Reabilitarea medicală

în
bolile reumatice

Conf.univ.dr.Florina Popa
Clasificarea bolilor reumatice
 I. Reumatism inflamator

Poliartrita reumatoidă
Spondilartritele seronegative:
 Spondilita anchilozantă
 Artritele reactive
- Sindromul Reiter
 Artropatia psoriazică
 Manifestări reumatismale în bolile inflamatorii
intestinale
 Poliartrita reumatoidă
Definiţie
 boală imunoimflamatorie cronică şi progresivă care afectează cu
predilecţie articulaţiile mici ale membrelor, în mod simetric, distructiv
şi deformant;
 prin potenţialul său de afectare sistemică, boala îşi revendică locul
printre colagenoze.
 predomina la sexul feminin
 Varsta de debut > 40-50 ani
 Poliatrita reumatoidă
Stadializarea anatomică

Stadiu Semne Atrofie Noduli Deformări Anchiloză

radiologice musculară tenosinovită articulare
I ± Osteoporoză; - - - -
fără leziuni
distructive
II Osteoporoză, Adiacentă Probabil - -
microchiste prezente
osoase,
eroziuni,
îngustarea sp.
articular
III + Subluxaţii, Importantă Pot fi prezente Prezente -
dezaxări
IV + dispariţia Importantă Pot fi prezente Prezente Prezentă
sp.articular
(anchiloză)
Mâna reumatoidă
1 2

2 2
1 2
 Semne și simptome

dureri poliarticulare cu caracter inflamator;

afectare articulară simetrică, în special a
articulațiilor mici de la nivelul mâinilor și
picioarelor;
redoare matinală peste 30 minute;
deformări articulare;
hipo/atrofii musculare
Respectarea IFD (nu sunt afectate)
Manifestări extraarticulare frecvente

Generale: astenie, fatigabilitate, scădere

ponderală, febră;
Noduli reumatoizi, vasculite;
Boală pulmonară interstițială;
Anemie hipocromă microcitară;
Neuropatii de entrapment, mielopatie cervicală;
Pericardită, disfuncții valvulare;
Osteoporoză
 Investigații clinice și paraclinice

Teste inflamatorii pozitive: VSH, proteina C

reactivă, fibrinogen;
Factor reumatoid prezent în 75% din cazuri
(reacția Waaler Rose, latex;
Antigen de histocompatibilitate DR4 în formele
severe de boală;
Anticorpi antinucleari prezenți în 10-15% din
cazuri;
Anticorpi anti peptid ciclic citrulinat pentru
diagnosticul precoce și al formelor seronegative.
 Tratament
Medicație:
Antiinflamatoare nesteroidiene (etoricoxib,
diclofenac)
Antinflamatoare steroidiene
Medicamente modificatoare de boală
(sulfsalazină, antimalarice de sinteză,
metotrexat, leflunomid, săruri de aur)
Terapie biologică (infliximab, etanercept,
adalimumab).
 Mijloace de reabilitare medicală

Kinetoterapie
Efectele kinetoterapiei: creșterea și menținerea mobilității
articulare, forței și rezistenței musculare, creșterea capacității
aerobice, reducerea numărului de articulații tumefiate,
creșterea densității osoase, creștere funcțională globală și a
stării de bine.
Terapie ocupațională
Masaj – evitarea articulațiilor inflamate în faza acută
Electroterapie de joasă, medie și înaltă frecvență,
laserterapie, ultrasonoterapie.
Efectele electroterapiei: ameliorarea durerii, stimularea
circulației, reducerea contracturii musculare.
Ortezare, ajutătoare de mers
Se pot utiliza: - orteze statice sau pasive pentru repaus sau
imobilizare
- orteze dinamice sau active care permit o mișcare
controlată.
Termoterapie
Crioterapie - în faza acută.
Balneoterapia
Cura externă cu ape minerale termale, sulfuroase, sărate sau
carbogazoase este recomandată în fazele de acalmie ale PR.
Tratament chirurgical se recomandă pentru corectarea
deformărilor și ameliorare funcțională (sinovectomii,
reconstrucții, artroplastii).
1

2 2
 Spondilita anchilozantă

1. SA este o boală severă care afectează predominant coloana vertebrală, cu potențial

invalidant major.
2. Terenul genetic HLA B27 explică agregarea familială și expresia clinică a bolii.
3. Debutul precoce al SA este un factor major de prognostic negativ.
4. Terapia biologică anti-TNFα deschide noi perspective terapeutice.
5. Evoluția invalidantă a suferinței impune un diagnostic precoce și o abordare
terapeutică corespunzătoare.
  Spondilartritele seronegative
Trasaturi clinice comune :
•      Absenta factorului reumatoid
•      Absenta nodulilor reumatoizi
•      Oligoartrita asimetrica a membrelor inferioare
•      Atingerea Rx a articulatiilor sacroiliace si a col.vert.
•      Afectare frecventa a tegumentelor, mucoaselor,
intestinului si ochiului
•      Frecventa mare a entesopatiilor
•      Agregare familiala 
 Articulaţiile
afectate
în
spondilatropatiile
seronegative
Spondilita anchilozantă
- atitudine „de schior”
 Tabloul clinic
Debut :
insidios, la sfârşitul adolescenţei sau la adultul tânăr < 40 ani
durere lombosacrată sau fesieră, cu caracter inflamator (diminuată
de exerciţiu, neameliorată de repaus, apare de regulă în a 2-a
jumătate a nopţii)
persistentă: 3 luni
redoare matinală
+/- radiculalgie sciatică până în spaţiul popliteu, bilaterală,
alternantă = sciatica înaltă, “în basculă”
artrite periferice (art. mari)- rare
talalgii (entezite)
semne generale: fatigabilitate, anorexie, febră, scădere ponderală,
transpiraţii nocturne
Perioada de stare
intensificarea durerilor din faza anterioară şi extinderea
teritoriului afectat: lombosacrat toracic cervical
(tardiv)
redoare art. prelungită

Examenul fizic, pe segmentele afectate

ştergerea lordozei lombare fiziologice, accentuarea cifozei
dorsale și a lordozei cervicale
contracturi ale m. paravertebrale
SacroiIiace: provocarea dureri prin presiune directă
Col. vert. lombară:
- indice Ott
- testul Schober = 2 repere osoase (apofiza spinoasa L5 şi 10
cm mai sus) + anteroflexia CV = normal, creştere a distanţei cu
> 5 cm
Col. vert. toracica: limitarea expansiunii cutiei toracice: < 5 cm
(indice cirtometric) – disfuncție ventilatorie restrictivă
Col. vert. cervicala: manevre occiput-perete, menton-stern,
înclinări laterale, mişcări de rotaţie
Semne din partea organelor extraarticulare afectate:
– uveită anterioară acută: poate precede spondilita, tendinţa spre
recurenţă, sechelară (cataractă, glaucom)

– aortită cu insuficienţă aortică, BAV grd III

– fibroză pulmonară

– semne renale

– manifestări neurologice (subluxaţie atlantoaxoidiană)

Stadiul avansat

deformarea CV (cifoză) +/- coxita

anchiloza articulară şi invaliditate
 V. Explorările paraclinice
teste inflamatorii: VSH, Fi, PCR, alfa 2
globuline

teste imune: ↑ IgA, complexe imune,

absenţa FR

HLA B27 nu este un test de rutină

Aspectul radiologic în SA
- sacroiliită
- sindesmofit

SPONDILARTROZĂ
- osteofite
Examenul radiologic
semne precoce: art. sacroiliace şi joncţiunea dorsolombară

I. Sacroileita bilaterală
std I = suspiciune de sacroileită- aspect şters al articulaţiei
std II = sacroileită minimă- lărgirea spaţiului art. (eroziuni
subcondrale de pe cele două versante art.= ,,margine de timbru
poştal”)
std III = sacroileită moderată- diminuarea interliniei
articulare (prin osteocondensare)
std IV = anchiloză cu dispariţia spaţiului articular, prin
fuziunea versanţilor art. sacroiliace
II. Coloana vertebrală
Sindesmofitul - fin, orientare verticală, se menţine în acelaşi ax cu CV
(osteofitul este grosolan, are orientare transversală şi se îndepărtează
de axul CV)
precoce la T10
calcificarea inelului fibros

Vertebra pătrată - pe rgr. lombară de profil (pierderea concavităţilor,

prin eroziunea marginilor corpilor vertebrali)

Rectitudinea coloanei vertebrale

 Coloana de bambus = tardiv, sindesmofite + anchiloza art. interapofizare +
calcificarea ligamentelor interspinoase

Şinele de tramvai cu firul electric

Entezita= spiculi osoşi la nivelul calcaneului, crestei iliace, marelui

trohanter, ramurii ischiopubiene

Alte explorări
CT (permite un dg. precoce)
RMN
Scintigrafie cu techneţiu (Tc99)
 VI. Diagnosticul pozitiv
Criteriile Van der Linden, 1984
Criterii clinice
1. Durere lombară joasă şi redoare, cu durata de cel puţin 3 luni,
diminuată de efortul fizic şi neameliorată de repaus
2. Limitarea mişcarilor coloanei lombare, în plan sagital şi frontal
3. Limitarea expansiunii cutiei toracice
Criteriu radiologic
4. Sacroileita bilaterală stadiul II-III sau unilaterală stadiul III-IV
Diagnostic: prezenţa sacroileitei + 1 criteriu clinic
 VII. Diagnosticul diferenţial
hernia de disc: debut brusc, calmată de repaus, RMN
spondiloză
neoplaziile, discitele, sacroielita septică
iliita condensantă
celelalte spondilartropatii seronegative (boala Crohn,
rectocolită ulcero-hemnoragică, psoriazis)
 VIII. Evoluţia şi prognosticul
evoluţie indelungată, cu exacerbări şi remisiuni (spontane sau terapeutice),
cu atât mai gravă cu cât debutul bolii este mai precoce

fără tratament: modificări caracteristice ale posturii prin anchiloza

articulaţiilor coloanei vertebrale cu: ştergerea lordozei lombare, atrofia m.
fesieri, cifoză toracică, aplecarea înainte a capului, flexia genunchilor
compensatorie pentru afectarea şoldului

prezenţa manifestărilor extraarticulare agravează prognosticul

complicaţii: sindrom de coadă de cal, fracturi vertebrale, fibroză pulmonară,

amiloidoză
 IX. Tratamentul
Obiective:
1. Sedarea durerii
2. Reducerea inflamaţiei
3. Menţinerea mobilităţii CV
4. Prevenirea anchilozei

Mijloace:
1. Tratament igieno-dietetic
2. Tratament medicamentos
3. Tratament chirurgical
Tratament igienodietetic

regim alimentar bogat în vitamine, hiposodat în

perioada adm. AINS
gimnastică medicală, sporturi (înotul)
repausul la pat (dormitul) se va face pe un plan
tare
Tratament medicamentos
AINS
neselective
indometacin (75-100 mg/24 de ore), fenilbutazonă
diclofenac, piroxicam
selective:
meloxicam ( 7,5-15 mg/24 de ore),
Specifice (inhibitori de COX 2):
celecoxib ( 200 mg/24 de ore)
Etoricoxib (90 mg/24 de ore)
Glucocorticoizii
- per os au efecte reduse

- administraţi local (intraarticular, intralezional) au

efecte bune

- parenteral, în pulsterapie (metilprednisolon), rezervat

cazurilor cu manifestări severe

- irită-local
Tratament de fond

 în sacroileita cu manifestări periferice

– methotrexat (7,5-15 mg/săptămână)
– sulfasalazină (2-3g/24 de ore)
– ciclofosfamidă în pulsterapie ptr. cazurile severe
 Inhibitorii TNFα (infliximab, etanercept) – foarte
eficienţi în remisiunea fenomenelor inflamatorii
Tratament ortopedico-chirurgical

osteotomii

artroplastii (proteze de şold)

 I. Reumatism inflamator

Poliartrita reumatoidă
Spondilartritele seronegative:
 Spondilita anchilozantă
 Artritele reactive
- Sindromul Reiter
 Artropatia psoriazică
 Manifestări reumatismale în bolile inflamatorii
intestinale
  Spondilartritele seronegative
Trasaturi clinice comune :
•      Absenta factorului reumatoid
•      Absenta nodulilor reumatoizi
•      Oligoartrita asimetrica a membrelor inferioare
•      Atingerea Rx a articulatiilor sacroiliace si a col.vert.
•      Afectare frecventa a tegumentelor, mucoaselor,
intestinului si ochiului
•      Frecventa mare a entesopatiilor
•      Agregare familiala 
 Artrita reactivă
Apare după 1-4 săptămâni ca răspuns la o infecţie cu un
microorganism specific, cu poartă de intrare:
 enterală (Schigella, Salmonela, Yersinia, Campylobacter)
 urogenitală (Chlamidia, Ureaplasma);

Contribuţia a 2 factori:
 genetic (HLAB 27)
 infecţia (nu prin ea însăşi, ci răspunsul gazdei la infecţie
dictat de terenul genetic);

Artrită reactivă, tip artrită aseptică – declanşată de infecţie

Artrita reactivă, tip artrită infecţioasă cronică sau lentă – în
cazul infecţiei cu Chlamidia.
 Artropatia psoriazică

Definiţie - artropatie inflamatorie cronică seronegativă

apărută la pacienţi cu psoriazis, cu forme clinice distincte
şi aspecte radiologice caracteristice

Psoriazis vulgar
a.

a. Psoriazis eritrodermic
b. Psoriazis pustulos palmo-
plantar

b.
 Artropatia psoriazică
Formele clinice de artrită psoriazică
(Clasificarea lui MOLL şi WRIGHT)
1. Oligoartrita asimetrică
- cea mai frecventă formă
- afectarea asimetrică a IFP şi IFD, MCF şi MTF
- asocierea unei tenosinovite a flexorilor realizează aspectul
de “deget în cârnat”.
2. Artrita interfalangiană distală
- se asociază cu psoriazis unghial (pitting-uri, onicoliză)
 Artropatia psoriazică
3. Poliartrita simetrică
- apare la 25-60% din pacienţi , în special sex feminin, absenţa
FR (diagnostic diferenţial cu PR)
- are afinitate pt articul. RCC, IFP şi mai ales IFD
- tendinţă la anchiloză, cu aspect de “mână în gheară”
- asocierea sacroileitei
4. Artrita mutilantă
-1-5% din cazuri, cu osteoliza falangelor şi metacarpienelor
- apar degete telescopate şi deformităţi cu dizabilităţi
- asociază frecvent sacroileită şi leziuni cutanate întinse, în
special la nivelul mâinilor.
 Artropatia psoriazică
5. Spondilartrita psoriazică
- de obicei sacroileită unilaterală, uneori asimptomatică
- sindesmofite sunt groase, neregulate, frecvent unilaterale
- pot exista 2 forme distincte: - afectarea numai axială
- afectare axială şi periferică

6. Artrita juvenilă
- apare la pacienţi cu psoriazis şi istoric familial de boală
- înainte de vârsta de 16 ani
- afectează de regulă articulaţiile mari, asimetric
Artrita mutilantă, D.M. 65ani, sex F
Rgf.mâini:
- eroziunea extremităţii distale a falangei terminale;
- aşchierea falangelor proximale deget V bilateral;
- leziuni osteolitice, mai exprimate la nivelul falangei medii deget III dr;
- aspect de „toc în călimară” („pencil cup”) deget V dr;
- subluxarea artic.IFP deget I, V stg, I, III, IV dr.
Rgf.
antepicioare,
faţă:
- osteoliza
falangelor
distale
- aşchierea
falangelor
proximale
-„pencil cup”
degete III, IV,
V dr.
 Clasificarea capacităţii funcţionale în
reumatismelor inflamatorii

Clasificarea capacităţii funcţionale (Steinbrocker):

 clasa I: capacitate funcţională completă, cu
posibilitatea exercitării normale a profesiei;
 clasa II: activitatea zilnică poate fi efectuată, dar cu
durere şi scăderea mobilităţii articulare;
 clasa III: capacitatea funcţională este limitată la o
mică parte din activităţile casnice şi de autoîngrijire;
 clasa IV: dizabilitate importantă, pacientul este
imobilizat la pat sau în scaun cu rotile şi nu se poate
autoîngriji.
 Reumatismul inflamator
Tulburările morfofuncţionale progresive
conduc la afectarea ortostatismului,
mersului, prehensiunii => scăderea
independenţei bolnavului şi consecinţe
sociale şi psihologice importante;

Natura sistemică a bolii produce

oboseală şi scăderea generală a
rezistenţei => agravarea suplimentară a
funcţiilor musculoartro-kinetice;

Se adaugă efectele secundare ale

farmacologiei antiinflamatoare şi
imunosupresoare administrate în
manieră cronică;
 Obiectivele recuperării în reumatismele
inflamatorii
Obiectivele recuperării în fazele precoce ale bolii:
 menţinerea mobilităţii articulare
 întreţinerea activităţilor de autoîngrijire
 prevenirea deformărilor

Obiectivele recuperării în fazele avansate ale bolii:

 controlul inflamaţiei (farmacologic)
 reducerea durerilor şi redorilor
 refacerea mobilităţii
 refacerea forţei musculare
 menţinerea sau ameliorarea rezistenţei musculare, a
capacităţii de efort, a coordonării şi echilibrului
 adaptarea bolnavului la disfuncţiile existente.
 II. Reumatism degenerativ

Artrozele
 Artroza mainii
 Coxartroza
 Gonartroza
 Spondiloza
 Spondiloza hiperostozantă
(Boala Forestier-Rotès-Quérrol)
Artoza mâinii
 Spondiloza hiperostozantă
Controverse: spondilartropatie
seronegativă sau artropatie
degenerativă ?
Apare la vârstnici, mai frecvent la
bărbaţi;
Se asociază cu DZ, guta,
obezitatea, alte afecţiuni
metabolice;
S-a discutat despre un exces de
retinol în geneza bolii;
Formare excesivă de os la locul de
inserţie a ligamentelor vertebrale
 punţi intervertebrale grosolane;
Lipsa afectării articul. SI;
Uneori afectare periferică: apoziţii
osoase voluminoase.
 III. Reumatism infecţios

Agenţii infecţioşi au rol direct:

 Artrite infecţioase - bacteriene
- virale
- fungice
- parazitare
Agenţii infecţioşi au rol indirect:
=> sindroame reactive
1. Reumatismul articular acut
2. Virale
 RAA

Afecțiune inflamatorie sistemică

Apare la 2-3 săptămâni după infecția streptococică beta
hemolitică grup A
Urmarea unui răspuns imun încrucișat între antigenele
streptococice și epitopi (antigeni) similari umani situați în
articulații, cord, sistem nervos, tegument
IV. Reumatism abarticular (extraarticular)

Boli reumatismale abarticulare difuze:

 Fibromialgia
Boli reumatismale abarticulare localizate:
 Bursite
 Tenosinovite
 Entezopatii
 Boala Dupuytren, boala Ledderhose
 Periartrita coxofemurală
 Periartrita scapulohumerală
 Fibromialgia
Etiologie incomplet elucidată;
Apare deobicei după traume fizice
 factori trigger la indivizi predispuşi;
Afectate mai ales femeile;
Există agregare familială puternică;
Caracterizată prin:
 durere cronică musculoscheletală generalizată
 sensibilitate excesivă la presiunea exercitată pe puncte
specifice
 oboseală, cefalee, parestezii
 tulburări de somn
 tulburări gastrointestinale, urogenitale.
Boala Dupuytren
Periatrite
ENTEZOPATIA
 în reumatism
degenerativ

 în reumatism
inflamator = entezite

 în boli metabolice
 V. Bolile difuze ale ţesutului conjunctiv

Lupusul eritematos - sistemic

- discoid
- indus de medicamente
(izoniazida, fenitoinul, hidralazina, alfametildopa)
Sclerodermia
Polimiozitele şi dermatomiozita
Boala mixtă a ţesutului conjunctiv
Sindrom Sjögren
Vasculitele (poliarterita nodoasă, granulomatoza Wegener,
arterita giganto-celulară, polimialgia reumatică, purpura
Henoch-Schönlein, boala Behçet)
 VI. Manifestări reumatice asociate altor boli

1. Boli metabolice
 Guta
 Pseudoguta = condrocalcinoza (pirofosfat de calciu)
 Artropatia cu cristale de hidroxiapatită
(fosfat bazic de calciu)
 Artropatia din dislipidemii
 Artropatia din ocronoză (acumulare de acid
homogentizic)
 Boala Fabry (tezaurismoză lipidică)
 Boala Gaucher (tezaurismoză glucocerebrozidică)
GUTA
CONDROCALCINOZA
 VI. Manifestări reumatice asociate altor boli

2. Boli infiltrative - sarcoidoza

- amiloidoza
- hemocromatoza
3. Boli hematologice - hemofilia
- boli mieloproliferative cronice
- limfoame maligne
- hemoglobinopatii
- gamapatii monoclonale
- leucemii acute
VI. Manifestări reumatice asociate altor boli

4. Boli endocrine
 hiperparatiroidismul primar
 acromegalia
 mixedemul
 hipertiroidismul
 sindromul Cushing
 insuficienţa corticosuprarenală cronică
 insuficienţa ovariană
 diabetul zaharat
 Boli endocrine

Acromegalie
– excesul de GH acționează pe cartilaj, os, țesuturi periarticulare
- rezultă hipertrofie a cartilajelor, degenerare osoasă și cartilaginoasă
Hiperparatiroidism
- excesul de PTH crește resorbția osoasă – osteită fibroasă chistică,
resorbții osoase subperiostale
Sindrom Cushing
- osteoporoza, osteonecroza
Hipertiroidism
- creșterea remodelării osoase, a turnover-ului osos, osteoporoză
 VI. Manifestări reumatice asociate altor boli

5. Boli neurologice
 artropatia neuropatică (Charcot)
 distrofia simpatică reflexă (sindrom dureros regional
complex)

6. Boli congenitale ale ţesutului conjunctiv

 sindromul Marfan
 sindromul Ehlers-Danlos
 mucopolizaharidoze genetice
 condrodisplazii şi condrodistrofii
 Artropatia neuropatică

Modificări articulare similare celor din artroza avansată;

Leziunile osteocartilaginoase sunt explicate prin 2 teorii:

 teoria neurovasculară: leziuni ale SN simpatic duc la

hipervascularizaţie şi resorbţii osoase;
 teoria neurotraumatică: traumatisme repetate ce
afectează o articulaţie fără sensibilitate dureroasă şi cu
reparare inadecvată;

Localizarea afectărilor articulare diferă în funcţie de

boala neurologică.
 Sindromul dureros regional complex
Iniţiat de un eveniment nociv de intensitate variabilă;

Durere, edem, tulburări ale vascularizaţiei cutanate şi ale

sudoraţiei în zona dureroasă;
Tip I – fără leziune nervoasă
Tip II – după lezarea n.periferic

Evoluţie îndelungată (luni);

În stadiile avansate apar
tulburări atrofice;
Radiologic: osteoporoză
regională, pătată;
 VI. Manifestări reumatice asociate altor boli

7. Artropatii iatrogene
 artropatia steroidică
 manifestări osteoarticulare survenite pe fondul
consumului îndelungat de fenobarbital
(reumatism “gardenalic”)
 manifestări osteoarticulare la pacienţii dializaţi cronic
8. Boli pancreatice
Hepatita cronică activă
Deficit de vitamina C
Traumatisme musculoscheletale
 VII. Boli reumatice greu clasabile

Sinovita vilonodulară
Artritele paraneoplazice
Artritele periodice şi episodice
 febra familială mediteraneană
 reumatismul palindromic
 hidrartroza intermitentă
Fenomenul Raynaud
VIII. Bolile osului, cartilajului şi musculare

Osteoporoza
Osteomalacia şi rahitismul
Osteodistrofia renală
Osteonecrozele aseptice
Boala Paget a osului
Boli osoase rare - homocistinuria
- osteogeneza imperfectă
- hiperostozele
- osteocondrodisplazii
Policondrita recidivantă
Miozite şi miopatii
 Osteoporoza
Boală metabolică osoasă larg răspândită şi invalidantă

Frecvent subdiagnosticată clinic

- silenţioasă
- supranumită “hoţul tăcut”

Devine manifestă clinic numai când apar complicaţiile:

fracturile osteoporotice!
 Patogeneza

 Dezechilibrul între cele două faze ale remodelării

osoase:

a b

Scăderea formării Creşterea resorbţiei

osoase osoase
 Remodelarea osoasă

Proces fiziologic permanent,

caracteristic adultului;
Reînnoire permanentă a osului:
- se distruge os vechi (resorbţie
osoasă)
- se produce os nou (formare
osoasă);
Unităţi de remodelare;
Ciclul durează 3-6 luni;
Normal există un echilibru între
resorbţia şi formarea osoasă;
Este reglată de factori sistemici
(hormonali) şi factori locali.
 Definiţie

O boală a scheletului caracterizată prin compromiterea

rezistenţei osoase, predispunând pacientul la risc crescut
de fractură. Rezistenţa osoasă se defineşte ca rezultanta
densităţii minerale osoase şi a calităţii osului.

Ţesut normal Ţesut osteoporotic

NIH Consensus Development Panel on Osteoporosis. JAMA 2001, 285: 785-95
 Osteoporoza

Deteriorarea
microarhitecturii
↓ Masei osoase

Fragilitate osoasă
Creşterea riscului de fractură
 Diagnosticul osteoporozei

Anamneza şi examenul obiectiv

 analiza factorilor de risc
Examenul radiologic
Osteodensitometria
Markerii osoşi
şi alte examene biologice
 FACTORI DE RISC
FACTORI DE RISC FACTORI DE RISC FACTORI DE RISC
MODIFICABILI NEMODIFICABILI SECUNDARI
Alcoolism Vârsta Hipogonadism
Tabagism Ereditatea Boli hepatodigestive
Brohopneumopatia
Rasa (caucazienii şi cronică
IMC scăzut asiaticii) obstructivă

Nutriţie deficitară Fracturi în antecedente Boli endocrine

Exces de cafea, cola
Boli renale
Sedentarism Reumatismul inflamator
Aport scăzut de calciu Boli hematologice
Deficit de vitamina D Imobilizarea
Expunerea redusă la Medicaţia
soare (anticonvulsivante,
anticoagulante,
glucocorticoizi,
imunosupresoare)
Tulburări în alimentaţie
Tulburări genetice
(anorexia, bulimia)
Examenul obiectiv

 Accentuarea cifozei dorsale;

 Scădere în înălţime;

 Apropierea rebordului
costal de crestele iliace;

 Formarea unor pliuri

cutanate toraco-lombare;

 Protruzia abdomenului.
EXAMENUL RADIOLOGIC - tardiv
 Examenul radiologic
Identificarea fracturilor vertebrale;
Diagnostic tardiv.

Evaluarea semicantitativă Genant:

- aprecierea severităţii FV

Grade

Normal

1
(20-25%)
Anterior Middle
Mild fracture Posterior

2
(25-40%)
Anterior Middle Posterior
Moderate fracture

3
(40%)
Anterior Middle Posterior
Severe fracture
 Diagnostic
Măsurarea densităţii minerale osoase (DMO)
- metoda absobţiometriei duale cu raze X (DXA):

Normal T score > -1

Osteopenie T score < -1
Osteoporoză T score < -2.5
Absobţiometria duală cu raze X
Markerii osoşi şi alte examene biologice
Utile în diagnosticul formei fiziopatologice şi diagnosticul diferenţial al
osteoporozei;
Nu se efectuează de rutină.
 Clasificarea osteoporozei
Osteoporoza primară
1. Juvenilă
2. Idiopatică (adulţi tineri)
3. Involuţională:
- tip I (postmenopauză)
- tip II (senilă)
Osteoporoza secundară
1. Boli endocrine şi metabolice
2. Boli ale măduvei hematogene
3. Boli genetice ale colagenului
4. Boli hepatobiliare şi
gastrointestinale
5. Medicamente
6. Boli reumatismale
7. Factori nutriţionali
 Tratamentul osteoporozei

Profilaxia

Tratamentul curativ
 Măsuri igieno-dietetice
 Tratament medicamentos
 Tratament fizical-kinetic
 Tratament ortopedico-chirurgical
Principalul obiectiv al tratamentului în osteoporoză:

scăderea riscului de fractură!

 Terapia farmacologică în osteoporoză

1. Medicamente antiresorbtive:
- bisfosfonaţii - osteoprotegerina
- calcitonina - estrogenii
- SERM
- Atc. anti RANKL (Denosumab) – Atc. monoclonal complet uman

2. Medicamente osteoformatoare: - PTH sintetic

- testosteronul
- SARM

3. Medicamente osteoformatoare şi antiresorbtive:

- ranelatul de stronţiu
 Terapiile nonfarmacologice
Măsuri igieno-dietetice:
 asigurarea unui aport optim de Ca şi vitamină D;
 activitate fizică prudentă în poziţie ortostatică
(plimbări, ciclism);
 ridicarea şi purtarea corectă a greutăţilor;
 expunerea la soare.

Prevenirea căderilor:
 implică modificări ale mediului înconjurător;
 reducerea la minim a medicaţiei potenţial riscante;
 exerciţii fizice;
 dispozitive ajutătoare pentru a facilita un mers cât mai sigur.
 Terapiile nonfarmacologice

Ortezele, bretelele toraco-

lombare şi protectoarele
pentru şolduri, pot ajuta în
prevenirea şi tratamentul
fracturilor.

Kifoplastia: procedură minim

invazivă spinală ce implică
infiltrarea de ciment osos în
corpul unei vertebre fracturate
după reducerea fracturii cu
ajutorul unui balon.
 Terapiile nonfarmacologice

Programele de exerciţii fizice

 Refacerea posturii şi balansului
 Îmbunătăţirea forţei musculare
 Creşterea flexibilităţii
 Îmbunătăţirea funcţiei respiratorii

 Prevenirea căderilor
Maximalizarea funcţiei fizice
Reducerea durerii
Creşterea DMO
 Programele de exerciţii fizice

Creşterea forţei şi rezistenţei grupelor musculare din

zonele în care se instalează cu predilecţie
osteoporoza (coloană vertebrală, şold, membre
inferioare)

 Întărirea extensorilor paravertebrali

- Reducerea riscului de fracturi vertebrale
- Reducerea durerii vertebrale
- Corectarea cifozei dorsale
- Creşterea mobilităţii
 Întărirea muşchilor stabilizatori ai şoldului
Antrenament progresiv cu rezistenţă pe aceste grupe musculare.
 Terapii nonfarmacologice

Terapia ocupaţională
 instruirea în performarea ADL şi în folosirea corectă a
echipamentelor adaptative este esenţială în prevenirea
căderilor.

Electroterapie, termoterapie şi masaj

 efecte antialgice, decontracturante şi vasoactive sunt
benefice în tratamentul osteoporozei.
 Boala Paget
Osteita deformantă
Suferinţă cronică a scheletului:
structură osoasă anormală + rezistenţă osoasă
scăzută
=> fracturi pe os patologic (spontane, traumatisme
minore);
Localizată (frecvent)
Generalizată (rar)
Etiopatogenia: - infecţia cu paramixovirusuri
- factorul genetic;
Este o suferinţă a remodelării osoase: apare o
resorbţie osoasă excesivă urmată de formare de os
nou, dar care este anormal structurat şi slab funcţional.
 Osteonecroza
Necroza avasculară, necroza
aseptică, necroza ischemică
Rezultatul întreruperii fluxului
sanguin la nivelul unui
segment de os => moartea
celulelor osoase;
Cauze: traumatisme,
corticoterapia prelungită
(apoptoza osteoblastelor,
inhibiţia angiogenezei),
embolia grăsoasă (colesterol
seric ), alcoolism,LES,
displazia congenitală de şold,
stări de hipercoagulabilitate.