
rezistenta la insulina.
-scad HDL, secretia de insulina, toleranta la glucoza.
4.Cresterea riscului c-v – HTA, cardiopatie isch.
Diagnostic de menopauza:
Semne clinice – oprirea ciclului, manifestarile clinice
Apare treptat – premenopauza – cicluri menstruale neregulate +/- sangerari
anovulatoriimenopauza definitiva daca progesteronul este negativ timp de 3 luni consecutiv.
Rar: dozarea FSH (>15UI/l) si estradiol (<100pmol/l).
Tratament:
I.Nefarmacologic – regim alimentar- Ca, vit, fitoestrogeni
-combaterea obezitatii
-combaterea dislipidemiei
-combaterea osteoporozei
-trat cu fitosteroli – soia, fasole, legume (telina, castraveti,
rosii, morcovi, spanac, mere)
-exercitii fizice 30min/zi x3/sapt
II.Medicamentos:
1.Hormonal de substitutie:
•Estrogeni naturali:estrona,estriol,estron conjugat equin,estradiol valent,piperazin estriol
sulfat
•Estrogeni de sinteza: estradiol, mestranol, dietilstilbestrol, clorotrianisen
•Progestative naturale- progesteron natural micronizat, 17hidroxiprogesteron
•Progestative de sinteza- medroxiprogesteron, didrogeron.
Administrare orala, cutanata (gel, crema, pasture), implant, injectabil, vaginal.

Prevenirea hiperplaziei uterine ->admin de progesteron
Indicatii: menopauza prematura, tulb severe de manopauza, tulb depresive, atrofii tegum si
mucoase, risc crescut de osteoporoza, APP c-v sau diabet
CI: HTA maligna, tromboflebita, tulb coagulare, boli de sistem, hipercolesterolemie,
hepatita cr, IRen, tu estrogeno dependente, fibrom uterin, cc mamar, cc ovarian.
Efecte secundare: risc de cc uterin, cc mamar, HTA, trombembolism
2.Tratament cu Raloxifen:
=antag al receptorilor estrogeni de la niv ap genital
=agonist al recept estrogeni la nivelul celorlalte organe
Scade osteoporoza si riscul c-v
3.Tratament cu antidpresive:
Prozacul, Venlafaxina
III.Terapia complementara:
Extracte de soia, ginseng, vit E -> scad bufeurile
Educatia terapeutica a femeii la menopauza:

Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului genital
Modificari produse de menopauza
Complicatiile produse de menopauza
Tratamentul tulburarilor de menopauza
CMP.
40.INFERTILITATEA
Cuplu infertil daca nu apare o sarcina dupa 1 an de activitate sexuala normala; incidenta
creste cu varsta.
Ancheta diagnostica:
Detalii despre BTS, sarcini anterioare, exces de cofeina, tutun, alcool, droguri, medicamente
ce afecteaza potenta masculina,
Anamneza ginecologica – ciclul menstrual, anticonceptionale, nivelul libidoului, AHC
Examen fizic general si genital
Paraclinic: -HLG, sumar urina, cultura cervicala (Chlamydia), teste serologice pentru sifilis,
Ac antirubeolici, functia tiroidiana
Femei -masurarea temp bazale, la trezire,
-graficul raporturilor sexuale,
-zilele de menstruatie.
-informatii referitoare la ovulatie – teste urinare de depistare a varfului LH de la
mijlocul ciclului (poate avea loc intr-un interval de 6 zile, care se termina in ziua ovulatiei
Barbati – evaluarea spermei rezultate dintr-o ejaculare completa
-sperma normala – volum 3 ml
- concentratie 20 mil spermatozoizi/ml
-motilitate 50% dupa 2 ore
-expunere la toxice, abuz de alcool, droguri,
-evaluarea hipogonadismului.
Primul ciclu de testare:

Test postcoital programat imediat inaintea ovulatiei (ziua 12-13 pt un ciclu de 28 zile)
Stabilirea precisa a momentului preovular se face prin teste secventiale de masurare a LH
urinar.
Mucusul cervical
-trebuie sa fie clar , elastic si abundent, sa cristalizeze optim
-examinare microscopica:
•peste5 spermatozoizi /camp de mare rezolutie= test satisfacator
•spermatozoizi absenti ->repetarea analizei daca la analiza spermei au fost prezenti
spermatozoizi activi
•spermatozoizi imobili/mobilitate ineficienta a cozii -> teste de aglutinare si
imobilizare a spermei .
•peste 3 leucocite/camp de mare rezolutie=cervicita (femei), protatita (barbati).
•mucusul cervical uscat pe lama are sparc de feriga = nivele N de estrogeni
Nivelul seric de progesteron N: 10-20ng/ml = functie luteala normala (in ziua 21).
Al II-lea ciclu de testare:

Se efectueaza la 3 zile dupa menstruatie
Histerosalpingografie cu substanta de contrast liposolubila -> decelarea anomaliilor uterine
(septuri, polipi, mioame submucoase), obstructia tubara. Se repeta dupa 24 ore, confirma
permeabilitatea tubei (subst de contrast e larg dispersata in pelvis).
Antecedente de inflamatie pelvina ->Doxiciclina 100mgx2/zi 7 zile
Investigatii suplimentare:
Daca exista modificari ale spermatozoizilor (nrmar, motilitate, aspect) -> repetarea analizei
Obstructia evidenta a tubelor uterine -> microchirurgie sau FIV
Ovulatie absenta/ rara – dozarea FSH si LH
-FSH si LH crescute ->insuficienta ovariana
-FSH N si LH crescut -> ovare polichistice.
-hiperprolactinemia – microadenom hipofizar.
Testarea compatibilitatii
Monitorizarea ecografica a foliculogenezei
Biopsie endometriala
Examinare laparoscopica
Tratament:
Tratamentul altor afectiuni - Hipo/Hipertiroidism ->tratament adecvat
Teste postcoitale anormale cu Ac antispermatozoizi (produc aglutinarea sau imobilizarea
spermatozoizilor) -> prezervativ 6 luni poate duce la scaderea nr de Ac si cresterea ratei de
aparitie a sarcinilor.
Chirurgical – excizia tu ovariene si a focarelor de endometrioza
-inlaturare microchirurgicala a obstructiilor tubare
-laparoscopic – aderente peritubare sau endometrioza
-trat chir al varicocelului.
Inducerea ovulatiei
•CLOMIFEN CITRAT -stimuleaza elib gonadotropinelor (LH) -> cresc nivelele
plasmatice de estrona si estradiol
-rata de inducere a ovulatiei 90%
•BROMCRIPTINA – in hiperprolactinemie
-in lipsa aparitiei hemoragiei dupa intreruperea trat cu progesteron.
•GONADOTROPINA UMANA DE MENOPAUZA -in hipogonadism
-in anovulatie
•HORMONUL DE ELIBERARE A GONADOTROPINEI -in amenoree hipotalamica
Tratamentul endometriozei
Tratamentul defectlor de vehiculare a spermatozoizilor
Inseminare artificiala in caz de azoospermie
Tehnologii reproductive asistate: -FIV, GIFT, ZIFT
-implica stimulare ovariana pentru a produce ovocite
multiple, extragerea acestora prin aspiratie transvaginala
pe ac , sub control ecografic si manipularea ovocitelor in
afara organismului.
•FIV- ovulele sunt fertilizate in vitro, embrionii transferati la niv FU, embrionii suplimentari
pot fi congelati
•GIFT=transfer intrafallopian de gameti
- plasarea de spermatozoizi si ovule la nivelul tubei ovariene prin lapatoscopie sau
minilaparotomie
•ZIFT =transfer intrafallopian de zigot
-fertilizarea are loc in vitro, dezvoltarea precoce a embrionului are loc trompa uterina
dupa transferul zigotului prin laparoscopie sau minilaparotomie.
40.CANCERUL DE SAN
Factori de risc: sarcini la varste inaintate, AHC de cc mamar, APP de cc mamar sau unele
tipuri de displazie mamara.
Semne precoce: tumora unica, nedureroasa a palpare, ferma sau dura cu margini impresic
delimitate , modificari mamografice sugestive in absenta tumorii palpabile.
Semne tardive: retractie tegumentara sau mamelornara, limfadenopatie axilara, marirea in
volum a sanului, eritem, edem, durere, fixare de peretele toracic sau la piele.
Factori de risc:
AHC de cc mamar
APP cc de san
Nulipare si femei la care prima sarcina dusa la termen a fost dupa 35 ani.
Menarha precoce <12 ani si menopauza tarzie >50
Displazia mamara (boala fibrochistica a sanului)+ modif proliferative, papilomatoza,
hiperplazie epiteliala atipica.
Femeile albe fara de cele de culoare
Alimentari (grasimi, prajeli)
Estrogeni la femeile in postmenopauza
Consum de alcool
Gena BRCA1 si BRCA2 de pe cromoz 17
Depistarea precoce a cancerului:

I.Programe de screening:
1.Examinare clinica si autoexaminarea – palparea sanilor si a regiunii axilare
2.Mamografie:
Cc mamare cu crestere lenta pot fi depistate cu cel putin 2 ani inainte de a atinge dimensiuni
palpabile
Cc mamar -> microcalcificari polimorfe grupate, de obicei, in nr de cel putin 5 pana la 8,
aglomerate intr-o regiune a sanului si diferind una de alta prin dimnsiune si forma (adesea
forma de V sau Y.
Indicatiile mamografiei: - screening regulat la femeile cu risc crescut
- evaluarea ambilor sani (cand s-a stabilit dg de cc mamar)
- evaluarea unei tu mamare dubioase sau modif suspecte ale sanului
-identificarea unui cc mamar ocult, la o femeie cu metastaze ggl
axilare, avand originea intr-un cc primar necunoscut
-controlul femeilor inaintea operatiilor estetice sau inainte de
biopsierea unei tu.
II.Depistarea precoce a cc mamar:
Semne si simptome:
Primul semn este un nodul nedureros (de obicei)
Mai putin frecvente: durere mamara, secretii mamelonare (apoasa, seroasa, sanguinolenta),
eroziuni, retractia/ marirea/ pruritul mamelonar, eritem, induratie generalizata, cresterea sau
diminuarea in volum a sanului.
Foarte rar: nodul depistat axilar, tumefierea bratului.
Semne caracteristice de cc mamar avansat:
-edem
-eritem
-noduli sau ulceratii tegumentare
-descoperirea unei tu primre mari
-fixare de peretele toracic
-marirea/micsorarea/retractia sanului
-limfadenopatie axilara marcata
-limfadenopatie supraclaviculara
-edematierea bratului ipsilateral
-metastaze la distanta (axila – fermi/duri,>1cm ; ficat, cerebral, oase, plamani)
Semne de metastaza: dureri osoase, icter, scadere ponderala.

Examen fizic: - inspectie – dimensiunea si conturul sanului, retractii mamelonare, edem
discret, eritem, retractie tegumentara
-palparea regiunii axilare si supraclaviculare
Paraclinic:
VSH, FAL crescute,
Hipercalcemie (faze avansate)
CEA (Ag carcinoembrionar), si CA15-3
Radiografie toracica
CT hepatic si cerebral
Scintigrafia osoasa Technetiu 99 – indicatii: paciente simptomatice cu FAL si Ca crescute.
Biopsia – biopsia pe ac cu aspirarea celulelor tumorale
-prelevarea unui mic fragment de tesut cu un ac Vim Silverman.
-biopsia deschisa sub anestezie locala- cea mai sigura metoda de dg.
Ecografia – test diagnostic pentru malignitate
-se determina caracterul chistic sau solid al leziunilor
Mamografia-
Citologia – din secretia mamelonara
Displazie mamara (boala chistica a sanului)
Fibroadenomul
Papilomul intraductal
Lipom
Necroza grasa
Stadializarea:
Forme anatomopatologice ale cc mamar:
Ductal infiltrativ: -medular
-coloidal
-tubular
-papilar
Lobular invaziv
Neinvaziv: -intraductal
-lobular in situ
Cc rare – Juvenil
-adenoid chistic
-epidermoid
-sudoripar
Forme clinice specifice ale cc mamar:

1.Boala Paget a sanului:
=carcinom ductal infiltrativ sau carcinom ductal in situ
Ductele mamelonare sunt infiltrate
La palpare nu se deceleaza formatiunea tu
Primul semn: pruritul / senzatie de arsura mamelonara, se observa o eroziune sau ulceratie
superficiala.
1% din totalul cc mamare
2.Carcinom inflamator:
3% din cc mamare
Tumora cu crestere rapida, uneori dureroasa care mareste sanul
Piele eritematoasa, edematiata si calda
Dg evidentiat prin biopsie
Daca se suspecteaza o infectie -> ATB + biopsie
Tratament: mastectomie dupa chimioterapie si radioterapie in absenta metastazelor la distanta
-> remisiune clinica.
3.Cc mamar aparut in cursul sarcinii sau alaptarii:
Mastectomie daca cc este limitat doar la san
Sarcina/ alaptarea nu reprezinta o CI pt operatie
Tratament in functie de stadializarea bolii
4.Cc mamar bilateral:
1% din cc mamare
Mai frecvent in AHC de cc mamar, femei sub 50ani
Mamografie, biopsie
5.Cc neinvaziv:
Apare la nivelul ductelor sau lobulilor
Are comportament malign inca din fazele precoce
Tratament: mastectomie totala sau conservatorie.
Receptorii hormonali:
Prezenta/ absenta receptorilor estrogenici sau progesteronici in citoplasma celulelor tu.
Tu primare receptor-poitive -> evolutie mai favorabila decat cele receptor-negative.
Pana la 60% din pacientele cu cc mamar metastatic raspund la tratament hormonal, daca tu
lor contin receptori estrogenici.
Tratament: -terapia hormonala adjuvanta (TAMOXIFEN) la paciente cu tu receptor+
-chimioterapia adjuvanta la paciente cu tu receptor negative.
TRATAMENT CURATIV:
Se recomanda pentru stadiile I si II.
Pacientele cu tu localizare avansate -> terapie multimodala
Tratamentul paleativ – in stadiul IV
-la pacientele care au fost anterior tratate, dar la care reapar metastaze
la distanta
-paciente care au cc localizate nerezecabile
Alegerea tratamentului primar- se efectueza in functie de extensia si agresivitatea tu

Tratamentul conservator: -mastectomie radicala/partiala +chimioterapie adjuvanta
-tumorectomie (indep tu cu margini confirmate a fi lipsite de
malignitate) si iradiere postop.
-CI relative ale trat conservator: - tu multifocale decelabile clinic
-fixare de peretele toracic sau piele
-afectare mamelonara sau tegum.
-disectia axilara – prevenirea recidivelor axilare, stadializare si
stab. strategiei terapeutice.
Recomandari actuale:
- interv chir conservatoare+ radioterapie -in stadii precoce
-mastectomie radicala modificata (implica si disectia ggl axilari)- standard
-radioterapia dupa mastectomie pasrtiala – 5-6 sapt de radioterapie cu 5 sedinte zilnice
Terapia sistemica adjuvanta:

-dupa mastectomie + iradiere la paciente cu cc mamar curabil -> chimioterapie sau
tratament hormonal
-obiectiv – eradicarea metastazelor oculte responsabile de recidivele tardive
-schema CMF (Ciclofosfamida + Metotrexat + 5FU)
AC (Adriamicina [Doxirubicina] + Ciclofosfamida)
-la femei in premenopauza cu ggl axilari invadati – chimioterapie adjuvanta are efect
benefic
-la femei in postmenopauza cu ggl axilari invadati – schema CMF nu a avut efect
terapeutic
-utilizarea concomitenta a tratamentului hormonal (Tamoxifen) poate imbunatati
rezultatele terapiei adjuvante.
-Tamoxifenul amplifica efectele benefice ale 5FU la femeile in postemnopauza ale caror
tu prezinta receptori estrogenici ->
-Tamoxifen recomandat in trat tu RE + postemnopauza se poate asocia cu AC, sau
Prednison + Adriamicina+ 5FU
-nu este recomandata la paciente cu tu mici sau cele cu ggl limfatici neinvadati.
TRATAMENT PALEATIV: (ST IV-cc diseminate, inoperabile)

1.Radioterapia:
Recomandata in cc avansate loco-regionale si cu metastaze la distanta pentru a preveni
ulceratiile, durerea sau alte manifestari la nivelul sanului sau ggl limfatici
Iradierea sanului, peretelui toracic si ggl axilari/mamari interni/ supraclaviculari urmareste
vindecarea leziunilor locale avansate si inoperabile, atunci cand nu exista semne de metastaze
la distanta.
2.Tratament hormonal:
O tu diseminata se poate reduce sau mari in dimensiuni in urma tratamentului hormonal cu
estrogeni, androgeni, progestative, consecutiv ablatiei ovarelor, suprarenalelor sau hipofizei
sau in urma administrarii medicamentelor (blocanti ai recept hormonali sau ai sintezei
hormonale)
Rezultate mai bune la femeile in postmenopauza
Paciente cu tu cu RE+ si receptori progesteronici - raspuns terapeutic 60-80%
Alegerea terapiei hormonale depinde de situarea pacientei in pre-/postemenopauza.s
Medicamente hormonale: TAMOXIFEN
DIETILSTILBESTROL (DES)
MEGESTROL ACETAT
AMINOGLUTETIMIDA
Pacienta in premenopauza:
-tratament hormonal primar – Tamoxifen (=antiestrogenic potent)-riscuri mici, e.s. scazute
-Toremifen
-ovarectomia bilat. = elim estrogenilor, progestativelor si
androgenilor care stimuleaza cresterea tu.
-tratament hormonal secundar/tertiar – cand Tamoxifen sau ovarectomia nu au efecte
-se incearca cu alti agenti citostatici -Aminoglutetimida
-Megestrol acetat
-Aminoglutetimida+coticosteroid-> „suprarenalectomie
medicala”.
Pacienta in postmenopauza:
-tratament hormonal primar – Tamoxifen (es – greata, varsaturi, eruptii cutanate).
-tratament hormonal secundar/tertiar -CMF sau AC
-Anastrozol
3.Chimioterapia:
Indicatii -metastaze viscerale (cerebrale, pulm)
-tratament hormonal fara rezultate sau boala recidiveaza dupa un rasp favorabil la
tratament
-tu RE negativa (-)
Cel mai folosit este Doxorubicina (Adriamicina)
Chimioterapie combinata – mai eficienta
- efectele secundare (greata si varsaturile) controlate cu Granisetron
-Doxorubicina + Ciclofosfamida
-combinatii intre Ciclofosfamida, Vincristina, Metotrexat, 5FU.
-Paclitaxel – indicat in esecut terapiei combinate in caz de
metastaze sau recaderi la scurt timp dupa incheierea
curei de chimioterapie adjuvanta.
-Docetaxel
Prognostic:
In functie de stadializarea TNM

Paciente cu boala localizata la nivelul sanului si fara diseminare regionala – progn.favorabil.
Starea ggl limfatici axilari sunt cel mai bun factor izolat de prognostic
Nr ggl axilari afectati se coreleaza direct cu o rata de supravietuire mai redusa
Pacientele cu tu lipsite de receptori hormonali, fara semne de metastaze in ggl axilari au rata
de recidiva mai crescuta.
Cc limitat la san, fara semne de diseminare regionala obiectivate histopatologic -> rata de
vindecare clinica folosind tratament , este de 75-90%
Pacientele cu tu mici detectate mamografic, RE+ si progesteron+, fara semne de diseminare
axilara -> rata de supravietuire la 5 ani de >90%.
Daca ggl axilari sunt invadati-> rata de supravietuire la 5 ani scade la 40-50%
Supraveghere si dispensarizare:
Deterctarea recidivelor
Suprvegherea celui de al II-lea san
Recidivele locale si la distanta apar cel mai frecvent in timpul primilor 3 ani.
Recidiva locala:
-se coreleaza cu -dimensiunea tu
-prezenta si nr ggl axilari implicati
-tipul histologic al tu
-prezenta edemului cutanat sau a fixarii tu primare la piele
-tipul tratamentului local initial
-dupa mastectomie totala si disectie axilara 8% dezvolta recidive locale la niv. per.toracic.
-recidivele la niv peretelui toracic apar de obicei intr-un interval de 2 ani (pot si dupa 15)
-recidiva locala dupa mastectomie semnaleaza prezenta bolii generalizate si constituie
indicatie pt scintigrafie osoasa, CT abd, cerebral, radiografie toracica, ecografie abd, pentru
depistarea metastazelor.
-majoritatea pacientelor cu recidiva locala vor dezvolta metastaze la distanta in 2 ani.s
-pacientele cu recidiva locala pot fi vindecate prin rezectie locala sau iradiere.
Edemul bratului: -pare la 10-30% dintre pacientele cu mastectomie radicala.

-apare si postiradiere sau in infectii postop.
-utilizarea radioterapiei se face cu grija pentru a evita axila
-edem tardiv- la cativa ani dupa tratament, ca rezultat al recidivei axilare
sau al unei infectii a bratului sau mainii cu ocluzia canalelor limfatice.
- cand este prezent se examineaza atent axila.
-infectiile bratului -> ATB, repaus, mentinerea bratului ridicat.
-se poate administra un diuretic slab cateva sapt.
Reconstructia sanului – implantarea unei proteze dupa mastectomie totala.

-tehnica autologa – lambou muscular din muschiul drept abdominal.
Riscurile sarcinii – nivelele de estrogen in crestere, produse de placenta pe masura ce

sarcina progreseaza ar putea fi nocive pentru pacienta cu metastaze oculte ce provin dintr-un
cc mamar hormonosensibil.s
-chimioterapia adjuvanta ar putea afecta fatul.
-intreruperea unei sarcini mici poate fi rezonabila.
-sfatul privind o viitoare sarcina – se va porni de la premiza ca sarcina este
nociva daca sunt prezente metastaze oculte.
-pacientele cu tu RE (-) probabil nu vor fi
afectate de sarcina
-la paciente cu cc metastatic inoperabil (st IV) se recomanda de obicei
inducerea avortului din cauza posibilelor efecte adverse ale tratamentului hormonal,
radioterapiei, chimioterapiei asupra fatului.
40.CANCERUL UTERIN
I.Carcinmonul colului uterin:

Metroragie si secretie vaginala
Leziuni cervicale uneori vizibile la inspectie, sub forma unei tu sau ulceratii.
Citologie vaginala pozitiva, confirmata prin biopsie.
Apare initial intraepitelial (st preinvaziv sau carc in situ)

St preinvaziv (CIN III) frecvent la femei intre 25-40 ani dat de infectie cu HPV
Depasirea membranei bazale poate dura pana la 2-10 ani.
Metroragie
Sangerari postcoitale
Ulceratii cervicale
Stadii avansate – secretii sanguinolente sau purulente,urat mirositoare, nepruriginoase
-tenesme vezicale sau rectale
-fistule
-durere
Paraclinic:
Frotiu Babes Papanicolau pozitiv
Biopsie cervicala
CT abdomen, pelvis
RMN
Stadializarea:
Nivelule pana la care penetreaza celulele maligne in profunzime, dincolo de membrana
bazala e un indiciu bun privind extinderea in colul uterin si prezenta metastazelor.
Complicatii:
Metastaze in ggl limfatici regionali
Comprimarea ureterelor -> hidrouterer -> hidronefroza -> diminuarea functiei renale.
Dureri lombare – afectare neurologica
Edem masiv al mb inferioare-staza vasculara sau limfatica.
Fistule colporectale si colpovezicale
Hemoragii masive
Tratament:
Masuri de urgenta – hemoragiile vaginale -> ligaturarea art.uterina si hipogastrica
->hemostatice-Negatol, Monsel, acetona
-> tamponament vaginal umed.
Masuri specifice – carcinom in situ (st 0) -> histerectomie totala (care nu mai vor copii)
->ablatia leziunii prin crioterapie sau vaporizare laser
- carcinom invaziv (st IA) histerectomie simpla, extrafasciala
(st IB si IIA) histerectomie radicala/ radioterapie
(IIB,III,IV) histerectomie + radioterapie
II.Carcinomul endometrial:
Frecvent intre 50-70 ani
Factori de risc – femei tratate anterior cu estrogeni, fara progesteron asociat
-obezitatea
-nuliparitatea
-dz
-snd ovarelor polichistice virilizante
-utiliz prelungita a Tamoxifenului in trat cc mamar
Clinic: hemoragii (80% din cazuri), durere (tardiv) cu metastaze sau suprainfectii
Complicatii: - obstructia colului
- colectii purulente (piometru)
- acum. de sange in cavitatea uterina (hematometru)
Paraclinic: -prelevare de fragmente endocervicale si endometriale
-histeroscopie (localiz polipilor, lez extinse ale cavitatii uterine)
-ecografia cu sonda vaginala – det grosimea endometrului, posibile transform neo.
-EX HISTOPAT.
Profilaxia:- paciente cu metroragii/ hemoragii uterine postmenopauza -> biopsie
-femei in postemnopauza care urmeaza trat estrogenic de substitutie sau femei
tinere cu anovulatie prelungita -> progestative orale 13 zile la sf fiecarui ciclu estrogenic
pentru a favoriza eliminarea periodica a mucoasei uterine.
Stadializare: bazata pe evaluarea chirurgicala si anatomopatologica.

Tratament:- histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- iradierea preoperatorie in - formele de cc slab diferentiat
- cazuri cu uter mult marit, in absenta fibroamelor.
-invazia ggl preaortici -> iradiere postoperatorie
-paleativ (stadii avansate sau metastatice)-progestative in doze mari
•Medroxiprogesteron
•Megestrol acetat
Prognostic: supravietuirea la 5 ani 80-85%
40.SARCINA NORMALA
Diagnosticul de sarcina:
Femeie activa sexual + amenoree sau semne sugestive de sarcina -> se opreste expunerea la
medicamente, alcool, fumat sau expuneri profesionale la substante chimice.
Teste de sarcina - det hCG sintetizate de catre placenta.

-nivelele hCG cresc la scurt timp dupa nidatie, se dubleaza la 48h,
atinge max 50-75 zile si scad in trim al II-lea si al III-lea.
- testele de laborator sau la domiciliu utilizeaza anticorpi
monoclonali specifici anti hCG
Manifestari clinice sugestive pentru sarcina:

Amenoree
Greturi, varsaturi
Sensibilitate si parestezii sani
Polakiurie, senzatie de mictiune impreioasa
Perceperea miscarilor fetale
Creste in greutate
Semne (in saptamani de la ultima mentruatie-UM)

Modificari ale sanilor (marire de volum, angorjare, prezenta secretiei cu colostru)
Marire de volum a abdomenului
Pigmentarea cu tenta cianotica a vaginului si regiunii cervicale (dupa sapt a7-a)
Ramolirea colului uterin (sapt a7-a)
Inmuierea jonctiunii cervico-uterine (sapt a8-a)
Cresterea dimensiunilor si diminuarea difuza a consistentei corpului uterin (dupa sapt a8-a).
Fundul uterin (FU)- palpabil -deasupra simfizei pubiene la aprox12-15sapt dupa UM

-la nivelul ombilicului la 20-22 sapt.
BCF – auzite la ecoDoppler incepand de la 10-12 sapt.
-auzite cu stetoscopul obstetrical obisnuit de la 22 sapt.
Diagnosticul de sarcina:
Uter fibromatos
Tu ovariana
Aspecte de baza ale conultului prenatal:

Anamneza:
Varsta, apartenenta etnica, ocupatia.
Actual: simptomele sarciii actuale
APF: sarcini anterioare, debut UM
AHC: de malformatii congenitale, boli ereditare, varicela,
APP: sangerari dupa UM, antecedente obstetricale, BTS, HIV
CMV: alcool, fumat, medicamnete, obiceiuri alimentare
Examen clinic:
I, G, TA, ex fizic general
Ex abd si pelvis – estimarea dimensiunilor uterului
-masurarea FU
-evaluarea bazinului osos
-evaluarea colului uterin
-detectarea BCF (echoDoppler la 10 sapt de sarcina)
Paraclinic:
HLG, sumar urina
Test serologic pentru sifilis, Ac antirubeolici, Ag HBs, Ac anti HCV, HIV, CMV, toxopl
Grup sanguin, Rh
Culturi cervicale (gonoree, Chlamydia)
Frotiu BPN
Sfat genetic (varsta >35 ani, gravida care a nascut anterior copii cu anomalii cromoz.
Sfaturi pentru gravida:

Consultaiile prenatale – pana la 28 sapt la intervale de 4 sapt
-intre 28-36 sapt la intervale de 2 sapt
-dupa 36 sapt la 1sapt
Dieta: alimentatie echilibrata,suplimente cu Fe si ac folic, crestere in greutate 10-18 kg,
reducerea aportului de cofeina, evitarea consumului de carne cruda, legume si fructe
proaspete.
Utilizarea medicamentelor -cu precautie, la recomandarea medicului
Alcoolul si drogurile – efecte asupra fatului – sindrom alcoolic fetal -intarz. cresterii intraut.
- malform.ale fetei
-afectarea SNC
-modif.caracteristice – fante palpebrale inguste
-filtru nazal neted
-buza superioara subtire
-microcefalie
-retard mintal
-deficit de atentie
-fumatul – risc de placenta praevia, rupere prematura de mb, abruptio
placentae.
-consum de cocaina – rupere prematura de mb
-abruptio placentae
-intarzierea cresterii intrauterine
-deficite psihocomportamentale ale sugarului
-moartea subita a sugarului.
Radiografiile si expunerea la noxe – evitate
Odihna si activitati fizice usoare/medii
Cursuri de pregatire pentru nastere
Elementele consultatiilor prenatale:

La fiecare consultatie – G, TA, BCF, recoltarea de urina (pt glicozurie, proteinurie)
La 6-12 sapt – dimensiunea si crestera uterului, BCF (EcoDoppler de la 10 sapt)
La 12-18 sapt – sfat genetic (>35 ani, antecedente de malformatii congenitale, copii cu
anomalie cromoz., boala metabolica sau defect de tub neural)
- ecografie fetala, anatomia fetala
La 16-20 sapt – detectarea alfa-fetoproteinei materne – screening pt malform de tub neural
La 20-24 sapt – instructiuni privind travaliul prematuri, ruperea prematura de membrane.
De la 24 sapt – screening pt diabet gestational, glicemie
La 28 sapt – gravide cu Rh (-) si sot Rh (+) fara prezenta Ac anti Rh – nu se repeta analizele,
primesc Ig anti Rh
-determinarea pozitiei fetale si prezentatiei
-semne si simptome de. travaliu prematur sau de rupere a mb.
De la 36 sapt – debutul travaliului, internarea in spital, probleme legate de travaliu si
expluzie, optiuni cu privire la analgezie si anestezie.
-screening – culturi din secretia vaginala pt depistarea Strept de grup B->
(Penicilina/Clindamicina)
De la 41 sapt – inducerea travaliului in situatia in care colul o permite.
40.SARCINA CU RISC
Cauze materne:
>40 ani
<15 ani
Incompatibilitate Rh
Multipare
Sarcina prelungita cronologic
Istoric de complicatii ale sarcinilor Deces intrauterin
anterioare Avort
Nastere prematura
Macrosomie fetala
Preeclampsie-eclampsie
Boli preexistente HTA, Obezitate, LES,AB, TBC, anemii,
hepatite, limfoame, HIV, b.Crohn
Patologie uterina Fibroame/ malformatii
Urgente chirurgicale Apendicita/ colecistita acuta
Cauze fetale – boli genetice sau malformatii congenitale (cardiace, renale, digestive etc.)
1.Anemia:
Scade HB si HTC
Scaderea maxima intre 24-28 sapt de gestatie
Anemia de sarcina: Hb <10g/dl; HTC <30%
Profilaxie – alimentatie corespunzatoare, ac folic si Fe
Anemia feripriva –(hipocroma microcitara)
-sideremie < 40µg/dl, saturatia transferinei < 10%
-tratament: Sulfat feros 300mgx3/zi +vit c pt absorbtie maxima
Anemia prin deficit de acid folic – (macrocitara)
-dg (+) -hematii macrocitare, neutrofile hipersegmentare pe
frotiul periferic.
-profilaxie - Acid folic 0,8-1mg
-tratament – Acid folic 1-5mg/zi
-surse: fasole, portocale, alune nepreparate termic
Anemia drepanocitara (Siclemie) – risc de infectii, dureri osoase, infarct pulmonar,ICC,
Preeclampsie, avort spontan.
-tratament – transfuzii cu concentrat eritrocitar sau hematii
spalate -> scad nivelele de Hb S si creste nivelul de Hb A.
2.Sindromul antifosfolipidic lupus – like:

Prezenta Ac antifosfolipidici determinati prin ELISA.
Manifestari clinice: tromboze vasculare, trombocitopenie, avorturi repetate
Tratament – imunosupresoare Prednison, anticoagulante Heparina, Aspirina.
3.Astmul bronsic:
Mentinerea PaO2 matern >80mmHg asigura oxigenarea fetala normala.
4.HIV, SIDA:
Zidovudina -scade riscul de transmitere verticala de la 25% ->8%
Evitarea alaptarii la san
5.DZ:
Glicemia normala 60-80mg/dl a jeun sau <120mg/dl la o ora postprandial.
Program dietetic bine pus la punct, aport caloric 1800-2200kcal/zi (3 mese, 3 gustari)
Tratament - Insulina sc
Risc -matern:-infectii
-preeclampsie-eclampsie
-fetal -hiperglicemia pe parcursul a primelor 4-8 sapt -> risc de malformatii congenitale.
-hidramnios
-prematuritate
Diabetul gestational – det tolrantei la glucoza la toate gravidele intre sapt 24-28 de sarcina.
6.Cardiopatiile:
In forme grave se recomanda avort terapeutic si sterilizare
IC usoare – nu prezinta complicatii obstetricale
ICC-cea mai frecventa cauza de deces
CI sarcina in:- complex Eisenmenger
- HTPulm
- stenoza mitrala severa sau aortica
- coarct de Ao, tetralogie Fallot
- cardita reumatismala
- snd Marfan
7.Cardiomiopatia peripartum:
Apare la o gravida in primle 6 luni care nu are APP de boala cardiaca
Factori favorizanti: varsta avansata a mamei, sarcina gemelara, HTA de sarcina.
Tratament – ca cel al cardiomiopatiei congestive
8.Herpesul genital:
Herpes simplex tip 2, BTS
Infectie pe cale verticala in proportie de 5%
Tratament cu Aciclovir.
9.HTA cronica:
Preeclampsia se poate suprapune in 20% dintre dintre sarcinile femeilor hipertensive
DD cu preeclampsia prin dozarea ac uric care este crescut in preeclampsie si norma in HTA
cronica.
Daca valorile TA crescute persista mai mult de 6-8 sapt postpartum, HTA este cel mai
probabil esentiala.
Gravidele cu HTA cu evolutie cronica necesita tratament numai daca TAD se mentine la
>100 mmHg
Se poate continua in sarcina cu tratamentul HTA anterior daca TA este bine controlata cu
acesta.
Diureticele se pot mentine in cursul sarcinii, dar IECA nu (IRen fetala
HTA severa in cursul sarcinii -> avort terapeutic.
10. Starea de purtator cronic al hepatitei B la gravide:

Transmiterea este foarte probabila daca gravida are Ag HBs si HBe (+)
Transmiterea poate fi impiedicata daca se administreaza la nou-nascut imediat dupa nastere
0,5ml Ig antihepatitica B si vaccin antihepatitic B im. Vaccinarea se repeta.
11.Ficatul gras acut de sarcina:

Apare pe parcursul trim III si evolueaza cu insuf hepatica acuta.
Cauza necunoscuta.
Anatomopatologic- tumefactie grasoasa a hepatocitelor
Clinic: debut insidios, ca o psudogripa, dureri abd, icter, encefalopatie, CID, deces.
Paraclinic: FAL crescut, GOT si GPT (<500U/ml) moderat crescute
-Timp de protrombina si bilirubina crescute
-HLG cu leucocitoza si trombocitopenie
-hipoglicemie marcata
DD:-hepatita fulminanta (GOT si GPT crescute >1000u/ml)
-preeclampsia poate produce hepatopatie, dar fara icter, teste hepatice mai scazute
Tratament: -nastere imediata
-suportiv – glucoza, conc trombocitar, plasma proaspat congelata
-disparitia encefalopatiei dupa cateva zile
12.Convulsiile pe parcursul sarcinii:

Femile care doresc o sarcina si nu au mai avut convulsii in ultimii 5 ani trebuie sa intrerupa
tratamentul anticonvulivant inainte de a ramane insarcinata.
Tratament – Fenobarbital
-suplimente cu vit , ac folic, vit D
-vit K in ultimaluna de sarcina pentru profilaxia bolii hemoragice a n-n.
13.Sifilisul, gonoreea si Chlamydia:

Consecinte atat pentru mama cat si pentru fat.
Silifis netratat – risc de avort tardiv sau nastere de fat mort
Gonoreea – produce artrita artic mari si leziuni oculare la n-n
Chlamydia – conjunctivita cu incluziuni
14.Infectii cu streptococ de grup B:

Poate produce – infectii de tract urinar, corioamniotita, ruptura prematura a membranelor,
nastere prematura, septicemie neonatala.
15.Varicela:
Poate produce infectie fetala -malformatii ale membrelor si degetelor, microftalmie,
microcefalie
Periculoasa in primul trimestru
Paraclinic: Ac anti VZV IgM din serul obtinut prin cordocenteza (pt fat)
Tratament: Ig varicelo-zosteriene previn sau atenueaza simptomele infectiei la unele femei
care au luat contact cu virusul (administrare cat mai rapida)
-Aciclovir iv la gravide
16.Tireotoxicoza:
Risc de malformatii fetale, avort tardiv, nastere prematura, hipertiroidism fetal cu gusa.
Criza hipertiroidiana in ultima perioada de sarcina ->urgenta cu potential fatal.
Tratament : antitiroidianul Propiltiouracil 100-150mgx3/zi, dozele se scad dupa ce se ajunge
la o stare de eutiroidie. Doza de intretinere 100mg/zi.
Tiroidita recurenta postpartum – apare hipertiroidie la 3-6 luni dupa nastere, apoi hipotiroidie
cu durata de 1-3luni, vindecare spontana.
17.Tuberculoza:
Anamneza, ex fizic, IDR la tuberculina
Risc de avort spontan, complicatii fetale, malformatii.
Tratament: Izoniazida (favorizeaza deficitul de vit B6 -> vit B6 50mg/zi) si Rifampicina
18.infectiile tractului urinar:

Factori favorizanti – modificarea secretiilor steroizilor sexuali
-presiunea excercitata de uterul gravid asupra vezicii urinare -> hipotonie
si congestie -> staza urinara
Paraclinic: urocultura
Tratament in sarcina – Nitrofurantoina, Penicilina Cefalosporine permise 3-7 zile
PNF acuta -> internare +ATB iv
40.COMPLICATIILE SARCINII SI NASTERII
Complicatiile sarcinii:
1.AVORTUL:
=intreruperea sarcinii inainte de 20 sapt de gestatie

Cauze: -anomalii cromoz.
-traumatisme materne
-infectii
-deficit nutritional
-afectiuni:dz, hipotiroidism, mmalform congenitale,incompetenta cervicala (APP de
col incompetent la o sarcina anterioara, conizatie cervicala, interv chir cervicale, leziuni de
col)
Semne si simptome
-amenintare de avort- hemoragie, dureri abd, col nedilatat, sarcina necompromisa
-avort inevitabil – col dilatat, membrane rupte, hemoragie, dureri abd, eliminarea produsului
de conceptie inevitabila
-avort complet-fatul si placenta eliminate, sangerare, durere
-avort incomplet-expulzia partiala a continutului uterin, durere, sangerare abundenta
-oprire in evolutie a sarcinii- produsul de conceptie neexpulzat, incetare din evolutie, secretie
vaginala maronie
Paraclinic: -nivele reduse de hCG, HLG, Rh, determinare histopatologica e tesutului eliminat
-ecografie
Diagnostic diferential: sarcina ectopica, hemoragia anovulatorie la negravide, mola hidatif.
Tratament: -amenintare de avort -repaus, raport sexual interzis
-o sarcina oprita in evolutie- dilatarea colului si aspiratie;
-prostaglandine pe cale vaginala
-avort incomplet -anestezie, explorare instrumentala a cavit uterine, aspiratie
-cerclaj si limitarea activitatilor – incompetenta cervicala.
2.PREEXCLAMPSIA:
Dupa sapt 20 de gestatie ->pana la 6 sapt postpartum.

Tratament curativ – expulzarea fatului si placentei
Factori de risc – primipare, sarcini multiple, HTA cr, dz, afectiuni renale, colagenoze,
vasculite, boala trofoblastica gestationala.
Este afectat endoteliul din cauza irigarii placentare defectuoase -> activarea coagularii ->
spasme vasculare -> modif histopatologice la nivelul organelor parenchimatoase materne si
placentei cu efecte serioase asupra fatului.
-traiada HTA, PROTEINURIE, EDEME
•HTA – crestere cu cel putin 30mmHg TAS sau 15mmHg TAD, sau
-TA > 140/90 mmHg dupa sapt 20 de gestatie.
•Proteinuria >0,3g / 24h
•Edeme - retentie hidrica vizibila sau crestere in greutate >2 kg intr-o saptamana.
-afecteaza mb inferioare, superioare, fata.
-clasificare clinica:
•Preeclampsia usoara- acuze putine, TAD<90-100mmHg
•Preeclampsia moderata – edeme mai pronuntate, TAD 90-100mmHg
•Preeclampsia severa – TA >160/110 mmHg
-trombocitopenie <100.000/mm3 – poate evolua spre CID
-durere epigastrica severa (hemoragia subcapsulara hepatica)
-snd HELLP -hemoliza, enz, hepatice crescute, tromboc scazute
Tratament: - >36 sapt -> declnsarea nasterii

- <36 sapt cu preeclampsie severa -> expulzia fatului (fetii cu varsta gestationala
26-20 sapt sunt considerati imaturi ->corticosteroizi (Betametazona sau Dexamentazona
profilactic)
-tratament la domiciliu in forme usoare cu repaus la pat -> creste fluxul sanguin
renal, la nivelul inimii, creierului, ficatului si placentei.
-tratament in spital – analize laborator, ecografie si monitorizarea fatului, trat
maturitatii pulmonare fetale, decizia expulziei fatului in functie de gravitatea preeclampsiei.
3.EXCLAMPSIA:
Clinic: triada HTA,PROTEINURIE, EDEME + CONVULSII (afectare severa a SNC)

Tratament: -de urgenta – covulsii -> pozitie laterala de siguranta
-> Sulfat de Mg 4g sau Diazepam 5-10mg bolus, apoi PEV
(daca existea afectarea renala nu se admin sulfat de Mg)
-masuri generale – expulzia fatului imediat dupa stabilizarea gravidei
-monitorizare fetala continua,
-stabilire grup sanguin, compatibilitatea materno-fetala.
- antiHTA (cand TAD >110mmHg) Hidralazina, Nifedipin,
Labetolol
-nasterea- vaginala daca pacienta se afla in travaliu si colul e pregatit (inducera
travaliului cu Oxitocina)
-conduita postpartum–PEV cu Sulfat de Mg pana la diureaza cu debit 100-200ml/h
DD preeclampsie-eclampsie :
HTA cronica
Afectiuni renale cronice
Convulsii primare
Afectiuni biliare/ pancreatice
Purpura trombocitara
Snd hemolitic uremic
(hiperuricemia e rara in sarcina cu * IRen sau preeclampsie-eclampsie)
[Complicatii chirurgicale in sarcina:

Apendicita – greata, varsaturi, febra, durere abd in flancul drept,leucocitoza
-apendicectomie
Carcinomul mamar – sarcina poate accelera cresterea tu mamare
-carcinomul inflamator este ft agresiv si frecvent in cursul lactatiei
-marirea sanilor mascheaza formatiunea tu
-orice formatiune descoperita trebuie biopsiata
-tratament chirurgical, daca se necesita chimioradioterapie -> avortul unei
sarcini mici sau amanarea tratamentului pana la atingerea maturitatii fetale.
Litiaza coledociana, colecistita si– colecistectomie si litotomie in sarcina avansata,
colangiopancreatografie endoscopica retrograda, sfincterotomia endoscopica retrograda
Colestaza idiopatica de sarcina-apare ca urmare a unei deficiente metabolice (hepatice)
ereditare agravata de nivelul crescut de estrogeni din sarcina.
-se produce obstructie biliara intrahepatica
-cresc acizii biliari in sange (uneori si bilirubinemia si
FAL) -> prurit sever refractar la tratament
-risc de nastere prematura si deces fetal intrauterin.
-tratament: Colestiramina 4gx3/zi amelioreaza simpt.
-se amelioreaza odata cu nasterea.
Tu ovariene – corpul galben care poate creste pana la 6 cm
-se pot torsiona -> dureri abd, greturi, varsaturi
-DD de apendicita
[BOALA TROFOBLASTICA GESTATIONALA:

(Mola hidatiforma si coriocarcinomul)
Molele partiale au embrion sau sac gestational , sunt polipoide, crestere lenta, simptome
usoare ce se prezinta ca o sarcina oprita in evolutie.
Mola -partiala -> evolutie benigna
-completa -> transformare in coriocarcinom.
Clinic:
Mola hidatiforma-greturi si varsaturi excesive
-hemoragii uterine din sapt 6-8 –> amenintare de avort/ avort incomplet
-uter marit de volum fata de sarcina normala
-eliminare de vezicule aglomerate sau sub forma de ciorchine
=patognomonice
-+/- preeclamsie-eclampsie
Coriocarcinomul – hemoragii uterine continue/recurente dupa evacuarea molei sau dupa

nastere, avort sau sarcina ectopica
-prezenta unei tu vaginale ulcerate, formaituni pelvine
-semne de metastaze la distanta
-ex morfopatologic prin chiuretaj sau biopsie
Paraclinic:- hCG >40.000UI/ml sau >100.000UI/24h
- ecografie – ecouri multiple, absenta fatului si placentei
Tratament – chirurgical – evacuare prin aspiratie]
3.HEMORAGIILE DIN ULTIMUL TRIMESTRU:
Cauze -placentare – placenta praevia, abruptio placentae, ruptura unor vase praevia
-extraplacentare – infectie, afectiuni de tract genital inferior, boli sistemice
Tratament- spitalizare- repaus la pat, monitorizare fetala continua, examinari sanguine
(HLG, compatibilitatea incrucisata materno-fetala), ecografie (localizarea placentei), ex
ginecologic dupa ecografie
-contractii uterine cu dureri sau senib la palpare = ABRUPTIO
PRAEVIA
-hemoragie vaginala, uter dureros/contractil -> cezariana
-<36 sapt amniocenteza pt depistarea maturitatii pulmonare fetale si
adminstrarea de corticosteroizi (betametazona)
-PLACENTA PRAEVIA-> flebotomii repetate pt stocare de sange
40.SARCINA EXTRAUTERINA
=implantarea ovulului in afara cavitatii uterine

Localizari - tubare 98 %
-peritoneal
-viscerele abdominale
-ovar
-col uterin
Cauze: -infertilitatea in antecedente
-BIP
-apendicita perforata
-interv chir la nivelul trompelor uterine in antecedente
Clinic:
Manifestari generale Amenoree
Hemoragii neregulate si minime
Dureri pelvine
Aparitia unei formatiuni pelvine sau anexiale
Manifestari acute Durere severa in etajul abd inf
Debut brusc, intermitent, nu iradiaza
Intre crize, durerea se localizeaza in spate.
Manifestari cronice Hemoragie persistenta mai multe zile -> acum de sange in
peritoneu
Sangerare vaginala minina dar persistenta
Poate fi palpata o formatiune pelvina
Discret ileus paralitic si distensie abd.
Paraclinic: -HLG (+/- anemie si leucocitoza), hCG mai scazute ca in sarcina normala (se
masoara in interval de cateva zile -> nivelul de hCG creste lent sau e constant)
-imagistic – ecografie endovaginala – cavitate uterina goala + corelarea cu hCG
-laparoscopie – confirmarea si extragerea sarcinii ectopice.
Diagnostic diferential:-apendicita acuta

-BIP acuta
-ruptura unui chist luteal sau folicul ovarian
-litiaza urinara
Tratament: chirurgical – salpingotomie cu extirparea sarcinii ectopice
- salpingectomie partiala/ totala celioscopica
-stabilirea permeabilitatii tubei prin injectarea de carmin indigo
-Metotrexat -in sarcini ectopice mai mici de 3,5cm, nerupte.
Prognostic- in 12% din cazuri se repeta
41.PUERICULTURA
41.INGRIJIREA NOULUI NASCUT
Nou nascut 2800-4000g

Talie 48-52cm
PC 33-37cm
Raport lungime/craniu ¼ (Adult 1/8)
Dezvoltarea normala a sugarului este asigurata prin ingrijire corespunzatoare.

Se impune o cunoastere a particularitatilor morfologice si functionale ale sugarului in diferite
etape de dezvoltare.
Pentru realizarea unei bune ingrijiri e necesara asigurarea unui microclinat propice (locuinta,
camera copilului, patul si restul mobilierului)
Promovarea alimentatiei naturale

Camera copilului:
Curatenia – zilnica cu carpa umeda si aspirator
-aer umed, fum de tigara, curentii de aer sunt daunatori nou-nascutului
-aerisire zilnica a camerei
Temperatura – 22-24° C
Mobilierul – usor de spalat, si bine fixat
Patul – cu grilaj inalt, distanta intre gratii <7,5cm, situat departe de curentii de aer, perdele,
oglinzi, soba.
Masa de infasat – folosita la imbaiere si schimbatul sugarului
Caruciorul
Cantarul – in primele luni -cantarire sapatamanala (pana la 8 luni)
Somnul nou-nascutului:
Medie 16ore/zi.
Sugarul se trezeste aprox la fiecare 4 ore, pana la 6 luni cand sugarul isi face „somnul de
noapte”
Este esential pentru sugar
Exista 2 tipuri de somn:-profund - lent, calm, cand musculatura se destinde complet,
odihnitor, de obicei in prima parte a noptii
-paradoxal – rapid, cu vise, strans legat de activitatea creierului,
memoriei si echilibrului organismului
-sugarii isi petrec aprox ½ din timp visand
Somnul -nou nascutului variaza intre 16-24ore/zi
-copil de 1 an – 14 ore ; cei <6 luni dorm 3-4 ore in timpul zilei.
-3 ani -12 ore (somnul la pranj nu mai este necesar)
Baia copilului:
Asigura examinarea si curatirea tegumentelor, ex fizic, gimnastica, ocazie pentru socializare.
Exista -baie generala – se face zilnic, dupa caderea bontului
-baie partiala – de fiecare data cand se schimba scutecul sau cand baia generala nu e
posibila din cauza unei boli ale copilului
-baie medicamentoasa – in eczeme sau dermatite
Se efectueaza seara, inainte de ultima masa, la aceeasi ora
Scutec murdar inainte de baie – toaleta in prealabil.
Durata 3-4 minute, maxim 7min.
Dupa baie -toaleta ochilor – tampon cu vata sau comprese sterile cu SF
-toaleta narinelor cu SF
-toaleta urechilor – tampon de vata rasucite (o data la cateva zile)
-taierea unghiilor –
Bontul – toaletat cu alcool medicinal.
Masajul nou-nascutului:
Cu ulei
Se insista la nivelul pliurilor, intre degetele de la maini si picioare.
Miscarea de la extremitati spre inima.
Gimnastica:
Se incepe de la 2 luni prin miscari pasive 10 min/zi.
Exercitii ritmice de flexie-extensie, abbductie-adductie a mebrelor
Joaca:
Prinde si da drumul. (4-6luni), lasa sa cada (6-7luni), construieste, taraste, umple, goleste.
Mijloace de calire:
Aeroterapie – expunere treptata la aer curat (fereastra, balcon), plimbare, lasat sa doarma
afara (4-5ore)
Helioterapia – prin UV -stimuleaza sinteza de vit D
-se incepe cu 2 min/zi crescand treptat pana la 30min (intre 8-11dimineata)
-capul copilului acoperit pentru a evita insolatia.
Cura marina (dupa 3 ani)
Vaccinarile conform programului national de vaccinare
Igiena dintilor
Relatia cu adultii
Particularitati morfo-functionale:
Tegumentele:
Eritrodermia neonatala = coloratie rosie a teg.cu aspect de congestie generalizata si
acrocianoza – ca urmare a vasodilatatiei superficiale, hematocritului crescut, HB crescuta si
hipervolemie
Vernix caseosa =subst de culoare alb-galbuie ce acopera tegum la nastere, secretata de gl
sebacee sub stimulul h.andorgeni materni; bogat in lipide
Milium sebaceu= elemente punctiforme (1-3mm) alb-galbui pe aripile nazale si fata, sunt
mici chisturi ale glandelor sebacee
Lanugo = pilozitate fina, friabila,usor detasabila (frunte, umeri, regiunea dorsala
Descuamare fiziologica – intre 7-14 zile elim stratului cheratinizat sub forma furfuracee sau
de lambouri.
Pata mongoloida – zone de hiperpigmentare a teg in regiunea sacro-lombara si fesiera (rosu-
violaceu = oprirea in derm a unor melanocite in timpul lor de migrare dinspre crestele neurale
spre epiderm
Rest de cordon ombilical -se mumifica progresiv si se elimiba in 7-10 zile.
Craniu:
Craniotabes fiziologic – oase moi si elastice la presiune si prezenta fontanelelor
Crize fiziologice ale nou-nascutului:

Icterul fiziologic – apare la 48 ore de la nastere, durata 3-5 zile prin hiperbilirubinemie
indirecta
Scadere fiziologica in greutate - 5-7% din greutatea de la nastere. (Se recupereaza in 3-
4zile)
Criza genitala – tumefierea glandelor mamare, mica secretie opalescent-galbuie, tumefierea
labiilor mari (uneori mica sangerare), acumulare de lichid in vaginala testiculara (hidrocel
tranzitoriu), se datoreste prezentei hormonilor estrogeni materni in circulatia fetala.
Aparatul respirator:
Prima respiratie in primele 10 secunde dupa expulzie.
Ritm respirator neregulat, tahipnee 60 resp/min (Normal 40rep/min), respiratie superficiala,
face cu usurinta tulburari de ventilatie si insuf resp.
Aparat cardio-vascular:
AV 130-150/min
TA 70-80mmHg
Aparat digestiv:
Meconiul – substanta sterila, de culoare brun-verzuie (contine grasimi, pigmenti, saruri
biliare, si celule epiteliale descuamate)
-eliminat in primele 12-24 ore de la nastere
Aparatul urinar:
Filtrare glomerulara redusa, prima mictiune in primele 24 ore dupa nastere.
Sistemul hematologic:
Poliglobulie
Leucocitoza (20.000/mm3)
Hemoglobina fetala crescuta cu durata de viata de 60-90zile
Deficit de factori de coagulare -> vit K
Sistemul imunologic:
Apar in circulatia fetala din a 12-a sapt de viata
Termoreglarea:
Se face cu dificultate, dezechilibru intre termogeneza si termoliza.
Examenul neurologic la nou nascut:
I.Nervii cranieni:
Perechea nr II – vederea – nistagmus optokinetic
-are capacitatea discriminarii vizuale complexe (contururi)
-urmarirea unei mingi rosii in miscare -semn de integritate a SNC
Perechea nr III – pupila – reflex pupilar prezent dn a 32sapt de gestatie
Perechea III,IV,VI – miscarile globilor oculari – din a 32 sapt de gestatie

Perechea IV- sensibilitate faciala si forta masticatorie – atingerea tegum fetei -> grimasa
Perechea VII -motilitatea faciala – examinarea simetriei faciale in repaus si miscare
Perechea nr VIII – auzul – prezent din sapt 28 de gestatie
Perechea V,VII,IX,X,XII – suptul si deglutitia- coordonarea suptului cu respiratia si
deglutitia (preent din sapt 28 de gestatie)
Perechea IX – functia muschilor sternocleidomastoidieni-
Perechea XII – functia motorie a limbii – simetria in repaus sau supt
Perechile VII, IX – senzatia gustativa
II.Examinarea motilitatii:
Tonusul si postura – manevra pasiva a membrelor noului-nascut (atingerea pavilionului

urechii cu calcaiul, mana dusa la urechea opusa, redresarea capului)
-este crescut la toate membrele.
Pozitia capului – tendinta de a intoarce capul spre dreapta – asimetrie intre emisferele
cerebrale (normala la nou-nascuti)
Motilitatea si forta musculara- tinut in sezut, capul se mentine cateva secunde (nn)
-misca picioarele in mod alterantiv
ROT si plantare – reflex bicipital, rotulian s achilian
-reflex cutanat plantar in extensie in prima luna (babinski (+))
III.Examinarea reflexelor primare: (tranzitorii)

Reflexe de pozitie si miscare:
-reflexul Moro -decubit dorsal, tractiune asupra scutecului/ lovirea patului -> I.abductia
bratelor, extensia antebratelor, degete in evantai; II adductia bratelor, flexia antebratelor pe
linia mediana a corpului, pumn strans.
-absenta reflexului – suferinta cerebrala (hipoxie, traumat obstetrical)
-asimetria reflexelor – paralizia de plex brahial
-artrita scapulo-umerala
-fractura de clavicula/humerus
-pana la 3 luni
-reflexul tonic cervical- decubit dorsal, rotirea capului intr-o parte -> extensia bratului si
mb inferior de aceeasi parte, flexia de partea opusa
-pana la 5-6 luni
-reflexul de apucare palmara – pana la 4 luni
-absenta lui – paralizie de plex brahial sau leziune SNC.
-reflexul de apucare plantara – pana la 9-12 luni
-dispare odata cu mersul
-reflexul de pasire – tinut de axile, schiteaza cateva miscari de mers cand plantele ating
planul mesei
-reflexul de sprijin – tinut de axile, fata dorsala a piciorului atinge masa -> copilul ridica
piciorul
-pana la 2 luni
-reflexul Landau – decubit ventral pe mana examinatorului -flectarea capului - >
flectarea membrelor inferioare
-pana la 1-2 ani
Reflexe auditive: (prezente de la nastere)

-reflexul de clipire – contractia orbicularului pleoapelor la producerea unui zgomot
-reflex de orientare = intoarcerea capului in directia zgomotului
Reflexe optice:iluminarea brusca a ochilor -> aruncarea catre inapoi a capului cu opistotonus.
Reflexe vestibulare – test de rotatie- culcat pe spate, imprimarea unei miscari de rotatie a
capului intr-o directie apoi in cealalta - > privirea copilului deviata in directia de rotatie cu
nistagmus intermitent in directia opusa.
Reflexe alimentare: -reflexul de suctiune (atingerea buzelor sau obrazului)

-reflexul de fixare pentru supt
Evaluarea nou-nascutului la nastere:

Scorul APGAR:
0 1 2
Ritm cardiac Absent <100 bpm >100 bpm
Efort respirator Absent Slab (neregulat) Respira spontan,
tipat viguros
Tonus muscular Hipoton Usoara flexie a Miscari active ale
extremitatilor membrelor
Excitabilitate reflexa Lipsta de raspuns Grimasa Tuse, tipat
Culoarea tegumentelor Cianotic/palid Corp rozat, Roz generalizat.
extremitati cianotice
41.PREMATURITATEA
=nou nascut cu varsta gestationala <37 sapt (<259 zile)

Cauze:
Materne: - >40 ani, <16 ani
-factori personali – nivel socioeconomic scazut, alcool, fumat, droguri, subnutritie,
traumatisme fizice
-boli- DZ, boli renale, infectii urinare, boli cardicae, pulmonare, HTA (eclampsie),
anemie, izoimunizare, trombocitopenie, medicatie (anticonvulsivante), boli
obstetricale, infertilitate, nasteri in antecedente cu icter precoce, detresa resp,
sangerari precoce in sarcina, ruptura prematuta de mb amniocice, infectii
TORCH.
Fetale: - getatii multiple, snd de insuf placentara, macrosimie,pozitii anormale, boli

congenitale de cord, aritmii supraventriculare, polihidramnios. Oligohidramnios,
acidoza
Conditii legate de nastere si expulzie – prematuritate, febra, HTA materna, travaliu
precipitat,
prolabare de cordon, tetanie uterina, lichid amniotic
contaminat cu meconiu, op cezariana, anomalii de
placenta
Conditii imediate perinatale - pre/postmaturitate, Agpar mic, paloare, soc neonatal, infectia
lichidului amniotic.
Riscuri:
Pe termen scurt: - detresa respiratorie prin deficit de surfactant
-hemoragie cerebrala
-soc neonatal (Septic mai ales), PCA, IC
- anemie, hiperbilirubinemie indirecta
-dificultati de alimentatie, toleranta digestiva scazuta
-enterocolita ulcero-necrotica
-tulb de termoreglare
-infectii nosocomiale
-retinopatie
Pe termen lung: - retard mintal,

-paralizia cerebrala
-afectare senzoriala (surditate, scaderea acuitatii vizuale)
-displazie bronhopulm
-inf resp repetate
Dismaturitatea:
=nou nascut cu greutate mai mica cu 2DS fata de greutatea corespunz varstei gestationale sau
fata de copiii a caror greutate la nastere este situata sub percentila 10 pentru varsta
gestationala.
Cauze: materne, insuf placentara, fetale(boli genetice, anom cromoz, malformatii, infectii
Dg (+) – ecoDoppler (evaluarea fluxului sanguin placentar)
-amniocenteza la 10-14 sapt pt boli genetice si cariotipul fetal
-analiza ADN
Clinic: nou nascut „slab”
Nastere prin cezariana inainte d termen daca riscul prematuritatii este mai mic decat cel al
continuarii sarcinii
Nutritia nou-nascutului – aport oral cat mai precoce
-aport parenteral – depresat sever
Se considera ca <1700g exista afectare a SNC foarte probabila in absenta aberatiilor cromoz.
Prematuri cu greutate foarte mica:

<1500 g
24 sapt 600g
25 sapt 750g
26 sapt 850g
27 sapt 1000g
Administrarea de steroizi mamei cu cateva zile inainte de nastere pentru a evita detresa
respiratorie prin deficit de surfactant.
Tratament:
Resuscitare postnatala
Incalzirea nou-nascutului cu sursa speciala, apoi in incubator .
Suport ventilator (O2 pe masca sau IOT)
Administrare parenterala de lichide – in functie de kg, pierderi urinare
- 1000g -> 120-130ml/kg/zi
- 600g -> 140-200ml/kg/zi
-sol glucoza 5-10% 6-7 mg/kg/min
Monitorizare kg, TA, debit urinar, electroliti, glicemie (minim 40mg/dl)
Trecerea cat mai rapida la alimentatie enterala (initial pe sonda gastrica)
Intoleranta la alimente ->semnalul unei complicatii – enterocolita ulcero-necrotica.
Indiferent de situatie copilul trebuie sa primeasca totusi minimum de lapte pe cale orala
(10ml/kg/zi) – lapte de mama suplimentat cu formule pentru prematuri
Volumul de lapte se creste progresiv:
KG Volum initial Cresterea zilnica a

(ml/kg/zi) cantit de lapte (ml)
<800 10 10-20
800-1000 10-20 10-20
1001-1250 20 20-30
1251-1500 30 30
1501-1800 30-40 30-40
1801-2500 40 40-50
>2500 50 50
Alimentatia parenterala e posibila la prematurii >1500g si >32 sapt. fara probleme perinatale.
Singura CI a alimentatiei enterale = enterocolita ulcero-necrotica.
Gama globuline iv -prevenirea sepsisului neonatal cu debut tardiv 500-700mg/kg/doza la 4-6
ore incepand cu a 3-7 zi de viata.
Administrare de emulsii de lipide parenterale 10% 0,5g/kg/zi (CI in hiperbilirubinemie,
trombocitopenie, hipercolesterolemie, sangerari anormale)
Unii copii dezvolta acidoza si retentie azotata -> proteine 3g/kg/zi.
Riscuri evolutive la prematuri:
Probleme neurologice: paralizie cerebrala, convulsii, hidrocefalie, surditate, retard mintal,

tulburari ale acuit vizuale (retinopatie prin prematuritate)
Diplazie bronho-pulmonara si hiperreactivitatea cailor respiratorii
Tulburari de crestere postnatala
Rahitismul si anemia (prevenite cu Vit D si preparate de Fe [dupa varsta de 2 luni])
42.ALIMENTATIA NATURALA SI ARTIFICIALA
Alimentatia naturala:=standarul de aur

In primele 6 luni de viata
Avantaje nutritionale , creaza o relatie mama-sugar
CI alimentatiei la san – prematuri cu greutate foarte mica la nastere
-malformatii – despicaturi labio-palatine
-mama: febra, stare septica, TBC activa, neoplazii, HIV
Pregatirea sanilor inainte de nastere prin frectie, masaj ale mameloanelor cu prosop mai aspru
La inceput sugarul e pus 5 min la fiecare san, apoi se creste la 10 min samd.
Un supt nu trebuie sa se prelungeasca >20min
Nu exista lapte uman de calitate necorespunz ci doar de cantitate.
Mulsul sanului nu stimuleaza lactatia.
Cel mai important indicator al unei cantitati suficiente de lapte = curba ponderala de crestere.
Lumea se asteapta ca sugaul sa planga de foame, dar in practica acest lucru e greu de sesizat.
Mai frecvent sugarul staioneaza, apoi scade in greutate +/- semne de deschidratare, oligurie,
constipatie.
Prematurii vor primi pe langa lapte de mama si formule speciale de LP.
Daca sugarul cere noaptea o masa de san este bine sa i se administreze, deoarece nu poate
tolera o pauza alimentara de 6-8 ore.
Compozitia laptelui matern:

•Valoare energetica – 67kcal/100ml
Substante nutritive Lapte matern LP

Proteine (seroproteine. 2g/100ml
Cazeina, prot de mebrana a
globulelor de grasime,
proteine celulare)
Hidrati de carbon (lactoza) 6-7g/100ml
Lipidele (98% trigliceride) 3-6g/100ml
Electroliti (Na) 12mmol/l
(K) 17mmol/l
(Cl) 13mmol/l
(Ca) 350mg/l
(P) 170mg/l
(Mg) 35-40g/l
(Fe) 65-5000µg/l fara legatura cu
Fe seric al mamei sau
suplimente de Fe
Factori functionali (agenti Lactoferina
antimicrobieni) Lizozim
Fribronectina
Ig A secretor
Mucina (antirotavirus)
C3
Lipide (antiviral)
Alimentatia artificiala:
Formule sub forma de pulbere, inchise ermetic,indicatiile inscriptionate pe cutie.
Se prepara usor in apa fiarta racita la temperatura camerei.
Manipulare igienica a biberonelor, sterilizarea lor.
Cea mai comuna eroare – prepararea produsului in concentratie necorespunzatoare -> admin
necorespunzatoare de calorii si substante nutritive, crestere ponderala inadecvata
Se administreaza la ore fixe
Nr de mese se stabileste se stabileste in functie de varsta, greutate, tiparul alimentar -> aprox
7 mese/24 ore la nou-nascut.
Formule de LP pentru sugari – formule de start - formule adaptate
-formule hipoalergenice/hipoantigenice
-de continuitate – sugar 5-12 luni
-sugari si copii pana la 3 ani
- formule speciale – prematuri si nou-nascuti
-delactozate/hipolactozate
-lipsite de acid fenil piruvic
-hipocalorice
-elementale
-hiperenergetice sarace in Na
41.DEZVOLTAREA PSIHICA SI SOAMATICA A COPILULUI
Evolutia generala a dezvoltarii copilului:

Perioada intrauterina – embrionara – 0-12 sapt
-fetala 13 sapt -> nastere
Perioada copilariei (nastere ->3 ani) – etapa neonatala 0-28zile
-etapa de sugar 29 zile-12 luni
-anteprescolarul 1-3 ani
A II-a copilarie – prescolar 3-6-7 ani
A III-a copilarie -etapa de scolar mic 6-11 ani fete; 6-13 ani baieti
-etapa de scolar mare 11-14 ani fete; 13-15 ani baieti
-adolescenta >14 ani fete, >15 ani baieti pana la terminarea cresterii.
Cresterea si dezvoltarea intrauterina:

Intre 12 -14 zile de la ciclul menstrual are loc ovulatia
Dupa fecundare, in urmat 6-7 zile, oul migreaza prin trompa uterina si se fixeaza in uter
In primele 2 sapt de la fecundatie zigotul se transforma in blastocit -> diferentierea tesuturilor
Blastocitul contine:
-trofoblast (la exterior)
-disc embrionar -> ectoderm -> - tub neural (SN, retina, ureche interna, hipofiza si epifiza)
-endoderm (tub digestiv, glande anexe, ap respirator, tiroida,
paratiroide)
-mezoderm (muschi, sist.osos, rinichi, suprarenale, cai
excretorii, seroasel, sistem vascular, organe
hematopoietice, limfoide).
Sapt 4 - BCF
Sapt 4-8 – se contureaza capul, trunchiul, artic degetelor, gura, nas, ochi,urechi
13-18 sapt (trim 2) =inceputul vietii fetale – crestere rapida si achizitia de noi functii
Durata normala a sarcinii 280 +/- 10 zile (40 sapt)
La nastere -greutate 2800-4000g
-lungime 48-52 cm
-L membrelor 18-19cm
-capul ¼ din L totala,
-PC 35 cm
-PT 33-34 cm
-3-4 puncte de osificare-femural distal, tibial proximal, cuboidal si capul humeral.
Cresterea si dezvoltarea in perioada primei copilarii:

1.Perioada neonatala:
Castig ponderal de 500-750g, T +5cm
2.Perioada de sugar:
In 10 zile se revine a greutatea initiala (dupa scaderea fiziologica in greutate)
In 4 luni isi dubleaza greutatea de la nastere.
Intr-un an isi tripleaza greutatea de la nastere.
Cresterea ponderala pana la 1 an - luna 1-4 750g/luna
- luna 5-8 500g/luna
- luna 9-12 250g/luna
Cresterea in lungime pana la 1 an -prima luna 5 cm

- luna 2 4 cm
- luna 3. 3 cm
- luna 4 2 cm
- lunile 5-12. 1cm/luna
Creste tesutul subcutanat celular (maxim la varsta de 9 luni)
FA 2,5/5 cm ; se inchide intre 9-18 luni
FP se inchide in primele 3-4 luni
PT -la nastere 31 cm
- in prima luna 3 cm
- in luna 2 2 cm
- lunile 3-12 1 cm
La 1 an PC=PT
Dentitia temporara – apare intre 5-9 luni
-20 dinti
-ordinea de aparitie: incisivi mediani inferiori, incis med sup, incis laterali
Imbunatatirea aparatului digestiv, apararea antiinfectioasa (productie de Ac)
Dezvoltarea psihomotorie:
1 luna Pozitie in flexie, hipertonie generalizata, reactioneaza global la excitanti
2 luni Priveste cateva sec o jucarie, bambeste, gangureste
3 luni Mentine capul drept, recunoaste mama,
4 luni Sade sprijinit pt scurt timp, foloseste mana (intinde mana dupa obicete)
5 luni Deosebeste persoanele straine de cele cunoscute
6 luni Se intoarce de pe spate pe abdomen, sta in sezut, usor sprijinit
7 luni Sta in sezut scurt timp nesprijinit, silabiseste (baba, mama, papa), teama fata de
straini
8 luni Se intoarce de pe abdomen pe spate si invers, sta scurt timp in picioare, sprijinit
de mobila
9 luni Se ridica singur in picioare, pasi paterali in pat
10 luni Umbla in 4 labe, merge cu premergatorul
11 luni Merge tinut de 2 maini, intelege ordine verbale simple
12 luni Merge tinut de o mana, vocabular activ compus din 2 cuv cu semnificatie precisa
3.Perioada de copil mic: (anteprescolarul)

Ritm de crestere mai lent.
Crestere ponderala – 2,5-3kg/an
Crestere in lungime – 10-12cm/an
PC pana la 3 ani mai creste 1 cm
Exemple: 2 ani 12 kg si 85 cm, 3 ani 15kg si 85 cm
Definitivarea eruptiei dentare: -primii molari 18-24 luni
- caninii 8-24 luni
- al 2-lea rand de molari 24-30 luni
Perfectionarea activitatii neuropsihice si motorii
Dezvoltarea limbajului si relatiilor afective
Executa ordine, sesizeaza situatii din jur, arata partile corpului etc.
Vorbirea -18 luni 100cuvinte
-2 ani 200-300cuvinte
-3 ani 3000 cuvinte
18-24 luni prinde mingea,o arunga, o rostogoleste cu piciorul.
Cresterea si dezvoltarea copilului in a II-a copilarie:
L= varsta x2 + 80 ; crestere de 6-8 cm/an

G= varsta x2 + 9. ; crestere de 2kg/an
Dispare lordoza si abdomenul proeminent
La 4-5 ani dezvoltare motorie cu miscari izolate ale segmentelor corpului (bicicleta)
Limbajul se perfectioneaza – verbe la prezent, viitor, trecut
Percepe notiunea de feminin si masculin.
La 4 ani isi stabileste o anumite independenta cu program fixat de parinti.
La 6 ani apare gandirea logica.
Cresterea si dezvoltarea copilului in a III-a copilarie:

1.Cresterea si dezvoltarea in perioada scolara
Crestere accentuata in perioada prepubertara
Crestere in greutate 3,5kg/an
Crestere in lungime 6cm/an
La sfarsitul acestei perioade creierul atinge dimensiunile de adult.
Activitate fizica crescuta
Coloana vertebrala devine puternica dar e predispusa la deformari prin pozitii incorecte.
La 7 ani – primul dinte permanent , inlocuirea dintilor 4 dinti /an.
Apar situatii conflictuale cu parintii.
2.Cresterea si dezvoltarea copilului la pubertate:

Transformari de maturare fizica, cognitiva, psiho-sociala
Pubertatea se incheie odata cu menarha (fete) si spermatogeneza (baieti) -> adolescenta.
Aprecierea maturitatii sexuale (dezvoltarea org genitale externe, pilozitate pubiana, axilara,
faciala, sani).
Dupa dezvoltarea caracterelor sexuale -> crestere rapida in greutate si inaltime (prin actiunea
h.sexuali).
Se schimba raportul trunchi-membre, umar/sold, tipul de dispozitie a grasimii
Crestere in inaltime 6-9 cm/an fete, 5-10 cm/an baieti.
Modificari comportamentale si definirea temperamentului.
Tendinta la actiuni independente, initiativa, capacitate de sinteza si abstractizare.
Efortul educational trebuie sa fie maxim pentru ca e perioada cand se obtin cele mai multe
cunostinte si se implementeaza disciplina in munca si gandire.
41.PREVENIREA RAHITISMULUI
=Rahitismul carential = boala metabolica generala caracterizata prin tulb de mineralizare a

osului, aparuta in perioada de crestere, prin carenta de vit D.
Vit D – D2 -calciferol – se gaseste in alimente de origine vegetala si origine animala (ficat de
vitel, galbenus, ficat de cod), laptele de vaca e sarac in vit D (10-
40UI/l), iar cel de mama e bogat (865UI/l)
- D3-colecalciferol- sintetizata la nivelul dermului prin UV
Metabolismul vit D- din surse alimentare se face la nivel intest.subtire cu ajutorul ac.biliari,
sufera proces de hidroxilare la nivel -hepatic -> 25-hidroxicolicalciferol
- renal. -> 1,25-dihidroxicolecalciferol
-depinde de factorii de mediu si genetici.
Nevoia zilnica de vit D – 400-800UI.
Factori favorizanti – varsta, prematuritatea, regim de insorire, IRen cr, corticoterapia
indelungata, copii cu epilepsie, copii cu atrezie biliara extrahepatica, acidoza renala.
Rolul vit D- creste absorbtia de Ca si P la nivel intestinal si stimuleaza reabsorbia renala
- favorizeaza mobilizarea Ca si P din matricea mineralizata a osului.
- regleaza productia de colagen
- ajuta la maturarea fenotipica a osteoblastilor
Deficit de vit D – sugar – 25ng/ml (300nmol/l) pt 25 OH calciferol
-adolescenti – 3ng/ml (7,5nmol/l) 25 OH calciferol
Osteoporoza senila este o boala pediatrica – masa osoaza diagnosticata in copilarie constituie
un element de predictie pentru osteoporoza tardiva
Fiziopatologia rahitismului:
Scaderea vit D -> scade absorbtia de Ca de la niv.intestinal -> hipocalcemie.
Hormonul paratidoidian(PTH)depinde de calciul seric,actioneaza la aceleasi niveluri ca vit D.
-stimuleaaza absorbtia Ca de la nivel intestinal
-actioneaza antagonic la nivel renal -> -scade reabs de P
-> creste reabs de Ca
Actiunea antagonica PTH/vit D este evidenta la nivel osos, unde, pentru a mentine
homeostazia calcica, PTH scoate Ca din os -actioneaza asupra osteoclastelor si osteoblastelor.
Fiziopatologia calciului se intelege printr-un hiperparatiroidism reactional ca efet al carentei
de vit D.
Rezultate – insuficienta de mineralizare a matricei cartilaginoase
-formare exuberanta de tesut osteoid care nu se mai mineralizeaza in abs vit D
-oasele se indoaie sub greutatea copilului, osul isi pierde rigiditatea, extremitatile
distale se latesc, +/- fracturi.
Clinic :
Craniotabes rahitic – inmuierea oaselor craniului (mai ales occipito-parietal)
- apare dupa varsta de 2-3 luni
- oasele se infunda ca mingea de pingpong la digitopresiune
Bose frontale
Frunte „olimpiana”
Torace rahitic – matanii costale – proeminenta extremitatii coastelor la nivelul jonctiunii
Condrocostale.
- sant submamar – retractia toracica la nivelul de insertie a diafragmului ->
cutie toracica cu baza evazata
Membre superioare – ingrosarea extremitatii distale a radiusului
Membre inferioare – modificari de forma, gambe curbate () genu varus sau X venu valgus
Hipotonie musculara
Intarziere in eruptia dintilor si demineralizarea dentinei primare
Rezistenta scazuta la infectii (pulmon rahitic).
Paraclinic:
Calcemia (N 9-11mg%). N/scazuta
Fosfatemie (N. 4,5-6,5mg%). Scade sub 3mg%
FAL (N. 5-15UI) creste
PTH (N. 4-8mg/ml) creste scundar
Vitamina D la sugar (N.12ng/ml sau 30nmol/l) scad 1,9 ng/ml. sau 17,5 nmol/l
Radiografie - aspect franjurat la nivel diafizo-epifizara
- zone de cartilaj la nivelul cartilajelor de crestere sunt latite, deformare „in
cupa”, franjurarea liniei metafizo-epifizare si intarziere de osificare e nucleilor.
Craniotabes fiziologic
Hidrocefalie incipienta
Osteogeneza inperfecta
Condrodistrofie
Stern infundat congenital
Mucopolizaharidoza ( cifoza )
Tibia vara (familiala)
Rahitismul hipofosfatemic familial
Profilaxia rahitismului:
Ca si vit D in ultimele luni de sarcina.
Profilaxia postanatala – expunerea la soare a copilului
-promovarea alimentatiei naturale
-admin de vit D copiilor intre 0-12 luni:
•administrare zilnica, fractionata de la varsta de 7 zile pana la 18 luni:
-doza zilnica 400-800UI/zi
-Vigantol, Sterogyl, Vigantoletten dozate cu 500UI/pic -> 1-2pic la sugar
•administrarea periodica, doze depozit per os/im:

-pentru familii necooperante sau populatii marginalizate
-prima doza 200.000vit D3 in maternitate, restul la intervale de 6-8 sapt totalizant 1,2
mil UIin primul an de viata
Adaos de Ca – la prematuri si copii care primesc <400ml lapte/zi.

- 50 mg/kg/zi Ca elemental (500mg gluconat de Ca= 1 f.gluconat Ca 10%)
Tratament curativ:
Schema 1:
100.000UI vit D2 sau D3 im tot la 3 zile
Se totalizeaza o dupa de 300.000 UI D3 administrata intr-un interaval de 1 sapt
Dupa 30 zile 200.000 UI D3 im, apoi Vit D in doze profilactice oral.
Schema 2:
2000-4000UI (50-150µg vit D3) oral/zi 6-8 sapt (4-8 pic/zi), apoi schma profilactica.
Schema 3:
600.000 UI D3 doza depozit, dupa care, la interval de 30 zile continua profilaxia.
Se recomanda asocierea de Ca 0,5-1g/zi (Calciu lactic)
In 7-10 zile se normalizeaza biochimia Ca si P
FAL ramane crescuta pana la normalizarea radiologica care incepe dupa 2-3 sapt (radiografie
de pumn - > aparitia unei linii de calcificare distala care este mai opaca si distincta fata de
zona necalcificata)
Complicatii:
Hipervitaminoza D – simptome la 1-3 luni de la suprdozaj -> anorexie rebela, varsaturi,
hipotonie, constipatie, paloare, poliurie, polidipsie
-paraclinic: hiperCa, hipercalciuria, proteinurie, retentie azotata.
-tratament: oprirea adm vit D, scaderea aportului de Ca, diuretice,
chelatori de ca si cortizon.
41.VACCINARILE LA COPIL
Contraindicatii generale:
Casexia, agamaglobulinemia, boli neoplazice, hemopatii maligne = situatii in care organismul
nu produce Ac, iar vaccinarea agraveaza boala.
Boli infectioase acute sau convalescenta
Pacientul a avut boala pentru care se administreaza vaccinul
Tuberculoza evolutiva
Nefropatii cronice -se pot vaccina antitetanic, antipolio, antiholeric, antivariolic, BCG.
Dz - se pot vaccina antitetanic, antipolio, antidifteric
Afectiuni c-v decompensate sau tulb de ritm
Afectiuni neurologice
Afectiuni hepatice cronice agresive
Afectiuni cutanate alergice
Boli alergice
Sarcina – se poate administra antitetanic, antipolio cu virus omorat.
Corticoterapia prelungita
Admin ant de IG
Imunodeficiente
Copii splenectomizati. – se pot vaccina antiHI, anti Neisseria, antipneumococic.
Reactii vaccinale:
Locale – inflamatie la locul admin (eritem, edem, durere, impotenta functionala) cu durata de
24 ore, nu necesita tratament
Generale -febra, stare alterata, greturi, varsaturi, diaree -> trat simptomatic.
Soc vaccinal precoce (anafilactic) -> tratament de urgenta ; este rar.
Reactii de organ – antitetanos (nefropatie), antipolio si antirabic (encefalita, paralizie de
neuron motor periferic).
Reactii focale – agravarea unor boli preexistente (rar).
Vaccinarile obligatorii in Romania:

BCG - prima doza in maternitate la copiii > 2500g
-se face din ziua a 4-5-a pana la 60 zile
-contine vaccin viu atenuat Calmette Guerin
-se poate pustuliza si ulcera
Antipoliomielita – contine tulpini de vaccin viu atenuat
-se poate adminsitra cu DTP, DT, ADPA
-primovaccinare cu 3 doze orale
Antidifterica – contine anatoxina difterica purificata absorbita pe fosfat de Al.
Antitetanica – ATPA -anatoxina tetanica purificata si absorbita pe fosfat de aluminiu
-DTP -vaccin combiat DIFTERO-TETANO-PERTUSIS
-DT diftero-tetanic
Diftero-tetanica – pe fata ant a coapsei, 1/3 medie; reactii adverse rare.
Antipertussis: antituse convulsiva
Antirujeolica – contine virus viu atenuat
Antihepatitic B – Engerix B – nu contine substante de origine umana.
-inca din maternitate, in primele 24 ore
Calendarul national de vaccinare:

Primele 24 h Hep B
2-7 zile BCG
2 luni DTPa – VPI – Hib - Hep B
(diftero-tetano-pertussis acelular- poliomielitic-Haemophilus B, hepatitic B)
Vaccin penumococic conjugat
12 luni ROR
5 ani ROR
5-6 ani DTPa-VPI
(diftero-tetano-pertussis, poliomielitic)
14 ani dTpa (diftero-tetano-pertussis acelular pentru adulti)

Reuma, Hemato, Endocrino, Neuro, Psihi, Derma, Ofta, Gine, Puericult

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reuma, Hemato, Endocrino, Neuro, Psihi, Derma, Ofta, Gine, Puericult

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

31.

AFECTIUNILE REUMATICE LA ADULT SI COPII

Anatomopatologic: cartilajul artic rugos, apoi se distruge complet, apar osteofite,

Profilaxie: scadere ponderala

ARTROZELE Nodulii Heberden:

=Durere lombara cu iradiere in mb inferior

31.REUMATISMUL POLIARTICULAR ACUT

Criterii minore: - febra

Debuteaza inaintea varstei de 40 ani

III.Sindromul Reiter (artrita reactiva)

Dg+ cel putin 4 din 11:

33.AFECTIUNI HEMATOLOGICE LA ADULT SI COPIL

Normal Hb. 13-17 g/dlbarb.,

Clasificarea dupa continutul in hemoglobina:

=anemie hipocroma, scade nr de hematii din cauza lipsei de Fe

Tratamentul anemiei feriprive:

Anemii medii: 100mg Fe/zi

Calcularea cantitatii necesare de Fe: (Hb ideala- Hb actuala) x 0,225

33.LEUCEMIA ACUTA LIMFOBLASTICA

Leucemia= afectiune maligna a celulei precursoare hematopoietice

Cea mai frecventa ascoiere simptomatica in LAL:

Ex obiectiv: adenopatii, splenomegalie, tumef amigdalelor palatine, hiperplazie gingivala,

Coagulopatii prin hipercoagulabilitate – trombocitoza

=afectarea producerii factorului VIII ( afectarea conversiei portrombinei in trombina -

=sinteza scazuta sau anormala a factorului IX

-DEFICITUL DE FACTOR XI-

Predominant la evrei, autozomal-recesiv

-SND VON WILLEBRAND (PSEUDOHEMOFILIA)-

-COAGULOPATIA DIN AFECTIUNILE HEPATICE-

Caracteristici esentiale: TPT mai prelungit

Vit K are rol in prcesul de coagulare. Se gaseste in alimente (legume cu frunze)

Cauze: -congenitale: -deficit de antitormbina III

-COAGULAREA INTRAVASCULARA DISEMINATA-

Caracteristici esentiale: -apare pe fondul unei afectiuni grave

Caracteristici esentiale -cresterea nr de plachete in absenta altor cauze

34.AFECTIUNI ENDOCRINE LA ADULT SI COPIL

2.Adenoame toxice autonome ale tiroidei:

3.Tiroidita subacuta: (etiologie virala)

4.Boala Jodbasedow: = hipertiroidism indus de iod

Manifestari clinice ale tireotoxicozei:

Radiocaptarea -crescuta – B.Graves si gusa toxica nodulara

=exces de corticosteroizi cauzat de: - corticoterapie in doze >

Teste diagnostice ale hipercorticismului:

Diagnostic etiologic al hipercorticismului:

Metode de localizare a tu secretante de ACTH:

Frecventa cea mai crescuta – in IRen, hiperfosfatemie, hipoparatiroidism.

35.AFECTIUNILE NEUROLOGICE LA ADULT SI COPIL

4.Cefaleea in ciorchine: (nevralgia migrenoasa)

Incidenta maxima -pers de varsta a2a si 3a, mai frecvent la femei.

DD:-scleroza multipla (ex LCR)

Se produce la aprox 15 ani dupa debutul leziunilor ASC.

Vertijul si anxietate survenite la schimbarea brusca a pozitiei sunt simptome nespecifice si

35.ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE

=Ocluzie trombotica sau embolica a unui vas mare

5.Ocluzia circulatiei vertebro-bazilare:

Anticoagulante -in cauze emboligene Heparina +Warfarina concomitent

=ruptura unui anevrism sau a unei malformatii arterio-venoase

=la nivelul bifurcatiilor arteriale, de obicei asimptomatice

=Congenitale, reprez de anomalie de comunicare arteriovenoasa fara interpunerea capilarelor.

-TROMBOZA VENOASA INTRACRANIANA-

-AFECTIUNI VASCULARE MEDULARE-

35.ATACUL ISCHMIC TRANZITOR

2.Crize tonice pure: