Sunteți pe pagina 1din 12

Creierul se modelează în

funcție de ceea ce gândim,


simțim și facem! Gândirea
pozitivă întărește sistemul
imunitar, mărește energia
vitală, crește longevitatea!
DE ADMIN · 2 IULIE 2019

Descoperiri recente uluitoare! Creierul se modelează în funcție de


ceea ce gândim, simțim și facem! Gândirea pozitivă întărește
sistemul imunitar, mărește energia vitală, crește longevitatea!
Blândețea, generozitatea, credința sunt esențiale!

Optimismul, cum am mai spus este foarte important. Precum și


blândețea. generozitatea. credința.
Prof. dr. Constantin Dulcan, descoperiri recente despre CREIER:
cum să rămânem cât mai mult tineri și să îmbătrânim frumos?
Ați participat vreodată la o conferință susținută de profesorul
doctor neurolog Constantin Dulcan?
Dacă da, atunci știți deja că este o experiență care te transformă.
Și care îți dă putere prin simplul fapt că te face să fii mai
conștient. Mai conștient de tine, de cine ești, mai conștient de
rostul tău în această existență.

Dacă nu, atunci ne bucurăm să putem împărtăși cu voi câteva din


sfaturile domniei sale, prin care explică în termeni cât se poate de
logici ce este fericirea, care sunt motivele pentru care ne
îmbolnăvim, ce conduită trebuie să avem pentru a ne bucura de o
viaţă sănătoasă, cum putem trăi într-o țară mai bună.

Relatarea celei de-a DOUA PĂRȚI a Conferinței „Gândirea în


Dialog cu Sinele” (PRIMA PARTE poate fi citită AICI)

Prof. dr. Constantin Dulcan:

1. Primul pas: să înțelegem ce se întâmplă în creierul nostru


Constantin Dulcan despre intelepciune

Creierul nostru, văzut microscopic, arată ca un cer înstelat.

Cunoaștem astăzi că neuronii au și ei posibilitatea de a se reface.


O parte din ei, nu toți. Într-o manieră extrem de inteligentă, din
100 de celule, între 3 până la 4 luni, 50 de celule devin neuroni
care se împart în două. Toate lucrurile funcționează cu + și -, cu
excitație și inhibiție, 25 de neuroni vor fi dedicați funcției de
excitabilitate, 25 funcției de inhibiție. Întrebarea este: cine îi
numără?

Cine numără albinele dintr-un stup, în care ele își refac exact atât
cât au pierdut? Iată ce înseamnă inteligența din natură.

Tot ceea ce gândim noi și tot ceea ce ni se întâmplă are o


reprezentare în diferite zone din creier.
Noi avem acum mijloacele necesare pentru a putea urmări ce se
întâmplă într-un creier și când exercităm o acțiune, și când
gândim.

Știm acum, de foarte recent, că între creier și periferie este un


dialog permanent. Așadar, între aria din creier care reprezintă
mâna sau piciorul și membrele propriu-zise este un permanent
dialog. În momentul în care un segment îl pierdem accidental,
aria respectivă ori se atrofiază, ori pur și simplu migrează spre o
altă arie și o dublează ca funcție. Lucru extrem de important.

Unui tânăr căruia după 6 luni i s-au grefat alte mâini, aria din
creier responsabilă de coordonarea acestora a revenit la normal –
aceasta în situația în care, după accident, respectiva arie migrase
către altă zonă din creier.

Sunt lucruri foarte noi pe care le aflăm despre creier. Au toate


acestea importanță? Colosală.

Legăturile din creier, în boala Alzheimer, se rup, și atunci omul


care trebuie să vorbească nu mai are coerența lucrurilor. Nu mai
poate duce o idee până la capăt. De pildă, dacă am văzut o
imagine, creierul meu trebuie să o transporte din zona frontală
către lobul occipital. Dacă legăturile dintre aceste zone din creier
sunt alterate, nu se mai poate face acest transfer.

„Ce-ai văzut ieri la spectacol?” sau „ce-ai văzut ieri în oraș?”. Iar
răspunsul este: „Nu mai știu”. De ce nu mai știe omul? Pentru că
pur și simplu legăturile din creier sunt întrerupte.

Nevăzătorii învață Braille pentru că lobul parietal, care percepe


sensibilitatea, este dublat ca funcționalitate. Lobul occipital →
Lobul parietal (Braille). Lobul prefontal are funcționalitatea mărită
atunci când nevăzătorul aude sunetele.

Cei care nu aud au limbajul gesturilor: Lobul Temporal →


Lobulobul occipital – se dublează vederea ca funcție.
Prin antrenament noi ne putem forma, utiliza, funcționalitatea
noastră.

2. Pasul doi: adăugarea de noi rețele neuronale

Neurogeneza – crearea de noi retele neuronale

Cântatul la pian favorizează dezvoltarea ariei din creier


responsabilă de coordonarea degetelor. S-a spus unor oameni să
imite apăsarea clapelor, după o partitură, fără apăsarea efectivă a
claviaturii și s-a văzut că zona degetelor, din creier, este din nou
augmentată, favorizată de imitația gestului. Dar în momentul în
care au fost puși să imite fără partitură, nu s-a mai întâmplat
nimic. Creierul pur și simplu nu a putut fi mințit. Ce importanță
are asta?

Să învățăm ce putem face cu noi. Iată ce putem face cu noi! De


pildă, se știe că violoniștii au partea care lucrează pe coarde mult
mai dezvoltată decât cealaltă.

ESTE VORBA DE ANTRENAMENTUL ORICĂREI ÎNSUȘIRI PRIN


IMAGERIE MENTALĂ.

Începem să ne imaginăm un lucru, să-l vedem cu mintea în


realitatea lui, și creierul nostru se antrenează și preia această
funcție ca și cum ar fi reală. Reacțiile noastre la imaginație sunt
aproape de cele reale.

Din studiile lui Richard Davidson, aflăm că gândurile, cuvintele,


ideile, conceptele, emoțiile, sentimentele, în funcție de
semnificația lor, și ele au proiecții în creier. Iar fiecare dintre
acestea, dacă sunt noi, creează o nouă rețea în creier.

Așadar, dacă noi ne antrenăm, dacă citim, învățăm o nouă limbă


străină sau învățăm noțiuni noi, se adaugă rețele noi neuronale și
atunci putem spune următorul lucru:

CREIERUL SE MODELEAZĂ ÎN FUNCȚIE DE CEEA CE GÂNDIM,


SIMȚIM ȘI FACEM. CREIERUL ESTE CEA MAI PUȚIN RIGIDĂ
STRUCTURĂ DIN CORPUL NOSTRU. ÎN PERMANENȚĂ SE REFACE
ANATOMIC ȘI FUNCȚIONAL.

Sunt lucruri extrem de noi. El pur și simplu adaugă noi neuroni în


funcție de antrenamentul pe care-l avem. Iar aceasta este una
din condițiile prin care noi putem să rămânem cât mai mult tineri.
Este o temă prezentă în conferințele mele, și anume cum să
rămânem cât mai mult tineri și să îmbătrânim frumos.

UNA DINTRE CONDIȚII ESTE ANTRENAMENTUL. CREIERUL ESTE


CA UN MUȘCHI. DACĂ NU-L FOLOSEȘTI, SE ATROFIAZĂ.

3. Pasul trei: sentimentele pozitive produc hormonii stării de bine

Secretia oxitocinei in creierul mamei

În funcție de semnificația lor, gândurile, cuvintele, emoțiile,


sentimentele, sunt procesate în arii diferite din creier. Dacă îi spui
unui om – Te iubesc – atunci lobul frontal stâng preia informația
mai mult decât lobul frontal drept.

Dacă invers, îi spui – Te urăsc – această informație este trimisă


de două, de 4 ori mai încet către lobul frontal drept și nu în cel
stâng, ca și cum creierul ar refuza pur și simplu această
stigmatizare. Asta este valabil pentru toate sentimentele pe care
le putem avea.

Gândirea pozitivă înseamnă iubirea, compasiunea, empatia,


credința, calmul, iertarea, optimismul.

Iubirea, știm că este una dintre prerogativele, dacă vreți, porunca


esențială a lui Iisus. Dar poate că noi suntem prea moderni să
mai spunem că ne iubim semenii. Haideți să spunem măcar: ne
acceptăm semenii.

Iisus aduce două lucruri pe care nu le-a adus niciunul dintre


învățătorii lumii, din acest motiv pentru mine este de departe cel
mai mare învățător al lumii, pentru că el este singurul care aduce
porunca iubirii și a iertării. Iubirea înseamnă iertare. Neiertarea
înseamnă război, conflict, moarte.

Dacă, spre exemnplu, vrei să-ți vindeci o boală, fără optimism nu


faci nimic. Iată de ce este așa de important.

DIN PUNCT DE VEDERE BIOCHIMIC, TOATE ACESTE SENTIMENTE


DEVIN HORMONII BUNEI DISPOZIȚII: DOPAMINĂ, ENDORFINE,
OXITOCINĂ. ACEASTA DIN URMĂ A FOST NUMITĂ MOLECULA
ÎNȚELEPCIUNII ȘI A MORALEI.

Molecula oxitocină intervine în relația dintre mamă și fiu, pentru


că imediat ce s-a născut copilul, secreția de oxitocină devine
prevalentă și astfel intensitatea iubirii pentru nou-născut este
foarte mare.

Oxitocina este prezentă, de asemenea, într-un cuplu de


îndrăgostiți, într-o prietenie.

În înțelegerea semenilor noștri, în stările de pace, de liniște,


oxitocina este neuro-hormonul care mediază aceste lucruri la
nivel de sinapse, un lucru extrem de impotant.

Gândirea pozitivă determină întărirea sistemului imunitar,


favorizează neurogeneza, mărește energia vitală, crește
longevitatea și aduce un tegument frumos și sănătos.

STRESUL, FURIA, REDUC SUBSTANȚIAL NUMĂRUL DE NEURONI


ȘI NE TREZIM MAI TÂRZIU CĂ NU MAI ȘTIM CUM NE CHEAMĂ.

Toate guvernele dictatoriale din lume își stăpânesc oamenii prin


frică. Ce rost credeți că au toate aceste vești nefericite care se
propagă tot timpul? Se scumpește lumina, la iarnă o să fie frig, o
să bată vântul. Cine îi învață pe aceștia să prezinte astfel de știri,
de unde vin ordinele acestea? Cei mai mulți oameni se
îmbolnăvesc din cauza stresului.

Gândirea negativă înseamnă ura, invidia, lăcomia, furia, răutatea,


îndoiala, pesimismul, depresia, frica, mânia, furia. Acestea
înseamnă altceva d.p.d.v. biochimic, și anume hormonii de stres
adrenalină, nonadrenalina și cortizol. Când se adaugă testosteron
se ajunge deja la violență. Aceștia se găsesc în cantitate normală,
dar în stare de stres secreția lor este excesivă. Cortizolul întreține
hipertensiunea și tahicardia.

4. Aveți grijă cum vă creșteți copiii!

Cum sa ne educam copiii

Am stabilit la început că noi suntem niște câmpuri de energie.


Aceste câmpuri de energie, de fapt, se condensează în structura
noastră fizică. Dacă m-am certat cu cineva, rămân preocupat de
lucrul acesta ceva timp. Chiar dacă uit de el, am un câmp negativ
pe care l-am creat și care infiltrează toate celulele mele. Aceasta
este consecința faptului de a gândi altfel decât normal.

Câmpul cuvintelor rostite și nerostite îl purtăm în permanență cu


noi și lucrează asupra noastră – pro sau contra noastră.

Epigenetica actuală afirmă că genele nu sunt în totalitate destinul


nostru.

Se spune că avem 5% din gene care sunt suport al genetici,


structurării noastre, și că 95% ar fi doar deșeuri. Nu. În corpul
nostru nu este nimic inutil.

Genele se modifică în funcție de alimentație, stres, emoții,


gândire, comportament, convingeri sau credințe. Toate acestea
pot modifica genele, iar modificările pot fi transmise la urmași.

Există o genă a violenței pe care unele persoane o moștenesc.


Oxitocina este neuro-hormonul care se opune genei violenței.

S-a făcut următorul experiment: Un pui de șoarece purtător de


gena violenței este dat unei mame șoarece care l-a îngrijit cu o
atitudine protectoare. Devenind adult, gena patogenă a violenței
nu s-a mai exprimat. S-a luat un pui de șoarece normal și a fost
dat unei mame care nu l-a dorit, nu l-a îngrijit, ostilă. Ca adult a
devenit violent, s-a exprimat deci gena violenței.

Un copil care nu este iubit de către părinți, pe măsură ce se


dezvoltă, văzând ostilitatea părinților va crede că lumea toată
este ca cei care i-au dat lui naștere, o lume ostilă, o lume rea. Și
când ajunge el adult, atunci se răzbună pe această lume. Acesta
este potențialul infracțional. Așadar, este extrem de important
cum creștem un copil.

VĂ RECOMAND O CARTE PE CARE AM TRADUS-O DIN LIMBA


FRANCEZĂ-CANADIANĂ, ÎN CARE PUTEȚI VEDEA CUM SE
FORMEAZĂ UN COPIL ÎN PÂNTECUL MAMEI. LUCRURI
EXTRAORDINAR DE INTERESANTE.

Cele nouă trepte. O privire spirituală asupra genezei fiinţei umane


Se numește “Cele nouă trepte” – o privire spirituală asupra
genezei ființei umane, scrisă de Daniel Meurois și Anne Givaudan.
Autoarea a obținut informațiile printr-o călătorie astrală, în urma
căreia a întâlnit o fată pe nume Rebeca, întrupată undeva prin
S.U.A. Aceasta povestește tot ce se întâmplă în pântecul mamei
sale, în fiecare moment.

Veți vedea acolo cum mama este centrul tuturor acțiunilor


Universului, cum în jurul ei sunt lumini trimise din pământ și din
înalturi. Veți vedea cum un copil este construit, încă din interiorul
mamei, ca un adult. Medicina clasică afirmă că creierul unui copil
se formează de la 3 la 6 luni și că un copil nu are cum să audă
dacă vorbește mama de bine sau de rău. Nu. El, acolo, este un
adult care se întrupează într-un copil mic, și el povestește tot ce
se întâmplă la acest nivel. Mi se par lucruri extraordinare.

Atunci deducem că Universul dă unei mame un copil să-l crească


și ea are obligația morală să dea Universului înapoi ceea ce i s-a
dat. Ceea ce implică o extraordinară responsabilitate. Îmi este
greu să înțeleg cum unele mame pot să-și abandoneze copiii.
Indiferent de situație.
5. Alimentația: să rămânem, după fiecare masă, cu o ușoară
senzație de foame
Alimentație sănătosă

Sunt 52 de gene care constituie o orchestă. Fiecare genă din


această orchestră are partitura ei, iar în momentul în care
funcționează bine, este ca o simfonie cântată armonic, sau invers.

Ne sunt favorizate genele dacă dieta noastră este hipocalorică.


Aceasta înseamnă să nu ne umflăm cu carne și cu de toate, ci să
rămânem, după fiecare masă, cu o ușoară senzație de foame.
Atunci când mănânci până la saturație toate celulele grase se
absorb imediat și se depun pe abdomen.

Acordați-vă cel puțin 30 minute de mișcare pe zi. Mișcarea este


importantă și pentru creier, pentru corp, pentru inimă, chiar și
pentru bolile pe care le avem.

Optimismul, cum am mai spus este foarte important. Precum și


blândețea. generozitatea. credința.

Genele ne sunt defavorizate (adică se scurtează viața) de către


dieta hipercalorică, poluarea, radicalii liberi, alimentația cu aditivi,
alcoolul și fumatul, depresia și frica.

Înainte de ’89, am scris o carte despre longevitate și am adunat


din toată lumea informații despre condițiile avute de către cei
care au trăit mult. Ultima concluzie suna așa: Trăiesc mult cei
care mănâncă prost. Și pentru că, la acel timp, coincidea cu al
XIX-lea Congres, am zis că dacă public așa ceva, toată lumea va
crede că am făcut serviciul lor (N.R. al comuniștilor). Și pur și
simplu nu am mai publicat. Ce înseamnă să mănânci prost?, adică
să mănânci fără exces. Totul se rezumă la proporții.

Radicalii liberi sunt niște structuri pe care corpul nostru le fabrică


pentru a ne apăra de diverse boli, doar că, în exces, cu vârsta,
aceștia ne pot face foarte mult rău. De aceea, antioxidanții sunt
foarte utili la orice vârstă.
Se mai spune că noi nu luăm din natură numai oxigen, ci că pur
și simplu radiația solară conține particule de lumină care care
devin parte din propriul nostru corp, propria noastră substanță.

Se spune că ele ajung în corpurile și în celulele noastre, pe niște


circuite descrise de chinezii din antichitate, aceste meridiane
energetice, dar cu o condiție. Stresul, supărările, și toate de acest
gen le blochează. Și atunci noi nu mai primim această lumină
care ar trebui să intre în structurile noastre, pentru că aceste
canale sunt blocate. Este de înțeles.

Când să ne reprogramăm creierul? În stările de relaxare și înainte


de a adormi. Noaptea se materializează gândirea.

Ce-i de făcut? Următoarele lucruri aș vrea să le rețineți:

Prof.dr.Constantin Dulcan

1. Momentul de relaxare, la jumătatea zilei

Noi consumăm energia prin procesul de activitate, indiferent dacă


este vorba de oamenii care merg la serviciu sau de gospodinele
de acasă, care uneori muncesc mai mult decât soții de la serviciu.
Această energie pe care o consumăm prin procesul de muncă,
dacă nu o refacem la jumătatea zilei, atunci consumăm energie
din propriile noastre structuri. Este extrem de important să ne
refacem la jumătatea unei zile cel puțin această energie. Este
greu să înveți pe toată lumea să se relaxeze, dar simplul fapt că
poți să stai o jumătate de oră, fie într-un fotoliu cât mai comod,
fie culcat pe spate, neîncercând să te gândești la nimic, decât să
îți golești mintea. Dacă vei face asta, zi de zi, vei vedea că ajungi
să respiri alt ritm, care este unul natural impus de propriul corp.
Ritmul firesc este altul decât cel 2/4 pe care-l citim în cărți.
Fiecare dintre noi are altă capacitate respiratorie. Veți vedea că
respirația profundă este o respirație care te încarcă cu energie.
Acest lucru este extrem de important pentru sănătatea noastră.
Această pauză aparent banală schimbă creierul enorm de mult.
2. Alegerea înțeleaptă a cuvintelor

Nu uitați, toate cuvintele pe care le aveți în minte ne


programează. Dacă noi mereu spunem că îmbătrânim, atunci
chiar îmbătrânim. Pentru că îi dăm creierului acest program. Sunt
cuvinte pe care trebuie să le scoatem din dicționar: îmbătrânire,
îndoială, cuvântul “nu”, toate acestea ne programează pe
negativ.

3. Exercițiul imaginației

Dacă vă doriți să vă mențineți cât mai mult tineri, făceți-vă o


imagine care vă corespunde vârstei care vă convine și încercați să
o păstrați permanent în minte.

4. Postura și respirația corectă

Nu mergeți cocoșați. Este nevoie doar să duceți umerii în spate.


Dacă mergeți cocoșați cutia toracică este sufocată. Astfel
cantitatea de oxigen care intră în plămâni va fi diminuată.

DACĂ TOATE ACESTEA LE FACEȚI DIN JOI ÎN PAȘTE, LE FACEȚI


DEGEABA. PERMANENȚA ESTE CEA CARE RIDICĂ STRUCTURILE
DIN NOI ȘI NU MODUL „DIN CÂND ÎN CÂND”.

Așadar, gândurile, sentimentele, cuvintele noastre devin propria


noastră ființă. În funcție de semnificația lor, bună sau rea, este în
beneficiul sau în pierderea noastră. Dacă înainte cu ceva timp
toate aceste lucruri erau cunoscute ca o simplă convenție socială,
acum știm că această lege a controlării unui anumit tip de
comportament, generos, altruist, calm, liniștit, este înscrisă în
propria noastră structură. Așadar, dacă nu ai atâta dorință de a-l
respecta pe celălalt, măcar de dragul de a te respecta pe tine,
propria ta sănătate, să respecți această lege.

Există în consecință o cale pentru fiecare dintre noi de a ne salva


viața grație acestei cunoașteri, și faptul că sunt atât de mulți
tineri prezenți aici și că ați solicitat atât de intens să stăm de
vorbă, mie mi se pare că este de un foarte bun augur, iar asta
mă face să vă spun că sunteți niște oameni minunați, că vă
iubesc și vă doresc tuturor succes.”

Sesiunea de întrebări din cadrul Conferinței „Gândirea în Dialog


cu Sinele” – AUDIO
sesiunea a început cu întrebarea: Cum îi putem ajuta pe cei aflați
în depresie?

Transcriere realizată de Silviu Stănculeț


Sursa: eromaniata.ro

S-ar putea să vă placă și