SEMIOLOGIA

APARATULUI LOCOMOTOR
SEMIOLOGIA ARTICULAŢIILOR
 1. Anatomia articulaţiilor

Tipuri de articulaţii:
Articulaţia sinovială:
- oasele nu se ating, mişcare liberă. Oasele sunt
acoperite de cartilajul articular şi separate de spaţiul sinovial,
tapetat de mucoasa sinovială ce secretă mici cantităţi de lichid
sinovial. Membrana sinovială este acoperită de capsula
articulară, fibroasă, întărită de inserţiile ligamentelor.
Exemple: umăr, şold, genunchi.
Articulaţia cartilaginoasă:
- puţin mobile, spaţiile dintre oase sunt separate de
discuri fibrocartilaginoase care au în mijloc un nucleu pulpos ce
serveşte de amortizor al şocurilor.
Exemple: artic. corpuri vertebrale, simfiza pubiană.
Articulaţia fibroasă:
- fixe, ţesut fibros sau cartilaginos între spaţiile osoase.
Exemplu: suturile craniului.
 2. Semne şi simptome
2.1 Durerea (Artralgia)
 Localizare:
 Monoarticulară: infecţioasă, traumatică, diateza
hemoragică (hemartroza), metabolică (guta),
degenerativă
 Oligoarticulară (2-4 articulaţii): degenerativă
(osteoartrita), poliartrite inflamatorii cu
prezentare oligoarticulară (artrita reactivă, SA)
 Poliartrite (≥ 5 articulaţii): inflamatorii (PR, LES),
non-inflamatorii (infecţioase, RAA, osteoartrite,
hemocromatoza)
 Simetrie (PR)/ Asimetrie (ARe)
 Iradiere: sdr de compresie nervoasă
 Resimţită articular sau periarticular
 Debut:
- de mulţi ani (exclude un proces infecţios acut
sau malign)
 Intensitate
 Periodicitatea apariţiei:
 Artropatii inflamatorii (artrite): ↑ dimineaţa şi
după repaus articular - se ameliorează dacă
articulaţia este folosită (PR,SA)
 Artropatii degenerative (artroze): ↑ în cursul
zilei pe măsură ce articulaţia este folosită, se
ameliorează în repaus
 Tendiniţa: ↑ dimineaţa cu ameliorare către
prânz
 Factori de exacerbare: exerciţiu, mers, etc.
 Caracter: migrator (RAA, leucemie, artrita gonococică,
sarcoidoza, PR juvenilă), fix
 Frecvenţa: permanentă, remisie completă, pusee,
recidivează
  Cauze:

Generalizată: Localizată:
 Infecţii: virale (HVB, rubeola), bacteriene  Trauma
(TBC, Borrelia, stafilococi), fungi  Tendinite
 Post-infecţioase: RAA, artrita reactivă  Entesopatii
 Inflamaţii: LES, PR, SS, SA  Bursite
 Compresie neuronală
 Degenerative: osteoartrita
 Tumori: primare (osteosarcom,
condrosarcom), metastaze (plămân,
sân, prostată), paraneoplazic
(osteoartropatia hipertrofică pulmonară)
 Metabolică: guta, pseudoguta
 Trauma
 Altele: fibromialgia, sdr.Sjogren, sdr. de
hipermobilitate
2.2 Scăderea mobilităţii
 Parţială
 Reversibilă
 Acută = impotenţa funcţională (imposibilitatea mobilizării active
sau pasive a articulaţiei): traumatisme, inflamaţii, infecţii
 Cronică = redoare (limitarea mişcării)
 Redoare > durere  afectare a ţesuturilor moi:
contractură/spasticitate
 Artrite: matinală, dispare în cca 1 oră de mişcare a articulaţiei
 Artroze: apare după repaus, durează câteva minute după
începerea mişcării, se poate asocia cu durere la mişcare, se
ameliorează în repaus
 Ireversibilă = semianchiloza  procese fibrozante (PR,SA)
 Totală
 Reversibilă = blocaj articular (fixarea temporară a artic. într-o poziţie
care nu se poate reduce activ sau pasiv): antalgic (contractura
musculară), mecanic (corp liber intraarticular)
 Ireversibilă = anchiloza (artrita TBC, SA)
2.3 Eritemul tegumentelor supraiacente
 Cauze:

 Infecţii

 Traumatisme
 Depuneri de cristale

2.4 Tumefierea (mărirea de volum a articulaţiei)

 Difuz

 Localizat: colecţii lichidiene, bursita

 Leziune structuri vascularizare (os, ligamente) 

tumefiere rapidă, sângerare intraarticulară
 Leziune structuri avasculare (menisc, cartilaj articular) 
tumefiere lentă, efuziune reactivă produsă în ore sau zile
2.5 Deformarea:
 Acută: fracturi, dislocaţii, tumefieri (hemartroză, hematom
intramuscular)
 Articulaţiei: noduli Heberden, Bouchard, tofi gutosi, articulaţia
neuropată (piciorul Charcot)
 Membrului: poziţii vicioase genunchi (var, valg), şold (var,
valg), picior (plat, equin, scobit), halux valgux, coloană
(scolioză, cifoză, lordoză)

2.6 Creşterea mobilităţii:

 Congenitală: anomalii de ţesut conjunctiv (sdr Ehler-Danlos)

 Dobândită: rupturi ligamentare, hipotonie musculară

 2.7 Manifestări extraarticulare:

 Febră, scădere ponderală: LES, PR

 Limfadenopatii, splenomegalie: Sdr.Felty
 Afectare cutanată: Artrita psoriazică, gută (tofi), RAA, PR
 Osteonecroză cap femural prin infarct osos: Siclemia
 Uretrită, conjunctivită, oligoartrită la 1-3 săpt după
transmitere sexuală Chlamydia: Artrita reactivă
 Keratoconjunctivita sicca, xerostomie, Sdr.Raynaud:
Sdr. Sjogren
 Poliserozită: Lupus sistemic, poliartrita reumatoidă
 Nefropatie: Lupus sistemic, gută
 HTA, insuficienţă cardiacă: lupus sistemic
 Endocardită: lupus sistemic
 Erupţii cutanate, vasculită, purpură: lupus sistemic,
dermatomiozită, panarterită nodoasă, etc
 Disfagie: Sclerodermie
2.8 Asociere de simptome şi semne:

 Poliartrită migratorie, fugace cu impotenţă funcţională

marcată, apărută la copil şi adolescent la 2-3 sapt.
după o infecţie streptococică  RAA
 Monoartrită trenantă la tânăr sau femeie  SA forma
scandinavă
 Artrită metatarsofalangiană a halucelui apărută brusc,
nocturn la bărbat  atac de gută
 Artrită deformantă relativ simetrică fără ankiloze asociată
cu hiperuricemie şi tofi gutoşi  artrită cronică
gutoasă
 Durere la nivelul articulaţiilor sacro-iliace la bărbat tânăr,
apărută nocturn, ameliorată după mişcare, însoţită
de impotenţă funcţională, sau sciatică în basculă  SA
 Tumefacţia simetrică a articulaţiilor metacarpofalangiene
şi/sau interfalangiene proximale însoţită de redoare
matinală la femeia tânără  PR
 Artrită însoţită de eritem facial, febră, poliserozită,
adenopatii, splenomegalie la femeia tânără  LS
 Artrită deformantă, simetrică însoţită de subluxaţii, atrofii
musculare, ankiloze  PR stadiu avansat
 Artrită însoţită de conjunctivită şi uretrită sau cervicită 
Sdr.Reiter
 Artrită deformantă unilaterală cu atrofie musculară: mână
reumatoidă paraneoplazică
 3. Istoric
 AHC:
 Transmitere monogenetică: neuropatia senzitivo-motorie
(boala Charcot-Marie-Tooth), osteogenesis
imperfectă, Sdr.Ehler-Danlos, Sdr.Marfan, distrofii
musculare
 Transmitere poligenică: osteoartrita, osteoporoza, guta
 Sifilis congenital: tibie în iatagan, femur în teacă de sabie
 APF: Menopauza (osteoporoză)
 APP:
 Traumatisme
 Infecţii: artrită reactivă
 Co-morbidităţi: DZ, BCI, obezitate, AVC
 BTS  artrita gonococică, HVB, Sdr.Reiter, infecţia luetică
(artrită deformantă, nedureroasă)
 Hemofilie
 Condiţii de mediu si viaţă:
 Ocupaţii cu mişcări repetitive, sport de performanţă
 Medii cu risc (ex.Tuberculoza articulară)

 Istoric medicaţie:
 Steroizi  osteoporoză, miopatie, necroză avasculară,
infecţii
 Statine  mialgie, miozită, miopatie
 IEC  mialgii, artralgii, ANA +
 Antiepileptice  osteomalacie (hipovitaminoză D),
artralgie
 Quinolone  tendinopatii, ruptură de tendon
 4. Examenul fizic

 Principii generale:
 Inspecţie:
 Tegumente
 Formă
 Palpare:
 Ţesuturi moi
 Temperatura cutanată
 Oase, articulaţie
 Percuţia

 Mobilizarea

 Nu cauzaţi durere suplimentar

 Comparaţi membrele simetrice

 Evaluaţi mişcările active şi apoi cele pasive

 Folosiţi terminologie standard pentru a descrie

articulaţia şi poziţiile
4.1. Examenul coloanei vertebrale
4.1.1 Coloana cervicală:

 Inspecţie: postura cap şi gât

 Palpare:
 Procese spinoase (occiput -T1)
 Musculatura paravertebrală -
torticolis
 Fosa supraclaviculară: coasta
cervicală, ganglioni
 Structurile anterioare ale gâtului
 Mobilizare:
 Activă
 Pasivă
4.1.2 Coloana toracică

 Cel mai puţin mobil segment al coloanei, cifoza fiziologică

 Mişcări predominant rotaţionale, flexie, extensie, flexie
laterală - reduse
 Cauze de durere coloană toracică:
 Adolescenţi şi tineri:
 B.Schauermann
 SA
 Protruzie discală
 Tumori
 Infecţii (TBC, spondilodiscită, etc)
 Adulţi:
 Modificări degenerative
 Fracturi osteoporotice
 Tumori
4.1.3. Coloana lombară
 Inspecţie:
 deformări
 accentuarea/diminuarea
lordozei
 pilozitate accentuată, lipom,
pete cafenii  anomalii
congenitale (ex.spina bifidă)
 Palpare:
 apofize spinoase şi structuri
paravertebrale
 Percuţia apofizelor spinoase 
dureroasă în: osteoporoză, infecţii,
tumori, metastaze, hernie de disc
 Mobilizare
 Teste speciale:

 Testul Schober

 Teste compresie nervoasă:

 N. Sciatic:
 (A)Test de elongaţie sciatică (Lasegue)

 (B)Test Bragard (Lasegue sensibilizat)

 Puncte sciatice

 N. Femural:
4.2 Examenul membrului superior

4.2.1. Articulaţia umărului

 3 articulaţii:
Gleno-humerală
 Sterno-claviculară
 Acromio-claviculară
 Mobilizare:
 Abducţie/Adducţie
 Flexie/extensie
 Rotaţie internă/externă
 Circumducţie
 Cauze durere umăr:

 Mm. rotatori (supraspinos, infraspinos):

 degenerativă
 ruptura de tendon
 tendinita
 Bursa subacromială:
 poliartrita
 bursita
 Capsula
 capsulita adezivă (“umarul îngheţat”)
 Cap humeral:
 tumora
 osteonecroza
 fractura/dislocarea
 Articulaţie:
 sinovita/osteoartrita/dislocare glenohumerală sau
stenoclaviculară
 osteoartrita acromioclaviculară
4.3 Examenul membrului inferior

 Evaluarea mersului (mers legănat, şchiopătat, etc)

 Mobilizarea: redusă în coxartroză, gonartroză
 Cracmente articulare (artroză)
 Poziţii vicioase: scurtare cu rotaţie externă în fractura de
col femural, genu var, genu valg, coxa vara, coxa
valga, picior ecvin, halux valgus, etc
 Semnul clapei de pian în artrita genunchiului (şoc rotulian)
 Chist Becker: PR
 Hemartroză: Hemofilie, posttraumatic
5. Explorari paraclinice

 Biologic:
 Artropatii degenerative  nemodificate
 Artropatii inflamatorii  sdr.inflamator biologic: VSH, PCR,
fibrinogen, alfa 2 globulină
 Infecţioase leucocitoză
 Non-infecţionase:
 RAA  ASLO
 PR  FR
 LES  celule lupice, anticorpi specifici
 Dozare acid uric
 Radiografie, tomodensitometrie osoasă
 MRI
 Puncţia articulară: Lichid articular

 Aspect macroscopic:
 transparent – artropatii degenerative
 tulbure – proces inflamator
 hemoragic – traumatism, tumori sinoviale, hemofilie
 opalescent – PR
 albicios – gută, pseudogută
 Biologic:
 glucoza ↓: artrită septică, PR, TBC
 identificare cristale
 complement ↓: LES, PR
 examen bacteriologic
 celularitate: > 20.000 /ul  artrită septică,
< 200 /ul  normal
 cultură din lichidul articular – identificarea agentului infecţios
6. Sindroame
 6.1 Sdr de artrită:
 Dureri vii, intense
 Semne inflamatorii locale: rubor
calor, dolor, tumor, funcţia lesa
 Interlinii articulare sensibile
 Fen. generale: febră, VSH ↑, Fbg↑
 6.2 Sdr de artroză:
 Durere surdă, recidivantă,
acc de mişcare, calmate
de repaus
 fără semne inflamatorii
locale sau fen. generale
 Meteorotrope
 > 40 ani
 Cracmente
 Ex: osteofite, sindesmofite,
noduli Heberden, Bouchard
7. Artropatii specifice
 7.1 Reumatismul articular acut (RAA)
Def: boală inflamatorie sistemică a ţesutului conjunctiv datorată
unui răspuns imun anormal la o infecţie faringo-amigdaliană
anterioară cu STREPTOCOC BETA-HEMOLITIC GRUP A.
Clinic:
- manif după 3 săpt de la infecţie
- Criteriile Jones:
- majore: cardita, artrita, coreea Sydenham, noduli
subcutanaţi, eritemul marginat
- minore: febra, artralgia, ↑ PR, ↑ reactanţi de fază acută
(VSH, PCR)
- diagnostic + : dovada infecţie Streptococ gr A (cultură,
ASLO, Ac anti DNA-za B, antigene streptococice) şi 2
criterii majore sau 1 M şi 2 m
7.1 Reumatismul articular acut (RAA)
7.1 Reumatismul articular acut (RAA)

CARDITA - cea mai specifică

 Endocardita – valvă mitrală, aortică, rar tricuspidă şi
pulmonară  stenoze sau regurgitări
– sufluri de regurgitare (mitrală, aortică)
 Miocardita – IC
 Pericardita – însoţeşte valvulita semnificativă

ARTRITA - cea mai frecventă, cea mai precoce

 Articulaţii mari: glezne, genunchi, coate
 Asimetrică, migratorie
 Afectare inflamatorie a unei articulaţii cca 1 săpt
 Autolimitată, nu lasă sechele
 Răspunde la tratamentul cu salicilaţi
7.1 Reumatismul articular acut (RAA)

COREEA SYDENHAM – cea mai specifică

 Apare tardiv, la cca 3 luni
 Manifestări coreiforme, mişcări involuntare ale feţei şi
mb accentuate de stress, dispar în somn, hipotonie
musculară, dificultăţi de vorbire, scriere
 Manifestări psihice: labilitate emoţională, migrene
NODULII SUBCUTANATI (Maynet)
 Nodozităţi de 0.5-2 cm, fermi, nedureroşi
 Tegument supraiacent normal, nu aderă la noduli
 Pe suprafeţele de extensie a articulaţiilor, pe
proeminenţe osoase (occiput, apofize spinoase)
7.1 Reumatismul articular acut (RAA)

ERITEMUL MARGINAT
 Apare precoce
 Nepruriginos
 Macule, papule circulare cu marginile colorate şi
centrul palid
 Dispar la vitropresiune
 Pe trunchi şi extremităţile proximale, respectă faţa

 Traseu serpiginos
7.2 Artrita gutoasă

 Def: inflamaţie acută apărută prin prezenţa în lichidul

sinovial de cristale de urat monosodic monohidrat;
 Durere bruscă, violentă, predominant nocturnă
 Articulaţia MTF haluce (podagră), gleznă, cot, genunchi
 Tofi gutoşi – depuneri tegumentare: helix ureche, falange,
bursa prepatelară, olecraniu
 Obezi, consum de carne, alcool (bere, spirtoase)
 Rareori deficit genetic cu hiperproducţie primară de acid uric
(deficit G6PDH)
 Deformantă, neanchilozantă
 Nefropatie urică, litiaza renală, tumori uroteliale
 Sdr.metabolic (HTA, dislipidemie, obezitate, intoleranţă la
glucoză/DZ)
 7.3 Artrita reumatoidă

Boală inflamatorie cronică sistemică de etiologie neprecizată,

afectează mai frecvent femeile, incidenţa maximă 20-60 ani.
Clinic:
 redoare matinală
 poliartrita simetrică, articulaţii mici, degete fusiforme
 semne inflamatorii articulare, redoare matinală, ↑ nocturnă
 articulaţii afectate:
- radiocarpiene, MCF: mâna în “spate de cămilă”, deviaţie
cubitală a degetelor, degete în “gât de lebadă”, butonieră, atrofie
interosoşi, eminentă tenară şi hipotenară
- MTF: aplatizare picior, halux valgus şi devierea externă a
celorlalte degete “în ghiară” sau “în ciocan”
- coloana cervicală: subluxaţie atlanto-axială
 artrita deformantă (subluxaţii articulare), anchilozantă
 7.3 Artrita reumatoidă

Manifestări extraarticulare:
 Anemie uşoară, normocromă, normocitară
 Sdr.Felty (PAR + splenomegalie + leucopenie)
 noduli subcutanaţi
 tenosinovite şi bursite
 pulmonare: pleurită, revărsat pleural, fibroză pulmonară,
noduli pulmonari, bronşiolita obliterantă, Sdr.Caplan (fibroză
pulmonară masivă)
 neurologică: mononevrită, neuropatie periferică, mielopatie
cervicală;
 cardiacă: pericardită
 oculare: episclerită, Sdr.Sjogren, keratoconjunctivită sicca
 vasculite
 cutanate: pioderma gangrenosum, eritem palmar
 amiloidoză
 manifestări sistemice: febră, adenopatii, scădere ponderală
7.4 Spondilartropatii

 Artrite ce implică articulaţiile sacro-iliace, cu afectare

periferică asimetrică, oligoarticulară
 Seronegative = absenţa factorului reumatoid (FR)
 HLA - B27 pozitiv
 Cuprind: spondilita ankilozantă, artrita reactivă,
artrita psoriatică
 7.4.1 Spondilita ankilozantă
 Bărbat, tânăr 15 - 40 ani
 Debut insidios cu durere lombară joasă accentuată
dimineaţa cu durată > 30 min şi în repaus, ameliorată
de mişcare – durată peste 3 luni
 Sciatica în basculă
 Forma centrală: reducerea mobilităţii coloanei vertebrale
prin calcificarea lig intervertebrale “coloana în şină de
tramvai” sau “coloana de bambus”, rigidă  împiedică
expansiunea toracică
 Forma periferică: artrită de genunchi, gleznă, cot şi entesite
 Forma mixtă: axială şi periferică
 Rx: iniţial modificări de sacroileită bilaterală
 Manifestări extraarticulare: uveită, CV (RAo, BAV), boală
pulmonară restrictivă, amiloidoză şi afectare renală sec,
BII, osteopenie, osteoporoză
 7.5 Lupusul Eritematos Sistemic
 Boală inflamatorie sistemică ce se caracterizează prin
apariţia de Ac anti nucleari şi anticitoplasmă ce afectează
predominant pielea, articulaţii, rinichi, sistem nervos,
celule sanguine
Clinic:
 Generale: febră, scădere ponderală, astenie
 Musculoscheletal:
− artrita/artralgie articulaţii mici, asimetric, durerea
disproporţionată cu tumefacţie
 Cutanat: rash malar (vespertilio), lupus discoid, fen.
Raynaud, livedo reticularis, telangiectazii, purpură
 CV: endocardita Libman – Sacks, sdr.antifosfolipidic,
vasculite
 Pulmonar: revărsat pleural, pneumonită, TEP, HTP
 Hematologic: anemie, trombocitopenie, leucopenie
 Renal: hematurie, leucociturie, proteinurie, SN, IRC
 7.6. Sclerodermia
 Boală sistemică ce se caracterizează prin îngroşarea
tegumentelor, fibroză tisulară şi inflamaţie cronică în
organe şi vasculopatie fibroproliferativă
Clinic:
 îngroşare, îngustare şi indurare simetrică a pielii
degetelor şi cea proximală articulaţiilor metacarpo - şi
metatarsofalangiene
 afectarea extremităţilor: cap, gât
 sclerodactilie
 cicatrici digitale post ulceraţii
 fibroza pulmonară
 telangiectazii
 Sdr.Raynaud
 afectare musculoscheletală: artralgii, mialgii, diminuarea
mobilităţii articulare şi contracturi în flexie ale articulaţiei,
slăbiciune musculară
 afectare esofagiană: disfagie, esofag în baghetă de sticlă
 7.7. Osteoartrita

- cea mai frecventă afectare articulară considerată a fi

“degenerativă”, apare prin afectarea cartilajului articular
dar şi a osului subcondral şi a sinovialei
- afectează predominant artic. ce susţin “greutăţi”: genunchi,
şold, coloana cervicală şi lombară, picior
- FR: vârsta, obezitatea, traumatisme, utilizarea repetitivă,
infecţii, depuneri de cristale, acromegalia, tulburări
neuropatice (diabet, tabes dorsalis), luxaţia congenitală
de şold
- mâna: artic distală IFL (noduli Heberden), artic proximală IFL
(noduli Bouchard)
- coloana: osteofite, sindesmofite
- cracmente articulare
SEMIOLOGIA MUŞCHILOR STRIAŢI
 SIMPTOME:

1. Scăderea forţei musculare:

= dificultatea sau imposibilitatea efectuării unui act motor 
totală = paralizia
parţială = pareza
 astenia musculară (miastenia) = imposibilitatea progresivă a
realizarii unor mişcări
 apare în :
1.1. afectare neuron motor:
- sdr.piramidal (AVC): hemiplegie, tetraplegie,
paraplegie, diplegie, monoplegie
- paralizia neuronului motor periferic (poliomielita, SLA)
1.2. botulism:
- toxiinfecţie alimentară severă, deseori mortală
- toxina botulinică blochează eliberarea Ach din terminaţiile
nervoase
- iniţial manifestări digestive: greaţă, vărsături, diaree 
paralizii oculare, disfagie, disfonie, constipaţie severă,
paralizia musculaturii intestinale, slăbiciunea mm.gâtului
şi ai braţelor, paralizia muşchilor respiratori

1.3. intoxicaţia cu organo-fosforice:

- inactivare colinesterază  ↑ Ach în SN  suprastimularea
R muscarinici şi nicotinici  activare SNC şi SNV 
hipersalivaţie, hipersudoraţie, hipersecreţie bronşică,
bronhoconstricţie, insuficienţă respiratorie + activare R
nicotinici din mm.striată  fasciculaţii, crampe, paralizii
1.4. Miastenia gravis:

- F, adulte, cca 40 ani

- tulburări Motilitate mm. oculară extrinsecă  strabism,
diplopie, ptoză
- slăbiciune mm. orofaringieni şi ai membrelor
- slăbiciune agravată seara
- seropozitive: Ac anti R de Ach şi Ac anti R muscular
pentru tirozin-kinaza pozitivi
1.5. Dermatomiozita:

- miopatie inflamatorie idiopatică ce afectează şi pielea,

articulaţiile, esofagul, plămânul
- slăbiciunea centurilor (nu pot ridica mâinile deasupra
capului, nu pot coborî scările)
- manifestări sistemice: febră, pierdere ponderală, inapetenţă
- edem violaceu la nivelul pleoapelor şi pomeţilor
- plăci eritemato-scuamoase în formă de fluture la
nivelul feţei
- fenomene de fotosensibilitate
- afectare periunghială: telangiectazii, papule ombilicate
(noduli Gottron)
- frecventa asociere cu neoplazii de tub digestiv şi pulmonare
1.6. Polimiozita:

- miopatie inflamatorie idiopatică ce se manifestă cu

slăbiciune musculară proximală simetrică, creştere
enzime musculare şi modificări EMG
- mialgie, artralgie
- afectare mişcări fine ce necesită contracţia mm.distale
- fără rash
- disfagie
- nu afectează muşchii oculari
- asociere cu alte boli de ţesut conjunctiv: LES, PR,
sclerodermie
1.7. Miopatii endocrine:
- hipo / hipertiroidism
- boala Cushing
- boala Addison

1.8. Dezechilibre electrolitice:

- hipo / hipercalcemie
- hipopotasemia
- hipomagnezemia

1.9. Altele:
- nevroza
- infecţii sistemice
- suprasolicitarea fizică
2. Durerea musculară (mialgia):
 stări inflamatorii sistemice
 infecţii:
 virale  curbatura = mialgii şi artralgii difuze
 bacteriene (stafilococ, streptococ, gonococ, sifilis
terţiar): tumefacţie, durere şi/sau supuraţii
 după efort fizic intens  febră musculară
 trichineloza:
 boală febrilă, debut cu fenomene digestive în primele
48 ore
 edem al feţei, dureri şi tumefacţii musculare
paralizie flască
 pleurodinie (boala Bornholm):
 afecţiune febrilă, virus Coxsachie B
 dureri parietale toracice severe
 torticolis acut: contractura dureroasă a SCM provocată de
afectări de vecinătate: occipitale, spondiloza cervicală,
HDC, afecţiuni dentare
 mialgii provocate de compresie: tumori, TVP, varice,
polineuropatii periferice (alcoolică, diabetică)
 crampa musculară = contractură involuntară dureroasă
 apare în:
 claudicaţia intermitentă
 tetanie, spasmofilie: “mâna de mamoş”, semn
Cvosteck, semn Trouseau
 nocturne: tulburări electrolitice, insuficienţă venoasă
cronică, bătrâni
 3. Modificările de tonus muscular:

Tonus = starea de contracţie permanentă caracteristică

muşchiului normal
 se evaluează prin mişcări pasive ale diferitelor segmente
3.1. Hipotonia:
 sdr.de neuron motor central / periferic
 leziuni ale rădăcinilor şi cordoanelor posterioare
(tabes, sdr.cerebelos)
 paralizia periodică familială
3.2. Hipertonia:
 contracţie exagerată
 contracţii antalgice: lumbago, meningită, peritonită
3.3. Spasticitatea (contractura piramidală):
 mişcare în “lamă de briceag”

3.4. Rigiditatea (contractura extrapiramidală):

 mişcare în “roată dinţată”
 boala Parkinson

3.5. Trismus
 contractură invincibilă a masticatorilor ce apare
în tetanos, flegmon amigdalian, afecţiuni ale
molarilor, erupţia molarului de minte
4. Modificări de volum ale muşchilor:

 atrofii

 ştergerea reliefurilor musculaturii normale

 centura scapulară, mâini, faţă
 imobilizare prelungită, ankiloze, leziuni neurologice

 hipertrofia: - la sportivii antrenaţi

 pseudohipertrofia  procese inflamatorii, hematom,

tumori intramusculare
SEMIOLOGIA OASELOR
Simptome şi semne de suferinţă osoasă

Generale: febră, transpiraţii, pierdere în greutate

Specifice:
1. Durerea osoasă
 localizată:
 tumori osoase primitive şi secundare, fracturi,
osteomielită acută şi cronică, TBC osteo-articular
 difuză:
 sifilis secundar şi terţiar – osteoperiostita luetică (stern,
coaste, tibii - dureri osteocope nocturne)
 mielom
 B.Paget
 anemii hemolitice congenitale
2. Deformări osoase:

- Boli genetice:
 osteogeneza imperfecta (oase fragile, fracturi
spontane, sclere albastre)
 osteopetroza – boala oaselor de marmură cu
corticală groasă, fragile; îngroşarea bazei craniului cu
compresie asupra nervilor cranieni  orbire şi surzire
- Sifilis congenital
 nas în şa, tibie în iatagan
- Anemii hemolitice congenitale
 siclemie, talasemie majoră: craniu în turn, fracturi de
oase lungi vicios consolidate
- B.Paget osoasă
 îngroşarea calotei, deformare bazin şi torace:
corp de vioară, femur în iatagan
 fracturi pe os patologic, compresie
medulară şi a rădăcinilor nervoase
 asociază IC cu debit crescut
 cea mai severă complicaţie – sarcom osteogenic

- Mielom
 deformări asociate cu zone de osteoliză la nivelul
craniului
- Rahitism
 la nou-născut:
 craniotabes, nu se închid suturile
 la copil:
 hipostaturalitate, erupţie dentară întârziată, smalţ
pătat, epifize lărgite (brăţări rahitice), torace
deformat (de pantofar, conoid, mătănii costale, şanţ
submamar Harisson), bose frontale, genu var, genu
valg, coxa vara, coxa valga
- Osteomalacia
 lipsa de mineralizare a matricei osoase
 durere difuză la nivelul şoldurilor, mers legănat,
slăbiciunea musculaturii proximale, hipotonie
musculară
 radiologic: pseudofractură (zone Looser)
- Osteoporoza
 cea mai frecventă boală osoasă metabolică
 reducerea matricei şi mineralelor osoase (os în
cantitate scăzută dar cu compoziţie normală)
 mai frecventă la femeie după menopauză
 deformare corp vertebral (reducerea înălţimii 
vertebra de peşte, tasări vertebrale, fracturi corp
vertebral mai frecvente la coloana toracală)
 cifoză dorsală asociată cu lordoză cervicală 
cocoaşa văduvei bogate
 fractura de şold (col femural sau intertrohanterian)
3. Tumefacţii osoase
 posttraumatic (hematom)
 tumori osoase
 infecţii localizate

4. Tumori osoase
 benigne: osteocondrom
 maligne:
 primitive (osteosarcom)
 secundare (metastaze osoase)
 cele mai osteofile cancere: prostată, sân, tiroidă, plămân
 radiologic: osteoliză sau osteocondensare
5. Fractura osoasă

Semne:
Specifice  mobilitate anormală a membrului respectiv
 durere vie în punct fix
 crepitaţie osoasă
Nespecifice  impotenţă funcţională
 tumefacţie, hematom
Cauze:
 Traumatism
 Spontan – os patologic: metastaze, osteoporoză
Fractură cominutivă femur
Fractură ulnară
Fractură humerus
Osteogeneza imperfecta precoce
Tasări corpuri vertebrale în osteoporoză
Tasări corpuri vertebrale în osteoporoză
Paget - craniu
Paget – scintigrafie osoasă
Paget – bazin - osteocondensare
Chist osos
Rahitism
Osteosarcom
Osteosarcom
Osteosarcom
Sclerodermie
Nerv ulnar
Artrită reumatoidă juvenilă
Osteoartrita - Bouchard
Artrita reumatoidă incipientă
Artrita psoriazică - tenosinovita
Artrită reumatoidă juvenilă
Gută
Artrita reumatoidă seronegativă
Artrita reumatoidă
Artrita reumatoidă cu noduli reumatici
Bursita de olecraniu
Ruptură de muşchi brahial (tendon lung)
Artrită reumatoidă cu chist Baker
 Osteoartroză cu
deformare în varus
 Osteoartroză cu
deformare în valgus
Artrită reumatoidă - Tenosinovită
Osteoartrită primară
Gută