REFLEXOLOGIA CREIERULUI

Madeleine Turgeon

REFLEXOLOGIA
CREIERULUI

Madeleine Turgeon

Traducere de Anca Monica Bucuresteanu

Teora

Titlul original: Reflexologie du cerveau

Copyright © 2000 Teora
Toate drepturile asupra versiunii în limba română aparţin Editurii
Teora.
Reproducerea integrală sau parţială a textului sau a ilustraţiilor din
această carte este posibilă numai cu acordul prealabil scris al Editurii
Teora.
EDITIONS DE MORTAGNE, © 1988
Teora
Calea Moşilor nr. 211, sector 2, Bucureşti
fax: 01 210.38.28
e-mail: teora@teora.kappa.ro
Teora - Cartea prin poştă
CP 79-30, cod 72450 Bucureşti, România
tel: 252.14.31
e-mail: cpp@teora.kappa.ro
MULŢUMIRI
Mulţumesc sincer tuturor celor care m-au ajutat şi încurajat în
redactarea acestei cărţi. Mulţumesc în mod special lui:
• France Boivin pentru colaborarea sa îndemânatică şi veselă la
redactarea manuscrisului.
• Pierrette Turgeon pentru înţelegere şi pentru participarea la diversele
experienţe pe vizuali şi auditivi.
• Daniel şi Carele Giroux pentru răbdarea şi grija cu care au tratat
textul manuscrisului.
• Marcel Fortier pentru frumuseţea şi claritatea desenelor.
• Tuturor participanţilor la atelierele mele de reflexologie care, graţie
interesului lor susţinut, îmi permit să merg mereu mai departe în
cercetările mele.
Coperta: Valentin Tănase
Tehnoredactare: Techno Media
Director Editorial: Diana Rotaru
Preşedinte: Teodor Răducanu
NOf 3685 PAR REFLEXOLOGIA CREIERULUI
ISBN 973-20-0210-7
Printed In România
CUPRINS
Prefaţă ......................................................8
Sunteţi vizual sau auditiv?......................................11
Joc-ciiestionar................................................11
Comentarii...................................................15
Introducere..................................................23
1. Cele trei computere biologice..................................27
Complexul reptilian..........................................27
Sistemul limbic sau mamalian..................................30
Neocortexul................................................31
2. Funcţiile emisferelor cerebrale stângă şi dreaptă..................35
Abordări analitice şi sistemice..................................36
1. Caracteristici...........................................36
2. Scopuri...............................................36
3. Mod de validare........................................36
Limbaj....................................................37
Memorie..................................................37
Tonus emoţional............................................38
Competenţe................................................38
Comunicare................................................38
Proces de identificare.........................................38
Mod de percepţie............................................38
Caracteristici cognitive.......................................39
Caracteristici neurofiziologice..................................40
Caracteristici generale........................................41
Unde cerebrale.............................................47
3. Vizuali şi auditivi ...........................................50
Tablou comparativ între vizuali şi auditivi.........................51
Vocabular.................................................59
4. Moduri de determinare a emisferei cerebrale dominante............72
I. Teste pentru ochi...........................................72
1. Direcţia privirii.........................................72
2. Consultarea unei broşuri promoţionale.......................73
3. Modul de a aduna.......................................73
II. Teste pentru urechi........................................74
1. Fredonare.............................................74
CURINS
2. îţi merge bine?.........................................4
3. Lectura cu voce tare....................................• "
Mijloace de a schimba emisfera.................................75
1. Joc de imagini paradoxale.................................76
2. Respiraţia.............................................7
• Expiraţie toracică.....................................
• Inspiraţie toracică.....................................81
• Expiraţie abdominală..................................82
• Inspirţaie abdominală..................................83
5. Armonizarea meridianelor....................................85
Corectarea fobiilor...........................................86
Procedura de urmat..........................................86
1. etapa 1...............................................86
2. etapa 2...............................................87
3. etapa 3...............................................87
Mărturii...................................................
6. Reflexologia culorilor şi sunetelor..............................93
Roata celor cinci elemente.....................................94
Tehnica respiraţiei culorilor şi sunetelor...........................97
1. Respiraţia culorilor......................................97
2. Respiraţia sunetelor.....................................98
3. Etapa nr. 1: zona afectată.................................99
4. Etapa nr. 2: glandele endocrine.............................99
5. Etapa nr. 3: elemente asociate zonei afectate...................99
6. exemplul 1: bursită cronică...............................100
7. exemplul 2: durere de cap acută...........................103
Frecvenţa utilizării tehnicii...................................105
1. Ciclul de restaurare.....................................105
2. Ciclul de prevenire.....................................105
Mărturii..................................................
7. Reflexologia urechii şi tabelele sistemelor fiziologice..............110
Reflexologia urechii.........................................HO
Tehnica reflexologiei urechii..................................115
1. Modul de a masa.......................................115
2. Sfaturi practice........................................
Tablou de sisteme..........................................
Concluzie..................................................200
Bibliografie.................................................201
Index......................................................210
PREFAŢĂ
După ani în care psilianaliza şi derivatele sale ocupau aproape întregul
spectru al terapiei, asistăm acum la o proliferare şi o diversificare a
abordărilor şi tehnicilor. Autorii au trecut în revistă până la patru sute
dintre acestea. In fapt, miza este importantă, atât în plan economic, cât
şi politic. Nu avem decât să ne gândim la fondurile alocate pentru
pregătirea, studiile şi tehnicile utilizate pentru a realiza adaptarea
oamenilor la schimbări. Pe de altă parte, mass-media a contribuit la
popularizarea explicaţiilor şi intervenţiilor, doar că s-a discutat mai
mult în termeni de comunicare. Dar divergenţele dintre teoretizări,
practici, mediatori, forme, finalităţi, astfel suprapuse, lasă perplex
chiar şi un specialist, ca să nu mai vorbim de cel care nu este un
cunoscător în domeniu! Trebuia căutat un fir conducător.
Astfel, la mijlocul anilor '60, am început să căutăm legăturile şi
filiaţiile existente între activităţile terapeutice şi tehnicile utilizate în
Quebec pentru a veni în ajutorul copiilor care prezentau tulburări de
învăţare. Pentru a sesiza sensul profund al inspiraţiilor şi structurilor
fenomenologice decurgând unele din altele, s-a dovedit foarte curând
că trebuia depăşită eterna şi formala interdisciplinaritate pentru a
ajunge la un studiu intradisciplinar.
Aceasta ne-a condus să considerăm copilul obiectul preocupărilor
noastre, ca subiect şi, mai ales, ca ultim punct de referinţă.
Demersurile etologilor ne-au permis să înţelegem mai bine
competenţele perceptive, comportamentele, inter-acţiunile şi
comunicarea la copii. Confruntarea câtorva dintre aceste abordări şi
tehnici de intervenţie cu aceştia ne-a făcut să luăm cunoştinţă de
profilurile auditive şi vizuale în comunicare, la nivelul lor. Şi tot
copiii, cu deplină încredere, ni le-au relevat pe cele ale părinţilor lor,
ale familiei. Aşa cum alţi autori au încercat aplicarea acestor
observaţii în pedagogie, noi am căutat aplicarea lor în lumea adulţilor
pentru a cerne, de data aceasta mai bine, „Umanul în Sistem".
Astăzi, autoarea, reflexolog, le aplică în domeniul său şi, prin chiar
acest fapt, completează conceptul cu date concrete.
In această carte, vom vedea cum descrierea funcţionării creierului
permite o înţelegere mai clară a comportamentului interior şi a
gesturilor şi acţiunilor Hurtubise, R., „L'Humain dans le Systeme".
Editura Agence d'ARC, Montreal, 1982.
Lessoil-Lafontaine, B., „Gerer en auditif... ou en visuel?". Editura
Agence d'ARC, Montreal, 1986. exterioare. Considerând toate acestea,
iată ceea ce ne-a motivat să formulăm o explicaţie sub formă de model
şi ne-a permis să reunim şi, de ce nu, să rezumăm acest complex
computo, care este omul.
Momentul este bine ales pentru explicarea faptului că, deşi modelul în
cauză este bipolar, el nu se opreşte aici, ci, aşa cum este demonstrat în
această carte, el este multidimensional. La nivelul creierului, de
exemplu, există mai multe miliarde de neuroni în interacţiune
constantă şi comunicarea între ei nu se face numai în plan orizontal,
între cele două emisfere cerebrale şi diferitele lor regiuni, ci şi în plan
vertical, de la un etaj la altul. De altfel, pentru aceasta stau mărturie
diversele chestionare care au fost realizate acum cu scopul identificării
profilului neuro-senzorial, după modelul prezentat. De aici, la fiecare
palier evolutiv, apar diferenţe şi echilibre noi.
în această prefaţă am vrea, de asemenea, să atragem atenţia cititorului
asupra a două puncte şi să formulăm o urare dintre cele mai sincere.
în primul rând, cititorul trebuie să realizeze că o trecere în revistă a
literaturii va permite identificarea mai multor modele calificate ca
fiind bipolare. La ora actuală, mai multe cercetări sunt în desfăşurare,
numeroşi cercetători sunt pe cale de a-şi atinge scopul de a adapta mai
bine sistemele de gestionare a informaţiilor la om. Ne face mare
plăcere să încurajăm aceşti cercetători. Faptul că acest spirit
de competiţie este prezent şi motivant este bun şi util. Elementele
complementare care decurg din diversele modele aduc roade şi ne fac
să înţelegem mai bine acest computo uman.
în al doilea rând, cititorul trebuie să ştie că, pentru unii, modelul
persoanelor cu dominantă auditivă şi al celor cu dominantă vizuală
poate părea simplist... la prima vedere! Reproşul auzit cu această
ocazie este formulat de următoarea manieră: „Cum poate un model
atât de simplu să pretindă explicarea unui sistem atât de complex cum
este omul?"
Evident, prezenta carte oferă un răspuns la această întrebare-reproş.
Cât despre răspunsul nostru, acesta este dublu. Mai întâi, modelul
auditivilor şi vizualilor nu vrea să fie unul static, ci dinamic, şi se
bazează pe un ansamblu omogen de elemente situat între cei doi poH
extremi (scuzaţi pleonasmul!). De asemenea, este important de reţinut
noţiunea de „multidimensionalitate", care fost amintită şi fără de care
un cadru complex vizând explicarea computo-ului uman nu se
realizează şi nu se va putea realiza niciodată. De altfel, această
noţiune este bine ilustrată de către autor.
Ceea ce ne-a susţinut - şi continuă să ne susţină - este ideea că
modelul auditivilor şi vizualilor a deschis o uşăl Acum, în spatele
acestei uşi iniţiale vedem multe alte uşi, unele mai fascinante ca altele:
una intitulată neuropsihologia dezvoltării mentale, pedagogia
auditivilor şi vizualilor, alta numită manage-mentul şi aşa mai departe.
Este evident că scurta durată a vieţii noastre şi faptul că
lucrăm în sectoare disciphnare bine precizate nu ne permit personal şi
individual să studiem şi să spunem totul despre acest subiect. Devine,
deci, din ce în ce mai urgent ca profesiunile să conlucreze! Iată urarea
noastră. Rămânem întotdeauna uimiţi să auzim şi să citim explicaţii
separate şi, mai ales, „separatoare" legate de funcţionarea creierului,
de acest computo, explicaţii care sunt pur neurologice, sau pur
psihologice, sau pur psihiatrice şi aşa mai departe. De asemenea, avem
uneori impresia că metodele, mijloacele de descriere şi de explicare a
acestor fenomene sunt fie „hard", fie „soft".
Parcă am fi pe cale să primim explicaţii în sos informatic, cu
materialele specifice („hardware") şi logica sa („software"). Dar aşa
cum informaticianul cel mai neofit ar şti să ne spună, pentru a obţine o
înţelegere veritabilă a funcţionării unui computer, adică pentru a
formula un model care să descrie cum funcţionează creierul-computer,
este absolut indispensabil de a lua în considerare simultan cele două
elemente care concură aici: „hard"-ul şi „soft"-ul. Nu se poate
unul fără celălalt!
Cititorul va aprecia astfel mai bine obiectivul nostru. Prin intermediul
modelului auditivilor şi vizualilor nu încercăm să cantonăm în sânul
unei profesii sau unei discipline cunoaşterea şi înţelegerea computo-
ului uman, ci din contră: să reunim contribuţiile şi sprijinul tuturor,
independent de profesie, de şcoală, de activitate.
în materie de comportament, rămânem, din păcate adesea, observatorii
altora. Admirăm munca autorului, care a adus la lumină ceea ce ne
place să calificăm ca model totodată holistic şi holografic al creierului,
permiţându-ne în acelaşi timp să ne descoperim...
Raymond Lafontaine,
Neurolog,

Roland Hurtubise,
Profesor, ENAP.

15 octombrie 1988
Montreal şi Sillery
SUNTEŢI VIZUAL SAU AUDITIV?
JOC-CHESTIONAR
Acest chestionar are ca scop să determine care este emisfera
dumneavoastră cerebrală dominantă, stânga sau dreapta, şi, prin
aceasta, să aflaţi dacă sunteţi vizual sau auditiv.
PUNCTE DE URMAT:
A) Presupuneţi că trăiţi pentru prima dată în viaţă aceste situaţii.
B) Indicaţi prin A sau B alegerea dumneavoastră spontană.
Remarcă importantă: nu există răspunsuri bune sau răspunsuri proaste,
nu există decât acelea care sunt importante pentru dumneavoastră şi
care corespund profilului dumneavoastră.
C) Atunci când nu ştiţi ce răspuns vă convine, căutaţi care dintre cele
două corespunde primei dumneavoastră reacţii.

1-O voce puternică:

A - Vă indispune şi vă paralizează activitatea?
B - Vă lasă perplex (ce 1-a apucat?).

2-O voce slabă:

A-Vă indispune (ce efort trebuie să depun pentru a înţelege ce
spune!)?
B - Vă face sâ vă simţiţi în largul dumneavoastră (nu risc să mă fac
remarcat) ?

3 - Preferaţi să urmaţi un curs în timpul căruia:

A-Profesorul colaborează foarte puţin cu studenţii?
B - Profesorul colaborează mult cu studenţii?

4 - în faţa unui aparat nou aveţi tendinţa:

A - Să citiţi instrucţiunile de utilizare înainte de a-1 pune în funcţiune?
B - Să încercaţi să-I puneţi în funcţiune înainte de a fi citit
instrucţiunile de utilizare?

Note :
1. Pentru a uşura lectura acestui chestionar s-a utilizat doar
masculinul, care corespunde în acelaşi timp atât pentru feminin, cât şi
pentru masculin.
2. Acest chestionar, elaborat de către doamna Madeleine Turgeon, a
fost inspirat de cele ale domnului R.aymond Lafontaine şi domnului
Ivon Robert.
5 - Când aveţi o problemă, sunteţi mai întâi tentat să căutaţi:
A - Soluţii pe termen scurt?
B - Soluţii pe termen lung?

6 - Atunci când mergeţi undeva pentru prima dată, ce vă atrage

mai întâi atenţia?
A - Culorile (pereţi, mobilier, covoare etc.)?
B - Aspectul locului (formele şi dimensiunile încăperilor, mobilierului
etc.)?

7 - Dacă aşteptaţi o persoană şi aceasta întârzie:

A - Treceţi acest incident sub tăcere?
B - îi faceţi observaţie cu prima ocazie?

8 - Confruntat cu un eveniment imprevizibil (exemplu: o pană la

maşină), aveţi tendinţa:
A - Să fiţi supărat proporţional cu gravitatea evenimentelor?
B - Să fiţi foarte nervos şi tensionat?

9 - Dacă vă confruntaţi cu o problemă:

A - Vă gândiţi la soluţiile posibile înainte de a acţiona?
B - Treceţi spontan la acţiune, înainte de a vă gândi?

10 - Atunci când lucraţi, un zgomot neaşteptat (exemplu: soneria

telefonului) :
A - Vă deconcertează?
B - Nu vă deconcertează prea tare?

11 - Atunci când cineva vă vorbeşte:

A - Ţineţi să vă privească în ochi?
B - Nu ţineţi în mod deosebit?

12 - Preferaţi să acţionaţi:
A - Singur, cerând ajutorul la nevoie?
B - în grup, bazându-vă pe întrajutorarea mutuală?
13 - în faţa necunoscutului, sunteţi:
A - Mai ales intrigat?
B - Mai degrabă nervos?

14 - Când priviţi la televizor:

A - Faceţi comentarii cu voce tare?
B - Urmăriţi emisiunea vorbind cât mai puţin posibil?

15 - Pentru a vă destinde, aveţi tendinţa:

A - Să schimbaţi activitatea?
B - Să vă aşezaţi şi să meditaţi?

16 - în realizarea unui proiect, ce preferaţi să cunoaşteţi de la

început:
A - Scopul proiectului (de ce)?
B - Modul de realizare (cum)?

17 - Auzind un zgomot neobişnuit:

A - Vă duceţi să vedeţi de unde provine?
B - Rămâneţi liniştit, fără să vă preocupe prea mult?

18 - Pentru a ajunge la destinaţie:

A - Vă trebuie o schiţă?
B - O explicaţie verbală vă este suficientă?

19 - La o reuniune unde întâlniţi persoane necunoscute, vă

antrenaţi în discuţie:
A - Cu una sau două persoane în mod special?
B - Cu aproape toată lumea?

20 - Atunci când citiţi o carte:

A - Puteţi citi pasaje lungi, fără să vă pierdeţi concentrarea?
B - O citiţi pe bucăţi scurte?
21 - în faţa unei decizii:
A - Vă acordaţi timp să reflectaţi?
B - O luaţi cât mai rapid posibil?

22 - Aveţi tendinţa să exprimaţi ceea ce simţiţi:

A - Celor pe care îi întâlniţi în mod regulat?
B - Prietenilor intimi?

23 - Confruntat cu un eşec, aveţi tendinţa:

A - Să vă simţiţi responsabil?
B - Să căutaţi cauzele eşecului la dumneavoastră şi la alţii?

24 - Ce faceţi cu o cutie goală de carton:

A - O rupeţi înainte de a o arunca la gunoi?
B - înainte de a o arunca, fără să o stricaţi, o utilizaţi pe post de coş de
gunoi?

25 - Când vi se dă de lucru, preferaţi să vi se facă un plan:

A - Detaliat?
B - Schematic?

26 - Când vă simţiţi mai în largul dumneavoastră:

A - In situaţii concrete?
B - In situaţii ipotetice?

27 - Atunci când citiţi, sunteţi atent mai ales la:

A - Sensul a ceea ce este scris (fond)?
B - Maniera în care este scris (formă)?

28 - Confruntat cu o sarcină nouă, preferaţi:

A - Să vă familiarizaţi cu ea în mod concret şi practic?
B - Să asimilaţi teoria înainte de a trece la practică?
29 - Preferaţi proiecte:
A - Pe termen lung?
B - Pe termen scurt?
30 - Când vă urcaţi în montagnes russes:
A - Ţipaţi şi râdeţi nervos?
B - Strângeţi din dinţi?

31 - Atunci când o persoană nu vă zâmbeşte, vă întrebaţi mai

întâi:
A - Dacă este supărată pe dumneavoastră?
B - Ce-a apucat-o?

32 - Confruntat cu o situaţie stresantă, aveţi tendinţa:

A - Să deveniţi tensionat, nervos?
B - Să deveniţi îngrijorat, să încetiniţi ritmul?

33 - Atunci când cineva ridică vocea în timpul imei conversaţii:

A - Tăceţi sau schimbaţi subiectul?
B - Ridicaţi şi dumneavoastră vocea?

34 - O voce joasă şi gravă:

A - Nu vă deranjează?
B - în timp, vă oboseşte?

35 - Atunci când vorbiţi cuiva care nu vă priveşte în ochi:

A - Vă opriţi din vorbit?
B - Continuaţi să vorbiţi ca şi când nu s-ar fi întâmplat nimic?

36 - Cu ocazia unei reuşite:

A - Nu contaţi în mod special pe aprobarea anturajului?
B - Doriţi cu ardoare să primiţi feUcitări?

37 - Modul de aşezare a mesei şi de prezentare a felurilor de

mâncare:
A - Este foarte important pentru dumneavoastră?
B - Nu este foarte important pentru dumneavoastră?
38 - Dacă se întâmplă să displăceţi cuiva:
A - Aceasta vă face să deveniţi neliniştit şi dornic să vă împăcaţi cu
persoana respectivă cât mai repede posibil?
B - Nu este foarte important, îi puteţi schimba impresia mai târziu?

39 - în faţa unei pancarte pe care este scris „Nu atingeţi",

respectaţi:
A - Cu greu consemnul?
B - Cu uşurinţă consemnul?

40 - Vi se aduce un fel de mâncare; care va fi prima reacţie:

A-Ah! Ce bine arată!
B - Ah! Ce bine miroase!

41 - La volan:
A - Verificaţi dacă drumul este liber înainte de a da cu spatele?
B - începeţi să daţi cu spatele înainte de a verifica?

42 - în maşină, vă puneţi centura de siguranţă:

A - înainte de a porni?
B - Cu prima ocazie, după ce aţi pornit?

43 - Când faceţi ordine în sertare:

A - Goliţi conţinutul, pentru a ordona apoi obiectele?
B - Scoateţi obiectele unul câte unul, ordonându-le pe măsură ce le
scoateţi?

44 - Când sunteţi la volan:

A - Aveţi tendinţa să vă mutaţi de pe o bandă pe alta, să depăşiţi cât
mai multe maşini?
B - Vă încadraţi în fluxul de maşini?

45 - în ceea ce priveşte orele de masă:

A - Preferaţi să mâncaţi la ore fixe?
B - Doriţi să mâncaţi atunci când vă este foame?
Dacă vreţi să vă cunoaşteţi profilul, citiţi comentariile următoare.
Comentarii

VIZUAL
1-A
Crede că persoana care îi vorbeşte pe un ton ridicat este supărată pe el,
ceea ce îl împiedică să acţioneze.

2-A
Este indispus când o persoană îi vorbeşte pe un ton scăzut pentru că
trebuie să facă un efort suplimentar ca să înţeleagă.

3-B
Cum acţiunea este cea care îl conduce la reflecţie, îi place să schimbe
idei cu profesorul în timpul cursului; aceasta îl ajută să înţeleagă mai
bine materia predată. El trebuie să facă acele comen- tarii în momentul
în care îi vine ideea, dacă nu, va uita ceea ce voia să spună.

4-B
Acţiunea alimentează gândirea; el are nevoie să umble la butoanele
aparatului pentru ca gândirea sa să se pună în mişcare şi pentru a
înţelege astfel funcţionarea aparatului.

5-A
Orice problemă îl nelinişteşte şi vrea să găsească soluţii cât mai
repede posibil, chiar dacă greşeşte şi va fi obligat să se corecteze pe
parcurs.

6-A
De la început, atenţia îi este atrasă de tot ceea ce îl înconjoară. Nu-i
sunt suficienţi cei doi ochi pentru a vedea tot.

7-B
Se enervează şi se nelinişteşte când cineva este în întârziere şi nu se
abţine să i-o spună cu prima ocazie.
8-B
Orice eveniment care îi busculează programul îl enervează. Minutele
sale sunt numărate şi cea mai mică intervenţie neaşteptată îi provoacă
destule neplăceri.

9-B
Pentru că, la vizual, activitatea este cea care conduce la reflecţie, dacă
vrea să găsească o soluţie la problema sa, el trebuie să treacă la
acţiune (să vorbească, să scrie, să umble etc.) pentru a demara
procesul de gândire.

10-A
Un zgomot brusc îl deconcertează, pentru că îl face să-şi piardă şirul
ideilor. Nu îl poate relua în mod automat, căci nu prea mai ştie unde
rămăsese.

11-A
Informaţia vizuală are un loc privilegiat pentru el şi are nevoie ca
interlocutorul să-1 privească în ochi.

12-B
Mişcările şi cuvintele altora îi iniţiază procesul de gândire şi îi
alimentează acţiunea. Lucrul în grup îl stimulează mult.

13-B
Tot ce îi este necunoscut îl nelinişteşte şi îl face nervos, ceea ce îi
provoacă reacţii puternice.

14-A
Cum el „priveşte" la televizor, îşi permite destul de des să facă diverse
comentarii, fără să piardă şirul întâmplărilor.

15-A
Nu se poate consacra mult timp unei aceleiaşi ocupaţii: se
concentrează prea tare. Resimte cu regularitate nevoia de a
schimba activitatea pentru a se odihni,
16-B
Gândirea sa liniară are nevoie să cunoască modul în care trebuie să
ducă la îndeplinire sarcina. Să cunoască pas cu pas, de la A la Z, ce
are de făcut este ceea ce îi este necesar vizualului.

17-A
Informaţia vizuală este importantă. In general, el se ridică efectiv
pentru a merge să „vadă" sursa zgomotului.

18-A
Pentru el, o imagine valorează cât o mie de cuvinte şi un plan cât o
mie de explicaţii. Poate paria că va rătăci drumul, dacă nu şi-a notat
indicaţiile.

19-B
Vrea să cunoască fiecare dintre persoanele prezente. Comunicarea
armonioasă cu ceilalţi este esenţială. El îşi doreşte cu ardoare o mai
bună comunicare între oameni.

20-B
Atunci când citeşte, este foarte concentrat, ca în orice altă activitate.
Creierul său nu poate suporta mult timp o astfel de presiune şi
părăseşte complet textul pentru a urmări o idee, care îi va sugera o alta
şi aşa mai departe.

21-B
Ia repede o decizie şi trece la acţiune. A acţiona cât mai rapid posibil
este un imperativ pentru emisfera cerebrală stângă.

22-A
Pentru el, a exprima ceea ce simte înseamnă a se elibera de tensiuni.
Astfel, are tendinţa de a vorbi anturajului despre problemele sale.

23-A
Se consideră responsabil de eşecul său şi se întreabă ce a făcut pentru
a ajunge aici.
24-B
Pentru vizual, recipientele sunt importante şi nu îi place să le
distrugă. în plus, el le reutilizează, atunci când este posibil.

25-A
Din cauza tipului său de raţionament liniar şi secvenţial, el preferă un
program prestabilit în cele mai mici detalii.

26-A
Acţiune, mereu acţiune! îi plac situaţiile concrete, care îl vor conduce
- fiţi fără grijă - la idei abstracte importante.

27-B
Urmăreşte forma textului (gramatica, sintaxa, vocabularul) în aşa
măsură încât, uneori, pierde din vedere fondul.

28-A
Pentru vizual, lucrând devii făurar. El preferă să se familiarizeze cu o
treabă, apucându-se efectiv să o facă.

29-B
Se simte în largul său implicat în proiecte pe termen scurt, pentru că
poate să-şi exprime rapid întregul potenţial.

30-A
Ţipă şi râde pentru a-şi elibera ten- siunile. Ce bună supapă pentru
vizual!

31-A
„Ce i-am făcut?" El se simte adesea vinovat în prezenţa unei persoane
care nu îi zâmbeşte.

32-A
Devine nervos, are ticuri, ceea ce îl ajută să-şi descarce puţin
tensiunile.
33-B
Vorbeşte la fel de tare ca şi celălalt pentru a se face auzit. De altfel, a
vorbi îi face bine: se eliberează astfel de tensiuni.

34-B
Persoanele cu voce joasă şi gravă îl obosesc cu timpul, fiindcă a le
asculta necesită un efort mărit de concentrare.

35-A
Se opreşte din vorbit pentru că se gândeşte că nu este ascultat.

36-B
Nu întotdeauna sigur de el, are nevoie de felicitările anturajului pentru
a gusta cu adevărat reuşita.

37-A
O masă frumos aranjată şi feluri de mâncare bine prezentate îi
stimulează papilele gustative şi îi măresc apetitul.
38-A
Are absolută nevoie să placă. A displăcea îl face să fie neliniştit,
nervos. Dacă va crede că a displăcut cuiva, va face tot posibilul pentru
a schimba părerea persoanei ofensate.

39-A
Respectă cu dificultate acest consemn; mâinile sale fiind prelungirea
ochilor, ele îl ajută să se familiarizeze mai bine cu articolele
prezentate.

40-A
Cum el cuprinde universul cu ochii, va exclama: ,Ah! Ce frumos!"

41-B
Totdeauna grăbit (acţiunea precedă gândirea), el începe să dea cu
spatele înainte de a verifica dacă nu există obstacole în drumul său.
42-B
Bineînţeles, el va porni la drum înainte de a se gândi să-şi pună
centura de siguranţă; o va face cu prima ocazie.

43-A
Cum pentru el conţinutul este mai puţin important, îl răstoarnă pe tot
de la început, apoi pune lucrurile în ordine unul câte unul.

44-A
Circulaţia este întotdeauna prea lentă pentru gustul său; astfel, el îşi
permite să facă tot posibilul pentru a ajunge mai repede la destinaţie.

45-A
A trăi pentru a mânca! Iată o axiomă care i se potriveşte bine. în
general, vizualului îi place să mănânce la ore fixe şi sare cu greu peste
o masă. In plus, emoţiile îi cresc apetitul.

AUDITIV
1-B
Nu se simte neapărat vizat, dar se întreabă de ce acea persoană
vorbeşte aşa de tare.

2-B
Este fericit când o persoană îi vorbeşte pe un ton scăzut pentru că
astfel nu riscă să se facă remarcat.

3-A
Preferă să nu întrerupă profesorul, pentru a-şi putea face o idee de
ansamblu asupra subiectului. El pune întrebări în timpul pauzei sau la
sfârşitul cursului.

4-A
Având nevoie de reflecţie înainte de acţiune, el va citi cu atenţie
manualul de utilizare înainte de a folosi un aparat nou.
5-B
Pentru el, orice problemă merită o soluţie, dar nu oricare. De aceea,
înainte de a întreprinde ceva, îşi acordă timp să reflecteze şi să o
găsească pe cea mai potrivită.

6-B
Cel mai important pentru el este ambianţa şi atmosfera locului unde se
află; ele îi vor influenţa comportamentul.

7-A
Se impacientează când cineva întârzie. încearcă totuşi să găsească o
explicaţie logică şi aşteaptă să i se spună motivul întârzierii.

8-A
Evident, nu este prea fericit în faţa unui lucru neaşteptat, dar nu este
contrariat peste măsură. El se apucă imediat să caute o soluţie adaptată
noii situaţii.

9-A
La auditiv, reflecţia este cea care conduce la acţiune. El trebuie mai
întâi să reflecteze asupra problemei.

10-B
Un zgomot brusc nu îl deranjează prea tare, pentru că modul său de a
se concentra este difuz. îşi reia cu uşurinţă şirul ideilor, fiindcă îşi
aminteşte, în mare, unde rămăsese.

11-B
Pentru el informaţia auditivă este primordială şi nu are nevoie să fie
privit în ochi când i se vorbeşte.

12-A
Adesea, mişcările şi cuvintele altora îl zăpăcesc. Astfel, el preferă să
lucreze singur, chiar dacă, la nevoie, cere ajutorul.
13-A
Nu se pierde în faţa necunoscutului, încearcă să nu acorde prea mare
importanţă la ceea ce i se întâmplă şi aşteaptă să vadă cum va evolua
situaţia.

14-B
Cum el „ascultă" televizorul, se abţine cât mai mult posibil să facă
diverse comentarii care l-ar putea face să piardă şirul.

15-B
Are nevoie să se oprească pentru a se destinde. El poate astfel să-şi
acorde timp de gândire şi să-şi pună ordine în idei, înainte de a relua
activitatea.

16-A
Gândirii sale circulare îi place să cunoască obiectivele de atins. Dacă
le consideră valabile, va dori apoi să cunoască modul de a le realiza.

17-B
în general, el rămâne acolo unde se află. Auzul îi permite să depisteze
destul de uşor de unde provine zgomotul şi de ce natură este.

18-B
Cum urechea analizează sunetele pentru a înţelege sensul, a asculta o
exphcaţie îi este suficient, în general, pentru a ajunge la destinaţie.

19-A
Preferă să discute cu una sau două persoane în particular. Astfel, se va
angaja în lungi conversaţii, care îi vor permite să cunoască mai
personal, mai intim acele persoane. El doreşte cu ardoare o mai bună
comunicare a omului cu mediul înconjurător.

20-A
Atenţia sa este bună, dar mai puţin intensă decât a vizualului. El poate,
deci, citi mult mai mult timp fără să îşi piardă capacitatea de concen-
trare, pentru că ritmul undelor sale cerebrale este mai puţin rapid.
21-A
îşi acordă timp pentru a analiza toate aspectele unei probleme înainte
de a lua orice fel de decizie. A reflecta înainte de a acţiona este o
necesitate pentru emisfera cerebrală dreaptă.

22-B
A vorbi despre ceea ce simte îi cere un efort. O va face mai degrabă
rar şi doar prietenilor intimi.

23-B
Nu se consideră neapărat şi în totalitate responsabil de eşecul său şi
caută cauzele (la el şi la alţii).

24-A
Pentru auditiv, conţinutul este important. El consideră că o cutie
goală şi-a îndeplinit funcţia şi o rupe fără remuşcări pentru a ocupa cât
mai puţin loc în coşul de gunoi.

25-B
Din cauza tipului său de raţionament circular, el preferă un plan
modificabil în funcţie de circumstanţe. Detaliile îl incomodează,
fiindcă îi paralizează acţiunile.

26-B
îi place să aibă timpul să reflecteze la o problemă, să ia în considerare
toate ipotezele, bazându-se pe experienţă, înainte de a întreprinde
ceva.

27-A
Fondul contează pentru el. Dacă ideile exprimate îi par valabile, poate
scuza inabilitatea autorului în alegerea cuvintelor.

28-B
Auditivul nu se lansează niciodată într-o acţiune fără să o cunoască.
Nu se simte cu adevărat în largul său implicat într-o acţiune a cărei
teorie nu a asimilat-o complet.
29-A
Se simte în largul său implicat în proiecte pe termen lung, pentru că
poate să-şi dea întreaga măsură a capacităţilor sale.

30-B
Strânge din dinţi şi, mai ales, nu strigă. Aceasta riscă să-i exacerbeze
tensiunile.

31-B
„Ce este cu el astăzi?" El rămâne perplex când o persoană nu îi
zâmbeşte, dar nu are tendinţa să ia vina asupra lui.

32-B
încetinind ritmul, îşi acordă timp să reflecteze. El devine mai puţin
tipicar şi poate mai bine să evalueze situaţia în ansamblu.

33-A
Sau tace pentru a evita confruntarea, sau schimbă subiectul, făcând o
diversiune pentru a se feri să ridice la rândul său vocea.

34-A
îi plac persoanele care au o voce gravă şi joasă; acestea nu atrag
atenţia asupra lui şi nu sunt punctul de interes al asistenţei.

35-B
Continuă să vorbească, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic, pentru că
nu are nevoie ca interlocutorul să-1 privească.

36-A
Nu are cu adevărat nevoie de aprobarea celorlalţi pentru a savura
reuşita, fiindcă este capabil să se autoevalueze cu o anumită obiec-
tivitate şi să se felicite când o merită.

37-B
îi place să vadă o masă bine aranjată, dar fără ca aceasta să-i stimuleze
cu adevărat apetitul. O aromă plăcută o va face cu siguranţă.
38-B
Vrea să placă, dar dacă se întâmplă să displacă, nu va face o dramă din
aceasta. Va aştepta o ocazie favorabilă pentru a pune lucrurile la
punct.

39-B
Respectă cu oarecare uşurinţă acest consemn. A vedea fără să atingă îl
satisface pe deplin, fiindcă, graţie spiritului său de sinteză, îşi face
repede o idee despre articolele prezentate.

40-B
Auditivul are un nas fin. Dacă i se aduce un fel de mâncare
ademenitor, îl va adulmeca şi va spune: ,Ah! Ce bine miroase!"

41-A
Condus de prudenţa sa naturală (gândeşte înainte de a acţiona), îşi
acordă timp să verifice drumul înainte de a începe să dea cu spatele.

42-A
Gândind mereu, el îşi va prinde centura înainte de a pune vehiculul în
mişcare. Vrea să se pună astfel în gardă pentru orice eventualitate.

43-B
Cum pentru el conţinutul este foarte important, el ia lucrurile unul câte
unul şi le ordonează pe categorii înainte de a le repune în sertar.

44-B
Cu paşi mici se ajunge departe şi, orice ar fi, el urmează fluxul de
maşini.

45-B
A mânca pentru a trăi! Acest enunţ i se potriveşte. Dacă ar putea, n-ar
mânca decât atunci când i-ar fi foame. Când trece prin perioade
dificile, îşi pierde apetitul.
 INTRODUCERE

Dialog între cele două

emisfere cerebrale
Un bărbat numit Ananda căuta ceva pe jos, în apropierea unui felinar
aprins, când un prieten trecu pe acolo.
— Ce ai pierdut, Ananda? întrebă el.
— Cheia, spuse Ananda.
Prietenul se aplecă la rândul său şi amândoi se puseră pe căutat. După
un timp, prietenul întrebă:
— Mai exact, unde ai pierdut-o?
— în casă.
— Atunci de ce o cauţi aici, Ananda?
— E mai lumină aici decât în casă, răspunse el.
Această anecdotă vă va face probabil să râdeţi sau să ridicaţi din
umeri. Cum este posibil să găseşti o cheie pierdută în interiorul unei
case aflate în obscuritate, căutând-o pe trotuarul luminat de un felinar?
Este un nonsens, este ilogic. Dacă pierd o cheie în casă, o caut în casă,
şi dacă o pierd afară, pe stradă, o caut afară, pe stradă; este sigur. Of!
Logica este satisfăcută şi fericită de a fi repus lucrurile la
locul lor. în acelaşi timp, emisfera cerebrală stângă este satisfăcută de
interpretare şi încetează să mai caute această cheie de negăsit (pentru
ea). Aceasta este emisfera cerebrală sinonimă clarităţii şi care posedă
mecanisme de gândire pe care le cunoaştem într-un sens formal şi
putem să le rostim.
Pe de altă parte, emisfera cerebrală dreaptă este asociată obscurităţii,
cu mecanisme de gândire care par ciudate în anumite cazuri (cel puţin
în „ochii" emisferei cerebrale stângi).
Am publicat în 1980 o primă carte despre reflexologie intitulată: Să
descoperim reflexologia, şi o a doua în 1985 având ca titlu Energie şi
reflexologie, unde au fost abordate noţiunile de reflexologie a
picioarelor şi mâinilor, ca şi noţiunile fundamentale despre polaritate.
Am ajuns să redactez această a treia carte datorită unei întrebări
simple (în aparenţă), pusă de o persoană care participa la unul dintre
atelierele mele de reflexologie: „Cum poate fi practicată reflexologia
asupra capului, respectând în acelaşi timp polaritatea fiecărei emisfere
cerebrale?"
Nu am găsit răspunsul adecvat, fiindcă tocmai devenisem conştientă
că spiritul meu era mai degrabă în obscuritate decât în lumină în ceea
ce priveşte emisferele cerebrale şi reflexologia capului.
Bineînţeles, aveam noţiunile elementare de anatomia şi fiziologia
creierului învăţate la şcoală. îmi făcuse plăcere, cu câţiva ani în urmă,
să studiez creierul si sistemul nervos după cartea de anatomie a lui
Wynn Kapit şi Lawrence M. Elson'.
Cu toate acestea, cunoştinţele intelectuale acumulate (emisfera
cerebrală stângă) îmi erau aproape inutile în viaţa cotidiană.
Pentru emisfera cerebrală stângă este foarte reconfortant să cunoască
anumiţi termeni ca: mezencefal (creierul posterior) sau telencefal
(creierul anterior); dar cum să reuşeşti să părăseşti regatul emisferei
cerebrale stângi pentru a intra în ce! al emisferei drepte? Cum să
utilizezi aceste noţiuni pentru a intra cu adevărat în comunicare cu
oamenii şi cu lucrurile?
Căutaţi şi veţi găsi! Bateţi sivi seva deschide! Cereţi şi veţi primi! Am
început să fac cercetări şi, citind o carte scrisă de Betty Edwards", am
simţit, deodată, energia trecând din emisfera stângă în emisfera
dreaptă şi mi-am descoperit un talent necunoscut: acela de a şti să
desenez. Tocmai părăsisem zona luminată de felinar (emisfera stângă)
pentru a intra în casa aflată în obscuritate (emisfera dreaptă), unde se
găsea cheia unei lumi pline de promisiuni şi bogăţii fabuloase.
Nu am fost mirată peste măsură de a fi trăit această experienţă, în
aparenţă surprinzătoare. Realitatea îmi părea atât de evidentă, atât de
simplă, încât aveam impresia de a o fi cunoscut dintotdeauna şi, totuşi,
cu câteva minute înainte, nu puteam desena, orice ar fi fost.
Dintotdeauna, (involuntar, bineînţeles), mi-ani amputat această
posibilitate de a desena. Această descoperire neaşteptată m-a încurajat
să-mi continuu cercetările şi meditaţia asupra acestui domeniu. Am
fost ajutată puternic de culegerile de notiţe despre cele două emisfere
cerebrale publicate de un profesor din Montreal: domnul Ivon Robert
şi, de asemenea, de cărţile despre persoanele cu predo-minanţă
auditivă şi cu predominanţă vizuală scrise de dr. Raymond Lafontaine.
Cum poate un lucru evident să ne apară uneori ca o revelaţie? Un
lucru este cert: nu „ştim" ceea ce „ştim" sau, mai exact, emisfera
stângă nu poate enunţa explicit ceea ce emisfera dreaptă ştie implicit.
Prima are un mecanism de gândire liniar, secvenţial, analitic, pe care îl
cunoaştem bine (zona luminată) şi a doua posedă un mecanism de
gândire holistic, relaţional şi sistemic, pe care îl cunoaştem foarte
puţin (zona obscură).
Se produce o „revelaţie" atunci când emisfera dreaptă comunică ştiinţa
sa emisferei stângi.
Trebuie să ne cunoaştem emisfera cerebrală dominantă pentru că
trebuie să ieşim de sub dominaţia acesteia şi să ne folosim oricând de
bogăţiile fabuloase ale celeilalte emisfere pe care avem tendinţa să o
sub-utilizăm. Pentru a găsi un răspuns satisfăcător la aceste probleme,
vă invit să urmaţi, etapă cu etapă, demersul propus de această carte
(procedeul liniar al emisferei stângi) şi să trăiţi fiecare etapă, simţind-
o, gustând-o cu întregul corp (procedeul circular al emisferei drepte).
Pentru a reuşi, o respiraţie lentă şi profundă vă va fi un ajutor preţios.
Vom vedea în primele capitole câteva noţiuni de anatomie a
creierului, care sunt rolurile fiecăreia dintre cele două emisfere
cerebrale şi cum putem determina care este emisfera dominantă. Vom
studia apoi ce consecinţe poate avea această dominantă asupra
comportamentului fiecăruia dintre noi. Orice fiinţă omenească, până şi
cea mai echilibrată, are o dominantă cerebrală şi este foarte interesant,
chiar esenţial, de a o cunoaşte pentru a înţelege propriul
comportament şi pe cel al altora şi, mai ales, pe al celor care nu au
aceeaşi emisferă dominantă ca a noastră.
Capitolele următoare ne vor arăta cum să călătorim, după dorinţă, de
la o emisferă la alta. Când această călătorie se face armonios, putem să
înţelegem mai bine viaţa sub toate aspectele sale.
Faptul că fiecare dintre noi are o dominantă cerebrală m-a condus la
ideea că tehnicile de reflexologie ar fi mai eficace dacă ele ar fi
adaptate profilului fiecăruia dintre noi. Graţie fericitului mariaj dintre
raţiunea şi intuiţia mea, am elaborat o reflexologie inedită, care
răspunde acestor criterii. V-o prezint în ultimele capitole, sub câteva
aspecte principale:

1 - Armonizarea meridianelor:
Armonizarea meridianelor permite eliminarea fobiilor şi echilibrarea
emoţiilor. Regiunea creierului care coordonează activităţile emotive
(sistemul limbic) are o putere enormă asupra bunei funcţionări a
emisferelor cerebrale. Graţie tehnicii ce v-o propun, cei care sunt
copleşiţi de fobii de 20,30, chiar 50 de ani, pot sa se debaraseze de ele
o dată pentru totdeauna, cu o uşurinţă deconcertantă şi o rapiditate
surprinzătoare (trei minute). După experimentarea tehnicii de corecţie
a fobiilor, veţi fi convins de eficacitatea sa, adesea spectaculoasă. în
plus, ea are avantajul de a fi rapidă, nedureroasă şi cu efecte durabile.

2 - Respiraţia culorilor şi respiraţia sunetelor:

Respiraţia culorilor şi respiraţia sunetelor sunt două tehnici gemene, la
fel deeficace şi una şi alta, dar concepute pentru grupuri de persoane
diferite. Respiraţia culorilor acţionează mai bine dacă emisfera stângă
este cea dominantă, altfel spus pentru vizuali, iar respiraţia sunetelor
acţionează mai bine dacă emisfera dreaptă este dominantă, altfel spus
pentru auditivi.
Efectul acestor tehnici este foarte rapid. Trebuie, deci, utilizate cu
toată atenţia şi cu tot respectul pe care îl merită, altfel ele ar putea da
rezultate contrare celor scontate. Folosite cu discernământ, ele vor da
rezultate benefice, adesea ma; mari decât cele sperate.
în plus, ele au un avantaj deloc de neglijat: nu este nici măcar necesar
si credeţi în ele pentru ca acţiunea să fie eficace. Nu trebuie decât să
urmărit conştiincios aplicarea diferitelor etape. Şi, mai ales, nu uitaţi
să respiraţi bine. Este cheia succesului acestor tehnici.

3 - Reflexologia urechii:
Cum ştiţi, auriculoterapia există de un anumit număr de ani şi
cartografierea punctelor urechii a fost deja realizată de eminenţi
auriculoterapeuţi. Totuşi, air, ameliorat această tehnică ţinând cont de
dominanta cerebrală. Astfel, utihzare; ei este uşurată şi eficacitatea
înzecită.
Această carte are ca scop principal de a permite fiecăruia să aibă
relaţii mai armonioase cu el însuşi şi cu ceilalţi, întrucât cele două
emisfere vor putea întreţine dialoguri bogate, sănătoase şi fericite.

1. CELE TREI COMPUTERE

BIOLOGICE
Este totuşi curios, spunea Henri Laborit*, că se cere un permis pentru
a conduce un automobil şi nu se cere permis pentru a conduce propriul
creier, care este o maşină mult mai complicată, dar care se supune
unor legi relativ simple. Cunoaşterea funcţionării creierului permite o
acţiune mai eficace asupra mediului înconjurător.
După părerea domnului P. D. MacLean**, creierul este o asociere de
trei computere biologice, fiecare având propria inteligenţă, propriul
sens al timpului, propriul sens al spaţiului, propria memorie, propriile
funcţii motrice şi active.
Aceste computere biologice sunt următoarele: complexul reptilian,
sistemul limbic şi neocortexul.

COMPLEXUL REPTILIAN
Complexul reptilian cuprinde cerebelul, bulbul rahidian, protuberanta
anulară, mezencefalul (ultimele trei formând trunchiul cerebral, numit
şi sistem reticular), diencefalul (epifiza, hipofiza, talamusul,
hipotalamusul şi nervii optici).
Este creierul cel mai primitiv, el există începând de la reptile; este
vocea corpului în creier. Complexul reptilian este sediul:
1. Reglării funcţiilor vitale: frecvenţa cardiacă, presiunea arterială,
circulaţia sângelui în vase, ritmicitatea respiratorie, calibrul bronhiilor,
funcţia digestivă, temperatura internă, sistemul veghe-somn-vis,
reglarea glandelor endocrine (funcţii asigurate de către trunchiul
cerebral).
2. Automatismelor înnăscute: foamea, setea, instinctul de
supravieţuire, activitatea sexuală, fecunditatea, lactaţia etc. (funcţii
asigurate de către trunchiul cerebral).
3. Concentrării atenţiei de manieră selectivă şi filtrării selective a
mesajelor senzoriale trimise spre creier (funcţii asigurate de către
trunchiul cerebral).
4. Coordonării întregii activităţi musculare: echilibrul şi simţul
poziţiei, controlul tonusului muscular (funcţii asigurate de către
cerebel).
Figura 1 Creierul trinic
A. Cerebel
B. Trunchi cerebral
C. Circumvoluţia şi nucleul hipocampic
D. Sept
E. Tubercuh mamilari
F. Nuclei amigdalieni
G. Corp calos
H. Emisfera stângă
5. Presupus al unui anumit număr de comportamente genetice
dobândite: imitarea, căutarea unui habitat, simţul teritoriului (aşezare
şi apărare), vânătoarea, împerecherea şi stabilirea unei ierarhii sociale,
ritualuri şi comportamente repetitive.
6. Motivaţiei şi instinctului din cauza controlului exercitat de către
hipotalamus şi hipofiză asupra senzaţiilor de plăcere şi durere şi
asupra reacţiilor de stres şi frică.
7. Convergenţei tuturor informaţiilor senzoriale şi senzitive. El le
regrupează şi le triază după ariile cortexului specializate în analiza
fiecărui tip de informaţie (aria vizuală, aria auditivă etc.), (funcţii
asigurate de către talamus).
Este un computer central, ţinut la curent în orice moment asupra stării
organismului; el transmite, dacă este necesar, aceste informaţii
celorlalte părţi ale creierului. Este cu adevărat vocea corpului în creier,
cea care dă valoare argumentelor biologice în alegerea modului de
acţiune.
Figura 2 Structura complexului reptilian
A. Protuberanta anulară
B. Bulbul rahidian
C. Mezencefalul
D. Cerebelul
E. Hipofiza
F. Hipotalamusul
G. Talamusul

A+B+C = Trunchiul cerebral sau sistemul reticular.

Figura 3 Structura sistemului limbic

SISTEMUL LIMBIC SAU MAMALIAN

(placa turnantă a creierului)
Cântăreşte aproximativ 300 de grame şi apare progresiv la mamifere,
îmbracă efectiv creierul reptilian. Acest sistem este legat la
hipotalamus şi cortex şi este branşat în derivaţie la toate informaţiile
aferente, senzitive senzoriale. El cuprinde septul şi regiunea septală,
nucleii amigdalieni, tuberct mamilari, circumvoluţiunile şi nucleii
hipocampici. Are două funcţii capitale:

1. Este un selector:
Pornind de la nevoile organismului, el selecţionează din mediul
înconjură ceea ce este apt a-1 satisface. Creierul limbic este
responsabil de selecţia Si arhivarea faptelor. Exemplu: Sunt afară, la
soare. Mi-e cald şi mi-e sete. Pe o masă se găsesc arahide, curmale şi
apă. Automat, iau mai întâi apa şi aceasta ca urmare a unuia dintre
cele două demersuri mentale:
- Tehnica analitică, ce conduce la obţinerea, prin condiţionare, de
răspunsuri specifice (exemplu: 4 ori 6 fac 24). Această tehnică este
proprie emisferei stângi.
- Tehnica sistemică, ce constă în percepţia intuitivă a relaţiilor,
organizarea şi schematizarea informaţiilor.
După numeroase experienţe, sistemul limbic îmi permite să ştiu, nu
numai că trebuie să aleg un lichid pentru a-mi astâmpăra setea, dar,
mai ales, ce lichid trebuie să aleg. Aici era vorba despre apă - este
bine; dar dacă ar fi fost whisky, care îmi făcuse deja rău cu mai mulţi
ani în urmă, probabil m-ar fi avertizat de la prima înghiţitură.

2. Este o memorie:
Capacitatea sa de înregistrare este egală cu forţa emoţiei sau senzaţiei
resimţite în momentul în care experienţa a fost trăită. Exemplu: Mi-aş
aminti cu dificultate ce am făcut acum o săptămână, dacă lucrurile
întâmplate s-au înscris în cotidian; în acelaşi timp, mi-aş aminti cu
acuitate o ieşire foarte agreabilă de acum mai multe luni cu prietenul
sau prietena mea.
Criteriile de selecţie şi de memorizare sunt diferite pentru emisfera
stângă şi cea dreaptă a creierului. Prima este puternic motivată de
emoţii şi a doua de senzaţii.
în concluzie, creierul limbic intervine în toate stadiile tratării
informaţiei:
- Selecţia informaţiei, ceea ce ne conferă un spirit critic;
- Reflecţia asupra acestei informaţii;
- Motivaţia pentru a trece la acţiune;
- Memorizarea rezultatelor sub formă de reuşită sau eşec: această
experienţă poate fi repetată sau, din contră, trebuie evitată data
următoare.
în acelaşi timp, creierul limbic este tributar interpretării
evenimentului, făcută de neocortex.
NEOCORTEXUL
Este ultimul creier născut în cursul evoluţiei. Ocupă 85% din volumul
creierului şi se compune din mai mult de 10 miliarde de neuroni,
fiecare fiind conectat de mai mult de 100.000 de ori cu ceilalţi.
Cântăreşte între 1100 şi 1200 grame.
Neocortexul are două funcţii importante:
1- Memorizarea:
Experienţa trăită selecţionată de către creierul limbic şi înmagazinată
sub formă biochimică în neuronii neocortexului.
2- Reflecţia şi raţiunea:
Reflecţia este posibilă graţie conexiunilor neuronilor între ei,
conexiuni care permit asocierea faptelor stocate în memorie.
Neocortexul este repartizat în două emisfere, stângă şi dreaptă. La
mamiferi; aceste două emisfere funcţionează împreună, în acelaşi fel.
Neocortexul permit animalelor să aibă o anumită viaţă socială; ele pot
să comunice prin semne vizual sau prin ţipete, să se avertizeze de
prezenţa unui pericol, unui ochi de apă, hranei
La om, cele două emisfere au dobândit funcţii diferite şi
complementare.
Fiecare emisferă posedă propriul limbaj, propria memorie, propriul
colorit emoţional sau senzorial al faptelor.
Emisfera stângă este analitică; este specializată în funcţii complexe:
citit vorbit, numărat, gândit, analizarea detaliilor, stabilirea relaţiilor
cauză-efect. El controlează partea dreaptă a corpului.
Emisfera dreaptă este sistemică; ea este cea care permite recunoaştere,
globală a situaţiei, percepţia ei în ansamblu şi atribuirea unei
încărcături emoţionale sau senzoriale. Ea guvernează gândirea
concretă şi reprezentarea reală a faptelor. Controlează partea stângă a
corpului.
Aceste două emisfere cu egală importanţă sunt complementare. Ele
sunt unit prin corpul calos, care permite fiecăreia să-i comunice
celeilalte informaţia sa.
Fiecare piesă a acestui prodigios ansamblu aduce posibilităţi noi în
slujba aceluiaşi imperativ vital de bază: a se adapta, adică a acţiona
pentru a face faţă pericolelor din mediul înconjurător, a acţiona pentru
a ameliora fără încetare condiţiile de viaţă, pentru satisfacerea
nevoilor şi pentru a profita de evenimente.
O întâlnire amicală:
Exemplul 1: Mă întâlnesc cu o prietenă; emisfera dreaptă îmi permite
săghicesc starea de spirit: este bine dispusă sau nu, veselă sau tristă
etc, ceea ce îmi indică modul de a o aborda şi de a o asculta. Emisfera
stângă va detalia aspectul ei exterior (coafura, culoarea hainelor,
bijuterii etc.) şi îmi va permite să converseze cu uşurinţă cu ea.
Picătura care umple paharul:
Exemplul 2: Pierre ajunge cu întârziere la birou. Şeful îşi priveşte
ceasul şi îi atrage atenţia că este ora 9 şi 22 de minute (emisfera
stângă).
— De ce ai întârziat în dimineaţa aceasta?
— Am avut o pană la maşină.
— A cincea anul acesta! Fără a socoti înmormântările, vizitele la
medic, la dentist. 12 întârzieri în tot acest an. Este mult! (emisfera
stângă).
— Ce vreţi? Nu este vina mea. Nu pot să fac nimic dacă maşina mea
are pene dacă au fost decese în familia mea şi dacă a trebuit să merg la
medic şi la dentist!
Directorul, furios, îl fulgeră din priviri şi îi spune:
— Nu vei avea următoarea mărire de salariu... Şi dacă nu eşti
mulţumit, uşa este deschisă.
Ce se petrece în creierul şefului? El a înmagazinat în memorie
numeroasele întârzieri ale lui Pierre. Nu este prima oară (emisfera
dreaptă), se fac chiar 12 întârzieri (emisfera stângă). în plus, el
exercită o influenţă proastă asupra celorlalţi angajaţi (emisfera
dreaptă) şi aceasta conduce la pierderi financiare pentru companie
(emisfera stângă). Scuzele puţin valabile ale lui Pierre provoacă
enervarea şefului (emisfera stângă); situaţia a durat destul (emisfera
dreaptă); trebuie acţionat (emisfera stângă).
Această acţiune va provoca două reacţii:
1 - Una în organismul şefului:
creşterea ritmului cardiac, accelerarea ritmului respirator, constricţia
stomacului.
2 - Una în mediul înconjurător:
fără mărire de salariu pentru Pierre.
Din cauza încărcăturii sale emoţionale (pozitivă şi negativă), sistemul
limbic va înregistra şi memoriza pe termen lung rezultatele acestei
acţiuni.
Ulterior, le va putea utiliza pentru ca acest gen de situaţie să nu se mai
producă.
(Data viitoare voi acţiona cu mult înainte ca un angajat să întârzie de
12 ori!)
Pe scurt, informaţia:
- intră în sistemul limbic (1), care o îndrumă spre emisferele dreaptă şi
stângă (2);
- efectuează un du-te - vino de la o emisferă la alta, graţie corpului
calos (3); se materializează într-o acţiune, dacă încărcătura emoţională
este suficientă (4);
- provoacă reacţii în organism (4);
- este memorizată de către sistemul limbic (5).
în lumina celor prezentate, suntem forţaţi să constatăm că trebuie să
existe o comunicare continuă între emisferele cerebrale stângă şi
dreaptă, dacă vrem să luăm o decizie adaptată circumstanţelor. Se
poate chiar adăuga, cu certitudine, că dacă fiecare emisferă îşi va juca
rolul cât mai bine, vom putea spera să avem o idee justă, o exprimare
justă şi o acţiune justă.

SĂ REŢINEM CĂ:
Posedăm trei computere biologice:
1. Complexul reptilian. El integrează datele de ordin fiziologic.
2. Sistemul limbic. El integrează datele de ordin emoţional.
3. Neocortexul. El integrează datele de ordin intelectual.
Figura 4 Schemă ilustrând funcţionarea creierului
 2. FUNCŢIILE EMISFERELOR
CEREBRALE STÂNGĂ SI DREAPTĂ
înainte de a cunoaşte mai în detaliu funcţiile emisferelor cerebrale
stângă şi espectiv dreaptă, credem că este util să vă dăm câteva cifre
interesante despre creierul uman. Primul vertebrat înzestrat cu creier a
apărut acum aproximativ 450 milioane de ani. Veritabila vârstă a
creierului uman acoperă aproximativ o zecime din timpurile biologice,
adică 45 milioane de ani:
-Greutate: 1500 grame, adică 2% din greutatea totală a corpului.
- Grosimea cortexului: de la 3 la 4 milimetri.
- Cordonul medular: de la 40 la 45 centimetri lungime.
- Consumul de oxigen: 20% din consumul total (50% la copii).
- 1/5 din sânge traversează creierul, adică 800 mililitri (aproximativ un
litru / minut.
Neuronii depind în proporţie de aproape 100% de resursele energetice
Furnizate de glucoza sanguină. Rezervele de glucide sunt foarte
modeste, aproximativ două grame de glicogen.
In general, creierul consumă 50 de mililitri de oxigen într-un minut,
adică aproape o cincime din consumul total al corpului în acelaşi
interval de timp.
- Capacitate de 10 miliarde de K (1024 biţi), adică echivalentul a
10 000 de enciclopedii.
-10 000 milioane (10la a10) de neuroni în cortex (unii pretind că ar fi
de o sută de ori mai mulţi).
- Fiecare celulă este în contact cu alte 600 celule, în total 10 sinapse*
sau, după unii, 1014 contacte sinaptice.
- Energia degajată este echivalentă cu energia unui bec de 25W.
După cum am văzut deja, emisfera stângă este analitică: ea porneşte
de la o parte componentă spre întreg. Ea întârzie mai întâi la detalii,
pentru a privi apoi spre întreg. Din contră, emisfera dreaptă este
sistemică: ea merge de la întreg spre o parte componentă. Ea vede mai
întâi ansamblul, pentru a identifica apoi detaliile, Această diferenţă
între cele două emisfere este fundamentală. Abordarea analitică
propune o viziune statică a vieţii şi este suportul gândirii
cunoscătoare,în timp ce abordarea sistemică propune o viziune
dinamică şi este suportul gândirii inventive. Cele două se unesc pentru
a da naştere unor realizări armonioase. Cele două abordări
complementare ale creierului uman sunt necesare pentru trăi o viaţă
echilibrată. Este deci foarte important să fie utilizate la maxim
resursele, atributele uneia fiind la fel de importante ca ale celeilalte.
Să descoperim împreună.

1. Caracteristici

Emisfera stângă
Abordare analitică
• izolează elementele, le separă
• obiect: natura interacţiunilor dintre elemente
• acţiune asupra unei singure variabile o dată

Emisfera dreaptă
Abordare sistemică
• leagă elementele între ele, le uneşte
• obiect: efectele în timp ale interacţiunilor dintre elemente
• acţiune asupra mai multor variabile în acelaşi timp

2. Scopuri

Emisfera stângă
Abordare analitică
• teorie detaliată, greu utilizabilă în acţiune
• acţiune programată în detaliu
• cunoaşterea mijloacelor, „cum"
• suport al gândirii cunoscătoare

Emisfera dreaptă
Abordare sistemică
• model neriguros, eficace în acţiune
• acţiune programată pe obiective
• cunoaşterea scopurilor, „de ce"
• suport al gândirii inventive
3. Mod de validare

Emisfera stângă
Abordare analitică

• metodă experimentală: domeniul abstractului

Emisfera dreaptă
Abordare sistemică

• comparaţie cu funcţionarea reală: domeniul concretului

Emisfera stângă (analitică) descompune un ansamblu în elementele sa

esenţiale pentru a înţelege natura raporturilor şi interacţiunilor.
Pentru a face aceasta, ea trece în revistă fiecare element şi le reţine pe
cele care îi par importante. Ea poate astfel să exercite asupra fiecăruia
dintre ele o acţiune şi, la nevoie, să le modifice. Această tendinţă a
emisferei stângi de a scoate înevidenţă detalii care au o anumită
încărcătură emoţională conduce adesea la pierderea obiectivitătii şi la
eliminarea parţială a realităţii.
în plus, această grijă pentru detaliu împinge la elaborarea de planuri
foarte precise. Ele sunt, în general, dificil de aplicat pentru că propun
un model de acţiune rigid care nu rezistă la condiţiile schimbătoare ale
vieţii.
Emisferă cerebrală de acţiune, ea nu se întreabă mai întâi care sunt
motivele care împing spre un ţel, ci cum să îl atingă. La sfârşit,
experimentează ipoteze de lucru până când obţine rezultatele dorite.
Procedează, deci, prin încercări şi greseli, verificând teoriile
(domeniul abstract) în cotidian (domeniul concret).
Este practicianul teoriei.
Emisfera cerebrală dreaptă (sistemică) are o vedere globală asupra
lucrurilor. Ea leagă evenimentele între ele şi studiază efectele
interacţiunilor lor. Pentru a-şi atinge obiectivul, poate acţiona asupra
unui grup de variabile în acelaşi timp. Dacă acesta este pe termen
lung, va renunţa greu. în acest caz, se poate vorbi de ireversibilitate.
Cum emisfera dreaptă percepe o problemă în ansamblul ei, ea
elaborează un plan în linii mari, după ce şi-a fixat scopuri foarte
precise. Acest plan este deci simplu şi poate fi adaptat la toate genurile
de situaţii. în acelaşi timp, compară modelul de acţiune cu realitatea,
înainte de a-1 pune în aplicare. Deci, se sprijină pe experienţele trăite
(domeniul concret) pentru a se îndrepta spre necunoscut (domeniul
abstract). Este teoreticianul practicii.
Rezumând, emisfera cerebrală stângă girează proiectele pe termen
scurt, izolează elementele, elaborează planuri detaliate („cum") şi
merge de la abstract la concret. Din contră, emisfera cerebrală dreaptă
girează planurile pe termen lung, are o vedere de ansamblu asupra
lucrurilor, îşi fixează obiective precise („de ce") şi merge de la concret
la abstract.

FUNCŢIILE EMISFERELOR CEREBRALE

Limbaj

Emisfera stângă
Gândire abstractă (ştiut)
• gândire logică
• concepte, cuvinte, numere
• vorbire
• percepţie analitică

Emisfera dreaptă
Gândire concretă (trăit)
• imagistică mentală'
• imagini analoage
• muzică
• percepţie sistemică
Memorie

Emisfera stângă
Memorie verbală
• concepte
• cunoştinţe enciclopedice

Emisfera dreaptă
Memoria fenomenelor individuale
• imagini şi simboluri
• senzaţii

Tonus emoţional

Emisfera stângă
Extraversiune
• optimism
• sociabilitate
• veselie

Emisfera dreaptă
Introversiune
• înţelepciune
• rezervă
• seriozitate

Competenţe

Emisfera stângă
Judecată
• raţionament (pornind de la cunoştinţe dobândite)
• limbi (gramatică, sintaxă, semantică, fonetică)
• ştiinţe exacte (matematică, informatică etc.)
Emisfera dreaptă
Formarea de concepte
• gândire, reflecţie (alimentată de experienţele trăite)
• arte în general (muzică, pictură, sculptură etc.)
• ştiinţe umaniste (psihologie, ştiinţe sociale etc.)

Comunicare

Emisfera stângă
• Analitică

Emisfera dreaptă
• Sistemică

Proces de identificare4

Emisfera stângă
Secundar (temporal)
• asamblarea unei cantităţi mai mici sau mai mari de părţi componente
pentru a avea o idee de ansamblu

Emisfera dreaptă
Primar (atemporal)
• identificarea imediată a ideii genera pornind de la unul dintre
elementel; sale esenţiale

Mod de percepţie

Emisfera stângă
• Percepţie graduală a elementelor unei structuri spaţiale complexe

Emisfera dreaptă
• Percepţie globală a structurilor spaţiale complexe

Cum se poate constata citind acest tabel, fiecare emisferă posedă un

limbaj memorie, un tonus emoţional, un câmp de competenţe, un mod
de comunicare un proces de identificare şi un mod de percepţie care îi
sunt proprii. Este foarte important de a realiza, o dată în plus, că ele nu
sunt opuse una celeilalte, ci se completează armonios. Pentru a le
utiliza cu eficacitate şi fără efort, este important să le fie cunoscute
funcţiile, ceea ce va favoriza puternic realizarea obiectivele: Emisfera
stângă este cea a gândirii abstracte, ea separă şi izolează elementele
unui ansamblu şi le analizează într-o manieră secvenţială, liniară.
Poate exprima cu uşurinţă conceptul graţie gândirii sale logice. Este
un bun orator, cu o uşurinţă în vorbire. Are o memorie verbală (cea a
cuvintelor şi numerelor) şi enciclopedică (cea a cunoştinţelor
dobândite). Cunoştinţele dobândite sunt cele care îi alimentează
raţionamentul. Foarte în largul iui în lumea intelectului, mai puţin
atunci când este vorba de a se confrunta cu realitatea. Individul a cărui
emisferă stângă este dominantă are nevoie să fie sprijinit, să se simtă
iubit, de unde şi caracterul său extravertit. Acesta se manifestă prin
veselie, optimism şi o mare sociabilitate. Pe plan abstract, este logic şi
are o judecată sigură şi un raţionament just. De asemenea, este în mod
deosebit dotat pentru studiul limbilor şi ştiinţelor exacte. Cum el are
nevoie să analizeze, îi trebuie timp pentru a avea o vedere de
ansamblu a unei structuri spaţiale complexe. De aceea se spune despre
această emisferă cerebrală că este „temporală". Emisfera cerebrală
dreaptă este cea a gândirii concrete. îşi sprijină gândirea pe ceea ce a
trăit şi utilizează un ansamblu de imagini provenind din aceeaşi
experienţă. Procedează prin analogie, prin asociaţii de idei. Percepţia
sa se spune că este sistemică. Pentru a se exprima, utilizează un limbaj
descriptiv, un ton monoton. In general, îşi caută cuvintele. Forma sa
de comunicare se exprimă prin arte (muzică, pictură etc), pentru care
este în mod deosebit dotat. Preocupat de concret, are memoria
evenimentelor trăite, fenomenelor individuale. Universul său este
format din imagini, din simboluri şi senzaţii asociate realului. De
aceea, nu simte nevoia să se exteriorizeze, ci, din contră, să se
interiorizeze. Este emisfera cerebrală introvertită, a reflecţiei şi
scopurilor precise. Abordarea sa este sistemică, ceea ce îi permite să
aibă o percepţie globală a structurilor spaţiale complexe, să identifice,
într-o manieră practic instantanee, totalitatea pornind de la unul dintre
elementele esenţiale. De aceea se spune despre această emisferă că
este „atemporală".

CARACTERISTICILE COGNITIVE ŞI NEUROFIZIOLOGICE

ALE UNEI PERSOANE AVÂND EMISFERA CEREBRALĂ
STÂNGĂ SAU DREAPTĂ DOMINANTĂ

Plan cognitiv

Emisfera stângă dominantă

1. părţile incluse în întreg
2. fragmentat
3. gândire liniară
4. spirit alert (unde beta)
5. atenţie intensivă
6. atenţie selectivă foarte îngustă şi specifică
7. puternic control al atenţiei

Emisfera dreaptă dominantă

1. întregul în totalitate
2. complex
3. gândire circulară
4. spirit liniştit (unde alfa)
5. atenţie extensivă
6. atenţie selectivă largă şi difuză
7. slab control al atenţieiPlan neurofiziologic

Emisfera stângă dominantă

1. sistem nervos slab
2. slabă inhibiţie de reacţie, dezvoltându-se lent şi dizolvându-se rapid
3. modulaţie înaltă a stării de veghe
4. excitaţie corticală înaltă
5. amplificator de stimuli
6. deficit amigdalian
7. dominanţa hipocampului
8. amplitudine alfa joasă
Emisfera dreaptă dominantă
1. sistem nervos puternic
2. puternică inhibiţie de reacţie, dezvoltându-se rapid şi dizolvându-se
lent
3. modulaţie joasă a stării de veghe
4. excitaţie corticală joasă
5. reductor de stimuli
6. deficit de hipocamp
7. dominanţa amigdaliană
8. amplitudine alfa înaltă (activitate cerebrală lentă)

Cel a cărui emisferă stângă este dominantă are o formă de gândire

abstractă pentru că el se bazează pe cunoştinţele dobândite. Despre
procesul său de gândire se poate spune că este „concret", pentru că
este alimentat de acţiune. Emisfera stângă trebuie să experimenteze
fiecare punct al teoriilor sale pentru a le verifica justeţea. Este
emisfera cerebrală care se ocupă de părţile incluse în întreg şi care
trece cu atenţie în revistă fiecare dintre elementele unui ansamblu.
Atenţia si selectivă este îngustă şi specifică, fiindcă este intensivă.
La nivel neurofiziologic, posedă, în aparenţă, un sistem nervos slab.
Are puţine inhibiţii. Reacţionează aprins în faţa emoţiilor puternice,
dar trece repede la altceva. Joacă rolul de amplificator. Intensifică
impactul stimulilor. Trebuie nu numai să-i absoarbă, dar şi să
asimileze toată încărcătura emoţională care le însoţeşte, ceea ce îi
conferă o excitabilitate corticală înaltă. îi este foarte dificil să se
destindă şi undele sale alfa au o amplitudine destul de joasă.
Cel a cărui emisferă cerebrală dreaptă este dominantă are o formă de
gândire concretă, pentru că se sprijină pe experienţele trăite. Despre
procesul său de gândire se poate spune că este „abstract" sau
extracognitiv, pentru că se bazează mai ales pe intuiţie. Această
manieră nonconformistă de gândire a condus la descoperiri importante
în toate domeniile activităţii umane. El îşi coace proiectele şi lasă să
treacă un anumit timp înainte de a trece la acţiune. în acelaşi timp
absoarbe o mare cantitate de date pe care le integrează gradual, ceea
ce îi permite să ia în considerare probleme foarte complexe. Are un
spirit calm, fiindcă atenţia sa nu se fixează pe un anumit punct în
particular, ci pe ansamblul situaţiei. Atenţia sa selectivă este largă şi
difuză, fiindcă este extensivă. La nivel neurofiziologic, posedă, în
aparenţă, un sistem nervos puternic, pentru că are o capacitate mare de
inhibiţie. Se adaptează cu rapiditate la toate genurile de situaţii, pentru
a le asimila apoi încet. Joacă rolul de amortizor. Reduce impactul
stimulilor şi permite organismului să-i absoarbă cu uşurinţă, ceea ce îi
conferă o excitabilitate corticală joasă. Este capabil să se destindă şi
să-şi încetinească ritmul activităţii cerebrale, graţie amplitudinii înalte
a undelor sale alfa (unde de destindere).

FUNCŢIILE EMISFERELOR CEREBRALE

Caracteristici generale

Emisfera stângă
1. gânditor
2. gândire logică şi capacitate de abstractizare
3. sensul cuvintelor
4. forma şi percepţia cuvintelor
5. concepte
6. percepţie analitică
7. optimism
8. memorie verbală
9. ştiinţe exacte
10. formă complexă a modului de percepţie şi de activitate
Emisfera dreaptă
1. artist
2. gândire concretă şi capacitate de a
forma imagini
3. intonaţia vocii
4. percepţia imaginilor
5. obiecte
6. percepţie globală
7. pesimism
8. memoria fenomenelor individuale şi obiectelor
9. arte
10. formă simplă a modului de percepţie şi de activitate
Emisfera cerebrală stângă este cea a gânditorului, care se sprijină pe
logică pentru a-şi elabora conceptele. Modul de percepţie şi activitatea
au o formă complexă, pentru că are nevoie să analizeze până la capăt
ipotezele şi să verifice concret fiecare etapă a raţionamentului său,
ceea ce îi conferă aptitudini pentru Ştimţele exacte. Din cauza nevoii
sale de precizie, el acordă mare importanţă sensului şi formei scrise a
cuvintelor pentru a le conferi adevărata semnificaţie, ceea ce îi permite
să-şi amintească pe termen lung cuvintele pe care le-a învăţat.
Emisfera cerebrală stângă ia în considerare lucrurile şi faptele unul
câte unul. Dacă se confruntă cu un eveniment fericit sau nefericit, va fi
incapabil să-1 plaseze într-un context mai general. Pe moment, va
avea reacţii aprinse. în acelaşi timp, o dată unda de şoc trecută, va
acorda aceluiaşi eveniment o semnificaţie diferită.
Pentru el, evenimentul nefericit este un fapt izolat, care are puţine
şanse să se repete, iar evenimentul fericit este o experienţă agreabilă,
susceptibilă să serepete. Este emisfera optimismului, a gândurilor
pozitive. Este supranumită „emisfera veselă".
Emisfera cerebrală dreaptă este cea a artistului. Intuiţia este cea care
conduce şi prezidează toate formele de creaţie. Procedează prin
analogie. Poate, graţie imaginaţiei, să stabilească asemănări între
obiecte de natură esenţial diferită ceea ce face posibilă percepţia,
formarea şi crearea de imagini noi. îşi elaborează gândirea pornind de
la fapte concrete, luate în considerare de ce manieră obiectivă.
înmagazinează în memorie tot ceea ce conştientul său înregistrează
(fenomene individuale), tot ceea ce face obiectul gândirii sale.
Deoarece îşi îndreaptă atenţia asupra unui ansamblu de evenimente
sau asupra unui mare număr de elemente ale unui ansamblu, are o
percepţie globală a lucrurilor.
Acest mod sistemic de a aborda viaţa îl împinge, pe moment, să
atenueze impactul evenimentelor fericite sau nefericite. în acelaşi
timp, pe termen lung, ele vor avea efecte profunde. Va avea tendinţa
să creadă că un eveniment nefericit are mari şanse să se repete, iar un
eveniment fericit este prea frumos pentru a dura sau pentru a se repeta.
Este emisfera cerebrală a pesimismului, a gândurilor negative. Este
supranumită „emisfera tristă". Are o cunoaştere imediată şi
aproximativă a lumii care îl înconjoară şi nu simte nevoia să pună
aceste cunoştinţe Ia încercare. în acest sens, se poate spune că
modurile sale de percepţie şi de activitate sunt simple. Dacă emisfera
cerebrală stângă este stăpâna cuvintelor, emisfera dreaptă este cea a
sunetelor. Le identifică cu rapiditate şi uşurinţă. Din instinct, dă
intonaţiilor vocii sensul real, plasându-Ie într-un veritabil context.
Recunoaşte cu uşurinţă o melodie şi îi place să fredoneze.

VORBIRE

Stânga singură
1 - se angajează cu plăcere în conversaţie
2 - preia iniţiativa în discuţii
3 - are un vocabular mai bogat, mai variat
4 - dă răspunsuri mai complete şi mai detaliate
5 - devine volubil
6 - sare de la un subiect la altul
7 - este mai sensibil la intonaţiile puternice ale vocii
8 - repetă mai repede cuvintele pe care le aude şi cu mai multă
precizie
9 - înţelege mai uşor sensul cuvintelor
10 - îşi aminteşte cu uşurinţă denumirile obiectelor, fără să le
cunoască neapărat rolul
Dreapta singură

1 - are o conversaţie dificilă şi o capacitate de elocinţă mult diminuată

2 - vorbeşte mult mai puţin
3 - are un vocabular sărăcăcios
4 - ascultă şi spune fraze foarte scurte şi simplu construite
5 - devine taciturn
6 - se exprimă prin mimică, prin gesturi sau prin cuvinte izolate
7 - este mai puţin sensibil la intonaţiile puternice ale vocii
8 - este adesea incapabil să priceapă şi să repete unele cuvinte
9 - înţelege greu limbajul vorbit, pentru că îi scapă sensul cuvintelor
10 - are dificultăţi în a-şi aminti denumirile obiectelor, dar ştie la ce
folosesc
INTONAŢII

Stânga singură
1 - voce şi intonaţie normale
2 - voce mai expresivă, mai vie
3 - neînţelegere a sensului intonaţiilor
4 - neidentificare a tonului vocii: interogaţie, nei-vozitate etc.
5 - nu face distmcţie între vocea feminină şi cea masculină
6 - mod de a vorbi animat
7 - percepţie defectuoasă a intonaţiilor şi liniei melodice a frazei
8 - atenţie mai redusă la cuvinte, fiindcă le înţelege cu uşurinţă sensul
9 - atent şi activ la sunetele nonverbale

Dreapta singură
1 - intonaţie mai puţin variată
2 - voce mai puţin expresivă, mai puţin vie
3 - decodificare a sensului intonaţiilor
4 - identificare a tonului vocii
5 - distincţie între vocea feminină şi cea masculină
6 - mod de a vorbi monoton, fără relief, tem
7 - percepţie justă a intonaţiilor şi liniei melodice a unui discurs
8 - atenţie susţinută la cuvinte pentru a le putea prinde sensul
9 - mai puţin atent la sunetele nonverbale
IMAGINI SONORE

Stânga singură
1 - agnozie auditivă (incapabil să recunoască sunetele complexe)
2 - percepţie defectuoasă a imaginilor muzicale
3 - dificultăţi de recunoaştere a melodiilor cunoscute
4 - incapacitate de a fredona melodii cunoscute
5 - percepţia imaginilor sonore deteriorată
6 - cântă fals
7 - preferă marcarea ritmului, fără să se ocupe de melodie
8 - se simte împins să vorbească

Dreapta singură
1 - identificare mai uşoară a sunetelor complexe
2 - percepţie exactă şi mai rapidă a imaginilor sonore
3 - identificarea mai rapidă a unei melodii
4 - capabil de a reproduce melodii cunoscute, dar nu tipurile de sunete
5 - percepţie verbală deteriorată
6 - cântă corect
7 - preferă melodia în locul ritmului
8 - se simte împins să fredoneze

IMAGINI VIZUALE

Stânga singură
1 - percepţie bună a imaginilor vizuale şi a tot ceea ce le priveşte
2 - capabil să împerecheze fără dificultate figuri geometrice
asemănătoare
3 - nu are dificultăţi în identificarea desenelor neterminate
4 - găseşte rapid detaliile lipsă
5 - grupează numerele în funcţie de aspectul lor vizual; V şi X, 5 şi 10
Notă
în acest context, cuvântul imagine nu se defineşte ca reproducerea
exactă a unei fiinţa sau unui lucru, ci ca reprezentarea mentală a unei
percepţii, senzaţii sau impresia anterioare, în absenţa obiectului care a
creat-o. O imagine poate fi sonoră, olfactivă-gustativă, tactilă etc.
Dreapta singură
1 - deficienţă în perceperea imaginilor vizuale
2 - incapabil să împerecheze figuri geometrice asemănătoare
3 - are dificultăţi în identificarea desenelor neterminate
4 - incapabil să descopere detaliul care lipseşte; de exemplu: porc fără
coadă, ochelari fără braţe, faţă fără sprâncene
5 - grupează numerele în funcţie de criterii abstracte; V şi 5, X şi 10

MEMORIE
Stânga singură
1 - îşi aminteşte cunoştinţele teoretice învăţate la şcoală
2 - capabil să memoreze cuvinte recent învăţate şi să şi le amintească
foarte mult timp
3 - memorie bună a imaginilor verbale
4 - incapabil să păstreze în memorie figuri cu forme neregulate

Dreapta singură
1 - uită în mare parte cunoştinţele teoretice învăţate la şcoală
2 - dificultăţi în a-şi aminti cuvintele recent învăţate (le uită, în
general, în următoarele două ore)
3 - memorie bună a imaginilor nonverbale
4 - capabil să memoreze forme bizare şi să le regăsească după mai
multe ore

ORIENTARE

Stânga singură
1 - orientare verbală (capacitatea de a construi bine o frază) nealterată
2 - uită să verifice detaliile din mediul înconjurător şi orientarea sa
spaţială este perturbată
3 - merge prea repede şi se agaţă peste tot

Dreapta singură
1 - pare complet dezorientat verbal
2 - face un tur de orizont pentru a detecta ce este în jurul său şi se
orientează în consecinţă
3 - se deplasează cu uşurinţă

TONUS EMOŢIONAL

Stânga singură
1 - tonus emotiv pozitiv
2 - optimist (prezent, viitor)
3 - vesel, voios
4 - sociabil, hazliu, mai uşor de trăit alături de el
5 - zâmbitor, mare amator de glume
6 - se interesează de noi domenii

Dreapta singură
1 - tonus emotiv negativ
2 - pesimist (prezent, viitor)
3 - morocănos, trist
4 - retras în sine, posomorât, mai dificil de trăit alături de el
5 - dificil de scos din gândurile sale morocănoase
6 - nu se interesează prea mult de lucruri noi

în rezumat:

Stânga singură
1 - ameliorare a gândirii abstracte, conceptuale
2 - deteriorare a imagisticii mentale
3 - tonus emoţional pozitiv

Dreapta singură
1 - deteriorare a gândirii abstracte, conceptuale
2 - ameliorare a imagisticii mentale
3 - tonus emoţional negativ

Fiecare emisferă are propriul limbaj, propria memorie şi propriul tonu

emoţional.
Stânga
1 - Tonus muscular - mai ridicat
2 – Focalizare - lumea exterioară
3 – Senzaţii - verbalizează propriile senzaţii, fără ca în mod necesar să
le satisfacă
4 - EEG (electroencefalogramă) - mai puţine unde alfa, mai multe
unde beta
5 – Studii - ştiinţe pure
6 - Cel mai bun randament - matematici
7 – Hipnotism - mai puţin uşor hipnotizabil
8 - Imagistică mentală - mai vagă, mai dificilă
9 - Biofeedback (retroacţiune biologică) - dificultăţi în creşterea
nivelului undelor alfa
10 – Destindere - dificultăţi în a se destinde
11 – Tendinţe - ticuri, contracţii musculare, migrene, dureri de cap,
insomnie, beţie, subiect al bolilor acute cu caracter spasmodic
12 – Facilităţi - învăţarea limbilor
13 – Lectură - mai rapidă
14 - învăţarea unei a doua limbi - abordare deductivă
15 - Somn - tendinţa de a dormi mai puţin, insomnii
16 – Corp - mai multă atenţie pentru partea dreaptă
17 – Culori - culorile reci îl calmează
18 – Carieră - uşurinţă în alegere
19 – Activităţi - intelectuale

Dreapta
1 - Tonus muscular - mai puţin ridicat
2 – Focalizare - lumea interioară
3 – Senzaţii - îşi satisface senzaţiile, fără a simţi nevoia să le
verbalizeze
4 - EEG (electroencefalogramă) - mai multe unde alfa, mai puţine
unde beta
5 – Studii - ştiinţe umaniste
6 - Cel mai bun randament - muzică
7 – Hipnotism - mai uşor hipnotizabil
8 - Imagistică mentală - mai clară, mai netă
9 - Biofeedback (retroacţiune biologică) - uşurinţă m creşterea
nivelului undelor alfa
10 – Destindere - uşurinţă în a se destinde
11 – Tendinţe - astm, alcoolism, depresie, subiect al bolilor cronice cu
caracter atonic
12 – Facilităţi - scris
13 – Lectură - mai lentă
14 - învăţarea unei a doua limbi - abordare inductivă
15 – Somn - tendinţa de a avea un somn profund
16 – Corp - mai multă atenţie pentru partea stângă
17 – Culori - culorile calde îl stimulează
18 – Carieră - dificultate în alegere
19 – Activităţi - artistice

UNDE CEREBRALE
Pe o scală de la 1% la 100%

Caracteristici mentale

Beta superactivitate
• hipervigilenţă, agitaţie, frică, tensiune, hipervigilenţa celor cinci
simţuri (aceasta ne enervează)

Beta activitate normală de la 30 la 14 c/s

• proces creativ
• conştiinţă activă
• gânduri agreabile şi uşoare

Alfa presomnolenţă de la 13 la 8 c/s

• sugestibilitate crescută
• cunoaştere pasivă
• relaxare profundă a spiritului

Teta somnolenţă de la 7 la 4 c/s

• începutul inconştienţei
• inconştienţă

Delta stare de somn profund de la 3,5 la 0,05 c/s

• somn profund

Caracteristici fizice

Beta superactivitate
• hiperactivitate, metabolism bazal ridicat, mâini umede

Beta activitate normală de la 30 la 14 c/s

• febrilitate
• procent energetic ridicat
• stare favorabilă observării începutului destinderii

Alfa presomnolenţă de la 13 la 8 c/s

• calm
• amorţeală a corpului
• destindere profundă

Teta somnolenţă de la 7 la 4 c/s

• inconştient

Delta stare de somn profund de la 3,5 la 0,05 c/s

• somn profund

Notă: c/s = cicluri/secundă

Undele cerebrale variază în funcţie de emisfera utilizată. Emisfera

stângă an mai multe afinităţi cu undele Beta şi Teta, în timp ce
emisfera dreaptă are mai multe afinităţi cu undele Alfa şi Delta.
Zi şi noapte, la fiecare 90 de minute, creierul suferă o inversare a
undelor dominante. Ziua, el utilizează mai ales unde Beta, pentru a
rămâne atent şi vigilent. In acelaşi timp, la fiecare 90 de minute, el are
nevoie de destindere. Este important, deci, de a face o pauză în
activitate, dacă vrem să obţinem performante cât mai bune. Creierul
va trece atunci în unde Alfa (unde de relaxare) timp de 5 până la 15
minute.
Cei cu emisfera cerebrală stângă dominantă au o puternică tendinţă de
a rămâne prea mult timp în unde Beta. Ei trebuie să fie în mod special
atenţi la această nevoie fundamentală a creierului de a se destinde.
Dacă nu, el va fi expus unei prea mari oboseli şi riscă să devină agitat
şi nervos.
Noaptea, creierul petrece o mare parte a timpului în unde Delta, undek
somnului profund, permiţând corpului fizic să se restabilească şi să se
regenereze în acest timp, la fiecare 90 de minute, el are nevoie de un
timp de somn uşor numit somn paradoxal, pentru echilibrarea
psihicului, graţie viselor care se derulează în timpul acestei perioade.
Somniferele pot fi o ameninţare pentru sănătatea psihică deoarece,
adesea ele suprimă sau scurtează perioada de somn paradoxal, care
este la fel de necesară sănătăţii fizice ca şi somnul profund.
Somniferele permit individului să doarmă profund timp de câteva zile
sau câteva săptămâni, dar, suprimând somnul paradoxal, fac sănătatea
psihică din în ce mai fragilă şi perturbă şi mai mult somnul. Pentru a
remedia această situaţie el ia cantităţi şi mai mari şi doze din ce în ce
mai puternice şi, din nefericire, iată-l prins într-un cerc vicios.
Pentru a ieşi din aceasta situaţie, trebuie sa reducă progresiv consumul
otidian de somnifere de-a lungul unei perioade de la trei la şase luni,
pentru a ajunge să le elimine complet şi a avea un somn profund
natural. Totuşi, dacă le ia pe reţetă, el nu va întreprinde nimic fără să
fi obţinut, în prealabil, acordul şi colaborarea medicului.
Ceaiurile calmante de plante sau produsele homeopatice, suprimarea
cafelei, a ceaiului tare, a deserturilor dulci, care sunt stimulante,
respiraţia profundă, efectuarea reflexologiei picioarelor şi mâinilor,
băi calde la picioare înainte de culcare sunt tot atâtea mijloace care pot
ajuta individul să-şi regăsească somnul.
Bineînţeles, el nu va trebui să-şi piardă răbdarea dacă se trezeşte în
timpul celor câteva minute de somn paradoxal. Noapte bună... şi vise
plăcute!
 3. VIZUALI SI AUDITIVI

„Fără legătură cu sexul, culoarea pielii, mediul cultural sau religios,

umanitatea se împarte în două grupuri: vizualii şi auditivii...!" Acesta
este principiul emis de doctorul Raymond Lafontaine, neurolog şi
specialist pediatru din Montreal, în prima sa carte scrisă pentru
publicul larg, împreună cu doamna Tardif, şi intitulată: Principiul lui
Lafontaine. Când am citit acest enunţ, acum câţiva ani, am avut, la
început, o reacţie de surpriză şi mirare. Şi mi-am spus: „Dar există
principii absolute care pot fi aplicate la toţi oamenii, oricare ar fi sau
oriunde ar fi pe această planetă?" De atunci, am început să observ şi să
studiez comportamentul meu, ca şi pe cel al oamenilor care trăiesc în
jurul meu şi al celor pe care îi întâlnesc în numeroasele mele ateliere
(seminarii) de reflexologie. M-a prins atât de tare acest joc încât,
practic, a devenit o preocupare a fiecărui moment... Fiecare reacţie,
fiecare acţiune era analizată în lumina principiului lui Lafontaine. Ca
şi el, am ajuns la concluzia că toate cuplurile, fără excepţie, sunt
formate dintr-un auditiv şi un vizual. Această noţiune de cuplu se
regăseşte chiar şi în sânul familiei în ceea ce priveşte copiii. Dacă este
o familie numeroasă, ea va fi formată din perechi de copii auditiv-
vizual sau vizual-auditiv, o pereche auditiv-vizual putând să urmeze
unei perechi vizual-auditiv sau viceversa. De fapt, înainte de a se
naşte, nu se cunoaşte profilul primului copil al cuplului; ceea ce se ştie
însă este că al doilea copil va fi complementar primului.
în faţa entuziasmului meu, colaboratoarele mele au fost prinse şi ele
de acest joc şi nu au pierdut ocazia să verifice justeţea acestui
principiu, care nu s-a dezminţit niciodată. Din acest principiu decurge
o noţiune foarte importantă pentru noi, asupra căreia vrem să vă
atragem atenţia: fiecare individ este fie auditiv, fie vizual şi nu o parte
de un fel şi o parte de alt fel. Reacţia instinctivă la nivel cerebral este
aşa de fugitivă, încât scapă adesea conştientului. Dacă un auditiv crede
că este auditiv în anumite ocazii şi vizual în altele, înseamnă că, în
primul caz, el a acţionat conform profilului său şi, în cel de-al doilea, a
acţionat după o serie de inter-comunicaţii între emisfera cerebrală
dreaptă şi cea stângă. Dacă un vizual se crede vizual în anumite
situaţii şi auditiv în altele, înseamnă că prima sa reacţie a răspuns
profilului său, iar cea de-a doua a survenit după o serie de schimburi
între emisfera cerebrală stângă şi cea dreaptă.

în rezumat
Reacţia primară este cea a emisferei cerebrale dominante, iar reacţia
secundară este cea a emisferei nedominante. Bineînţeles că, după
reacţia primară a emisferei dominante, se poate şi trebuie sâ se
realizeze comunicarea cu cealaltă emisferă pentru a avea un
comportament echilibrat şi adaptat circumstanţelor de moment, dar
prima reacţie vine întotdeauna din aceeaşi emisferă şi pare să fie un
mecanism înnăscut, necontrolabil prin voinţă sau educaţie. în ceea ce
priveşte reacţia secundară, ea pare să fie mult mai puţin spontană şi,
din fericire, modificabilă prin antrenament, raţiune şi voinţă. Aceasta
face ca, răspunzând la chestionarul „Sunteţi vizual sau auditiv?" să fi
avut, probabil, răspunsuri clasate la auditivi şi la vizuali. Se pare că
nimeni nu-şi cunoaşte suficient de bine reacţiile primare astfel încât să
obţină răspunsuri 100% vizual sau 100% auditiv. După ce citiţi cu
atenţie acest capitol, caracteristicile proprii auditivilor şi vizualilor vă
vor fi mai familiare şi, dacă veţi relua acelaşi chestionar, veţi obţine,
probabil, un rezultat diferit. Veţi avea un procent de răspunsuri
aproape 100% vizual sau 100% auditiv. Şi este foarte bine astfel.
Reacţia primară nu este nici mai bună, nici mai rea decât reacţia
secundară. Ea este ceea ce este: scânteia care aprinde focul activităţii
cerebrale. Dacă utilizăm această reacţie instinctivă şi îi adăugăm
reacţia „gândită" a celeilalte emisfere, se va produce un foc superb,
bine alimentat şi puternic (creier rapid şi alert), dar controlat, pentru a
evita incendiul (creier cuprins de obsesii, psihoză şi nevroză).
Probabil că, dacă învăţăm să modelăm trecerile de la o emisferă
cerebrală Ia cealaltă, vom evita în mare parte tulburările psihologice
atât de răspândite în societate. îndrăznesc să cred că sănătatea, bucuria
şi armonia sunt fructul utilizării înţelepte a creierului. Pentru a vă face
să percepeţi mai bine profilul psiholo,gic al vizualului şi al auditivului,
am elaborat un tabel pornind de la textele următoarelor volume:
Principiul lui Lafontaine, menţionat mai sus şi pubhcat în 1979,
Universul auditivilor şi vizualilor, pubhcat de doamna Lessoil şi
doctorul Lafontaine în 1981, ultima carte a doctorului Lafontaine,
scrisă împreună cu doamna Lessoil şi cu participarea doctorului Gilles
Racicot, publicată în 1984 şi intitulată: Sunteţi auditiv sau vizual? şi
cea a doamnei G. Meunier-Tardif, publicată în 1985 şi 'ntitulată:
Auditivii şi vizualii.

1 - Mesaj verbal

VIZUAL
•Acordă importanţă sensului literar al cuvintelor.
• Forma primează asupra fondului.

AUDITIV
• Acordă importanţă tonului şi volumului vocii, ca şi expresiei feţei.
• Fondul primează asupra formei.
2 - Verbalizare

VIZUAL
• Intr-un anturaj în care are încredere, este extravertit şi volubil.
• Intr-un anturaj în care nu are încredere, se retrage în el însuşi.
• Este rapid angoasat, dar la fel de rapid liniştit.
• Expresia feţei îi dezvăluie gândurile.

AUDITIV
• De obicei, puţin vorbăreţ şi introvertit; totuşi, în mijlocul persoanelor
de încredere, poate să înceapă să vorbească mult şi rapid, haotic chiar,
ceea ce îl derutează pe vizual.
• Taciturn, acumulează impresii şi poate exploda brusc, moment în
care poate vorbi înainte să gândească.
• îi trebuie timp pentru a deveni deprimat şi la fel pentru a-şi reveni.
• Expresia feţei este, în general, impasibilă şi chiar închisă.

3 – Explicaţii

VIZUAL
• Explicaţie concretă, clară şi precisă.
• Bazată pe o schemă sau un desen, dacă este posibil.
AUDITIV
• Exphcaţie succintă şi bine sintetizată.
• Nu are nevoie de desen.

4 – Conferinţe

VIZUAL
• Are nevoie de o dimensiune vizuală, pentru că demonstraţiile
teoretice şi abstracte îl fac să piardă şirul discursului.
• Va rămâne la conferinţă, chiar dacă o găseşte plicticoasă, de frică să
nu facă o impresie proastă conferenţiarului sau să piardă un detaliu
interesant.

AUDITIV
• Excelent auditor dacă subiectul este interesant şi conferenţiarul
dinamic, Reţine mai degrabă ideile, decât prezentarea cuvânt cu
cuvânt.
• Totuşi, dacă subiectul nu îl interesează, nu va ezita să plece,

5 – Ascultare

VIZUAL
• De frică să nu-şi piardă şirul ideilor, are tendinţa de a întrerupe
interlocutorul.

AUDITIV
• Aşteaptă cu răbdare ca celălalt să-şi termine fraza. într-o conversaţie,
poate vorbi haotic, dar rămâne centrat pe ideea principală.
6 – Concentrare

VIZUAL
• Se concentrează cu aşa mare intensitate, încât trebuie să se
odihnească des datorită efortului depus şi să schimbe frecvent
activitatea.
• îşi structurează gândirea cu ajutorul punctelor de reper (scheme,
tabele),

AUDITIV
• Are o concentrare difuză, care poate fi susţinută mult timp; de
asemenea, poate executa aceeaşi sarcină mai multe ore în şir, fără să
simtă nevoia să facă altceva.
• îşi organizează gândirea de manieră circulară; face digresiuni pentru
a-şi relua mai bine cursul ideilor şi pentru a-şi structura mai bine
gândurile.

7 – Percepţie

VIZUAL
• Percepe elementele unul câte unul le însumează pentru a realiza
ansamblul sub formă de piramidă.

AUDITIV
• Percepe ansamblul şi şi derulează elementele sub forma unei spirale,

8 – Acţiune

VIZUAL
• Maestru „agitator": are nevoie să se mişte şi să acţioneze. Pune carul
înaintea boilor, abandonează sau chiar modifică acţiunea în curs de
derulare.
AUDITIV
• Maestru „gânditor": trece la acţiune după ce s-a copt ideea şi având
toate mijloacele la îndemână.

9 - Nevoia de a atinge

VIZUAL
• Simte nevoia de a atinge, căci, pentru el, mâna este prelungirea
ochiului; el trebuie să trăiască experienţa, să verifice dacă plita
aragazului este rece sau caldă, cu riscul de a se arde.

AUDITIV
• Nu simte nevoia să atingă; nu se va duce să verifice dacă plita
aragazului este caldă sau rece. Va crede ceea ce i se spune.

10 – Mângâieri

VIZUAL
• Oferă cu plăcere mângâieri, dar le acceptă cu mai puţină uşurinţă.

AUDITIV
• Acceptă cu bunăvoinţă mângâierile, dar este mai puţin înclinat să le
ofere.

11 - Nevoia de a plăcea

VIZUAL
•Are absolută nevoie să placă. Dacă i se pare că a displăcut, este o
catastrofă. Va ezita atunci să restabilească o comunicare, dar va
încerca prin toate mijloacele să intre în graţiile celuilalt.
• De îndată ce cineva din anturajul său va avea o atitudine rece, el se
va simţi responsabil de aceasta şi se va întreba: „Ce i-am făcut?" De
fapt, el se simte adesea vinovat când este inocent şi inocent atunci
când este vinovat.
AUDITIV
• Doreşte să placă. Totuşi, dacă i se pare că a displăcut, îşi spune că va
pune lucrurile la punct cu următoarea ocazie.
• Dacă cineva din anturajul său este prost dispus, el se va întreba: „Ce
i s-a întâmplat?" Cum nu se simte personal responsabil, nu va ezita să
comunice cu el.

12 - Faţă de opinia celorlalţi

VIZUAL
• Este foarte sensibil la opinia celorlalţi. Aceasta îl face să fie receptiv
la ideile lor; dar, dusă la extrem, această atitudine l-ar putea face să-şi
schimbe ideile după cum bate vântul.

AUDITIV
• Este mai puţin sensibil la ideile celorlalţi. Ţine cu fermitate la ideile
lui, uneori chiar până la încăpăţânare.

13 - în faţa televizorului

VIZUAL
• înţelege acţiunea şi derularea poveştii, chiar fără sonor.
• Nu se jenează să-şi manifeste sentimentele şi să-şi exprime cu voce
tare ideile. El priveşte la televizor.

AUDITIV
• Poate să înţeleagă acţiunea după ceea ce aude.
• Pierde şirul dialogului dacă cineva vorbeşte în timpul programului.
El ascultă televizorul.
14 - Faţă de benzile desenate

VIZUAL
• Reacţionează instantaneu la imagine şi o confruntă cu textul.

AUDITIV
• Reacţionează mai întâi la text şi apoi îl confruntă cu imaginea.

15 - Sporturi individuale (nataţie, schi etc.)

VIZUAL
• Vizualului îi place să practice sporturi individuale, dar nu caută
neapărat competiţia.
• Deoarece este sociabil, îi place să practice sportul în compania
prietenilor sau membrilor familiei.

AUDITIV
• Auditivul se simte în largul lui în sporturile individuale şi preferă să
le practice solitar.
• îi place să fie în competiţie cu el însuşi şi astfel să-şi cunoască
limitele. Profită de acest timp pentru a se gândi.

16 - Sporturi de echipă

VIZUAL
• Vizualul nu se simte la fel de în largul său în acest gen de sport ca
auditivul. El joacă mai ales pentru plăcerea de a câştiga şi astfel să
iasă în evidenţă. Face un joc concret, rapid, atât de centrat pe acţiune,
încât îşi pierde instinctul de protecţie. De asemenea, se răneşte mai
des decât auditivul.
• Dacă echipa sa pierde o partidă, va fi foarte afectat şi va avea
tendinţa să se considere vinovat.
• Pentru el, a pierde o partidă nu înseamnă a pierde o bătălie, ci chiar
războiul.
AUDITIV
• Auditivul este mai în largul său în acest gen de sport decât vizualul.
El joacă mai mult pentru plăcerea jocului decât pentru plăcerea de a
câştiga. Dacă dă o lovitură bună sau îşi joacă bine poziţia, va fi foarte
satisfăcut şi foarte mândru de el. Se răneşte mai rar decât vizualul,
căci nu acordă aşa maţe importanţă scopului acţiunii. Este conştient de
pericolele pe care le implică aceasta.
• Dacă echipa sa pierde o partidă, va accepta înfrângerea în mod
filosofic, îşi va spune cu uşurinţă că: „nu poate câştiga toată lumea;
trebuie să existe cineva care câştigă şi cineva care pierde".
• Pentru el, pierderea unei partide înseamnă pierderea unei bătălii şi nu
a războiului.

17 – Disciplină

VIZUAL
• Este disciplinat în ceea ce priveşte timpul. îi place să evolueze într-
un cadru bine structurat şi cu un orar bine determinat. Se simte bine
atunci când există o anumită rutină. Totuşi, riscă să se simtă rău în
pielea sa dacă viaţa îi este lipsită de fantezie. îşi va satisface această
dorinţă în modul în care face lucrurile şi nu schimbându-şi
obişnuinţele.

AUDITIV
• Este disciplinat în spaţiu. Simte nevoia să-şi claseze bine lucrurile şi
hârtiile pentru a le găsi cu uşurinţă. Ii place să evolueze într-un cadru
flexibil şi să aibă un orar modificabil, atât cât se poate.
• îşi exprimă fantezia schimbându-şi obişnuinţele.

18 – Reuşită

VIZUAL
• Vizualul îşi evaluează reuşita după reacţia celorlalţi.
• Are nevoie să se simtă aprobat, căci are tendinţa de a se subestima.
• Se simte în largul lui în proiecte pe termen scurt, pentru că îşi poate
exprima cu rapiditate întregul potenţial.
AUDITIV
• Auditivul îşi evaluează reuşita după propriile criterii.
• Are sensibil mai puţină nevoie decât vizualul de a fi aprobat.
• Totuşi, i se poate întâmpla să se subestimeze văzând reuşitele rapide
ale vizualului, căci el îşi poate da adevărata măsură doar în proiectele
pe termen lung.

19 – Eşec

VIZUAL
•Vizualul acceptă cu dificultate de a nu fi reuşit din prima şi, cu atât
mai mult, dacă îi este scos în evidenţă eşecul. Va ezita să reia lucrul;
dacă o va face, va cere ajutor.

AUDITIV
• Auditivul este întotdeauna dezamăgit de eşec, dar acceptă, totuşi, să
o ia de la început, nu fără a cere adesea sfaturi,

20 - Reprimări şi pedepse

VIZUAL
• E mai bine să nu fie reprimat, ci să i se explice, atunci când este
posibil, de ce gestul făcut este nepotrivit şi să i se spună motivele
pedepsei, dacă este cazul.
• îşi roade zăbala.

AUDITIV
• Este rareori prins asupra faptului. El planifică faptele rele pe care
vizualii le execută. Dacă este prins, el pare indiferent la pedepse,
• Plânge sau păstrează un mutism complet.
21 – Durere

VIZUAL
• Un vizual, foarte prins de acţiune, va face puţin caz, pe moment, de
durere.
• Totuşi, dacă sângerează sau cineva din anturajul său se îngrijorează,
devine o dramă.
• îi este frică de spital şi are o mare nevoie să fie înconjurat şi liniştit
de toţi cei din jurul său.

AUDITIV
• Auditivul care se răneşte acţionează imediat şi cere ajutor.
• Dacă anturajul său se îngrijorează, va avea tendinţa să-i liniştească,
spunând că nu este grav.
• Nu-i place la spital, dar va merge acolo dacă va crede că se poate
face ceva pentru el.

22 - Schimbare

VIZUAL
• Vizualul se entuziasmează de schimbare şi se lansează rapid în
acţiune fără a se gândi prea mult, dar o dată euforia începutului
trecută, va căuta cea mai bună metodă de a stăpâni toate aspectele.
AUDITIV
• De obicei sceptic în faţa schimbării, va observa şi va reflecta. Dacă
este convins de necesitatea acesteia, va fi în frunte, după ce va fi găsit
modalităţile de acţiune.

23 - Ordin, comandă

VIZUAL
• Vizualul se revoltă în faţa unui ordin. Trebuie mai degrabă să fie
exprimat sub forma unei dorinţe sau unei sugestii, pe care o va
executa fără întârziere. în acelaşi timp, chiar dacă nu îi place să
primească ordine, va fi primul care să le dea şi într-o manieră foarte
directă, deoarece îi este teamă că nu este bine înţeles.
AUDITIV
• Auditivul aşteaptă un ordin pentru a acţiona şi îl va executa, în
general, în felul său, dacă a acceptat argumentele. Mai ales, nu-1
exprimaţi sub forma unei dorinţe: aceasta îl va lăsa în incertitudine şi
îl va împiedica să treacă la acţiune.

24 – Timp

VIZUAL
• Nimic nu merge destul de repede pentru vizual. Nu are timp să
aştepte. Este omul prezentului.
• Astăzi este timpul pentru acţiune, mâine va fi prea târziu. Are, deci,
tendinţa să reacţioneze rapid, fără să se gândească prea mult, în faţa
evenimentelor, cee ce îi poate crea probleme. Vizualul vrea sâ câştige
timp acum, de frică să nu piardă mai târziu.

AUDITIV
• Auditivul are nevoie de timp pentru a acţiona. îşi coace mult timp
proiectele, cântărindu-le sub toate aspectele înainte de a le pune în
execuţie. Ar putea astfel să piardă ocazii bune, vaporul va fi plecat
când se va decide el să-1 ia. Este gata să piardă timp acum, pentru a
câştiga mai târziu.

Este evident că faptul de a fi vizual sau auditiv are, în toate cazurile, o

influenţă determinantă asupra comportamentului nostru. Acesta a fost
descris succint, în anumite aspecte, în tabelul precedent. Studiul
diferitelor teme din acest tabel ne-a împins, pe mine şi colaboratoarele
mele, să mergem înainte în reflecţia pe această temă şi ne-a condus să
facem observaţii personale, pe care ne-ar plăcea să vi le împărtăşim.
Unele dintre ele vă vor face să râdeţi sau să zâmbiţi, deoarece vă veţi
regăsi într-unui sau altul dintre modurile de a fi sau de a reacţiona. Vă
vom prezenta aceste teme în ordine alfabetică.
Accidente
Despre vizual se poate spune că „se împiedică de florile de pe covor".
în graba sa de a se îndrepta spre obiectul dorit, nu vede obstacolele
care îi stau în cale. Va uita că masa are colţuri, că se află în apropierea
unei scări etc. (Exemplele dumneavoastră sunt la fel de bune ca ale
noastreL..). în contrapartidă, reflexele rapide îl vor face să evite în
ultimul moment pericolele şi izbiturile mai mult sau niai puţin
serioase.
Auditivul, mai chibzuit, trece în revistă dintr-o privire mediul
înconjurător înainte de a se pune în mişcare spre locul unde vrea să
ajungă. Dacă există un obiect sau un obstacol în calea sa, îl va ocoli cu
uşurinţă. Pentru el, nu se pune problema să se facă de râs pierzându-şi
echilibrul, căci, este bine cunoscut, în cazul lui, ridicolul omoară. în
contrapartidă, din cauza ezitărilor, el „îngheaţă pe 'oc" şi obstacolele
(automobile, persoane etc.) îl lovesc.

AUTO
Titlul de cel mai bun sau cel mai prost şofer nu revine în mod necesar
nici vizualului, nici auditivului. Amândoi pot să fie şoferi buni sau răi,
să respecte sau nu regulile de circulaţie, dar din motive diferite. Să-i
observăm din momentul în care urcă la volanul maşinii până în
momentul în care parchează.
Care dintre ei îşi va pune întotdeauna centura de siguranţă? în general
vizualul, dar adesea după ce porneşte la drum, considerând că astfel
câştigă timp. Ceea ce este departe de a fi adevărat, deoarece aceasta
reduce capacitatea de concentrare a şoferului care este, cel puţin,
obligat să încetinească sau, mai rău, riscă să aibă un accident. în ceea
ce-1 priveşte pe auditiv, dacă el consideră că utilizarea centurii de
siguranţă este justificată, o va pune înainte de a porni maşina, timpul
său fiind planificat în consecinţă şi, în plus, lui nu-i place să-şi asume
riscuri inutile pentru a câştiga câteva prăpădite de secunde.
Dovada: înainte de a da cu spatele, el priveşte înjur şi pune
autovehiculul în mişcare doar dacă drumul este liber. Din contră,
vizualul începe să dea cu spatele şi apoi verifică dacă poate să o facă
fără pericole.
O dată porniţi la drum, atât vizualul cât şi auditivul îşi pot pierde
răbdarea dacă circulaţia este prea lentă. Vizualul, pentru că pierde
timp; auditivul, pentru că ritmul de mers cu viteză optimă este
perturbat. Ajuns la destinaţie, auditivul va ocupa primul loc de parcare
disponibil, de teamă că nu va mai găsi un altul. Un bun aflat în posesia
ta valorează mai mult decât două pe care le vei avea! Aceasta este
filosofia sa. Din contră, vizualul se va apropia cât mai mult posibil de
punctul unde vrea să ajungă, riscând să nu găsească loc de parcare şi
să-1 piardă şi pe cel mai îndepărtat care era disponibil la sosirea sa.
Din dorinţa de a câştiga timp şi de a fi cât mai aproape posibil de
punctul de sosire, va ajunge să staţioneze în locuri interzise, în cazul
în care nu stă mult şi dacă nu vede poliţişti prin preajmă.

CADOURI
Vreţi să faceţi un vizual fericit? Alegeţi-i cu grijă cadoul şi puneţi-1 la
vedere, într-un ambalaj frumos. Va fi încântat. Mai ales, nu îi oferiţi
cadouri practice şi utile. Pentru el, acestea sunt obiecte de strictă
necesitate. îi plac obiectele originale, decorative, exteriorul este
important (cutii de bijuterii, sfeşnice etc).
Când vine rândul său să ofere cadouri, îi place să creeze un efect de
surpriză şi să facă să dureze plăcerea. Pentru aceasta, sau va oferi mai
multe cadouri ambalate în feluri diferite, sau va oferi unul singur pe
care îl va pune într-o cutie mai mare. Un tată vizual făcuse cadou
fiului său o bancnotă de 50$ ascunsă într-un puc de hochei, pus într-o
cutie mare umplută cu hârtii. Vă daţi seama de decepţia băiatului când
găsi doar pucul şi de bucuria sa când descoperi bancnota. Veselie
generală!
Vreţi să copleşiţi un auditiv? întrebaţi-1 ce-şi doreşte şi oferiţi-i acel
lucru. Nu încercaţi să-i faceţi o surpriză, căci puteţi să o regretaţi.
Contrar vizualului, lui îi place să primească daruri utile şi practice şi,
chiar şi aşa, ele trebuie alese conform propriilor criterii. Nu veţi
comite niciodată o eroare dându-i bani; va putea să-şi procure ceea ce-
şi doreşte.
Auditivul oferă în dar ceea ce îi place lui să primească: bani, obiecte
practice şi utile. Dacă aceste cadouri sunt destinate unui alt auditiv,
totul este bine, ele vor face plăcere. Dacă sunt destinate unui vizual,
efectul nu este garantat. El va dori să facă un singur cadou, ales de
preferinţă în prezenţa celui care îl va primi sau în urma unei discuţii
cu acesta. Vrea să fie foarte sigur că darul său va fi bine primit.
Rezumând, vizualului îi place să-şi dovedească aprecierea acordând
mult timp alegerii cadourilor, auditivul se simte apreciat atunci când
primeşte cadourile pe care şi le doreşte. Vizualului îi place să
primească un cadou care să-i arate câ este dorit şi apreciat; auditivului
îi place să dea un cadou care să fie dorit şi apreciat.

CĂIĂTORII
Scoateţi-vă hărţile rutiere, plecăm! Evident, fiecare în felul lui.
Vizualul va fi punctual pentru plecare.
Cu cel puţin cinci minute înainte de ora cuvenită, el va fi gata. Va lua
mai degrabă multe bagaje decât puţine: nu vrea să-i lipsească nimic.
Nu îşi planifică itinerariul cu mult timp înainte, căci îi place să
improvizeze. Dacă i se explică drumul de urmat făcându-i-se un
desen, totul va fi bine, dar dacă expHcaţiile nu sunt decât verbale, nu
este absolut sigur că va ajunge la destinaţie la ora dorită.
De cealaltă parte, auditivul este gata cu 30 de minute înainte, pentru a
face faţă situaţiilor neprevăzute. Bagajele sale sunt reduse la minim.
Se teme să nu se încarce inutil. îşi stabileşte itinerariul cu mult timp
înainte şi, pe drum, aduce cu dificultate modificări.
Adesea, o explicaţie verbală îi este suficientă pentru a găsi drumul.
Pentru el, este simplu; îşi desenează o hartă în minte în momentul în
care i se explică drumul de urmat.
Pentru amuzament, vă propunem un joc de proverbe, maxime şi
dictoane. Oferiţi-vă răgazul să-1 jucaţi până la capăt, întrebându-vă
dacă ele au fost spuse sau scrise de un vizual sau de un auditiv.
Această reflecţie vă va ajuta să înţelegeţi tnai bine psihologia celor
două mari grupuri care formează umanitatea. Veţi găsi răspunsurile la
sfârşitul jocului.

1 - Haina nu face pe om.

(Oamenii nu trebuie judecaţi după aspectul exterior.)
2 - Poate minţi din plin cel care vine de departe.
(Cel care vine dintr-o ţară îndepărtată poate, fără teama de a fi
descoperit, să povestească lucruri false.)

3 - Fiecărei zile îi este suficientă durerea sa.

(Să suportăm relele de astăzi, fără să ne gândim dinainte la cele pe
care ni !e rezervă viitorul.)

4 - Cine nu riscă, nu câştigă.

(Un succes nu poate fi obţinut fără nici un risc.)

5 - Trebuie să învârtiţi limba în gură de şapte ori, înainte de a vorbi.

(înainte de a vorbi, de a se pronunţa, este nevoie de o gândire matură.)

6 - Nu vinde pielea ursului din pădure.

(Trebuie să fi realizat un proiect, înainte de a te gândi la altele.)

7 - Alte timpuri, alte moravuri. (Moravurile se schimbă de la o epocă

la alta.)
8 - Noaptea este sfetnic bun.
(A înceta concentrarea pe o problemă permite adesea găsirea soluţiei.)

9 - Câinii latră, caravana trece.

(Trebuie să-ţi faci treburile fără să te preocupi de critici.)

10 - Cine vrea sâ călătorească departe îşi menajează calul.

(Trebuie să-ţi menajezi forţele, resursele, dacă vrei să rezişti mult
timp.)

11 - Trenul mic ajunge departe.

(Micile profituri acumulate sfârşesc prin a crea mari beneficii.)

12 - Pe piatra care se rostogoleşte nu creşte muşchi. (Nu te

îmbogăţeşti schimbând adesea ocupaţia, locul.)
13 - Cine s-a fript cu supă, suflă şi-n iaurt.
(Ne temem chiar şi de aparenţa a ceea ce ne-a dăunat odată.)

14 - Când pisica nu-i acasă, şoarecii joacă pe masă.

(Când profesorii sau şefii sunt absenţi, şcolarii sau subordonaţii profită
de Hbertate.)

15 - Dacă există îndoială, abţine-te.

(Dacă ai o ezitare, este mai bine să amâni acţiunea.)

16 - Este drum lung de la pahar la buze.

(Pot apărea multe evenimente de la exprimarea dorinţei până la
realizarea sa.)

17 - Ochii care nu se văd se uită. (Absenţa slăbeşte sau distruge

afecţiunea.)

18 - O dată nu este obicei.

(Putem închide ochii asupra unui act izolat.)

19 - Bare fierul cât este cald.

(O afacere care este pe calea cea bună trebuie susţinută activ.)

20 - Ocazia te face hoţ.

(Există ocazii când poţi face lucruri reprobabile la care nu te-ai
gândit.)
21 - Totul nou, totul frumos.
(Noutatea are întotdeauna un farmec special.)

22 - Totul vine la fix celui care ştie să aştepte.

(Cu timp şi răbdare, putem reuşi sau putem obţine ceea ce dorim.)

23 - Caritatea bine gândită începe cu sine-însuşi.

(înainte de a te gândi la alţii, trebuie să te gândeşti la tine.)
24 - Prea multe precauţii sunt dăunătoare.
(Excesul de precauţii se întoarce adesea în dezavantajul nostru.)

25 - Cine râie la urmă râde mai bine.

(Cine râde de alţii riscă să fie luat în râs la rândul său, dacă
circumstanţele se schimbă.)

RĂSPUNSURI

Vizual:
3, 4, 7, 12, 14, 17, 18, 19, 20, 21, 23, 24.

Auditiv:
1, 2, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 13, 15, 16, 22, 25.

HRANĂ

Preparare şi prezentare:
Vizualul are tendinţa să taie mâncarea în cuburi şi fâşii mari pe care le
aşază pe platouri sub forme ascuţite sau pătrate. în plus, îi place să
creeze un efect vizual contrastând culorile; de exemplu, va aşeza
morcovii lângă conopidă şi conopida lânşă brocoli etc.
In ceea ce-1 priveşte pe auditiv, el taie mâncarea în bucăţi mici sau
rondele subţiri pe care le aşază pe platouri în cerc. Aranjamentul va
atrage atenţia consumatorilor tnai degrabă prin ansamblul armonios al
prezentării decât prin jocul contrastelor.

Masa:
La ora mesei, vizualul este primul gata să se aşeze la masă, îi este
foame; papilele gustative îi sunt deja sdmulate de o bună bucată de
vreme. Este dornic să le calmeze şi să-şi umple golul din stomac cu
câteva feluri de mâncare bine alese şi servite în cantităţi suficiente.
Observaţi că îi face plăcere să mănânce un meniu alternând felurile de
mâncare, pentru a contrasta gusturile şi culorile.
Din contră, auditivului i se întâmplă să se lase rugat la ora mesei.
Risipa sa de energie este mai difuză, mai întinsă în timp şi nu are cu
adevărat senzaţia de foame. Trebuie să-i fie stimulate papilele
gustative, prezentându-i-se feluri variate, bine asezonate, cu miros
apetisant şi servite în cantităţi mici. Atunci, mănâncă cu plăcere şi
poftă. Expresia „pofta vine mâncând" i se potriveşte perfect.
Vizualul întâmpină mult mai multe dificultăţi în a sări peste o masă;
auditivul, nu, ceea ce explică de ce auditivul posteşte mai uşor decât
vizualul.

Probleme de sănătate:
Dacă există o problemă de sănătate, vizualul ia mai uşor medicamente
solide (comprimate, capsule, granule etc.) şi auditivul lichide (fiole,
tonice, tizane etc). în plus, vizualului i se pare întotdeauna că nu a luat
destule, iar auditivului că a luat prea multe. Dar, atenţie, vizualul îşi
cumpără o mare cantitate de medicamente, dar se opreşte din
tratament de îndată ce se simte mai bine, pe când auditivul cumpără
puţine şi le ia cu conştiinciozitate până când va fi restabilit.

Modă
Veţi auzi de toate, dacă fiecare se exprimă după gustul său.
Vizualul are o tendinţă netă de a alege veşminte în culori vii.
Materialele alese sunt, în general, satinate, lucioase şi, pentru ocazii
festive, adaugă şi paiete, lameuri. Vrea să iasă din anonimat, făcându-
se remarcat. îi plac de asemenea materialele înflorate şi imprimate;
adesea florile sau motivele imprimeului ales ascund în mare parte
fondul materialului.
Dacă aruncaţi o privire în garderoba sa, veţi constata adesea că ea
debordează, căci vizualul cedează, în general, tendinţei sale naturale
care îl împinge de a cumpăra imediat ceea ce îi place, chiar dacă nu se
armonizează cu restul veşmintelor. Îşi spune că va găsi uşor hainele
dorite pentru a-şi completa toaleta.
Ironia sorţii, adesea nu are părul ondulat (ca să nu spunem că îl are
chiar drept). De fapt, părul este adesea imaginea creierului său: liniar.
îl poartă, în general, scurt. Vizualului îi place ca machiajul său să
accentueze, să sublinieze şi să pună în valoare părţile feţei pe care le
consideră mai importante (ochii, între altele). Poartă, în general,
bijuterii mari (o dată cumpărate, trebuie să poată fi văzute de departe).
Auditivul alege veşminte cu tente pastelate, adesea tonuri apropiate şi
materiale din ţesături semistrălucitoare sau mate. îi plac materialele
înflorate şi imprimate, dar imprimeurile trebuie să fie mici şi să nu
ocupe mai mult spaţiu decât fondul ţesăturii. Mai ales, nu vrea să se
facă remarcat prin excentricităţi şi are multă grijă ca aspectul său
general (păr - machiaj - haine - bijuterii - accesorii) să formeze un
ansamblu armonios şi discret.
Garderoba sa nu cuprinde prea multe haine care nu sunt asortate. Când
face cumpărături, tendinţa sa naturală este să amâne achiziţionarea
unei haine dacă nu se armonizează cu cele pe care le are deja. Se teme
că nu va găsi hainele care să-i completeze ansamblul. Şi astfel lasă să-i
scape ocazii bune. Evident, ţine ca stilul şi croiala hainelor sale să fie
la modă.
In general, părul său este ondulat, creţ, este imaginea creierului său
circular. Femeilor auditive le place să poarte părul lung sau prins în
coc. Machiajul se vrea discret şi încearcă să îndulcească, să estompeze
şi să şteargă imperfecţiunile pe care cred că le găsesc feţei lor.
Bijuteriile nu sunt, în general, prea mari.
Cum şi vizualul şi auditivul sunt eleganţi, să-i urmărim acum într-o
defilare de modă.
Manechinul vizual are un zâmbet radios, larg, care îi dezvăluie dinţii.
Faţa sa este foarte expresivă; din contră, corpul este mai puţin
expresiv şi gesturile sunt uşor sacadate.
Manechinul auditiv nu zâmbeşte întotdeauna. Când o face, îşi
descoperă puţin dinţii. La el, energia se exprimă într-un fel foarte
dinamic în mişcările corpului, care sunt suple şi ondulatorii.
Iată o mică viclenie pentru a verifica profilul dominant al unei
persoane: faceţi-i o fotografie şi observaţi-i zâmbetul.

ORDONARE
îngrămădim! Răsfirăm! Dacă doriţi să vă găsiţi obiectele necesare,
este preferabil să le aranjaţi dumneavoastră înşivă, căci, bineînţeles,
vizualul şi auditivul nu o fac în acelaşi fel.
Ordonarea vizualului se face pe verticală, adică are o puternică
tendinţă (aproape irezistibilă) să îngrămădească lucrurile unele peste
altele. Scrisorile vor fi aşezate în teanc, la fel şi hainele, în fine, tot
ceea ce poate fi îngrămădit este îngrămădit.
Observaţi-1 bine (totuşi cu discreţie) şi îl veţi vedea aranjând în
teancuri ceea ce este pe tejghea, pe birou sau pe masă şi o face foarte
bine, căci pare a fi ceva foarte important în ochii lui. Totuşi, ordinea
din sertarele sale lasă uneori de dorit; căci, totdeauna grăbit, îşi spune
cava face ordine acolo când va avea timp.
Dacă, de exemplu, îşi pierde cheile, le caută peste tot prin casă,
apelând la toată lumea să-1 ajute. Dacă rămâne destul de calm, această
acţiune îi pune lintea în mişcare şi se revede în momentul în care a
lăsat cheile într-un anumit loc. E fericit, poate, în sfârşit, să le
recupereze.
Auditivul ordonează lucrurile pe orizontală. îşi etalează scrisorile,
hârtiile şi dosarele pe birou spunându-şi: „îmi place mai mult să aştept
să am timp să le pun pe fiecare la locul lor, altfel nu le voi mai regăsi
când voi avea nevoie!"
Dacă rătăceşte un obiect, se opreşte şi îşi acordă timp pentru a se
gândi unde ar fi putut să-1 pună. După câteva secunde, îşi va aminti,
probabil, locul unde 1-a pus şi se va duce să-1 caute acolo.
Rezumând, se poate spune că vizualul pune ordine în ceea ce se vede
(exterior) şi auditivul, în ceea ce nu se vede (interior).

PROFESII
Profesia exercitată de către o persoană nu este întotdeauna un indiciu
care să ne ajute să determinăm dacă profilul său este vizual sau
auditiv. Totuşi, pe plan obiectiv, există anumite profesii care convin
mai mult unui profil decât celuilalt.
Iată ce profesii atrag vizualul:
• Producător de filme
• Designer pe computer
• Cameraman
• Grafician
• Machior
• Editor
• Coafor
• Zugrav
• Croitor
• Optician
• Scenograf
• Informatician
• Fotograf
• Inginer
• Decorator
• Contabil
• Negustor de artă
• Notar
• Pictor
• Reflexolog

Iată ce atrage auditivii:

• Scriitor
• Manager
• Producător de muzică
• Oto-rino-laringolog
• Muzician
• Avocat
• Acordor de piane Psiholog
• Vânzător de aparate audio
• Maseur (masaj global al corpului: shiatsu, esalen, califomian, trager
etc.)
• Inginer de sunet
• Crainic la radio
• Marketing manager
• Planificator
• Programator

PUBUCITATE
în faţa unei reclame publicitare anunţând un nou produs apărut pe
piaţă, o dată în plus, vizualii şi auditivii vor reacţiona diferit.
Vizualul, plin de bune intenţii şi dornic să câştige timp, îşi spune: „îl
cumpăr pentru a-1 încerca. Dacă vreodată voi avea nevoie de aşa ceva,
nu va trebui să pierd timp pentru a-1 căuta." El va alege, probabil,
modelul cel mai scump şi cel mai sofisticat, gândind: „La momentul
potrivit, voi avea ceea ce îmi trebuie." Este un experimentator
înnăscut, dar i se întâmplă adesea să piardă timpul explorând toate
posibilităţile aparatelor pe care şi le-a procurat.
Auditivul, prudent, îşi spune: „Să aşteptăm încă puţin! Acest produs
nu a fost încă destul experimentat şi, cu timpul, fabricantul îl va
îmbunătăţi." Atunci când se decide să cumpere, nu are încredere în
modelele cele mai sofisticate, spunându-şi: „Cu cât este mai
complicat, cu atât aparatul riscă să se strice mai repede."
Dacă găseşte cu preţ redus un produs care îi place şi pe care îl
utilizează, îşi va face provizii pentru a putea să-1 aibă mai mult timp.
La urma urmelor, nu este aceasta emisfera cerebrală a prevederii pe
termen lung?

SEXUALITATE
Magia degajată de un cuplu de îndrăgostiţi, tineri sau bătrâni, este
fascinantă. Ei par să comunice prin telepatie. Dragostea lor fidelă,
totală şi fără sfârşit îi leagă ca un fel de cordon ombilical.
Cum să vă fermecaţi şi să vă seduceţi partenerul? înţelegând că orice
comunicare umană trece, mai întâi, şi mai ales, prin ochi la vizual şi
prin urechi la auditiv. Văzul şi auzul condiţionează cea mai mare parte
dintre relaţiile inter-umane şi este bine să ţineţi cont de cheia care
trebuie utilizată pentru a deschide calea dragostei.
Dominaţia vederii sau auzului la partenerul dumneavoastră
influenţează gândirea şi personalitatea sa. Limbajul amoros şi
lungimea sa de undă se regăsesc intr-unul dintre aceste două simţuri.
Dacă vreţi ca partenerul dumneavoastră care este vizual să afle că îl
iubiţi adresaţi-i bilete dulci, oferiţi-i obiecte pe care va putea să le
admire, ca un tablou drăguţ sau un buchet de flori. Daţi-i fotografii din
care să-1 priviţi cu afecţiune şi pe care va putea să le aşeze pe biroul
său de lucru.
Bineînţeles, va trebui să utihzaţi limbajul său preferat (vezi tema
„vocabular"). Jocul merită osteneala, pentru că veţi vedea tensiunile şi
rezistenţele topindu-se ca zăpada sub razele soarelui. Ce reconfortant
este pentru el să simtă că stările sale sufleteşti sunt bine înţelese!
Dacă aveţi o relaţie amoroasă cu un vizual, mai ales, nu uitaţi că el
este stimulat de ceea ce vede. Trebuie să vadă ceea ce iubeşte.
Daţi-i timp să privească şi... scoateţi-vă hainele fără grabă, una câte
una. Este foarte sensibil la expresia feţei dumneavoastră. Pentru a-1
face să fie drăgăstos, nu va trebui, poate, să faceţi altceva decât sâ-i
zâmbiţi într-un anume fel.
îi place să facă dragoste cu luminile aprinse, căci vrea să-şi vadă
partenera.

Capul patului

Vizual
partea stângă a patului

Auditiv
partea dreaptă a patului

Pentru a echilibra undele creierului său, el va alege să se culce în

partea dreaptă a patului. Astfel, emisfera stângă dominantă intră în
contact cu emisfera dreaptă a partenerei sale. Şi aceasta îl
armonizează.
Dacă îi faceţi un masaj, utilizaţi mişcări ferme: nu îi place să fie
gâdilat. Apăsările ferme reduc acumularea de acid lactic din muşchi şi
îi destind.
Fapt curios, chiar dacă se simte în largul său privind dezbrăcarea lentă
şi nuditatea partenerei, are tendinţa ca el să se dezbrace rapid şi nu se
simte în largul său dezbrăcat. Poate este prea conştient de defectele
sale fizice?
Dacă partenerul dumneavoastră este auditiv, el este stimulat de ceea ce
aude. Poate nu va remarca haina dumneavoastră nouă, dar se va arăta
interesat să asculte ce aveţi de spus despre ziua petrecută şi să v-o
povestească pe a lui. Este mai mult în relaţie cu sunetul decât cu
imaginea, mai înclinat spre logica interioară a cuvintelor decât spre
expresia feţei. Atunci când nu vorbeşte cu voce tare, conversează cu el
însuşi.
Aţi înţeles că în draşoste trebuie să intraţi în universul său sonor
utilizând propriul lui vocabular. Ii place să audă adesea că este iubit.
Inventaţi cuvinte dulci, vorbe frumoase. Spuneţi-i pe nume, găsiţi-i
diminutive.
Auditivul nu are nevoie de lumini aprinse atunci când face dragoste;
dă puţină importanţă acestui fapt.
Cu luminile aprinse sau nu, de a se simţi bine cu corpul său îl conduce
la a se dezbrăca lent şi cu graţie. Dacă îi faceţi un masaj, puteţi să-1
mângâiaţi îndelung, cu uşoare apăsări. Nu vă va spune niciodată:
„Destul!" Apreciază efectul stimulant al mângâierilor lungi şi
atingerilor uşoare.

SIMŢURI
Vizualii, ca şi auditivii, utilizează cele cinci simţuri pentru a intra în
contact cu universul, dar o fac în mod diferit.
Am văzut deja că emisfera cerebrală stângă analizeză, adică are un
mod liniar de a vedea lucrurile, de a raţiona, şi că emisfera dreaptă a
creierului sintetizează, adică are un mod circular de a înţelege
lucrurile, de a gândi. Acest principiu fundamental este confirmat când
se studiază maniera în care vizualii şi auditivii utilizează cele cinci
simţuri.

Văz:
Aţi ghicit: vizualul are o vedere centrală foarte activă. El analizează
detahile mediului înconjurător unul câte unul, pentru a le plasa apoi
într-un întreg. Ceea ce îi captează mai întâi atenţia sunt culorile. De
aceea, sunt utilizate mai ales conurile retiniene - care sunt, de altfel,
foarte sensibile la culoare.
Auditivul nu se împiedică în detalii: el are mai întâi o vedere
periferică a mediului său înconjurător. 11 înglobează dintr-o privire şi
sesizează rapid umbrele şi luminile, relieful şi profunzimile. Se poate
spune, deci, că el utilizează mai ales bastonaşele retinei.

Auz:
Seniorului, toată admiraţia! Să vorbim mai întâi despre auditiv! Aţi
înţeles deja că el are un auz selectiv. El analizează sunetele, de la cele
ascuţite la cele grave. Linia melodică (a unui cântec sau a unei bucăţi
muzicale) nu are pentru el nici un secret şi poate să o reproducă cu
fidelitate. Cântă corect. Se poate spune că are ureche muzicală bună.
Vizualul nu analizează sunetele, el se lasă penetrat de ele şi îi plac sau
nu. în timpul unui concert sau unui recital, va da puţină importanţă
micilor erori de execuţie (atunci când există), pentru a se lăsa mai bine
purtat de muzică şi ritm.

Miros:
Auditivul are un miros foarte sensibil. Nasul său fin poate identifica
cu uşurinţă toate mirosurile, obişnuite sau nu. Recunoaşte florile după
parfumul ce-1 răspândesc şi felurile de mâncare după mirosul pe care
îl degajă. Orice miros suspect îl alertează şi este primul care dă
alarma.
Vizualul tratează mirosurile ca şi sunetele, de manieră afectivă. Ceea
ce este important pentru el este caracterul plăcut sau neplăcut ataşat
acestora. Cum trebuie să facă eforturi pentru a le identifica, el se
ataşează mai ales de senzaţiile pe care acestea i le produc: pe cât
posibil, se va delecta cu cele care îi plac şi se va feri de cele care îl
incomodează.

Gust:
Vizualul jonglează cu cele cinci gusturi de bază (acru, amar, dulce,
picant, sărat), el le identifică uşor. Nu are îndoieli. Calculatorul său a
fost programat pentru a le analiza.
Auditivul nu recunoaşte dintr-o dată fiecare dintre cele cinci gusturi de
bază. Ţine mai ales să determine dacă elementele care îi sunt servite
convin gusturilor şi dorinţelor sale. De exemplu, poate să-i placă
puiul, dar nu servit de două ori în acelaşi fel; dacă nu îi place, el
ciuguleşte câte ceva din farfurie, spunând că nu îi este foame.

Pipăit:
Vizualul simte o nevoie imperioasă să manipuleze obiectele pe care a
pus ochii. El îmblânzeşte astfel mediul său înconjurător, analizând
tactil detaliile.
Auditivul nu are nevoie să atingă obiecte pentru a fi în largul său în
mediul înconjurător. Vederea sa periferică îi oferă o idee aproximativă
asupra a tot ceea ce îl înconjoară şi aceasta îi este suficient.

TEMPERATURA
Care este anotimpul dumneavoastră preferat? Cel cald? Cel rece?
Probabil că, dacă sunteţi vizual, veţi căuta să vă încălziţi: supă caldă,
apă caldă, haine groase, încăperi bine încălzite, călătorii în Sud etc.
„Căldura" pare să relaxeze sistemul dumneavoastră nervos, care
apreciază puternic efectul.
Dacă sunteţi auditiv vă place să vă răcoriţi: băuturi reci, alimente
călduţe, haine uşoare, încăperi bine aerisite sau climatizate etc.
Probabil lăudaţi meritele sporturilor de iarnă: ele revigorează. „Frigul"
stimulează organismul dumneavoastră, care trebuie să se contracte
pentru a se apăra şi aceasta îi dă o energie foarte apreciată.
Din această succesiune perpetuă a anotimpurilor, fiecare este deci
avantajat de o jumătate a anului: primăvară - vară pentru vizual şi
toamnă - iarnă pentru auditiv.

TIMPUL LIBER
Este de la sine înţeles că preferinţele pentru petrecerea timpului liber
sunt diferite pentru cele două profiluri psihologice. Vizualul îşi va
ocupa timpul:
• Privind la televizor sau mergând la cinematograf;
• Admirând răsăritul şi asfinţitul soarelui, stelelor, peisajele frumoase;
• Privind vitrinele magazinelor;
• Decorând casa;
• Făcând fotografii;
• Citind (vede multe imagini);
• Vizitând galeriile de artă şi muzeele;
• Privind trecătorii, stând pe terasa unui restaurant;
• Privindu-se în oglindă pentru a-şi verifica ţinuta şi pieptănătura;
• Amuzându-se cu calculatorul. Auditivul va prefera:
• Să gsculte radioul sau să meargă la concert;
• Să citească (aude cuvintele);
• Să asculte conversaţiile altora;
• Să cânte la un instrument;
• Să ţină conferinţe sau să vorbească;
• Să fie radio-amator;
• Să asculte zgomotul apei, păsărilor, vântului;
• Să facă programare pe calculator;
• Să bricoleze reciclând lemnul, sfoara, sticla, cuiele etc (orice îi poate
folosi cândva);
• Să ia aer făcând sport (golf, baschet, hochei etc.) sau participând la
jocuri de îndemânare (crochet, popice, tir cu arcul etc).

VOCABULAR
În timpul unei conversaţii, fiecare doreşte să înţeleagă şi să fie înţeles.
Totuşi, se întâmplă adesea ca doi soţi sau doi interlocutori să aibă
dificultăţi în a se înţelege, fiecare având impresia că celălalt nu îl
ascultă sau nu vorbeşte pe limba sa. Nu este adesea decât o iluzie,
care, din păcate, se interpune în faţa realităţii. Nu trebuie uitat că
fiecare profil utilizează un vocabular particular, care intră în rezonanţă
cu creierul său, dar nu neapărat şi cu al celuilalt.
Dacă vorbiţi unui vizual, este mai bine să utilizaţi termeni care evocă
o imagine vizuală, mai degrabă decât sonoră. Atenţie! Este adesea
limbajul care merge direct la inima vizualului. Cuvintele-imagini îi
permit sase simtă pe aceeaşi lungime de undă cu cel care îi vorbeşte.
Ce uşurare! Este înţeles.

• Iată ceea ce vă va spune:

• Văd ceea ce vrei să spui.
• Am un punct de vedere pe care l-am putea lua în considerare.
• Aceasta are un aer ciudat.
• Este foarte clar pentru mine.
• îmi place să observ oamenii în ocupaţiile lor cotidiene.
• Dacă ţi-aş putea arăta ceea ce vreau să spun, ai vedea clar această
idee.
• Vrei să priveşti la televizor împreună cu mine?
• Pot vizualiza ceea ce îmi descrii,
• îmi place să visez (uneori) în culori.
• Inima mea se deschide când mă priveşti.
Iată ceea ce i-aţi putea răspunde pentru a vă înţelege:
• Văd ceea ce ai vrut să spui.
• Pot vizualiza acest proiect împreună cu tine.
• Să privim împreună aceste frumoase fotografii.
• Aceasta nu are un aer prea ortodox.
• Lasă-mă puţin să văd ceea ce pot să fac pentru tine.
• în ce culoare ai vedea tu sala de joc?
• Poţi să-mi faci câteva precizări în plus pentru a lumina această
situaţie?
• Ar fi bine să aprindem luminile şi chiar repede.
• Vom vedea cine va râde la urmă.
• Când te privesc, inima mea se înflăcărează!

Dacă întreţineţi o conversaţie cu un auditiv, instinctiv, el va alege

cuvinte care exprimă sunete, sub toate formele. Iată ceea ce, probabil,
vă va spune:
• Ascultându-te, cred că aflu adevărul.
• Vino să vorbeşti cu mine despre proiectele tale.
• Aceasta sună corect în urechile mele.
• Sunt fericit să te aud; îmi vine să cânt de fericire.
• Am auzit spunându-se că-ţi adori munca.
• Zbârnâie de activitate aici.
• Sunetul vocii tale este foarte liniştitor.
• Să discutăm despre o posibilă înţelegere.
• Prefer un loc liniştit şi nezgomotos.
• Să ascultăm această muzică împreună.

Şi iată ceea ce puteţi răspunde pentru a intra în universul său sonor:

• Pari să asculţi atunci când îţi vorbesc.
• Sonoritatea vocii tale mă încântă.
• Vorbeşte-mi despre proiectele tale, sunt numai urechi.
• Vocea ta melodioasă mă linişteşte.
• Inima mea fredonează.
• Tocmai ai făcut să sune un clopoţel în capul meu.
• Dacă tonul conversaţiei se pretează, îţi voi explica situaţia.
• Vino să dialogăm.
Dacă utilizaţi cheia vizuală sau cheia sonoră, după caz, veţi capta
atenţia interlocutorului, se va simţi mai aproape de dumneavoastră, în
siguranţă şi convins că ştiţi să-i înţelegeţi stările sufleteşti.

4. Moduri de determinare a emisferei

cerebrale dominante
La începutul cărţii, v-am propus un chestionar destinat să vă permită
să vă cunoaşteţi profilul. Poate aţi considerat că rezultatele nu erau
prea concludente. Nu trebuie să fiţi surprins peste măsură. Pentru a
răspunde la întrebări, trebuie să vă gândiţi la propriul fel de a fi şi de a
acţiona, să distingeţi reacţiile spontane de comportamentul învăţat,
exerciţiu care trebuie să vă fi lăsat încă o dată perplex. De aceea, am
elaborat şase moduri amuzante de a vă determina emisfera cerebrală
dominantă şi pe cea a oamenilor pe care îi întâlniţi. Ele fac apel la
reacţiile instinctive sau spontane. O sugestie: lăsaţi-vă să acţionaţi
liber, lăsaţi natura să preia controlul.
Bineînţeles, nici unul dintre aceste teste nu este infailibil. Totuşi,
rezultatele lor, combinate cu cele de la chestionar, vor face, probabil,
să iasă la iveală profilul dumneavoastră dominant.
în mod echitabil, trei teste pun în chestiune vederea; alte trei, auzul.

I. TESTE PENTRU OCHI

1. Direcţia privirii

Vreţi să ştiţi dacă interlocutorul dumneavoastră este vizual sau

auditiv? Puneţi-i întrebări şi observaţi-1 pentru a vedea dacă îşi
îndreaptă privirea spre dreapta sau spre stânga, înainte de a vă
răspunde (este puţin important dacă se îndreaptă în sus, în linie
orizontală sau în jos).
Figura 6A Ochi îndreptaţi spre dreapta.

Dacă priveşte mai întâi spre dreapta, în aproximativ 80% din cazuri
este vorba despre un vizual. în plus, dacă ochii săi se mişcă în mod
constant de la dreapta la stânga şi de la stânga la dreapta, fără să puteţi
determina din care parte începe, puteţi fi sigur că aveţi de-a face cu un
vizual. Doar el poate avea o privire atât de agitată, fără un motiv
aparent. Probabil, acest fapt se întâmplă deoarece,
conform observaţiilor doctorului Bakan, oamenii a căror emisferă
stângă este dominantă nu produc unde alfa (unde de repaus) decât
20% din timp.

Figura 6B Ochi îndreptaţi spre stânga.

Dacă îşi îndreaptă ochii spre stânga, în 80% din cazuri este vorba
despre un auditiv. Emisfera dreaptă este dominantă şi produce unde
alfa cel puţin 50% din timp.
Mai calm decât vizualul, auditivul îşi mişcă ochii mai lent şi aproape
sistematic spre stânga.

2. Consultarea unei broşuri promoţionale

Aproape săptămânal, primiţi acasă broşuri promoţionale. Urmăriţi în
ce fel fiecare dintre membrii familiei dumneavoastră le consultă.
Există mari şanse de a fi vizual cel care începe, în general, de la prima
pagină, pentru a răsfoi apoi până la ultima. Observaţi bine ochii săi: îi
îndreaptă mai întâi spre pagina din stânga şi apoi spre pagina din
dreapta. La fel face cu un ziar sau cu un catalog.
Din contră, dacă începe, în general, cu ultima pagină şi apoi răsfoieşte
spre prima, veţi avea, probabil, de-a face cu un auditiv. Urmăriţi cu
atenţie mişcarea ochilor săi: ei se fixează mai întâi pe pagina din
dreapta şi apoi pe pagina din stânga.
Cum atenţia fiecăruia scade progresiv în cursul activităţii, vizualul va
remarca, mai ales, articolele interesante din primele pagini ale broşurii
şi auditivul, pe ultimele. Aici, ca şi în orice alt caz, cei doi se
completează armonios.
3. Modul de a aduna
Ar fi surprinzător ca vizualul şi auditivul să adune în acelaşi fel. Ca
exemplu, vă propunem adunarea a şapte numere de câte trei cifre.

125 +
648
737
546
219
334
875
=

în general, vizualul adună cifrele unele după altele; privirea sa

urmăreşte, deci, coloana de sus în jos. Procedează în acelaşi fel pentru
a verifica rezultatul.
Dacă verifică rezultatul, nu o face pentru că nu are încredere în
exactitatea calculelor sale, ci, mai ales, fiindcă îi este teamă de un
moment de neatenţie.
Auditivul aruncă o privire asupra cifrelor de adunat şi se întreabă dacă
poate face diverse combinaţii (7+8=15; 9+6=15; 15 + 15 = 30) şi,
bineînţeles, le adună de jos în sus. Pentru a confirma rezultatul, el
încearcă să găsească alte combinaţii (5+5=10; 6+4=10; 10+10=20) şi,
de data aceasta, el adună de sus în jos. Cum nu este întotdeauna sigur
că stăpâneşte bine calculele, i se întâmplă să socotească pe degete sau
cu ajutorul creionului (discret, totuşi!).

II. Teste pentru urechi

1. Fredonare
Vizualul nu cântă în mod special corect. Când i se cere să fredoneze, o
face pe o melodie pe care o inventează pe măsură ce cântă. Dacă alege
o arie cunoscută, va alege una uşor de executat. Cu toate acestea, i se
întâmplă destul de des să cânte fals sau să treacă fără să-şi dea seama
la altă arie. Performanţele sale sunt de scurtă durată şi se termină
adesea într-un hohot de râs. (Merită mai mult să râzi tu însuţi de tine,
decât să-i laşi pe alţii să o facă!)
Auditivul (şi aceasta nu va surprinde pe nimeni) cântă, în general,
corect. Dacă i se cere să fredoneze, se gândeşte un moment, alege o
arie pe care o cunoaşte bine şi o fredonează, destul de frecvent, în
întregime, fără nici o notă falsă. Urechea muzicală îi permite să imite
cu destulă uşurinţă vocea ahor persoane sau strigătele animalelor.

2. îţi merge bine?

Puneţi această întrebare unui vizual şi vă va răspunde în gura mare:
„Da, da, da!" Dacă nu răspunde decât cu un singur "da", va insista
adăugând imediat ceva de genul: ,/im petrecut o zi cu adevărat
frumoasă, am făcut una, alta... Totul a mers bine. Şi tu, ce mai faci?"
In timp ce auditivul vă va răspunde: „Da" şi, după o pauză, va adăuga:
„Şi ţie?" Preferă să asculte mai întâi răspunsul interlocutorului şi apoi
să se exprime, într-o manieră reţinută, fără a insista prea mult.
într-o conversaţie, fiţi foarte atent la modul în care oamenii abordează
o întrebare. Aceasta vă va ajuta să le determinaţi profilul. Veţi
remarca faptul că vizualul va meige de la „eu" spre „tu" şi auditivul de
la „tu" spre „eu". Puneţi o întrebare directă vizualului (de exemplu: Ce
crezi tu despre lucrul acesta, spune jni părerea ta despre acest subiect
etc.) şi va vorbi abundent. Aceeaşi întrebare riscă să displacă
auditivului. îi place mai mult să răspundă la întrebări de ordin general
(de tipul: Ce mai este nou?). Va face un tur de orizont al lucrurilor
întâmplate în ultimul timp, evitând pe cât posibil să se scoată în
evidenţă.

3. Lectura cu voce tare

Testul constă în citirea cu voce tare a unui text. Cereţi interlocutorului
să citească cu o voce puternică, fără să strige, nici să şoptească,
astupându-şi alternativ urechile. (Un mod sigur şi eficace de a astupa
urechile constă în a apăsa pe tragus cu degetul mare sprijinit pe
arătător.)
Atunci când are urechile astupate, auditivul citeşte mai tare, mai
repede şi cu mai multă siguranţă decât atunci când urechile nu sunt
acoperite. Pentru el, a citi cu urechile astupate seamănă cu ceea ce se
petrece în timpul unui dialog interior şi, astfel, se găseşte pe un teren
familiar.
Aţi ghicit: vizualul se simte mai în largul său atunci când nu are
urechile astupate. Fiinţă extravertită, debitul său verbal este mai rapid,
iar vocea mai puternică şi mai sigură atunci când comunică, fără
interferenţe, cu lumea exterioară.
După ce aţi trecut prin toate testele, făcând apel şi la gândirea şi
reacţiile spontane, veţi fi probabil în măsură să vă determinaţi profilul
dominant. Aşteptaţi să fiţi sigur înainte de a utiliza reflexologia
creierului. Altfel, aceasta riscă nu numai să nu fie eficace, dar poate
chiar produce efecte supărătoare.

Figura 8

MIJLOACE DE A SCHIMBA
EMISFERA
înainte de a vă oferi mijloacele care să vă permită să utilizaţi emisfera
nedominantă, am vrea să vă propunem un joc instructiv: cel al
imaginilor paradoxale. Observaţi mai întâi desenul din fig. 9. Pe cine
vedeţi? Sau ce vedeţi? Inspiraţi şi expiraţi profund privindu-1 intens.
Ce aţi văzut? Inspirând, ochii au aspirat spaţiul pozitiv, ocupat de
obiectul ilustrat.
Figura 9 Imagine paradoxală

Expirând, privirea a circumscris spaţiul negativ situat în jurul

otsiectului. Dacă această coordonare respiraţie/ochi este bună, aţi
văzut o cupă când aţi inspirat şi, de o parte şi de alta a acestei cupe,
profilul a două feţe, când aţi expirat. Tocmai aţi reuşit jocul cupei cu
două feţe.
Vă întrebaţi, poate, ce înseamnă expresiile „spaţiu pozitiv" şi „spaţiu
negativ". Spaţiul pozitiv este cel ocupat de un obiect, aici cupa, iar
spaţiul negativ este cel care înconjoară obiectul, aici profilurile celor
două feţe.
Inspiraţi şi expiraţi bine privind cele trei desene care urmează.
încercaţi să vedeţi ce reprezintă fiecare.

Figura 10
Figura 11

Figura 12

Pentru cei care au reuşit jocurile: aceasta demonstrează că au stabilit

rapid comunicarea între cele două emisfere ale creierului. Pentru
ceilalţi: reluaţi experienţa îndepărtând mai mult desenele de ochi.
Dacă este necesar, priviţi-le sub diferite unghiuri şi clipiţi din ochi.
Veţi descoperi destul de uşor ceea ce reprezintă. Şi o dată ce creierul a
găsit mijlocul de a trece de la o emisferă la alta pentru acest tip de
activitate, o va face apoi automat.
Cum ochiul este atras de ceea ce este închis la culoare, el vede mai
întâi formele negre, cărora vrea cu orice preţ să le găsească
semnificaţia şi nu acordă nici o importanţă mesajului vehiculat de
spaţiile albe. Aici emisfera stângă poate bloca exerciţiul. Subjugată de
formele negre, pe care este programată să le observe, îi este dificil să
vadă imaginile conţinute în spaţiile albe. Pentru a reuşi trebuie să
conlucreze cu emisfera dreaptă şi imaginile apar deodată şi rămân
definitiv întipărite în minte.
Spaţiile albe ale primului desen formează literele cuvântului JESUS;
ale celui de-al treilea formează literele cuvintelor: SÂNTE,
HARMONIE şi SERENITE. în cel de-al doilea desen, se vede
imaginea unui om bărbos, Isus pentru unii, purtând o haină lungă,
albă, stând în picioare, pe fundalul unui frunziş.
De la început, aţi înţeles că a respira corect este esenţial pentru a
descoperi faţa ascunsă a imaginilor paradoxale. O respiraţie bună este
cheia care deschide poarta, permiţând celor două emisfere să
comunice automat şi instantaneu. Pentru a reuşi, este importantă
înţelegerea mecanismului.
Respiraţia vehiculează energia între polul conştiinţei, situat în cap. şi
polul forţei vitale, situat în abdomen. Ea supune corpul la o mişcare
asemănătoare mişcării ondulatorii a valurilor, care este intim legată
ritmului vieţii primitive. Amiba, peştele, reptila şi spermatozoidul
reproduc această mişcare pe care o regăsim în inima vieţii. Ea este
fructul alternanţei ritmice dintre inspiraţie şi expiraţie.
în timpul respiraţiei, diafragma, muşchiul mare şi subţire care serveşte
de perete despărţitor între torace şi abdomen, asigură 75% din întregul
travaliu muscular. Intr-un organism sănătos, el face 18 mişcări pe
minut; se deplasează patru centimetri în sus şi patru centimetri în jos.
El execută 24 000 de mişcări în 24 de ore. Gândiţi-vă puţin la efortul
gigantic făcut de acest muşchi, considerat ca unul dintre cei mai
puternici din corp. Comprimând toate vasele sanguine şi limfatice ale
abdomenului, el propulsează circulaţia venoasă a abdomenului spre
torace; este o a doua inimă venoasă.
Figura 13 Poziţia anatomică a diafragmei

INSPIRAŢIE
în timpul inspiraţiei, diafragma este activă şi se contractă astfel încât
îşi diminuează suprafaţa şi face să coboare vârful cupolei formate de
ea. Coborârea diafragmei permite o creştere a volumului de aer în
cuşca toracică şi provoacă o umflare a abdomenului. Bazinul
basculează spre spate şi capul se înclină în faţă ca pentru a sorbi o
supă bună, ceea ce reproduce mişcarea ondulatorie a valurilor.
Rezumând, în timpul inspiraţiei, diafragma se contractă, provoacă
bascularea spre spate a bazinului şi înclinarea în faţă a capului.

EXPIRAŢIE
în timpul expiraţiei, diafragma rămâne pasivă şi este împinsă în sus
prin contractarea muşchilor abdominali. Viscerele abdomenului sunt
împinse spre spate şi în sus, ceea ce favorizează expulzarea aerului
rezidual. Capul se lasă atunci uşor spre spate pentru a trimite aerul în
sus. Oricum, „no-blesse oblige"! Omul ar trebui să expire cu capul
îndreptat în sus, pentru că tot regnul animal face aşa. Observaţi
pasărea cântând, lupul când urlă, pisica mieunând etc. Bazinul
basculează spre înainte şi astfel diafragma, acest muşchi minunat,
permite o on-dulaţie ritmică între cap şi bazin.

Figura 14 Figura 15
Poziţia corpului în timpul inspiraţiei Poziţia corpului în timpul expiraţiei

Rezumând, în timpul expiraţiei, diafragma, pasivă şi relaxată, urcă,

ceea ce permite bascularea spre înainte a bazinului şi o înclinare spre
spate a capului, mai mult sau mai puţin pronunţată.
Pentru a deveni conştient de această mişcare, concentraţi-vă atenţia
asupra unei articulaţii oarecare a corpului dumneavoastră. în nmpul
inspiraţiei, dacă este bine executată, veţi avea impresia că această
articulaţie se lărgeşte; în timpul expiraţiei, dacă este bine făcută, veţi
simţi că ea se strâmtează. Un mod de a confirma această experienţă
constă în plasarea mâinilor de o parte şi de alta a cutiei toracice pentru
a urmări mişcările de lărgire şi de micşorare ale acesteia.
A RESPIRA ÎNSEAMNĂ A TRĂI!
A respira bine înseamnă a trăi bine!
Pentru a înţelege mai bine tabloul ilustrând gesturile girate de cele
două emisfere, trebuie ştiut că există două forme de respiraţie:
respiraţie toracică şi respiraţie abdominală. Respiraţia toracică este cea
a emisferei stângi: inspiraţia toracică o încarcă şi expiraţia toracică o
descarcă. Respiraţia abdominală este cea a emisferei drepte: inspiraţia
abdominală încarcă emisfera dreaptă şi expiraţia abdominală o
descarcă.
Cum vizualul are nevoie să-şi descarce emisfera stângă şi să-şi încarce
emisfera dreaptă, iar auditivul să-şi încarce emisfera stângă şi să-şi
descarce emisfera dreaptă, propu- nem unuia şi celuilalt metode
uşoare de a reuşi aceasta.
Tot corpul trebuie să participe la respiraţie, de la talpa piciorului la
rădăcina părului. Este important de ştiut că, în timpul inspiraţiei, toată
structura osoasă ar trebui să urmărească mişcarea cutiei toracice, care
se întinde şi se lărgeşte sub impulsul plămânilor, care se umflă ca nişte
baloane; şi că, în timpul expiraţiei, toată structura osoasă ar trebui să
imite cutia toracică, care se strânge pentru că plămânii se dezumflă,
repliindu-se ca un acordeon.

EXPIRAŢIE TORACICĂ
• A vorbi cu voce tare
• A face activităţi manuale ca: scris, mâncat...
• A merge

Vizual:
în general, eliberează preaplinul energetic al emisferei stângi (emisfera
dominantă).
Auditiv:
în general, goleşte emisfera stângă de energie.

Vizualul are tendinţa de a suprasolicita emisfera cerebrală stângă care

este cea a acţiunii şi auditivul, emisfera dreaptă care este cea a
reflecţiei.
A vorbi cu voce tare, a folosi mâinile şi a merge sunt activităţi yang,
controlate de către emisfera stângă. Nu este surprinzător de constatat
că aceste activităţi sunt o excelentă supapă de siguranţă pentru vizual,
pentru că ele îi permit să-şi restabilească echilibrul energetic. Totuşi,
dacă vrea să facă să dureze plăcerea fără să se golească de energie,
trebuie să-şi pună emisfera dreaptă la contribuţie de la începutul
acţiunii, folosindu-se de partea stângă a corpului ca punct de sprijin.
El devine în acest moment spectator al acţiunii sale şi o va privi cu
mai multă obiectivitate.
în timpul unei conversaţii, trebuie ca, din când în când, să fixeze un
punct pe partea sa stângă, ceea ce îi permite să treacă armonios de la
formă (emisfera stângă) la fond (emisfera dreaptă). Nu numai că îşi va
alege mai bine cuvintele, dar va putea să-şi exprime gândurile într-un
fel mult mai puţin emoţional.
în focul acţiunii, vizualul trebuie să se asigure de colaborarea părţii
sale stângi. De exemplu, când scrie cu mâna dreaptă (emisfera stângă),
trebuie să se gândească să-şi utilizeze încheietura mâinii stângi
(emisfera dreaptă) ca punct de sprijin.
Emisfera stângă a auditivului are nevoie să fie stimulată şi nu
descărcată. Activităţile despre care tocmai am discutat riscă să pună la
pământ emisfera stângă, dacă ele nu sunt bine întreprinse. Auditivul se
sprijină în mod natural pe partea stângă (emisfera dreaptă) în
momentul în care execută o acţiune. El trebuie să stimuleze energiile
emisferei stângi, dacă vrea să echilibreze schimbul energetic între cele
două emisfere.
In timpul unei conversaţii, trebuie ca, ocazional, să-şi îndrepte privirea
spre partea dreaptă. Aceasta îi va permite să-şi formuleze ideile într-
un fel mai corect şi mai precis şi să-şi tempereze răceala obiectivă a
emisferei drepte.
Pentru a trece cu eficacitate la acţiune, auditivul trebuie să devină
conştient de existenţa părţii sale drepte şi emisfera stângă va fi
automat stimulată.
De exemplu, când scrie, va constata că automat se sprijină pe mâna
stângă, udlizând multă energie şi că, pe de altă parte, această energie îi
lipseşte în mâna dreaptă. Vizualul rupe mina creionului, iar auditivul
nu apasă destul pe ea. în concluzie, pentru unul ca şi pentru celălalt,
echilibrul energedc între cele două emisfere le va permite să
îndepărteze aceste inconveniente şi să acţioneze cu un minim de efort.

INSPIRAŢIE TORACICA
• A-şi vorbi în sinea sa

Vizual:
în general, supraîncarcă emisfera stângă.
Auditiv:
în general, reîncarcă emisfera stângă.

• A planifica o acţivme

Vizual:
în general, supraîncarcă emisfera stângă.
Auditiv:
în general, reîncarcă emisfera stângă.

Dacă vizualul îşi vorbeşte în gând, el supraîncarcă emisfera stângă,

pentru că aici este centrul vorbirii. Cu cât mai multe cuvinte, cu atât
mai multă energie, uneori până în punctul de a da pe dinafară. Un
mijloc simplu de a îndepărta acest inconvenient major consta în a se
imagina pe cale să vorbească cuiva sau pe cale de a acţiona. Este un
truc fantastic; a-1 încerca înseamnă a-1 adopta!
Auditivul va avea toate avantajele în a întreţine un dialog interior.
Emisfera sa stângă suferă adesea de insuficienţă energetică şi nimic nu
este mai potrivit pentru a-i reface plinul decât să-şi vorbească în sinea
sa. Rămâne la latitudinea lui să-şi aleagă un moment bun pentru a se
branşa la emiţătorul interior.
Planificarea unei acţiuni are acelaşi efect asupra emisferei stângi ca şi
dialogul interior: a acumula energie.
Pentru a împiedica supraîncărcarea, vizualul trebuie să devină actorul
reflecţiei sale, adică el trebuie să se închipuie pe cale de a executa
fiecare dintre etapele acţiunii pe care o planifică, iar auditivul, pentru
a-şi încărca emisfera stângă, trebuie să-şi planifice în prealabil toate
etapele acţiunii pe care vrea să o întreprindă. Un exemplu simplu:
decideţi să vă pregătiţi un sandviş. Vizualul se închipuie pe cale să
deschidă uşa frigiderului, să ia pâinea, untul, salata sau... (închipuiţi-
vă dumneavoastră ce veţi alege). Auditivul se întreabă ce fel de
sandviş vrea, enumera în gând tot ceea ce îi este necesar şi apoi decide
dacă trebuie sau nu să-1 şi prepare.

EXPIRAŢIE ABDOMINALĂ
• A fredona cu voce tare
• A desena
• A dansa

Auditiv:
În general, eliberează preaplinul energetic al emisferei drepte
(emisfera dominantă).

Vizual:
In general, îşi goleşte de energie emisfera dreaptă.

Aceste activităţi sunt controlate de către emisfera dreaptă şi auditivul

le îndeplineşte cu multă uşurinţă. îi vin în mod natural şi îl ajută să se
destindă.
Auditivul cântă, în general, corect, pentru că emisfera dreaptă este
stăpâna liniei melodice (aria unui cântec sau a unei bucăţi muzicale).
Totuşi, dacă vrea să-şi ofere plăcerea de a fredona mai mult timp, fără
prea multă oboseală, trebuie să facă apel la emisfera stângă (emisfera
matematicilor, în consecinţă a ritmului), îndreptându-şi din timp în
timp privirea spre dreapta. Această însoţire armonioasă a liniei
melodice şi a ritmului îi produc multă plăcere şi bucurie.
Auditivul este în mod deosebit dotat pentru desen fiindcă el se sprijină
automat pe braţul stâng (emisfera dreaptă), ceea ce favorizează
reflecţia creatoare. Pentru a desena timp îndelungat, fără oboseală
excesivă, trebuie, ocazional, să-şi transfere greutatea de pe partea
stângă pe partea dreaptă.
Emisfera dreaptă este cea a spaţiului şi auditivul se deplasează cu
graţie. Mişcările sale sunt unduite şi suple şi este, în general, un
dansator excelent. Cu toate acestea, dacă nu vrea să se epuizeze prea
repede, trebuie să-şi pună în mişcare „rotiţele" emisferei stângi,
marcând ritmul cu piciorul drept.
Vizualul se lasă cu uşurinţă pătruns de ritm, dar întâmpină dificultăţi
în a cânta corect. Pentru a îndepărta în parte acest inconvenient, nu are
decât să apeleze la emisfera dreaptă privind din timp în timp spre
stânga. Ce plăcere pentru el să poată fredona fără prea multe note
false! Ce de frustrări risipite!
Emisfera stângă este cea a liniilor geometrice în plan. Dacă vizualul
schiţează un peisaj, un portret etc, el trebuie să facă neapărat apel la
emisfera cerebrală dreaptă (emisfera spaţiului), pentru a putea da relief
desenului. Mâna dreaptă poate da profunzime desenului numai dacă
braţul stâng este folosit ca punct de sprijin. Ce bucurie pentru vizual
să poată exprima astfel, într-un desen, ceea ce vede şi simte!
Vizualului îi place să se lase legănat de ritm, dar nu reuşeşte
întotdeauna să-1 exprime corect. îşi foloseşte prea mult partea dreaptă
în raport cu cea stângă, ceea ce îl conduce să facă mişcări greşite.
Pentru a dansa în ritm, este suficient să-şi repartizeze greutatea
aproape egal pe piciorul stâng şi drept, utilizând piciorul stâng pentru
a pivota în jurul lui.

INSPIRAŢIE ABDOMINALĂ

• A fredona în gând

Auditiv:
în general, supraîncarcă emisfera dreaptă.

Vizual:
în general, încarcă emisfera dreaptă.

Auditivul care fredonează în gând îşi supraîncarcă emisfera dreaptă

până când îi „sar siguranţele". Dacă are chef să fredoneze astfel,
trebuie să privească din când în când spre dreapta pentru ca emisfera
cerebrală dreaptă să funcţioneze fără supraîncălzire.
Cât despre vizual, fredonatul în gând trimite energie către emisfera
dreaptă, care duce întotdeauna lipsă în mai mare sau mai mică măsură.
Pentru el este un mod agreabil de a-şi reface plinul de energie,
deplasându-se armonios pe linia melodică. Pentru a putea face aceasta
timp îndelungat, nu trebuie decât să privească ocazional un punct în
partea stângă. Rezumând, emisfera stângă controlează partea dreaptă;
emisfera dreaptă, partea stângă. Vizualul utilizează partea dreaptă
(acţiune) în detrimentul părţu stângi (punct de sprijin) şi auditivul
preferă partea stângă faţă de cea dreaptă. Exerciţiile propuse au ca
scop să permită vizualului, ca şi auditivului, să echilibreze relativ
raportul energetic între cele două emisfere. Echilibrul 50 - 50 nu
există. De altfel, nici nu este de dorit. Trebuie să existe între cele două
emisfere o anumită tensiune generatoare a evoluţiei. Dar dacă
dezechilibrul devine prea mare, tensiunea excesivă provoacă tot felul
de probleme mai mult sau mai puţin grave.

Figura 16A Figura 16B

Vizual Auditiv
Vizual echilibrat Auditiv echilibrat

Figura 17
Nu aşteptaţi să ajungeţi până acolo înainte de a reacţiona. De îndată ce
sunteţi prins în capcană de emisfera dominantă, utilizaţi unul dintre
mijloacele propuse în acest capitol; ele acoperă aproape toate
activităţile mentale şi psihice posibile.
Nu vă lăsaţi înşelat de aparenta lor simplitate. Ajutându-vă să
restabiliţi comunicarea între cele două emisfere cerebrale, ele vă vor
permite să vă trăiţi viaţa mai armonios. Ce aţi putea dori mai mult?
Citind acest ultim capitol, stângacii trebuie să-şi fi pus adesea
întrebarea următoare: „Dar noi, ce trebuie să facem?"
Este important de răspuns la această întrebare pentru că, după domnii
Andre Roch Lecours şi Franţois l'Hermine, aproximativ 10% dintre
oameni sunt stângaci. Această problemă de unilatera-Figura 17 litate,
adică utilizarea părţii simetrice stângi a corpului (mână, picior, ochi,
ureche) în detrimentul celei drepte, poate ocaziona oboseală, ca şi
tulburări, în procesul de învăţare şi în limbaj. Şi aceasta pentru că
stângacii utilizează partea stângă, care este receptor, ca emiţător şi
partea dreaptă, care este emiţător, ca receptor.
Este interesant de ştiut că, la naştere, fiinţa omenească nu manifestă o
preferinţă manuală. De la zero la aproximativ patru ani, copiii
utilizează când mâna dreaptă, când mâna stângă sau pe amândouă.
între patru şi opt ani se stabileşte o preferinţă manuală aproape
definitivă.
Mai mult decât orice, doream să găsesc o soluţie la această problemă,
pentru că eram eu însămi stângace. Am reflectat mult timp şi cu
maturitate şi, într-o zi, am rezolvat problema chiar fără să-mi dau
seama. în timpul unei mese, am realizat că, după ce mă sprijinisem
bine pe braţul stâng, puteam mânca, fără dificultate, cu mâna dreaptă.
Oricare ar fi acţiunea întreprinsă, trebuie înţeles că modul în care este
demarată este important. Stângacii, ca şi dreptacii, trebuie să-şi
utilizeze mâna stângă ca punct de sprijin şi mâna dreaptă ca ustensilă
manipulatoare, respectând astfel legile creierului şi ale energiei. Nimic
nu-i opreşte ca în timpul activităţilor să schimbe mâna, utilizând-o pe
cealaltă ca punct de sprijin. Este chiar recomandat, dar numai după ce
a fost utilizată mâna dreaptă pentru a lansa acţiunea. De exemplu, o
persoană care spală un geam trebuie să înceapă cu mâna dreaptă şi s-o
alterneze apoi cu mâna stângă.
5. Armonizarea meridianelor
în primele capitole, v-am explicat rolurile emisferelor cerebrale stângă
şi dreaptă şi v-am ajutat să descoperiţi dacă sunteţi vizual sau auditiv.
în continuare vă vom oferi mijloace de utilizare a acestor cunoştinţe în
mod practic în scopul ameliorării calităţii vieţii, pentru a o face mai
bogată, mai plină şi mai armonioasă.
Este evident că nici o viaţă nu se derulează fără dificultăţi, fără
încercări. Totuşi, suntem cu toţii conştienţi că modul de a reacţiona în
faţa acestor evenimente penibile ne poate transforma existenţa şi ne
poate servi ca trambulină pentru a ajunge mai sus, mai departe. Cu
toate acestea, nu găsim întotdeauna mijloacele de a reacţiona în mod
pozitiv în faţa adversităţilor.
Armonizarea meridianelor este un mijloc minunat de a ne restabili
echilibrul interior, de a ne păstra în pace cu noi înşine şi de a ne
redobândi sănătatea fizică şi mentală. Ea ne permite reducerea la
minim a efectelor undei de şoc create de orice eveniment perturbant.
Consecinţele vor fi cu atât mai puţin grave, cu cât recurgem mai rapid
la tehnica de armonizare a meridianelor.
Fiecare meridian al corpului este susceptibil de a fi afectat de reacţiile
emotive, dar mai ales meridianul stomacului absoarbe loviturile.
Imaginaţi-vă ce cantitate de muncă trebuie să îndeplinească. Nu numai
că trebuie să digere toate alimentele pe care le ingerăm, dar, în plus,
trebuie să digere şi evenimentele pe care le trăim. Dacă acest meridian
se dereglează, atenţie la fobiile cărora le cad victimă unii dintre noi,
care întreţin temeri persistente, excesive, chiar maladive faţă de
anumite obiecte, acte, situaţii, idei, animale sau persoane.
După părerea domnului Roger J. Calahan, psiholog califomian, 95%
dintre cazurile de fobii afectează meridianul stomacului, cele 5%
rămase afectează meridianul ficatului. El afirmă de asemenea că
aproximativ 20% dintre oameni suferă de diverse fobii. Unora le este
teamă de înălţime, de insecte, de şoareci, altora să şofeze, să vorbească
în public, de examene etc.
Teama în sine nu este dăunătoare. De exemplu, trebuie să fii prudent
când este vorba să traversezi o stradă, să umbli cu obiecte tăioase; apa
şi focul trebuie tratate cu multă grijă; trebuie să fii bine pregătit pentru
un examen sau o întrevedere. Acestea devin fobii când ne parahzează,
ne împiedică să acţionăm, ne fac să ne retragem în noi înşine. Şi cu cât
teama este mai intensă, cu atât inhibă acţiunea, cu atât fobia este mai
severă.
Fobiile au origini diverse. Ele pot fi genetice, fiziologice, psihologice,
dar, în toate cazurile, se manifestă printr-o problemă de distribuţie a
energiei în reţeaua de meridiane, în mod special în cel al stomacului.

CORECTAREA FOBIILOR
Cum aproape 20% dintre oameni suferă, în grade diferite, de fobii, am
considerat că este bine să vă indicăm cum se poate face o corectare a
fobiei, care să fie uşoară, naturală, fără durere, aproape instantanee şi
cu efecte durabile.
înainte de a începe, cereţi interlocutorului dumneavoastră să-şi situeze
fobia pe o scală de la unu la zece, zece fiind eşalonul cel mai ridicat.
Reţineţi această cifră, căci vă va permite să evaluaţi ameliorarea
obţinută prin corectare.
10. Intru în panică. Mă simt cel mai rău posibil.
9. Senzaţia de inconfort este aproape intolerabilă.
8. Teama este foarte mare.
7. Teama este mare.
6. Teama mă incomodează mult.
5. Teama mă incomodează mult, dar o pot suporta.
4. Teama mă indispune, dar sunt capabil să o suport.
3. îmi este un pic teamă, dar ţin situaţia sub control.
2. Sunt mai degrabă calm, destul de relaxat şi nu îmi este deloc
teamă.
1. Sunt perfect calm şi perfect relaxat.

PROCEDURA DE URMAT:
Meridianul stomacului, ca şi toate celelalte meridiane, este pereche şi
simetric şi nu este afectat în acelaşi mod la vizual şi la auditiv.
Meridianul stomacului situat în dreapta este supraîncărcat la vizual, iar
la auditiv, cel situat în stânga este în insuficienţă energetică.
ETAPA NR. 1

Figura 18

VIZUAL:
Piciorul drept: Mai întâi inspiraţi adânc şi, în timpul expiraţiei, cu
vârful degetului mare exercitaţi o presiune, făcând rotaţii de la dreapta
la stânga (sens invers acelor unui ceasornic), pe partea externă a celui
de-al doilea deget de la picior, la baza unghiei.
De făcut de trei ori.
Piciorul stâng: Inspiraţi adânc şi, în timpul expiraţiei, loviţi uşor cu
degetul arătător şi cel mijlociu partea externă a celui de-al doilea deget
de la picior, la baza unghiei.
De făcut de trei ori.

AUDITIV:
Se face acelaşi exerciţiu, dar - şi este foarte important - trebuie început
cu piciorul stâng şi terminat cu piciorul drept.

ETAPA NR. 2

VIZUAL:
Refaceţi prima etapă cerându-i persoanei tratate să numere cu voce
tare atunci când îi masaţi degetul de la piciorul drept şi să fredoneze în
gând (fără cuvinte) atunci când îi bateţi uşor degetul de la piciorul
stâng.

AUDITIV:
Refaceţi prima etapă cerându-i persoanei tratate să fredoneze cu voce
tare atunci când îi loviţi uşor degetul piciorului stâng şi să numere în
gând atunci când îi masaţi degetul piciorului drept.
ETAPA NR. 3

Ochii îndreptaţi în jos, spre dreapta Ochii îndreptaţi în jos, spre stânga

Figura 18

VIZUAL:
Refaceţi prima etapă cerându-i persoanei tratate să privească în jos
spre dreapta atunci când îi masaţi degetul de la piciorul drept şi să
privească în jos spre stânga atunci când îi bateţi uşor degetul de la
piciorul stâng.

AUDITIV:
Refaceţi prima etapă cerându-i persoanei tratate să privească în jos
spre stânga atunci când îi bateţi uşor degetul de la piciorul stâng şi să
privească în jos spre dreapta atunci când îi masaţi degetul de la
piciorul drept.

Este esenţial să respiraţi corect pentru a obţine rezultate bune cu

această tehnică. Amintiţi-vă că inspiraţia este un timp de repaus şi
expiraţia este un timp de acţiune. Nu trebuie masat, lovit, fredonat şi
numărat în timpul inspiraţiei, ci în cel al expiraţiei.
De la o etapă la alta, este bine de verificat la ce eşalon persoana tratată
îşi situează fobia, pentru că ea o va şti în mod instinctiv. După cea de-
a treia etapă, ar trebui să o situeze între eşaloanele 1 şi 3 inclusiv.
Atunci se poate considera că această tehnică a produs efectul dorit.
Pentru a confirma această impresie, persoana tratată trebuie, cât mai
repede posibil, să se confrunte cu agentul producător al fobiei. în
anumite cazuri, de exemplu frica de apă, aceasta se poate face uşor; în
altele, de exemplu frica de a zbura cu avionul, aceasta poate pune
probleme. Dacă persoana nu poate confrunta imediat fobia cu cauza
acesteia, sfătuim vizualul să-şi plaseze mâna stângă (mâna calmantă)
pe stomac, iar auditivul, mâna dreaptă (mâna stimulantă) pentru a
întări efectul de corectare, dacă simte nevoia.
85% dintre oameni se eliberează de fobiile lor utilizând această
tehnică. Cei 15% care nu obţin rezultate pozitive sunt, în general,
victimele unei inversiuni psihologice, care se caracterizează printr-o
atitudine negativă faţă de sine, faţă de alţii şi chiar faţă de viaţă.
Această inversiune poate fi mai mult sau mai puţin severă şi este
adesea cauzată de o dorinţă inconştientă de autodistrugere,
susceptibilă de a sabota orice tentativă de ameliorare a sănătăţii. Ea
poate fi de asemenea cauzată de medicamente care afectează sistemul
nervos (somnifere, calmante, energizante, pilule anticoncepţionale
etc).
Există un mijloc simplu de a stăvili temporar această inversiune, ceea
ce ne oferă timpul de a corecta fobia. Pentru un vizual, în timpul
expiraţiei, loviţi viguros partea externă a mâinii drepte (de trei ori);
apoi, partea externă a mâinii stângi (de trei ori); aceste masaje ale
meridianului intestinului subţire, centrul de greutate al corpului,
reechilibrează energia acestuia. Pentru auditiv, începeţi prin a lovi
partea externă a mâinii stângi (de trei ori) şi apoi partea externă a
mâinii drepte (de trei ori).
Am masat meridianul stomacului pentru a corecta fobiile; putem
utiliza etapele 1, 2 şi 3 ale acestei tehnici asupra altor meridiane
pentru a ne ajuta să facem faţă altor situaţii dificile.
în caz de doliu, trebuie reechilibrat meridianul rinichiului. Punctul pe
care vă sugerăm să-1 masaţi este situat pe partea internă a degetului
mic de la picior.
în cazul unei pierderi materiale, cauza neplăcerilor se află adesea la
meridianul intestinului gros. Punctul de masat este situat în partea
internă a degetului arătător.
în urma unei supărări în dragoste, a unui avort sau a unui viol, adesea
meridianul pericardului este afectat. Punctul său este situat pe partea
internă a degetului mijlociu.
Figura 20

Figura 21

Toate meridianele pot fi armonizate cu această tehnică. Atunci când

resimţiţi o emoţie intensă, căutaţi care deget, de la mână sau de la
picior, este cel mai dureros dacă îl masaţi şi aplicaţi-i, în ordine,
etapele 1, 2 şi 3. Veţi avea, probabil, rezultate pozitive.
Pentru a putea aprecia această tehnică la justa ei valoare, sa-i lăsam sa
vorbească pe cei care o aplică.
MĂRTURII

Fobia de avion:
Sunt fericită să vă mărturisesc că tehnica de reflexologie mi-a oferit
un ajutor de necrezut în cazul fobiei mele: frica incontrolabilă de
avion. După ce am utilizat tehnica de corectare a fobiilor, am putut să
iau avionul şi chiar să apreciez călătoria Montreal-Paris, în mod cert,
mai mult decât altă dată. Am fost capabilă să mănânc, să citesc, să mă
plimb şi am împins chiar îndrăzneala până la a privi prin hoblou. Ce
spectacol magnific. Temerile şi fricile mele incontrolabile şi-au luat
literalmente zborul! Mulţumesc că ţi-ai împărtăşit cunoştinţele cu noi.
Suzanne Pichette, Outremont.

Fobia de a vorbi în public:

Călduroase salutări.
Mii de mulţumiri pentru că mi-aţi permis să mă exprim în public fără
temeri şi fără angoase. Chiar de-a doua zi după corectarea acestei
fobii, m-am putut întreţine cu un grup de 25 de persoane. Am fost
foarte mulţumită de mine însămi şi am putut să vorbesc fără bătăi de
inimă. Vreau să reiau experienţa cât mai curând posibil. Mulţumesc.
F.B.,
Ste-Dorothee, oraşul Laval.

Fobia de a naşte:
Aveam o frică teribilă de tot ceea ce înseamnă spitale, medici,
intervenţii, injecţii etc. Şi aceasta de când eram foarte mică. Frica de a
nu mi se face ceva rău, frica de durere.
Când eram însărcinată cu primul meu copil, am făcut apel la
Madeleine Turgeon. Cu toate că sarcina mergea foarte bine şi că mă
pregătisem să nasc cât mai natural posibil, resimţeam o îngrijorare
crescândă pe măsură ce termenul se apropia. In urma masajului
extremităţii meridianului stomacului, am simţit cum, încet, încet, frica
mea dispărea. Am plecat cu sufletul împăcat, eliberată, încrezătoare şi
nu mai resimţeam nici un fel de frică în nici un ungher al fiinţei mele.
Şi această senzaţie nu m-a părăsit până la naştere şi nici după aceea. S-
a restabilit un echilibru în mine, sunt sigură de aceasta. Mulţumesc
mult că mi-aţi dat această mână de ajutor.
Sylvie Charron, Quebec.

Fobia de examene:
Am reuşit la examen şi sunt acum agent de asigurări. Ţin să vă
mulţumesc pentru încrederea pe care mi-aţi dat-o. Vă mulţumesc din
adâncul sufletului.
M. C. Asbestos.

Fobia de avion şi de pisici:

în ceea ce mă priveşte, aveam două fobii bine identificate şi care îmi
creau un inconfort cert: avionul şi pisicile. Avionul: Am fost
întotdeauna nervoasă în timpul călătoriilor cu avionul. Aceasta se
traducea prin dureri de inimă şi stare de vomă. De aici rezulta o
oboseală puternică, fără nici o legătură cu durata călătoriei. Iar în
cadrul serviciului trebuia, într-o anumită perioadă, să iau avionul
aproape în fiecare săptămână. în plus, a trebuit să traversez de patru
ori Atlanticul şi să călătoresc cu avionul prin mai multe ţări europene.
După o singură şedinţă de corectare a fobiei, am putut efectua cele
cinci voiaje fără probleme, am reuşit chiar să dorm şi să mănânc în
avion. Şi am ajuns întotdeauna la destinaţie resimţind doar oboseala
datorată decalajului orar. Pisicile: Din copilărie, nu am putut niciodată
suporta să am o pisică în apropierea mea. Resimţeam o frică dusă până
la panică; aveam frisoane şi făceam mişcări de recul involuntare şi
uneori spectaculoase (m-am urcat odată pe o masă într-un restaurant
pentru că o pisică s-a atins uşor de picioarele mele). De când am făcut
corectarea acestei fobii, cu toate că nu am îndrăznit încă să iau o pisică
în braţe, găsesc acest mic animal simpatic; accept să fie în aceeaşi
încăpere cu mine. Pot să o ating pe spate şi am în vedere chiar, atunci
când voi ieşi la pensie, să-mi iau o pisicuţă de angora. Este evident
pentru mine că aplicarea tehnicii de corectare a fobiilor a fost soluţia
problemelor foarte concrete cauzate de călătoriile cu avionul şi de
prezenţa unei pisici. Această corectare este cu adevărat o metodă
rapidă, eficace şi puţin costisitoare pentru a da de capăt temerilor
excesive care ne otrăvesc viaţa.
Raymonde Milot-Bolduc Sainte-Foy.
Fobia de păsări:
îţi trimit această scurtă mărturisire pentru a-ţi mulţumi că m-ai eliberat
de marea mea teamă de păsări. Această frică mă incomodează de 32
de ani. Păsările au fost întotdeauna o sursă de panică pentru mine.
Treceam pe celălalt trotuar atunci când le vedeam. Aceasta spune
totul. Astăzi, graţie reflexologiei creierului, în urma unei şedinţe care
a durat doar cinci minute, pot să spun că frica mea a scăzut cu cel
puţin 85% şi este minunat. Mulţumesc şi felicitări pentru reflexologia
creierului.
Denise Lapierre, Quebec.

Fobia de a reveni la serviciu după o întrerupere

datorată unui şoc nervos suferit acolo:
Vreau să mărturisesc cu recunoştinţă că, pentru mine, corectarea
meridianelor a fost eficace. Graţie acesteia, am putut să-mi reiau
munca, eu care nu mai lucrasem de 15 luni datorită unui şoc nervos.
Astăzi se face un an de când mi-am reluat serviciul şi sunt un om
fericit. Vă spun „mulţumesc" din toată inima!
Michel Martin, Donnacona.

Claustrofobie:
Sufeream de claustrofobie şi, graţie unei corectări a meridianelor, am
fost în măsură să trec examenul la TACO într-un mod calm şi destins
şi fără a avea senzaţia de sufocare. Mulţumesc infinit de mult.
Marjolaine Boivin, Beauport.

Fobia de a părăsi oraşul Quebec:

De 20 de ani am îndurat o fobie: aceea de a călători în afara oraşului
Quebec. Toate acestea au început în cursul unei sarcini. Simţeam o
teamă teribilă de îndată ce trebuia să ies din casă. Tremuram,
transpiram şi îmi era frică să nu leşin. Am fost la medic şi mi-a
prescris un calmant pe care trebuia să-1 iau de trei ori pe zi, dar care
nu a avut nici un efect.
în toţi aceşti ani, am încercat prin diferite mijloace să înving acesta
frică, dar nu am obţinut o vindecare completă. După câteva minute de
masaj pe degetele de la picioare, m-am simţit eliberată şi, de atunci,
am putut să fac frumoase călătorii în împrejurimi.
Micheline Asselin, Quebec.

6. Reflexologia culorilor şi sunetelor

1973. Ce bucurie! Descopăr lumea fascinantă a naturismului, care îmi
pare a fi firul conducător important spre sănătatea, echilibrul şi
armonia întregii fiinţe. însetată de cunoştinţe în acest domeniu, citesc,
studiez şi aplic concret pentru mine şi familia mea tot ceea ce mi se
pare valabil. în timpul cercetărilor, iau contact cu cromoterapia
(terapia prin culoare) şi strâng multe informaţii despre acest subiect.
înţeleg atunci că lumina este o sursă minunată de energie care
însufleţeşte şi vindecă umanitatea; ea nu produce numai culoarea, ci şi
reacţii chimice, termice, electrice şi magnetice.
Lumina călătoreşte cu 300 000 kilometri pe secundă. în spaţiu şi în
mediile transparente, ea se comportă ca o undă; în alte medii, de
exemplu în metale, ea se comportă ca şi când ar fi compusă din
corpusculi sau mici particule abrazive. Comportarea ei ţine, în acelaşi
timp, de teoria ondulatorie şi corpusculară (energie şi materie).
Dintre diferitele metode de aplicare a cromoterapiei, cea a Lindei
Clark, care preconizează respiraţia colorată, mi-a reţinut atenţia. în
cartea sa intitulată Vechea-artă a terapiei culorilor*, ea relatează
următorul fapt: o anumită Yvonne Martin căuta un mijloc de
regenerare a pielii şi, într-o zi, avu intuiţia să recurgă la respiraţia
culorii roz. După ce a experimentat această tehnică timp de 15 ani, ea
părea mai tânără ca niciodată. Neînţelegând foarte bine cum pot fi
respirate culorile, am abandonat această idee până când am făcut
cunoştinţă cu universul auditivilor şi vizualilor. Fiecare profil
utilizând energia în felul său, am ajuns la concluzia că vizualii şi
auditivii, pentru a-şi ameHora sănătatea, trebuie să respire în mod
diferit culorile. Dar ce culori să respire? Graţie roţii celor cinci
elemente, utilizată în acupunctura de mii de ani, am asociat aceste
elemente dotate cu o culoare auditivilor şi vizualilor. în teorie, totul
părea perfect. Şi nu mică mi-a fost surpriza să constat că persoanele
care respirau culori îşi vedeau durerile nu numai mult diminuate, dar
chiar dispărând instantaneu, ca prin minune. Reflexologia culorilor
tocmai se născuse. Săptămânile treceau şi realizam că vizualii
obţineau rezultate mai bune decât auditivii. De aici la gândul că
reflexologia cu sunete convenea mai bine auditivilor, nu a fost decât
un pas, de altfel repede realizat, căci tradiţia chineză asocia note bine
precizate ale gamei fiecăruia dintre cele cinci elemente. Şi
reflexologia sunetelor veni să o completeze armonios pe cea a
culorilor.

1. ROATA CELOR CINCI ELEMENTE

Figura 22 Roata celor cinci elemente

* Coloraţi cercurile conform culorilor indicate.
Universul se compune din cinci elemente esenţiale: lemnul, focul,
pământul, metalul şi apa. Tradiţia chineză le atribuie, în general, o
culoare şi o notă muzicală:

ELEMENT CULOARE NOTĂ

Lemn Verde La
Foc Roşu Do
Pământ Galben Fa
Metal Alb Sol
Apă Albastru Re
şi o pereche de meridiane, un yang, situat în exteriorul roţii, şi un yin,
situat în interior:

ELEMENT YANG YIN

Lemn Veziculă biliară (VB) Ficat (F)
Foc Intestin subţire (IS) Inimă (I)
Pământ Stomac (S) Sphnă-
Pancreas (S-P)
Metal Intestin gros (IG) Plămân (P)
Apă Vezică urinară (VU) Rinichi (R)

Săgeţile pe care le vedeţi pe roata celor cinci elemente indică faptul că

energia meridianelor circulă în sensul acelor unui ceasornic şi că
există două cicluri de circulaţie energetică: ciclul de ajutor şi ciclul de
control.

în ciclul de ajutor, fiecare element primeşte energie de la elementul

precedent:
1. Lemnul hrăneşte focul (îl alimentează).
2. Focul hrăneşte pământul (ca urmare a combustiei, rezultă materii
organice care îngraşă pământul).
3. Pământul hrăneşte metalul (contribuie la formarea pietrelor
preţioase şi minereului).
4. Metalul hrăneşte apa (mineralele se dizolvă şi îmbogăţesc apa).
5. Apa hrăneşte lemnul (apa permite vegetaţiei să se dezvolte).
în ciclul de control, fiecare element reţine energia de la elementul de
dinaintea precedentului. Cele cinci elemente sunt legate între ele prin
linii formând o stea cu cinci colţuri.
1. Lemnul controlează pământul, reţinându-1 cu rădăcinile.
2. Pământul controlează apa, conţinând-o (exemplu: lacul).
3. Apa controlează focul, stingându-1.
4. Focul controlează metalul, topindu-1.
5. Metalul controlează lemnul, despicându-1.

ROATA CELOR CINCI ELEMENTE

CARE ŢINE CONT DE CICLUL DE CONTROL

Figura 23 Roata celor cinci elemente, ţinând cont de ciclul de control

*Coloraţi cercurile în culorile indicate.
Lemn: sistemul muscular şi sistemul limfatic
Foc: sistemul cardiovascular şi sistemul genital
Pământ: sistemul nervos şi sistemul digestiv
Metal: sistemul respirator
Apă: sistemul osos, urinar şi endocrin.

Observând cea de-a doua imagine a roţii celor cinci elemente, veţi
constata că am utilizat ciclul de control pentru a aplica tehnica
respiraţiei culorilor şi sunetelor. Această alegere nu este fructul
hazardului: orice problemă de sănătate implică o dereglare al ciclului
de control, al cărui rol este să asigure circulaţia liberă a energiei între
diferitele meridiane.
Vizualul, fiinţă emiţătoare, a fost asociat elementelor yang: lemn şi
foc, iar auditivul, fiinţă receptoare, elementelor yin: metal şi apă. Cât
despre pământ, el serveşte de agent de legătură între vizual şi auditiv;
el este în acelaşi timp yang-yin, pentru că reprezintă energia neutră a
centrului, punctul în jurul căruia gravitează mutaţiile ciclice ale
universului.

PROFIL Vizual
ELEMENTE Lemn, Yang Foc, Yang

PROFIL Auditiv
ELEMENTE Metal, Yin Apă, Yin

PROFIL Vizual si auditiv

ELEMENTE Pământ, Yang-Yin.

Vizualul va avea tendinţa să supraîncarce meridianele yang ale

lemnului, focului şi pământului, iar auditivul, meridianele yin ale
pământului, metalului şi apei. A trebuit să ţinem cont de această
realitate în elaborarea tehnicii respiraţiei culorilor şi sunetelor.
Poate aţi fost surprins să vedeţi că fiecare element al celei de-a doua
ilustraţii a roţii celor cinci elemente include două culori şi două
sunete, iar în prima imagine fiecare element avea doar o culoare şi un
sunet. Contradicţia nu este decât aparentă. în fiecare element se
regăseşte culoarea şi sunetul de origine, la care am adăugat culoarea şi
sunetul elementului din ciclul de control.

TEHNICA RESPIRAŢIEI CULORILOR ŞI SUNETELOR

1. RESPIRAŢL\ CULORILOR

A) IEŞIREA UNEI CULORI

a) în timpul inspiraţiei: aspiraţi gradat, deasupra regiunii afectate,
culoarea care îi este asociată şi faceţi-o ghem.
b) în timpul expiraţiei: aruncaţi acest ghem în aer, împrăştiindu-1 lent
în atmosferă.
Efectuaţi trei respiraţii complete [inspir + expir) înainte de a trece la
etapa următoare.

B) INTRAREA UNEI CULORI

a) în timpul inspiraţiei, căutaţi culoarea respectivă în atmosferă, faceţi-
o ghem şi plasaţi-o deasupra regiunii afectate.
b) în timpul expiraţiei, mângâiaţi lent de sus în jos regiunea afectată.
Efectuaţi trei respiraţii complete (inspir + expir).

2. RESPIRAŢIA SUNETELOR

A) IEŞIREA SUNETELOR
a) în timpul inspiraţiei: faceţi să vibreze nota de-a lungul unei spirale
ascendente înfăşurate în jurul organului afectat, în sensul acelor unui
ceasornic (spre dreapta)*.
b) în timpul expiraţiei: faceţi să vibreze nota de-a lungul unei spirale
ascendente, care se derulează în sens invers acelor unui ceasornic
(spre stânga). Efectuaţi trei respiraţii complete {inspir + expir), înainte
de a trece la etapa următoare.

B) INTRAREA UNUI SUNET

a) în timpul inspiraţiei: faceţi să vibreze nota de-a lungul unei spirale
descendente, care se derulează în sensul acelor unui ceasornic (spre
dreapta) şi plasaţi vibraţia deasupra regiunii afectate,
b) în timpul expiraţiei: faceţi să vibreze nota de-a lungul unei spirale
descendente înfăşurate în jurul regiunii afectate, în sens invers acelor
unui ceasornic (spre stânga).
Efectuaţi trei respiraţii complete (inspir + expir).
Pentru a efectua corect respiraţia sunetelor, este suficient să reţineţi un
lucru foarte important: în fazele A şi B, începeţi exerciţiul, la inspir,
făcând să se înfăşoare spirala în sensul acelor unui ceasornic sau, dacă
vă este mai uşor, în sensul în care înşurubaţi un capac la un borcan.
Continuaţi, la expir, desfăşurând spirala în sens invers (deşurubaţi
capacul).
E bine, vă gândiţi, a cunoaşte tehnica respiraţiei culorilor şi sunetelor,
dar când şi cum o putem utiliza?
Veţi găsi, descrise pe scurt în tabelele de la paginile 118 până la 201
inclusiv, condiţiile specifice fiecăruia dintre sistemele corpului. în
cazul condiţiilor cronice, veţi corecta zona, glanda sau glandele şi
elementul sau elementele afectate (etapele 1, 2 şi 3); în cazul
problemelor ocazionale sau acute, zona şi elementul sau elementele
afectate (etapele 1 şi 3). Veţi sări aici etapa 2 deoarece sistemul
endocrin este, în general, afectat de problemele cronice.

ETAPA NR. 1: ZONA AFECTATĂ

Vizualii şi auditivii vor exercita o acţiune directă; primii respirând
culorile şi ceilalţi respirând sunetele elementului pământ care
supervizează buna funcţionare a sistemului nervos.

ETAPA NR. 2: GLANDELE ENDOCRINE

Vizualii şi auditivii vor exercita o acţiune indirectă asupra zonei
afectate respirând culorile (Alb şi Negru) şi sunetele (Sol şi Re)
asociate glandelor endocrine care, prin secreţiile hormonale,
acţionează asupra ţesuturilor şi organelor corpului.
Nu puteţi face să iasă sau să intre culorile sau sunetele în orice ordine,
fiindcă ele sunt situate într-o ordine bine precizată pe linia mediană a
corpului. Ieşirea unei culori sau a unui sunet se efectuează printr-o
mişcare ascendentă; trebuie făcute să iasă culorile şi sunetele
glandelor endocrine începând cu cele care sunt situate cel mai jos şi
terminând cu cele situate cel mai sus pe linia mediană. Intrarea unei
culori sau a unui sunet se efectuează printr-o mişcare descendentă;
trebuie, deci, făcute să intre culorile sau sunetele începând cu glanda
situată cel mai sus, pentru a termina cu cea situată cel mai jos pe linia
mediană. Este foarte important de a respecta întotdeauna această
regulă, altfel tehnica devine ineficientă.

ETAPA NR. 3: ELEMENTE ASOCIATE ZONEI AFECTATE

Vizualii şi auditivii vor respira culorile şi sunetele elementelor
asociate zonei afectate. După ce s-a acţionat asupra sistemului nervos
şi celui endocrin, trebuie exercitată o acţiune asupra organelor afectate
de problemă.
După ce s-au parcurs aceste etape, este posibil ca unii dintre
dumneavoastră să nu fi obţinut rezultatele dorite. întrebaţi-vă atunci
dacă aţi aplicat bine tehnica respiraţiei culorilor sau sunetelor. Dacă
da, trebuie căutate în altă parte motivele eşecului. în general, cei care
au probleme de sănătate le corectează acţionând asupra glandelor şi
elementelor indicate în tabel. Din nefericire, se poate să faceţi parte
dintre excepţii. Va trebui atunci să descoperiţi singur care sunt
glandele şi elementele afectate. Pentru a reuşi, substituiţi succesiv
celelalte glande şi celelalte elemente. Corpul dumneavoastră vă va
spune care sunt cele care au nevoie să fie reechilibrate.
în acelaşi timp, de fiecare dată când utilizaţi tehnica, reţineţi că nu
trebuie făcute niciodată mai mult de 18 respiraţii, adică şase pentru
fiecare etapă (zonă, glandă, element), dacă nu, puteţi obţine rezultate
contrare celor scontate.
Puteţi utiliza tehnica respiraţiei culorilor şi sunetelor pentru a ajuta o
persoană în dificultate şi care nu poate să o facă ea însăşi. De
exemplu, dacă vedeţi o persoană leşinată, utilizaţi culorile sau sunetele
sugerate în cazurile de leşin pe zonele şi elementele afectate şi ea va
deveni conştientă.
Pentru a vă ajuta să efectuaţi bine această tehnică, vă propunem câteva
exemple concrete de aplicare.
Exemplul 1

- Bursită cronică la umărul stâng:

O bursită este o inflamaţie a bursei seroase a genunchiului, cotului sau
umărului.

Vizual:
Vizualul va utiliza tehnica respiraţiei culorilor pentru a face să dispară
bursită.

1. Zonă: umărul stâng

Faceţi să iasă culoarea verde. - Faceţi să intre culoarea galbenă. Ieşirea
culorii verzi:
De trei ori, scoateţi culoarea verde din umărul stâng, (a se vedea A:
ieşirea unei culori)

Intrarea culorii galbene:

De trei ori, coloraţi umărul stâng în galben.
(a se vedea B: intrarea unei culori)

2. Glande
Suprarenale - timus - paratiroide:
Faceţi să iasă culoarea albă*. - Faceţi să intre culoarea neagră.

Tradiţia indiană asociază spectrul culorilor, mergând de la roşu la

violet, celor şapte glande principale. Pentru a simplifica, am ales albul
şi negrul pentru că albul este sinteza tuturor culorilor şi negrul este, în
acelaşi timp, absenţa oricărei culori şi simbolul nopţii, moment
privilegiat al regenerării corpului. Negrul este, de asemenea, asociat
elementului apă, destinderii şi repausului.
Pentru a şti unde sunt situate glandele, a se vedea ilustraţia sistemului
endocrin de la pagina 137. Ieşirea culorii albe:
în timpul unei aceeaşi inspiraţii, vizualul aspiră culoarea albă din
glandele suprarenale, apoi din timus şi, în sfârşit, din glandele
paratiroide. In timpul expiraţiei, aruncă ghemul de culoare albă în
atmosferă. De efectuat de trei ori.

Intrarea culorii negre:

în timpul inspiraţiei, vizualul aspiră culoarea neagră din atmosfera
înconjurătoare şi, în cursul unei singure expiraţii, colorează în neagru,
mai întâi, glandele paratiroide, apoi timusul şi, în sfârşit, glandele
suprarenale. De efectuat de trei ori. 3. Element: Lemn
Faceţi să iasă culoarea albă (VB). - Faceţi să intre culoarea verde (F).
Ieşirea culorii albe:
De trei ori, vizualul scoate culoarea albă din vezicula biliară, (a se
vedea A: ieşirea unei culori)
Intrarea culorii verzi:
De trei ori, colorează ficatul în culoarea verde, (a se vedea B: intrarea
unei culori)
Cel care a urmat aceste etape ar trebui să nu mai simtă nici o durere în
umărul stâng şi ar putea să scape de bursită, dacă utilizează această
tehnică timp de câteva zile.
Bineînţeles, cum vi s-a spus în introducerea acestui capitol, vizualul
obţine rezultate mai bune respirând culorile şi auditivul, respirând
sunetele. Totuşi, auditivul poate respira culori şi vizualul poate respira
sunete. Este suficient să inverseze ordinea etapelor sugerate. în plus,
când vizualul face să iasă şi să intre culori, auditivul le face să intre şi
să iasă şi când auditivul face să iasă şi să intre sunete, vizualul le face
să intre şi să iasă. Dacă aceasta vă pare complicat, amintiţi-vă un
principiu fundamental: vizualul şi auditivul procedează întotdeauna
invers, atunci când utilizează tehnica respiraţiei culorilor şi sunetelor.

Auditiv:
1. Element: lemn;
Faceţi să intre culoarea albă (VB). - Faceţi să iasă culoarea verde (F).
2. Glande: suprarenale, timus, paratiroide;
Faceţi să intre culoarea albă. - Faceţi să iasă culoarea negră.
3. Zonă: umărul stâng;
Faceţi să intre culoarea verde. - Faceţi să iasă culoarea galbenă.
Auditiv:
Utilizează tehnica respiraţiei sunetelor pentru a face să dispară bursita.
1. Zonă: umărul stâng
Faceţi să iasă nota La. - Faceţi să intre nota Fa. Ieşirea notei La:
De trei ori, auditivul scoate nota La din umărul său stâng, (a se vedea
A: ieşirea unui sunet)
Intrarea notei Fa:
De trei ori, îşi înfăşoară umărul stâng cu nota Fa. (a se vedea B:
intrarea unui sunet)
2. Glande
Suprarenale - timus - paratiroide:
Faceţi să iasă nota Sol. - Faceţi să intre nota Re.
Pentru a şti unde sunt situate glandele, a se vedea ilustraţia sistemului
endocrin de la pagina 137.

Ieşirea notei Sol:

In cursul unei aceeaşi inspiraţii, auditivul face să vibreze nota Sol de-a
lungul unei spirale ascendente care se înfăşoară, mai întâi, în jurul
glandelor suprarenale, apoi în jurul timusului şi, în sfârşit, în jurul
glandelor paratiroide, în sensul acelor unui ceasornic (spre dreapta). în
timpul expiraţiei, face să vibreze nota Sol de-a lungul spiralei
ascendente care se desfăşoară în sens invers acelor unui ceasornic
(spre stânga). De efectuat de trei ori.
Intrarea notei Re:
In timpul inspiraţiei, auditivul face să vibreze nota Re de-a lungul unei
spirale descendente care se desfăşoară în sensul acelor unui ceasornic
(spre dreapta) şi plasează vibraţia deasupra glandelor paratiroide. în
timpul expiraţiei, face să vibreze nota Re de-a lungul unei spirale
descendente care se înfăşoară, mai întâi, în jurul glandelor paratiroide,
apoi în jurul timusului şi, în sfârşit, în jurul glandelor suprarenale, în
sens invers acelor unui ceasornic (spre stânga).
Ca urmare a mişcării descendente a spiralei, începe prin a face să intre
nota Re în glanda endocrină situată cel mai sus pe linia mediană a
corpului.
3. Element: Lemn
Faceţi să iasă nota Sol (VB). - Faceţi să intre nota La (F).
Ieşirea notei Sol:
De trei ori, scoate nota Sol din vezicula biliară, (a se vedea A: ieşirea
unui sunet)
Intrarea notei La:
De trei ori, înfăşoară nota La în jurul ficatului, (a se vedea B: intrarea
unui sunet)
Şi iată! Verificând regiunea afectată, veţi constata că este mai puţin
dureroasă.
Vizualul care doreşte să utilizeze tehnica respiraţiei sunetelor va
inversa ordinea etapelor urmate de auditiv. El va face să intre sunetul
în loc să-1 facă să iasă şi îl va face să iasă în loc să-1 facă să intre.

Vizual:
1. Element: Lemn;
Faceţi să intre nota Sol în VB - Faceţi să iasă nota La din ficat.
2. Glandele: suprarenale - timus - paratiroide; Faceţi să intre nota
Sol - Faceţi să iasă nota Re
3. Zonă: umărul stâng
Faceţi să intre nota La - Faceţi să iasă nota Fa.

Exemplul 2
- Durere de cap acută:
Puteţi să scăpaţi de durerile de cap acute (cefalee), de migrene,
efectuând fazele 1 şi 3 ale tehnicii respiraţiei culorilor şi sunetelor.
Cum este vorba de o problemă acută, săriţi etapa 2, cea în legătură cu
sistemul endocrin.

Vizual:
1. Zonă: Creierul
Faceţi să iasă culoarea verde din creier. - Faceţi să intre culoarea
galbenă in creier.
2. Glande:
Săriţi acesta etapă şi treceţi la etapa 3.
3. Elemente:
a) Lemn
Faceţi să iasă culoarea albă din vezicula biliară. - Faceţi să intre
culoarea verde în ficat.
b) Dacă este necesar, elementul apă
Faceţi să iasă culoarea albastră din vezica urinară. - Faceţi să intre
culoarea galbenă în rinichi.

Auditiv:
1. Zonă: Creierul
Faceţi să iasă nota La din creier. - Faceţi să intre nota Fa în creier.
2. Glande:
Săriţi această etapă şi treceţi la etapa 3.
3. Elemente:
a) Lemn
Faceţi să iasă nota Sol din vezicula biliară. - Faceţi să intre nota La în
ficat.
b) dacă este necesar, elementul apă
Faceţi să iasă nota Re din vezica urinară. - Faceţi să intre nota Fa în
rinichi.
Este posibil ca anumite probleme cronice să aibă faze acute; este mai
bine, în aceste cazuri, să parcurgeţi şi etapa 2.

ETAPA 2
Vizual:
Glande: (hipofiza)
Faceţi să iasă culoarea albă. - Faceţi să intre culoarea neagră. Auditiv:
Glande: (hipofiza)
Faceţi să iasă nota Sol. - Faceţi să intre nota Re.
Nu trebuie niciodată făcute mai mult de trei serii de culori sau de
sunete în aceeaşi şedinţă. De exemplu, dacă aţi aplicat tehnica pentru
zonă, pentru glande şi pentru unul dintre elementele propuse, amânaţi
pentru altă dată utilizarea tehnicii schimbând glandele sau elementele.
Dacă nu reuşiţi să determinaţi care sunt glandele şi elementele
afectate, faceţi apel fie la acupunctura, fie la kinezio-logie pentru a
reuşi.
FRECVENŢA UTILIZĂRII TEHNICII RESPIRAŢIEI
SUNETELOR ŞI CULORILOR

CICLUL DE RESTAURARE

1. Problemă acută:
Prima zi: 6 ori pe zi
Următoarele 7 zile: 3 ori pe zi

2. Problemă cronică:
De la 3 săptămâni la 3 luni: 3 ori pe zi.
Faceţi mai întâi să dispară durerea din regiunea perturbată şi acordaţi-
vă tot atâta timp pentru reconstituirea celulelor acesteia. Exemplu:
Durează o lună ca să vă debarasaţi de o bursită, va trebui să vă
acordaţi încă o lună pentru a regenera regiunea respectivă.

CICLUL DE PREVENIRE
Nu este totul să eliminaţi problemele acute sau cronice, trebuie să le
împiedicaţi să reapară pentru a păstra starea bună dobândită. Vă
sugerăm să faceţi roata celor cinci elemente, nu după ciclul
anotimpurilor (lemn = primăvară; foc = vară; pământ = sfârşitul verii;
metal = toamnă; apă = iarnă), ci după ciclul circadian: ciclu de 24 de
ore, în timpul cărora există ore în care o cantitate maximală de energie
circulă într-un element specific. De aceea ordinea de ieşire şi de
intrare a culorilor şi sunetelor nu este aceeaşi ca în ciclul de restaurare.
Scoatem culorile şi sunetele din meridianul yang şi introducem
culorile şi sunetele în meridianul yin.

La trezire: Metal: Plămân, Intestin gros

Plămân:
Faceţi să intre culoarea roşie sau nota Do - o respiraţie. Intestin gros:
Faceţi să iasă culoarea albă sau nota Sol - o respiraţie.

La micul dejun: Pământ: Stomac - Splină-Pancreas Stomac:

Faceţi să iasă culoarea verde sau nota La - o respiraţie. Splină-
Pancreas:
Faceţi să intre culoarea galbenă sau nota Fa - o respiraţie.
La prânz: Foc: Inimă - Intestin subţire Inimă:
Faceţi să intre culoarea roşie sau nota Do - o respiraţie. Intestin
subţire:
Faceţi să iasă culoarea albastră sau nota Re - o respiraţie. La cină:
Apă: Vezică urinară - Rinichi Vezică urinară:
Faceţi să iasă culoarea albastră sau nota Re - o respiraţie. Rinichi:
Faceţi să intre culoarea galbenă sau nota Fa - o respiraţie. La culcare:
Lemn: Vezicula biliară - Ficat Vezicula biliară:
Faceţi să iasă culoarea albă sau nota Sol - o respiraţie. Ficat:
Faceţi să intre culoarea verde sau nota La - o respiraţie. MĂRTURII
Tehnica de respiraţie a culorilor şi sunetelor, cu toate că este nouă, şi-a
dovedit deja eficacitatea. Pentru a vă incita să o încercaţi, vă
prezentăm, în paginile ce urmează, mărturiile persoanelor care au
utilizat-o cu succes.
Bună ziua, Madeleine,
Graţie reflexologiei culorilor, mi-am ameliorat mult calitatea vieţii.
Iată câteva exemple:
1. Dureri de cap „zvâcnitoare şi penibile", cauzate de sinuzită:
am respirat de trei ori culoarea potrivită şi intensitatea durerii de cap a
fost imediat redusă cu 50%. Am efectuat apoi încă de două ori acesta
tehnică şi a dispărut ca prin minune. A doua zi dimineaţă, m-am trezit
suferind o uşoară durere de cap. Am repetat tehnica şi durerea de cap
s-a evaporat. De trei sau patru luni, nu am mai avut dureri de cap aşa
de violente. O adevărată minune!
2. Gaze intestinale: am utilizat tehnica respiraţiei culorilor şi,
acum, ele sunt probleme din trecut.
3. Mâncărimi: odată, după o baie, am avut o mâncărime pe tot
corpul ca şi când, brusc, ar fi fost invadat de mii de furnici. Am
respirat culoarea potrivită şi mâncărimea a încetat imediat.
Figura 26 Ciclul circaăian al meridianelor

în caz de nevoie. utilizez „trusa de prim ajutor" a respiraţiei culorilor,

fiindcă o găsesc extraordinară. Sunt atât de convinsă încât am incitat
persoane, care sufereau de diverse dureri, să o utilizeze. în fiecare caz,
rezultatele au fost pozitive. Iată exemple:
1. Diminuarea bufeurilor la femei aflate în perioada de pre-
menopauză sau la menopauză.
2. Controlarea emoţiilor prea puternice cauzate de mânie,
nelinişte, întâmplări penibile şi chiar de bucurii prea mari.
3. Controlarea migrenelor, chiar dacă majoritatea persoanelor
sufereau de mulţi ani.
4. Diminuarea puternică a astmului, alergiilor respiratorii sau
digestive.
5. Oprirea completă a hemoragiilor gastrice, care durau de două
săptămâni, şi aceasta de la prima utilizare a tehnicii.
Iţi mulţumesc în numele meu şi al tuturor persoanelor care au utilizat
cu succes tehnica respiraţiei culorilor.
Cu recunoştinţă, Jean-Claude Richard, Victoriaville.

Bună ziua,
Sufeream de dureri puternice sub omoplaţi. Madeleine m-a sfătuit să
utilizez tehnica respiraţiei sunetelor, ceea ce am şi făcut. Zece minute
mai târziu, am recuperat 75% şi la capătul unei ore, mă simţeam
perfect. Şi mai bine: durerea n-a mai apărut de atunci.
Bravo şi trăiască sunetele!
Marc Langlais, Quebec.

Bună ziua,
Iţi trimit mărturia unui auditiv care şi-a văzut durerea dispărând în
urma aplicării tehnicii respiraţiei sunetelor.
Acum patru ani, am căzut într-o pivniţă şi am făcut o entorsă severă la
o gleznă. De atunci, sufeream de dureri persistente pe care nu reuşeam
să le liniştesc decât cu calmante puternice. Cum nu îmi place să iau
produse chimice, am fost fericit să aplic tehnica respiraţiei sunetelor,
pentru a-mi vindeca glezna. Ce surpriză pentru mine să simt durerea
diminuându-se de la prima utilizare şi să fiu complet vindecat după
trei zile.
Mulţumesc, Madeleine!
P.L., Jonquiere
Bună ziua, Madeleine,
In urma unei şedinţe în care m-ai învăţat să utilizez tehnica respiraţiei
sunetelor, am convins o prietenă auditivă să se folosească de aceasta
pentru a scăpa de durerile de spate şi de picioare.
A respirat sunetele potrivite şi, de prima dată, a simţit o ameliorare, iar
după o săptămână, durerile au dispărut.
Cum sunt auditivă, găsesc mai uşor să simt şi să utilizez tehnica
respiraţiei sunetelor. Simt că circulaţia sunetelor se face de la sine; în
timp ce a face să circule culorile rămâne pentru mine ceva abstract.
Continuă-ţi cercetările; aceste „mici trucuri" pentru sănătate ne sunt
foarte utile!
Ferdinande G., Trois-Rivieres.

Cum mă durea foarte tare abdomenul, Madeleine mi-a explicat tehnica

respiraţiei culorilor şi mi-a indicat ce culori să utilizez pentru a mă
debarasa de aceste dureri. Este ceea ce am făcut şi fac mereu cu
succes, chiar în cazul unor dureri foarte intense.

Mulţumesc,
G.A., St-Marc des Carrieres.

Bună ziua,
Iată câteva exemple de aplicare a tehnicii respiraţiei culorilor, care mi-
au adus rezultate excelente:
într-o seară, când mă dureau foarte tare coastele, am verificat care era
elementul responsabil de acesta durere insuportabilă. Am decis să
utilizez tehnica respiraţiei culorilor. Durerea a dispărut după două
utilizări. Am adesea o durere în muşchiul psoas. Cum acest muşchi
este asociat rinichiului, am colorat muşchiul în culoarea acestui organ.
Spre marea mea surprindere, durerea s-a diminuat considerabil de la
prima utilizare. Aveam o fobie care mă întrista şi mă descuraja. O dată
corectarea fobiilor aplicată, zâmbetul mi-a revenit şi m-am simţit
liniştită. Mulţumesc pentru cercetările tale; găseşti, pentru a ne uşura
durerile, mijloace utile şi uşor de aplicat în viaţa cotidiană.

Marcelle-Anne Champoux, Trois-Rivieres

7. REFLEXOLOGIA URECHII ŞI TABELELE
SISTEMELOR FIZIOLOGICE

REFLEXOLOGIA URECHII
Redescoperirea auriculoterapiei a fost făcută în 1951 de către
Paul'Nogier, medic lyonez. în anii '60, el a stabilii prima hartă a
punctelor de corespondenţă între ureche şi diferitele regiuni ale
corpului. Doi medici francezi, dr Pierre Rosentiel-Heller şi dr Maurice
Amar, au continuat lucrările doctorului Nogier, în scopul de a face
auriculoterapia accesibilă tuturor.
Auriculoterapia este deci o metodă care şi-a dovedit eficacitatea şi a
ajutat un număr mare de persoane cu probleme diverse. Ceea ce am
vrut să facem noi a fost să clarificăm un punct care ni s-a părut lipsit
de temei şi care, în anumite cazuri, ar putea face aplicarea metodei
aleatorie.
Toţi trei cercetătorii subliniază că trebuie masată mai întâi urechea
dominantă, adică cea unde punctul care trebuie masat este cel mai
dureros. Este uşor pentru un expert să exercite presiuni simultane (cu
degetul mare şi degetul arătător) pe cele două urechi şi să determine,
după reacţia subiectului, care este urechea la care durerea este mai
puternică. Nu este cazul şi pentru majoritatea dintre noi, care avem
puţină sau deloc experienţă în acest domeniu.
Am căutat un mijloc să îndepărtăm o asemenea dificultate, fiindcă am
vrea să punem la dispoziţia tuturor această metodă, atât de eficace în
alinarea durerilor. Şi aici am profitat de cunoştinţele despre profilurile
vizual şi auditiv. Cum emisfera cerebrală stângă (vizual) controlează
partea dreaptă a corpului şi emisfera cerebrală dreaptă (auditiv)
controlează partea stângă a corpului, de aici la a realiza că urechea
dominantă trebuie să fie cea dreaptă pentru vizual şi cea stângă pentru
auditiv, nu mai era decât un pas, pe care, de altfel, l-am făcut repede.
Am pus această idee în practică şi experienţele pe care le-am făcut s-
au dovedit cât se poate de concludente.
Vă propunem o hartă a urechii, inspirată de cea a doctorului Nogier şi
a doctorilor Rosentiel-Heller şi Amar. Pentru ca masajul să fie reuşit,
ne-am gândit să adăugăm şi o ilustraţie a anatomiei urechii.
Punctele negre sunt situate pe faţa externă a urechii; punctele albe, pe
faţa internă şi punctele 19 şi 26 (puncte negre înconjurate de un cerc
alb) pe faţa externă şi cea internă în acelaşi timp. în continuare,
prescurtările ext. sau int. vă vor indica dacă trebuie să masaţi faţa
externă sau cea internă.

Figura 27 Anatomia urechii

CORESPONDENŢA PUNCTELOR ŞI NUMERELOR

1. Ochi:
Punct stăpân senzorial, situat în mijlocul lobului. Glandele hipofiză şi
epifiză se găsesc în această regiune.
2. Nas:
Zonă nazală, situată în mijlocul joncţiunii lobului urechii cu obrazul.
3. Maxilar:
Zonă situată în spatele antitragusului, la rădăcina gutierei.
4. Plămâni:
Zonă pulmonară, situată în centrul hemiconcii inferioare.
5. Ureche:
Zonă care influenţează nervul auditiv; este utilizată pe regiunea care
separă faţa externă şi internă a tragusului.

Figura 28 Harta urechii

6. Stomac:
Zonă situată în plin centru al concii, la rădăcina helixului.
7. Gât:
Zonă situată în hemiconca superioară, la joncţiunea ramurii
ascendente a helixului cu extremitatea superioară a orificiului
auricular.
8. Int. Gonade:
Zona genitală se găseşte în spatele ramurii ascendente a helixului,
subburelet. Acest punct este asociat vaginului, uterului şi prostatei.
9. Pancreas-Splină:
Zonă situată în hemiconca superioară.
10. Inimă:
Zonă situată în antehelix, la înălţimea punctului pancreas-splină.
11. Ficat - Veziculă biliară:
Zonă hepato-biliară situată în hemiconca superioară, sub antehelix.
12. Int. Rect:
Zona rectului şi anusului, situată la extremitatea pavilionului, sub
burelet.
13. Sciatic:
Zonă situată sub foseta naviculară.
14. Genunchi:
Zonă situată în centrul fosetei naviculare.
15. Int. Rinichi:
Zonă situată pe axa fosetei naviculare, sub marginea pliului (această
localizare este liniară şi se întinde până la punctul 25).
16. Trigemen:
Zona nervului trigemen, situată pe marginea lobului. El inervează
muşchii masticaţiei, urechii medii şi boitei palatine.
17. Comportament:
Punct stăpân al comportamentului. De utilizat în cazul unui
comportament agresiv, iritabil şi în caz de tulburări ale organelor
genitale. Este situat în treimea superioară a lobului.
18. Tragus:
Punct stăpân al tragusului; acţionează asupra tulburărilor organelor
genitale externe. Este situat la 2,5 cm în faţa marginii tragusului.
19. Int. Piele:
Punct stăpân al pielii, situat sub tragus, la aproximativ V2 cm de
marginea sa posterioară.
19. Ext. Corp calos:
Zonă situată în mijlocul tragusului.
20. Umeri:
Zonă situată deasupra şi în spatele antitragusului, în jgheabul
helixului.
21. Zero:
Punct de zero al echilibrului nervos şi endocrin. Această mică zonă
este în . comunicaţie directă cu cea mai mare parte dintre organele
sistemului vegetativ. De utilizat pentru:

• dispariţia senzaţiei de foame la bulimici;

• reducerea angoasei şi nervozităţii;
• excesul în greutate (sau slăbire excesivă);
• eliminarea tabagismului.
Este situat la rădăcina ramurii ascendente a helixului.

Figura 29 Punctul zero

22. Membre inferioare:

Punct stăpân al sensibilităţii şi motricitatii picioarelor (inclusiv
degetele şi tălpile picioarelor). Este* situat puţin deasupra punctului
zero.
23. Membre superioare:
Punct stăpân al părţii senzitive a braţelor. Este situat puţin deasupra
punctului 22.
24. Alergii şi Focuri sălbatice:
Punct stăpân al alergiilor şi focurilor sălbatice (herpes). Este situat în
vârful pavilionului.
25. Punctul lui Darwin: (Durerile membrelor) Punct stăpân al
tuturor durerilor membrelor. Este situat pe marginea helixului, în locul
unde, Punct zero frecvent, această margine este mai groasă.
26. Int. Punct de sinteză: (reacţie psihică)
Punct stăpân al reacţiilor psihice. Este situat în
regiunea posterioară a pavilionului.
26. Ext. Zonă antistres:
Zonă situată în faţa şi în partea de sus a lobului.
27. Hipotalamus posterior:
Zonă situată la piciorul tragusului, în interiorul concii.
28. Punct occipital:
Acest punct acţionează asupra tulburărilor senzitive şi motorii ale
membrelor, articulaţiilor, coloanei vertebrale şi inimii. Este situat la
extremitatea anti-tragusului.
29. Punct genital:
Acest punct influenţează ovarele şi testiculele. Este situat sub incizura
inter-tragică, în partea de sus a lobului.
30. Zona medulară:
Zonă influenţând sistemul nervos periferic, situată deasupra cozii
helixului.
31. Intestine:
Zonă situată în hemiconca superioară.
32. Metabolism şi Vezică urinară:
Zonă a tulburărilor metabolice, situată în centrul hemiconcii
superioare.
33. Hipotalamus anterior:
Zonă situată în spatele antitragusului, în concă.
34. Sistem simpatic:
Zonă de comandă a sistemului nervos simpatic, situată la baza
gutierei.
35. Puncte suprarenale:
Zonă antiinflamatorie, localizată în mijlocul incizurii intertragice.
36. Timus:
Zonă situată în jgheabul helixului, între zona inimii şi umerilor. De
utilizat în cazul infecţiilor.

TEHNICA REFLEXOLOGIEI URECHII

La fiecare dintre condiţiile particulare, am asociat puncte de masat,
care se găsesc pe harta urechii. Acum trebuie reperat locul exact unde
se situează acestea pe urechea dumneavoastră.
Pentru a reuşi, apucaţi urechea între degetul arătător şi degetul mare şi
exercitaţi presiuni în zona indicată. în momentul în care simţiţi o
durere ascuţită, aţi detectat punctul de masat.

MODUL DE A MASA
1. începeţi cu urechea dominantă (dreaptă pentru vizuali, stângă
pentru auditivi), apucând-o între degetul mare şi cel arătător.
2. Reperaţi presând punctele de masat.
3. Masaţi punctele dureroase pe timpul expiraţiei, exercitând o
presiune şi făcând rotaţii spre faţă pentru urechea dreaptă şi spre spate
pentru urechea stângă. Pe timpul inspiraţiei, încetaţi masajul şi
destindeţi-vă. Faceţi acest masaj de trei ori pentru fiecare punct
indicat. Se poate să nu obţineţi imediat întregul efect dorit. Repetaţi
această tehnică de trei ori în timpul zilei.

SFATURI PRACTICE
1. De îndată ce apare o ameliorare, utilizaţi tehnica o dată pe zi.
2. O dată durerea dispărută, utilizaţi tehnica o dată la două zile şi
aceasta tot atâta timp cât a durat până la dispariţia durerii.
3. In cazurile cronice, utilizaţi tehnica de trei ori pe săptămână.
4. Nu masaţi mai mult de trei puncte într-o şedinţă. In anumite
condiţii, am asociat mai multe puncte. Alegeţi dintre acestea cele trei
puncte mai dureroase.
5. Dacă zona de masat se găseşte în concă, utilizarea doar a
degetului arătător este suficientă.
6. Aveţi grijă ca masajul să nu fie prea energic şi ca unghiile să
fie destul de scurte pentru a nu vă răni urechea. In acelaşi scop, este
preferabil să nu folosiţi beţişor de sticlă sau stilet pentru detectare şi
masaj şi nici un alt instrument conceput pentru aceasta. Ele sunt
destinate mai curând specialiştilor în auriculoterapie.
7. Se pare că se obţine un rezultat de calitate superioară dacă
masajul se efectuează pornind de la punctele reflexe ale capului (lob),
continuând spre cele ale picioarelor (vârful pavilionului). Cu alte
cuvinte, se începe masajul cu punctul situat cel mai jos pe ureche,
pentru a termina cu cel situat cel mai sus.
SISTEMUL CARDIO-VASCULAR
Element Foc

Vizual: Ieşire Albastru Intrare Roşu

Auditiv: Ieşire Re Intrare Do
Sistemul cardio-vascular

1.
Probleme de sănătate : Anemie Puncte de masaj pe urechi: 6, 9, 11
Descriere : Diminuarea numărului
de globule roşii din sânge
şi a conţinutului lor
în hemoglobina
Etape : 1. Zonă:
- splină
2. Glandă:
- tiroidă
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

2.
Probleme de sănătate : Anevrism A se consulta un medic
26 int. şi ext., 21
Descriere : Dilataţie anormală a pereţilor unui vas sanguin sau a
unei cavităţi cardiace
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- tot sistemul endocrin
3. Element:
- foc
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3.Do (I)

3.
Probleme de sănătate : Angina pectorală A se consulta un medic
26 int. şi ext., 28, 21, 24
Descriere : Spasme ale arterelor care iriga inima
Etape : 1. Zone:
- inimă
- plexul solar
2. Glande:
- pancreas
- suprarenale
- tiroidă
3. Elemente:
- metal
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), Fa (R),

4.
Probleme de sănătate : Arterioscleroză şi aterom
Puncte de masaj pe urechi: 26 int. şi ext., 21, 25, 24
Descriere : îngroşarea pereţilor arteriali uneori cu
depozite de plăci lipidice
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- ovare sau testicule
- suprarenale
- tiroidă
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

5.
Probleme de sănătate : Aritmie cardiacă 16, 26 int. şi ext., 28, 21
Descriere : Neregularităţi ale ritmului cardiac
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- suprarenale
- hipofiză
3. Elemente:
- foc
- metal
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Alb (VB), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Roşu (P), Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Sol (IG), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), Do (P), Fa (R)

6.
Probleme de sănătate : Bradicardie 35, 34, 6
Descriere : încetinirea ritmului cardiac (mai puţin de şaizeci de
pulsaţii pe minut)
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- suprarenale
- tiroidă
- hipofiză
3. Elemente:
- foc
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), Fa (R),

7.
Probleme de sănătate : Febră reumatismală Puncte de masaj pe
urechi: A se consulta un medic 1, 26 int., 25
Descriere : Inflamaţia ţesutului conjunctiv din jurul articulaţiilor
Etape : 1. Zonă:
- ţesutul conjunctiv din jurul articulaţiilor
2. Glande:
- ovare
- suprarenale
- timus
- tiroidă
- hipofiza
3. Element:
- foc
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3.Do (I)

8.
Probleme de sănătate : Hemoragie cerebrală A se consulta un
medic 1, 26 int., 21
Descriere : Spargerea arterelor din creier provocând paralizie,
pierderea cunoştinţei şi chiar leziuni cerebrale
Etape : 1. Zonă:
- creier
2. Glande:
- paratiroide
- hipofiza
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

9.
Probleme de sănătate : Hemoroizi 26 int, 31, 12 int., 24
Descriere : Varice formate în anus şi rect prin dilatarea venelor
Etape : 1. Zonă:
- rect
2. Glande:
- ovare sau testicule
- suprarenale
- timus
3. Elemente:
- metal
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), La (F)

10.
Probleme de sănătate : Hipertensiune Puncte de masaj pe urechi:
17, 21, 8 int., 24
Descriere : Tensiune arterială superioară celei normale
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- suprarenale
- tiroidă
- hipofiza
3. Elemente:
- apă
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), Do (P)

11.
Probleme de sănătate : Hipotensiune 34, 35, 27
Descriere : Tensiune arterială inferioară celei normale
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- suprarenale
- tiroidă
- hipofiza
3. Elemente:
- apă
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (IG)
 Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), Do (P)

12.
Probleme de sănătate : Infarct miocardic A se consulta un medic
16, 26 int., 21, 24, 10
Descriere : Necroza unei părţi a muşchiului cardiac
Etape : 1. Zonă:
- inimă
- plexul solar
2. Glande:
- suprarenale
3. Elemente:
- foc
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Roşu (P),
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS),Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), Do (P),

13.
Probleme de sănătate : Ocluzie coronariană Puncte de masaj pe
ureche: A se consulta un medic 26 int., 28, 19 int
Descriere : Obturarea unei artere care alimentează inima, cauzată de:
arterioscleroză, embolie sau tromboză
Etape : 1. Zonă:
- inimă
- plexul solar
2. Glande:
- tot sistemul endocrin
3. Elemente:
- metal
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), Fa (R),

14.
Probleme de sănătate : Flebită A se consulta un medic 35, 11, 25
Descriere : Inflamarea unei vene, însoţită de formarea unui
cheag de sânge, adesea localizată la picioare
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- ovare sau testicule
- suprarenale
- tiroidă
3. Elemente:
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Do (P)

15.
Probleme de sănătate : Raynaud (maladia lui) 16, 1, 28, 21
Descriere : Tulburări spastice de vasodilatare ale vaselor sanguine din
extremităţile corpului
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- ovare sau testicule
- suprarenale
- tiroidă
3. Elemente:
- foc
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), La (F)

16.
Probleme de sănătate : Sângerarea nasului Puncte de masaj pe
urechi: 2, 9, 11
Descriere : Scurgere anormală de sânge provenind din pereţii nazali
Etape : 1. Zonă:
- nas
2. Glande:
- suprarenale
3. Element:
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)
17.
Probleme de sănătate : Tahicardie 26 ext., 34, 21, 24
Descriere : Accelerarea ritmului bătăilor inimii
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- suprarenale
- tiroidă
3. Elemente:
- metal
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), Fa (R),

18.
Probleme de sănătate: Nivel anormal al colesterolului 26 ext., 11, 32
Descriere : Cantitate anormal de ridicată de colesterol în organism
(creier, plasmă sanguină, bilă), putând provoca
arterioscleroză şi formarea de calculi biliari
Etape : 1. Zonă:
- tot sistemul circulator
2. Glandă:
- tiroidă
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

19.
Probleme de sănătate : Tromboză Puncte de masaj pe urechi:
A se consulta un medic 35, 11, 25
Descriere : Formarea unui cheag într-un vas sanguin sau într-o cavitate a
inimi
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
suprarenale
paratiroide
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

20.
Probleme de sănătate : Varice 22, 14, 25
Descriere : Dilatarea permanentă a unei vene
Etape : Zonă:
- regiunea respectivă
1. Glande:
- pancreas
- suprarenale
- tiroidă
- hipofiză
3. Elemente:
- lemn
- metal
- foc
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Alb (IG), Albastru (IS)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Roşu (P), Roşu (I),
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Sol (IG), Re (IS)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Do (P), Do(I)
SISTEMUL DIGESTIV
Element Pământ ( Stomac splină-pancreas )

Vizual: Ieşire Verde (S) Intrare Galben (SP)

Auditiv: Ieşire La (S) Intrare Fa (SP)

Pentru intestinul gros, a se vedea sistemul respirator şi pentru vezicula

biliară – ficat, a se vedea sistemul muscular.
Sistemul digestiv

1.
Probleme de sănătate : Aciditate gastrică Puncte de masaj pe urechi
35, 6, 21
Descriere : Cantitatea de acid clorhidric din sucul gastric poate cauza
„arsuri" dacă acest acid este în exces
Etape : 1. Zonă:
- stomac
2. Glande:
- pancreas
- suprarenale
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

2.
Probleme de sănătate : Aerocolie, aerofagie şi balonări intestinale 26
ext., 6 şi 31 dacă este vorba despre aerocolie
Descriere : Tulburări caracterizate prin senzaţia prezenţei de aer pe
căile digestive
Etape : 1. Zone: ...
- stomac (pentru
aerocolie)
- intestin subţire
(pentru balonări)
- colon (pentru
aerocolie)
2. Glande:
- pancreas
- suprarenale
- tiroidă
3. Elemente:
- metal
- foc
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Albastru (IS)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Roşu (I),
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Re (IS)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), Do (I)

3.
Probleme de sănătate : Anorexie 33, 6, 11
Descriere : Pierderea sau diminuarea apetitului
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- ovare sau testicule
- pancreas
- tiroidă
3. Elemente:
- foc
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), La (F)

4.
Probleme de sănătate : Apendicită Puncte de masaj pe urechi:
A se consulta un medic 35, 31
Descriere : Inflamaţia apendicelui
Etape : 1. Zonă:
- apendice
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Elemente:
- lemn
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Do (P)

5.
Probleme de sănătate : Bulimie 17, 26 int. şi ext., 21
Descriere : Senzaţie de foame exagerată, însoţită de nevoia
irezistibilă de a ingera o mare cantitate de alimente
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- organe genitale
- tiroidă
- hipofiza
3. Elemente:
- foc
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), La (F)

6.
Probleme de sănătate : Calculi biliari 26 ext., 21, 11
Descriere : Particule lipidice, mai ales colesterol, care se cristalizează
în vezicula biliară sau în canalele biliare
Etape : 1. Zonă:
- vezicula biliară
2. Glandă:
- tiroidă
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)
7.
Probleme de sănătate : Coşmaruri Puncte de masaj pe urechi:
1, 17, 27
Descriere : Vise penibile, generatoare de angoase
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- pancreas
- epifiză
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

8.
Probleme de sănătate : Ciroza ficatului A se consulta un
medic 21, 11
Descriere : Afecţiune a ficatului caracterizată prin granulaţii de un
galben roşiatic
Etape : 1. Zonă:
- ficat
2. Glande:
- tot sistemul endocrin
3. Elemente:
- lemn
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Fa (R)

9.
Probleme de sănătate : Colică 9, 11, 24
Descriere : Dureri violente resimţite la nivelul organelor abdominale
Etape : 1. Zonă:
- abdomen
2. Glande:
- pancreas
- suprarenale
- tiroidă
3. Element:
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P)

10.
Probleme de sănătate : Colită Puncte de masaj pe urechi: 35, 21, 31
Descriere : Inflamaţia intestinului gros
Etape : 1. Zonă:
- intestin gros
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Elemente:
- lemn
- metal
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Alb (IG), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Roşu (P), Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Sol (IG), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Do (P), Fa (R)

11.
Probleme de sănătate : Constipaţie 21, 11, 31
Descriere : Dificultăţi în evacuarea excrementelor
Etape : 1. Zonă:
- intestinul gros, în
special ansa sigmoidului
2. Glande:
- suprarenale
3. Elemente:
- lemn
- metal
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Alb (IG), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Roşu (P), Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Sol (IG), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Do (P), Fa (R)

12.
Probleme de sănătate : Diabet 33, 9, 11
Descriere : Tulburări cronice ale metabolismului cauzate de o secreţie
insuficientă de insulina
Etape : 1. Zonă:
- pancreas
2. Glande:
- pancreas
- suprarenale
- hipofiză
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

13.
Probleme de sănătate : Diaree Puncte de masaj pe urechi:
6, 9, 31 sau 12 int.
Descriere : Evacuarea frecventă de excremente lichide
Etape : 1. Zonă:
- intestinul gros,
în special valva
ileo-cecală
2. Glande:
- suprarenale
3. Elemente:
- lemn
- metal

Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare

1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

14.
Probleme de sănătate : Diverticulită 35, 21, 31
Descriere : Inflamaţia diverticulilor (hernieri ale peretelui intestinului
gros)
Etape : 1. Zonă:
- intestinul gros,
în special colonul
descendent şi ansa
sigmoidului
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Elemente:
- lemn
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Do (P)

15.
Probleme de sănătate : Fisuri şi fistule anale 8 int., 31, 12 int.
Descriere : Problemă a sfincterului anal cauzând adesea sâ
ngerări şi răni
Etape : 1. Zone:
- anus
- rect
2. Glande:
- ovare sau
testicule
- suprarenale
- timus
3. Elemente:
- metal
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), La (F),

16.
Probleme de sănătate : Flatulenta Puncte de masaj pe urechi:
26 ext, 6, 31
Descriere : Acumularea de gaze în intestine, care se traduce printr-o
balonare a abdomenului
Etape : 1. Zonă:
- intestin gros, în
special ansa sigmoidului
2. Glandă:
- pancreas
3. Elemente:
- foc
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), La (F)

17.
Probleme de sănătate : Gastralgie 6, 21, 24
Descriere : Durere ascuţită localizată la nivelul stomacului
Etape : 1. Zonă:
- stomac
2. Glande:
- pancreas
- suprarenale
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

18.
Probleme de sănătate : H a l e n ă ( r e s p i r a ţ i e u r â t m i r o s i t o a r e )
6, 9, 11, 31
Descriere : R e s p i r a ţ i a e s t e p u t e r n i c ă ş i m i r o a s e u r â t
 Etape : 1 . Z o n ă :
- tubul digestiv
2. Glande:
- timus
- tiroidă
3. Elemente:
- lemn
- foc
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Albastru (IS), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Roşu (I), Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Re (IS), Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Do (I), Do (P)

19.
Probleme de sănătate : H e m o r o i z i P u n c t e d e m a s a j p e
urechi: 26 int., 35, 31, 12 int.
Descriere : V a r i c e f o r m a t e î n a n u s ş i r e c t p r i n d i l a t a r e a
venelor
Etape : 1 . Zonă:
- rect
2. Glande:
- ovare sau testicule
- suprarenale
- timus
3. Elemente:
- metal
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), La (F),

20.
Probleme de sănătate : H e p a t i t ă A s e c o n s u l t a u n m e d i c
35, 21, 11
Descriere : A f e c ţ i u n e i n f l a m a t o r i e a f i c a t u l u i
Etape : 1 . Zonă:
- ficat
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Elemente:
- apă
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), Do (P)

21.
Probleme de sănătate : H e r n i e R e g i u n e a r e s p e c t i v ă şi 9 , 1 1
Descriere : T u m o a r e m o a l e f o r m a t ă d e u n o r g a n i e ş i t
t o t a l s a u p a r ţ i a l d i n c a v i t a t e a î n c a r e se a f l ă î n
mod normal
 Etape : 1 . Z o n e :
- zona inghinală
pentru hernia inghinală
stomac şi dia
fragmă pentru hernia
hiatală
2. Glande:
- suprarenale
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

22.
Probleme de sănătate : H i p o g l i c e m i e P u n c t e d e m a s a j p e
urechi: 33, 6, 21, 9
Descriere : D i m i n u a r e s a u i n s u f i c i e n ţ ă a n i v e l u l u i
glucozei (zahăr) în sânge, ca uzată de o
s e c r e ţ i e excesivă d e i n s u l i n a
Etape : 1 . Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- pancreas
- suprarenale
- hipofiză
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

23.
Probleme de sănătate : I n d i g e s t i e 2 6 i n t . ş i e x t . 6 , 2 1 , 1 1
Descriere : I n d i s p o z i ţ i e m o m e n t a n ă d a t o r a t ă u n e i
digestii prost sau incomplet făcute
Etape : 1 . Zone:
- stomac
- pancreas
2. Glandă:
- pancreas
3. Elemente:
- lemn
- foc
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Albastru (IS), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Roşu (I), Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Re (IS), Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Do (I), Do (P)

24.
Probleme de sănătate : Icter A se consulta un medic 1, 21, 11
Descriere : Coloraţie galbenă a pielii şi mucoaselor datorată
pigmenţilor biliari din ţesuturi
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glandă:
- pancreas
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

25.
Probleme de sănătate : Durere de dinţi Puncte de masaj pe urechi:
1, 3, 17, 11
Descriere : Dureri de dinţi şi de gingii
Etape : 1. Zone:
- gingii
- dinţi
2. Glandă:
- timus
3. Element:
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P)
26.
Probleme de sănătate : Greaţă 6, 21, 11 trageţi de lob în dreptul
punctului 16
Descriere : Senzaţie de vomă, fără a se ajunge la vomitare
Etape : 1. Zonă:
- stomac
2. Glande:
- pancreas
- suprarenale
- hipofiza
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

27.
Probleme de sănătate : Obezitate 27, 21, 32
Descriere : Excedent de greutate
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- ovare sau testicule
- tiroidă
- hipofiza
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

28.
Probleme de sănătate : Ulcer Puncte de masaj pe urechi:
Regiunea respectivă şi 26 ext., 35, 6, 21
Descriere : Leziune a mucoaselor
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- suprarenale
3. Elemente:
- foc
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Albastru (IS), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Roşu (I), Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Re (IS), Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Do (I), Do (P)

29.
Probleme de sănătate : Vărsături 16, 6, 11
Descriere : Eliminarea conţinutului stomacului
Etape : 1. Zonă:
- stomac
2. Glande:
- pancreas
- suprarenale
- hipofiza
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)
SISTEMUL ENDOCRIN
Vizual : Ieşire Alb Intrare Negru
Auditiv : Ieşire Sol Intrare Re
Sistemul endocrin

1.
Probleme de sănătate: Alergie Puncte de masaj pe urechi:
19 int, 21, 24
Descriere: Reacţie inflamatorie la diverse substanţe toxice pentru
organism (din alimente, haine sau alte materii din mediul
înconjurător)
Etape: 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- pancreas
- suprarenale
3. Elemente:
- lemn
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F) Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Do (P)

2.
Probleme de sănătate: Artrită şi reumatism Regiunea respectivă şi
21, 11, 31, 15
Descriere: Inflamaţia articulaţiilor, tendoanelor şi muşchilor
Etape: 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- tot sistemul endocrin
3. Elemente:
- lemn
- metal
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Alb (IG), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Roşu (P), Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Sol (G), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Do (P), Fa (R)

3.
Probleme de sănătate: Astm 4, 21, 11, 24
Descriere: Spasm al bronhiilor care afectează mai ales expiraţia şi
care este acompaniat adesea de o creştere a secreţiilor bronşice
Etape: 1. Zonă:
- tot sistemul respirator
2. Glande:
- suprarenale
3. Elemente:
- metal
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (G), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), La (F)
4.
Probleme de sănătate: Crampe Puncte de masaj pe urechi:
28, 19, 21, 22
Descriere: Spasme musculare dureroase
Etape: 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- suprarenale
- paratiroide
3. Element:
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

5.
Probleme de sănătate: Leşin 34, 27, 21
Descriere: Pierderea cunoştinţei
Etape: 1. Zonă:
- cap
2. Glande:
- suprarenale
- pancreas
- hipofiză
3. Element:
- foc
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3.Do

6.
Probleme de sănătate: Oboseală 1, 34, 21
Descriere: Lipsă de energie
Etape: 1. Zonă:
- sistem nervos
2. Glande:
- splină-pancreas
- suprarenale
- timus
- tiroidă
3. Elemente:
- lemn
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Fa (R)

7.
Probleme de sănătate: Febră Puncte de masaj pe urechi:
1, 33, 34, 21, 11
Descriere: Creşterea anormală a temperaturii corpului
Etape: 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glandă:
- hipofiză
3. Element:
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

8.
Probleme de sănătate: Frisoane 34, 27, 11, 15 int.
Descriere: Dificultate în menţinerea căldurii interne
Etape: 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- gonade
- suprarenale
- tiroidă
3. Element:
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)
9.
Probleme de sănătate: Guşă 26, 6, 21
Descriere: Hipertrofierea tiroidei
Etape: 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glandă:
- tiroidă
3. Element:
- foc
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I)

10.
Probleme de sănătate : Hipoglicemie Puncte de masaj pe urechi:
33, 6, 21, 9
Descriere : Nivelul de zahăr (glucoza) din sânge anormal de scăzut,
datorită unei secreţii prea mari de insulina
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- pancreas
- suprarenale
- hipofiza
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete : Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

11.
Probleme de sănătate : Hipotensiune 26 ext, 27, 34
Descriere : Tensiune arterială inferioară celei normale
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- suprarenale
- tiroidă
- hipofiza
3. Element:
- apă
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete : Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

12.
Probleme de sănătate : Infertilitate 29, 21, 8 int.
Descriere : Disfuncţia organelor reproducătoare cauzată de: obturarea
trompelor lui Fallope, ovulaţie neregulată, libido suprimat,
număr insuficient de spermatozoizi etc.
Etape : 1. Zonă:
- sistemul genital
2. Glande:
- ovare sau testicule
- suprarenale
- hipofiza
3. Element:
- foc
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I)
Sunete : Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3.Do (I)

13.
Probleme de sănătate: Inflamaţie Puncte de masaj pe urechi:
Regiunea respectivă şi 35
Descriere: Reacţie naturală a corpului într-o tentativă de
autovindecare
Etape: 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- suprarenale
- hipofiza
3. Element:
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
 1. Fa, 2. Re, 3. La (F)
14.
Probleme de sănătate: Instabilitate emoţională 17, 26 ext, 21
Descriere: Alternanţă între depresie şi agitaţie
Etape: 1. Zone:
- plexul solar
- creier
2. Glande:
- suprarenale
- tiroidă
3. Elemente:
- metal
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Fa (R)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), Fa (R)

15.
Probleme de sănătate: Slăbire excesivă 26 int. şi ext, 27, 11
Descriere: Greutate insuficientă
Etape: 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glandă:
- tiroidă
3. Elemente:
- lemn
- foc
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Albastru (IS)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Roşu (I)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Re (IS)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Do (I)

16.
Probleme de sănătate: Obezitate Puncte de masaj pe urechi:
27, 21, 32
Descriere: Exces de greutate
Etape: 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- ovare sau testicule
- tiroidă
- hipofiză
3. Element:
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

17.
Probleme de sănătate: Osteoporoză Regiunea respectivă şi 29, 35
Descriere: Decalcifierea oaselor, care devin poroase
Etape: 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- ovare sau testicule
- suprarenale
- paratiroide
3. Elemente
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

18.
Probleme de sănătate: Probleme legate de ligatura trompelor
lui Fallope 29, 33, 27, 12 int.
Descriere: Dereglare hormonală provocând greţuri, dureri de cap etc.
Etape: 1. Zonă:
- sistemul genital
2. Glande:
- ovare
- hipofiză
3. Elemente:
- foc
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), La (F)

19.
Probleme de sănătate: Piele uscată Puncte de masaj pe urechi:
26 ext., 19 int., 15 int., 24
Descriere: Epidermă acoperită de un strat de celule moarte şi uscate,
ca urmare a încetinirii regenerării celulare
Etape: 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- suprarenale
- tiroidă
3. Elemente:
- metal
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), La (F)

20.
Probleme de sănătate: Stres 26 ext., 19 ext, 21, 13
Descriere: Răspuns al organismului la factorii de agresiune fiziologici
şi psihologici
Etape: 1. Zone:
- plexul solar
- creier
2. Glande:
- suprarenale
3. Elemente:
- apă
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), Fa (R)

21.
Probleme de sănătate: Nivel anormal al colesterolului
26 ext., 21, 11, 24
Descriere: Cantitate anormal de ridicată a colesterolului în organism
(creier, plasmă sanguină, bilă) putând provoca arterioscleroză
şi formarea de calculi biliari
Etape: 1. Zonă:
- sistemul circulator; în special arterele
2. Glandă:
- tiroidă
3. Element:
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
 1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

22.
Probleme de sănătate: Tumoare, chist, neg Puncte de masaj pe
urechi: 8 int., 15 int., 24
Descriere: Proliferarea anormală a celulelor
Etape: 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- ovare sau testicule
- hipofiză
3. Element:
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

23.
Probleme de sănătate: îmbătrânire prematură 26 int. şi ext., 6, 21
Descriere: Uzură excesivă a organismului
Etape: 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- tot sistemul endocrin
3. Element:
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB),
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)
SISTEMUL GENITAL
Element: Foc

Vizual : Ieşire Albastru Intrare Roşu

Auditiv : Ieşire Re Intrare Do

Pentru ovare şi prostată, a se vedea sistemul endocrin.

Sistemul genital

1.
Probleme de sănătate : Naştere Puncte de masaj pe urechi:
17, 8 int., 12 int.
Descriere : Ieşirea unui copil din corpul mamei sale
Etape : 1. Zonă:
- uter
2. Glande:
- ovare
 - suprarenale
- hipofiza
3. Elemente
- foc
- lemn
Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Rolu (I)Verde (F),
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), La (F)

2.
Probleme de sănătate : Afecţiuni ale prostatei 26 int., 35, 8 int.
Descriere : De obicei, inflamare şi hipertrofiere a prostatei, care se
manifestă prin micţiune dificilă
Etape : 1. Zonă:
- prostată
2. Glande:
- testicule
- suprarenale
- hipofiza
3. Elemente:
- apă
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), La (F)
3.
Probleme de sănătate : Alăptare 27, 21, 8 int.
Descriere : Alimentarea cu lapte a nou-născuţilor
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- ovare
- hipofiza
3. Element:
- foc
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I)

4.
Probleme de sănătate : Amenoree Puncte de masaj pe urechi:
17, 26 int., 29, 8 int.
Descriere : Absenţa ciclului menstrual la o femeie la vârsta la care ar
trebui să aibă un ciclu regulat

Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- ovare
- suprarenale
- hipofiza
3. Elemente:
- foc
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), La (F)

5.
Probleme de sănătate : Bufeuri 17, 26 int., 29, 8 int.
Descriere : Simptome naturale la o femeie în preajma menopauzei
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- ovare
- suprarenale
- hipofiza
3. Elemente:
- foc
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Verde (F)

Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare

1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), La (F)
6.
Probleme de sănătate : Congestia sânilor 19 int., 21, 8 int.
Descriere : Umflarea ganglionilor limfatici ai sânilor
Etape : 1. Zonă:
- sân
 2. Glande:
- ovare
- suprarenale
- hipofiza
3. Elemente:
- foc
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), La (F)

7.
Probleme de sănătate : Crampe menstruale Puncte de masaj pe
ureche: 28, 19 int., 22 A se strânge limba între buze
Descriere : Crampe abdominale asociate perioadei menstruale

Etape : 1. Zonă:
- regiunea dureroasă
2. Glande:
- ovare
- paratiroide
- hipofiză
3. Elemente:
- foc
- apă
 - lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Albastru (VU), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Galben (VU), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Fa (IS), Re (VU), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), Fa (R), La (F)

8.
Probleme de sănătate : Dismenoree 17, 26 int., 29, 8 int.
Descriere : Menstruaţii dureroase şi dificile
Etape : 1. Zonă:
- regiunea dureroasă
2. Glande:
- ovare
- paratiroide
- hipofiză
3. Elemente:
- foc
- apă
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Albastru (VU), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Galben (VU), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Fa (IS), Re (VU), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), Fa (R), La (F)

9.
Probleme de sănătate : Fibrom 17, 26 int., 29, 8 int.
Descriere : Tumoare formată din ţesut fibros
Etape : 1. Zonă:
 - regiunea respectivă fadesea uterul)
2. Glande:
- ovare
- pancreas
- hipofiză
3. Elemente:
- foc
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Fa (IS), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), La (F)

10.
Probleme de sănătate : Histerectomie Puncte de masaj pe urechi:
29, 35, 21
Descriere : Ablaţia uterului şi, uneori, a ovarelor şi trompelor lui
Fallope

Etape : 1. Zone:
- uter
- ovare
- trompele lui Fallope
2. Glande:
- suprarenale
- tiroidă
- hipofiză
3. Elemente:
 - foc
- apă
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Albastru (VU), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Galben (VU), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Fa (IS), Re (VU), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), Fa (R), La (F)

11.
Probleme de sănătate : Impotenţă 29, 21, 8 int.
Descriere : Pentru bărbat, incapacitate fizică de a îndeplini actul
sexual normal
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- testicule
- suprarenale
- hipofiza
3. Elemente:
- foc
- apă

Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare

1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Galben (VU)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), Fa (R)
12.
Probleme de sănătate : Infertilitate 17, 26 ext., 29, 8 int.
Descriere : Disfuncţia organelor reproducătoare (trompele lui Fallope
obturate, ovulaţie neregulată, libido suprimat, număr
insuficient de spermatozoizi etc.)
Etape : 1. Zonă:
- femeie: trompele lui Fallope, uter
- bărbat: testicule, canalele deferente, prostată
2. Glande:
- suprarenale
- hipofiza
3. Elemente:
- foc
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Fa (IS), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), La (F)
13.
Probleme de sănătate : Chisturi ovariene sau mamare Puncte de
masaj pe urechi: 3, 29, 8 int., 15 int.
Descriere : Formaţiuni patologice pe ovare sau pe sâni

Etape : 1. Zone:
- ovare sau sâni
2. Glande:
- timus
- hipofiza
3. Element:
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
 Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

14.
Probleme de sănătate : Leucoree (scurgeri albe) 27, 24, 8 int.
Descriere : Scurgere vulvară albicioasă, uneori purulentă
Etape : 1. Zonă:
- vagin
- vulvă
2. Glande:
- ovare
- tiroidă
- hipofiza
3. Elemente:
- foc
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Galben (VU)

Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare

1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), Fa (R)

15.
Probleme de sănătate : Mastită 29, 35, 21
Descriere : Inflamaţie a glandelor mamare
Etape : 1. Zonă:
 - piept
2. Glande:
- suprarenale
- timus
- hipofiza
3. Element:
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

16.
Probleme de sănătate : Menopauză Puncte de masaj pe urechi: 29,
21, 8 int.
Descriere : Oprirea ovulaţiei şi a menstruaţiilor
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- tot sistemul endocrin
3. Elemente:
- apă
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (R), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (VU), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), La (F)
17.
Probleme de sănătate : Probleme legate de sarcină puncte permise:
1, 17, 20, 21, 11, 25, 24 punct interzis: 27
Descriere : De obicei, greţuri şi edeme
Etape : 1. Zonă:
- regiunea dureroasă
2. Glande:
- ovare
- pancreas
- hipofiză
3. Elemente:
- lemn
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Fa (R)

18.
Probleme de sănătate : Probleme legate de ligatura trompelor lui
Fallope 29, 8 int., 12 int.
Descriere : Dereglare hormonală provocând greţuri, dureri de cap etc.

Etape : 1. Zonă:
- trompele lui Fallope
2. Glande:
- ovare
- hipofiză
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
 Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

19.
Probleme de sănătate : Tulburări sexuale feminine (frigiditate,
vaginism) Puncte de masaj pe urechi: 29, 3, 7, 8 int., 12 int.
Descriere : Frigiditatea înseamnă absenţa dorinţei sexuale şi a
orgasmului Vaginismul este o contracţie spasmodică dureroasă a
muşchilor constrictori ai vaginului
Etape : 1. Zone:
- clitoris
- vagin
2. Glande:
- ovare
- suprarenale
- hipofiză
3. Elemente:
- foc
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), La (F)

20.
Probleme de sănătate : Tulburări sexuale masculine (ejaculare
precoce şi diminuarea apetitului sexual) 35, 34, 7
Descriere : O scădere a libidoului care este adesea datorată epuizării
 fizice şi psihice
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- testicule
- suprarenale
- hipofiză
3. Elemente:
- foc
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Albastru (R)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Galben (VU)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), Fa (R)

SISTEMUL LIMFATIC
Element lemn

Vizual: Ieşire: Alb Intrare : Verde

Auditiv: Ieşire: Sol Intrare : La
Sistemul limfatic

1.
Probleme de sănătate : Abces Puncte de masaj pe urechi:
Regiunea respectivă şi 35, 11
Descriere : Acumulare de puroi formând o pungă în interiorul unui
ţesut sau unui organ
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
 2. Glande:
- pancreas
- suprarenale
- timus
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

2.
Probleme de sănătate : Amigdalită 1, 35, 34, 7
Descriere : Inflamaţia amigdalelor
Etape : 1. Zonă:
- amigdale
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Element:
- lemn

Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare

1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)
3.
Probleme de sănătate : Apendicită A se consulta un medic 35, 6, 31
Descriere : Inflamaţia apendicelui
Etape : 1. Zonă:
- apendice
2. Glande:
- suprarenale
3. Element:
- metal
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (P)

4.
Probleme de sănătate : Celulita Puncte de masaj pe urechi:
28 int., 19 int., 21, 15 int., 24
Descriere : Inflamaţia ţesutului celular subcutanat

Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- organele genitale
- timus
- tiroidă
3. Elemente:
- apă
 - lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), La (F)

5.
Probleme de sănătate : Gripă 2, 35, 24
Descriere : Boală infecţioasă produsă de un virus, însoţită de febră,
dureri musculare, cu afectarea căilor respiratorii
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- timus
- tiroidă
- hipofiză
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)

Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare

1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

6.
Probleme de sănătate : Infecţii Regiunea respectivă şi 35
Descriere : Probleme care rezultă din penetrarea organismului de
către microbi, bacterii sau viruşi
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

7.
Probleme de sănătate : Leucemie Puncte de masaj pe urechi:
A se consulta un medic 21, 15 int, 24
Descriere : Boală caracterizată prin creşterea numărului de leucocite
în sânge şi proliferarea celulelor ţesutului limfatic
Etape : 1. Zonă:
- splină
2. Glande:
- tot sistemul endocrin
3. Element:
- lemn

Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare

1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)
8.
Probleme de sănătate : Edem Regiunea respectivă şi 15 int, 24

Descriere : Umflătură difuză cauzată de o acumulare anormală de

lichid în spaţiile intercelulare ale ţesuturilor
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- ovare sau testicule
- suprarenale
- hipofiză
3. Elemente:
- apă
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Verde (F)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Alb (VB)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), La (F)

9.
Probleme de sănătate : Vegetaţii adenoide 2, 35, 7
Descriere : Hipertrofie a amigdalelor faringiene aşezate în partea din
spate a cavităţii nazale
Etape : 1. Zonă:
- în partea din spate a cavităţii nazale
2. Glande:
- suprarenale
- timus
- hipofiză
3. Elemente:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
 1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

SISTEMUL MUSCULAR
Element lemn

Vizual: Ieşire: Alb Intrare : Verde

Auditiv: Ieşire: Sol Intrare : La
Sistemul muscular

1.
Probleme de sănătate : Crampe Puncte de masaj pe urechi:
28, 19 ext., 21, 22
Descriere : Contracţie dureroasă, involuntară a unui muşchi sau a
unei grupe de muşchi
Etape : 1. Zonă:
 - regiunea respectivă
2. Glande:
- paratiroide
3. Element:
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

2.
Probleme de sănătate : Febră reumatismală A se consulta un medic
21, 11
Descriere : Inflamaţia ţesutului conjunctiv care înconjoară
articulaţiile
Etape : 1. Zonă:
- inimă
2. Glande:
- ovare
- suprarenale
- timus
- tiroidă
- hipofiză
3. Element:
- foc
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
 1. Fa, 2. Re, 3.Do (I)

3.
Probleme de sănătate : Luxaţie, entorsă Regiunea respectivă
şi 26 int., 19 int., 21
Descriere : întinderea ligamentelor articulare
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- suprarenale
- hipofiză
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

4.
Probleme de sănătate : Gută Puncte de masaj pe urechi: Regiunea
respectivă şi 26 int. şi ext., 28, 21
Descriere : Inflamaţie în jurul articulaţiilor cu depozit de săruri ale
acidului uric

Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- suprarenale
3. Elemente:
- apă
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), La (F)

5.
Probleme de sănătate : Miastenie 35, 34, 21, 11
Descriere : Slăbiciune musculară, fără atrofie
Etape : 1. Zonă:
- tot sistemul muscular
2. Glande:
- suprarenale
- paratiroide
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

6.
Probleme de sănătate : Reumatism Regiunea respectivă şi 21, 11, 15
int.
Descriere : Inflamaţia articulaţiilor, tendoanelor sau muşchilor
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
 - tot sistemul endocrin
3. Elemente:
- lemn
- apă
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Albastru (VU), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Galben (R), Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Re (VU), Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Fa (R), Do (P)

7.
Probleme de sănătate : Spasme Puncte de masaj pe urechi:
Regiunea respectivă şi 35, 19 int., 21
Descriere : Contracţie bruscă, violentă şi involuntară a unuia sau mai
multor muşchi
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- paratiroide
3. Element:
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

8.
Probleme de sănătate : Tendinită Regiunea respectivă
 şi 35, 22, 23, 25
Descriere : Inflamaţia unui tendon
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

9.
Probleme de sănătate : Torticolis (înţepenirea gâtului) Muşchii
gâtului şi vertebrele cervicale
Descriere : Răsucire dureroasă a gâtului cu înclinarea capului
Etape : 1. Zonă:
- gât
2. Glande:
- suprarenale
3. Elemente:
- apă
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
 1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), La (F)

SISTEMUL NERVOS
Element Pământ

Vizual: Ieşire: Verde Intrare : Galben

Auditiv: Ieşire: La Intrare : Fa
Sistemul nervos

1.
Probleme de sănătate : Alcoolism Puncte de masaj pe urechi:
16, 35, 21, 11
Descriere : Abuzul de băuturi alcoolice, care determină un ansamblu
de tulburări
Etape : 1. Zonă:
 - hipotalamus
2. Glande:
- pancreas
- suprarenale
- hipofiză
3. Elemente:
- lemn
- foc
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Albastru (IS)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Roşu (I),
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Re (IS)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Do (I)

2.
Probleme de sănătate : Angoasă, Anxietate 35, 19 ext., 21
Descriere : Boală psihică şi fizică, fiind caracterizată printr-o teamă
difuză şi senzaţii de constrângere

Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- pancreas
- suprarenale
- timus
3. Elemente:
 - lemn
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Do (P)

3.
Probleme de sănătate : Anorexie 33, 6,11
Descriere : Pierderea sau diminuarea apetitului
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- ovare sau testicule
- pancreas
- tiroidă
3. Elemente:
- foc
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Verde (F)

Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare

1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), La (F)

4.
Probleme de sănătate : Ataxie Puncte de masaj pe urechi:
28, 19 ext, 22, 14
Descriere : Necoordonarea mişcărilor voluntare, datorată unei
afecţiuni a centrilor nervoşi
Etape : 1. Zone:
- plexul solar
- creier
2. Glande:
- tot sistemul endocrin
3. Element:
- apă
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

5.
Probleme de sănătate : Bâlbâială 26 int. şi ext, 27, 21
Descriere : Tulburarea vorbirii
Etape : 1. Zonă:
- creier
2. Glandă:
- tiroidă
3. Elemente:
- apă
- lemn

Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare

1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
 1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), La (F)

6.
Probleme de sănătate : Bulimie 16, 1, 6, 21
Descriere : Foame excesivă, care însoţeşte anumite tulburări fizice
sau mentale
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- ovare sau testicule
- pancreas
- tiroidă
3. Elemente:
- foc
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), La (F)

7.
Probleme de sănătate : Coşmaruri Puncte de masaj pe urechi:
1, 17, 27
Descriere : Vise neplăcute şi angoasante

Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glandă:
- epifiză
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
 1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

8.
Probleme de sănătate : Depresie mentală 1, 2, 5, 19 ext, 21, 25
Descriere : Scădere a nivelului energetic, însoţită de tristeţe şi gânduri
negative
Etape : 1. Zonă:
- creier
2. Glande:
- suprarenale
- tiroidă
- hipofiză
- epifiză
3. Elemente:
- apă
- lemn
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (VB), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Verde (F), Roşu (P)

Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare

1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (VB), Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), La (F), Do (P)

9.
Probleme de sănătate : Encefalită A se consulta un medic
35, 34, 27, 28
Descriere : Inflamaţia creierului
Etape : 1. Zonă:
- creier
2. Glande:
- tot sistemul endocrin
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB),
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

10.
Probleme de sănătate : Amorţeala degetelor (Pareză)
Puncte de masaj pe urechi: Zona degetelor şi 26 int., 30, 28
Descriere : Senzaţia de înţepenire şi amorţire a degetelor
Etape : 1. Zonă:
- degete
2. Glande:
- suprarenale
- hipofiza
3. Elemente:
- apă
- metal

Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare

1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Verde (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
 1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), Do (P)

11.
Probleme de sănătate : Epilepsie 17, 26 int., 22
Descriere : Dezordinea sistemului nervos, caracterizată prin convulsii
cu pierderea cunoştinţei
Etape : 1. Zonă:
- creier
2. Glande:
- tot sistemul endocrin
3. Elemente:
- metal
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), Fa (R),

12.
Probleme de sănătate : Sughiţ 1, 6, 21
Descriere : Spasme ale diafragmei

Etape : 1. Zonă:
- diafragmă
2. Glande:
- suprarenale
3. Element:
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
 1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P)

13.
Probleme de sănătate : Inflamaţia nervului sciatic
Puncte de masaj pe urechi: 26 ext., 22, 13, 25
Descriere : Inflamaţia celui mai lung nerv al corpului, care are
rădăcina în plexul sacral, trece prin bazin şi coboară până la talpă
Etape : 1. Zonă:
- nervul sciatic
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Element:
- apă
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

14.
Probleme de sănătate : Insomnie 35, 3, 21, 24
Descriere : Dificultatea de a dormi suficient
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- suprarenale
 - hipofiza
- epifiză
3. Elemente:
- metal
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), La (F)

15.
Probleme de sănătate : Boala Parkinson 26 int. şi
ext., 30, 28, 14
Descriere : Tremur muscular cauzat de o boală a sistemului nervos
Etape : 1. Zonă:
- sistemul nervos
2. Glande:
- tot sistemul endocrin
3. Elemente:
- metal
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Galben (R)

Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare

1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), Fa (R)

16.
Probleme de sănătate : Durere de cap Migrenă, cefalee Puncte de
 masaj pe urechi: 1, 17, 27, 9, 11
Descriere : Probleme cauzate cel mai des de o dereglare a
meridianelor veziculei biliare sau vezicii urinare sau de o
tensiune în muşchii gâtului
Etape : 1. Zonă:
- creier
2. Glandă:
- hipofiză
3. Elemente:
- lemn
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Fa (R)

17.
Probleme de sănătate : Meningită A se consulta un medic
26 int, 35, 28
Descriere : Inflamaţia meningelui (membrana care înconjoară creierul
şi măduva spinării)

Etape : 1. Zonă:
- creier
2. Glande:
- suprarenale
- timus
- hipofiză
 - epifiză
3. Elemente:
- apă
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), La (F)

18.
Probleme de sănătate : Nevralgie Regiunea respectivă şi 16, 28, 23
Descriere : Durere resimţită pe traiectul unui nerv senzitiv
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- suprarenale
- hipofiză
3. Elemente:
- apă
- metal
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (IG), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Roşu (P), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (IG), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), Do (P), La (F),

19.
Probleme de sănătate : Nevrită Puncte de masaj pe urechi:
 Regiunea respectivă şi 16, 28, 23
Descriere : Inflamaţia nervilor
Etape : 1. Zonă:
- nervul respectiv
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Element:
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

20.
Probleme de sănătate : Paralizie 26 int. şi ext, 30, 19 ext.
Descriere : Pierderea funcţiei motorii, datorată leziunilor sistemului
nervos
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glandă:
- hipofiză
3. Elemente:
- apă
- lemn

Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare

1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
 1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), La (F)

21.
Probleme de sănătate : Scleroză în plăci 28, 19 ext, 22, 14
Descriere : Deteriorarea învelişului de mielină al nervilor
Etape : 1. Zonă:
- tot sistemul nervos
2. Glande:
- tot sistemul endocrin
3. Elemente:
- apă
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (VB), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), Do (P)

22.
Probleme de sănătate : Tensiune nervoasă Puncte de masaj pe
urechi: 17, 26 int. şi ext., 21
Descriere : Stres, enervare

Etape : 1. Zone:
- plexul solar
- creier
2. Glande:
- suprarenale
3. Elemente:
- metal
- apă
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Albastru (VU), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Galben (R), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Re (VU), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P) , Fa (R), La (F)

23.
Probleme de sănătate : Tic nervos 26 int. şi ext., 30, 21
Descriere : Gest scurt, automat şi repetat involuntar
Etape : 1. Zone:
- plexul solar
- creier
2. Glande:
- suprarenale
3. Elemente:
- apă
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), Do (P)

24.
Probleme de sănătate : Tremurături 26 int. şi ext., 30, 28,
Descriere : Mişcări involuntare ale corpului
Etape : 1. Zonă:
- tot sistemul nervos
2. Glande:
- suprarenale
 - tiroidă
3. Elemente:
- apă
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), Do (P)

25.
Probleme de sănătate : Vertij Puncte de masaj pe urechi:
Regiunea cervicală şi 3, 34
Descriere : Ameţeli, care pot fi însoţite dc tulburări de echilibru
Etape : 1. Zone:
- urechea internă
- creier
2. Glande:
- pancreas
- tiroidă
3. Elemente:
- lemn
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Fa (R)
ORGANE DE SIMŢ
Organe de simţ - gură şi nas

1.
Probleme de sănătate : Herpes (Foc sălbatic) Puncte de masaj pe
urechi: Regiunea respectivă şi 26 ext, 11, 24 N.B. Punctul
24 este în mod special eficace
Descriere : Erupţie de origine virală, situată, în general, pe buze
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

2.
Probleme de sănătate : Durere de dinţi 1, 3, 26 int. şi ext.
Descriere : Durere de dinţi şi de gingii
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- timus
- hipofiză
3. Elemente:
 - apă
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), Do (P)

3.
Probleme de sănătate : Respiraţie urât mirositoare 9, 11, 31
Descriere : Miros dezagreabil degajat de respiraţie
Etape : 1. Zonă:
- gură
2. Glande:
- pancreas
- tiroidă
3. Elemente:
- metal
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (p), La (F)

4.
Probleme de sănătate : Oreion Puncte de masaj pe urechi: 1, 35, 5
Descriere : Boală infecţioasă, caracterizată de o inflamaţie a
parotidelor
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
 2. Glande:
- suprarenale
- timus
- tiroidă
3. Elemente:
- foc
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), La (F)

5.
Probleme de sănătate : Pierderea gustului şi mirosului 1, 2, 5, 7
Descriere : Incapacitatea de a percepe bine mirosurile şi gusturile
Etape : 1. Zone:
- mucoasa nazală
- limbă
2. Glande:
- ovare sau testicule
- pancreas
3. Element:
- metal

Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare

1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
 1. Fa, 2. Re, 3. Do (P)

6.
Probleme de sănătate : Polipi nazali 1, 2, 11
Descriere : Tumori în general beningne, datorate unor excrescenţe ale
mucoasei nasului
Etape : 1. Zonă:
- nas
2. Glande:
- suprarenale
- timus
- hipofiză
3. Element:
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P)

7.
Probleme de sănătate : Pioree dentară Puncte de masaj pe urechi:
1, 3, 6, 21
Descriere : Scurgere de puroi, care antrenează dezlipirea şi clătinarea
dinţilor

Etape : 1. Zonă:
- gingii
2. Glande:
- suprarenale
- timus
- hipofiza
3. Element:
 - lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

8.
Probleme de sănătate : Sângerarea nasului Plasarea unui prosop rece
sub ceafă 2
Descriere : Scurgere anormală de sânge provenind din pereţii nazali
Etape : 1. Zonă:
- nas
2. Glande:
- ovare sau testicule
- pancreas
3. Element:
- apă
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)
9.
Probleme de sănătate : Stomatită 1, 17, 35, 3, 11
Descriere : Inflamaţia mucoasei bucale
Etape : 1. Zonă:
- gură
2. Glande:
- suprarenale
 - timus
3. Elemente:
- foc
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (IS), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (I), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (IS), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (I), La (F)

Organe de simţ – Ochi

1.
Probleme de sănătate : Atrofia nervului optic Puncte de masaj pe
urechi: 16, 1, 21, 9, 11
Descriere : Degenerarea fibrelor nervului optic, însoţită de o
diminuare a vederii
Etape : 1. Zonă:
2. Glande:
- nervul optic
- suprarenale
- hipofiza
3. Element:
- lemn

Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare

1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
 1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

2.
Probleme de sănătate : Cataractă 1, 35, 15
Descriere : Opacitatea cristalinului ochiului
Etape : 1. Zonă:
- cristalinul ochiului
2. Glande:
- suprarenale
- timus
- hipofiza
3. Element:
- apă
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

3.
Probleme de sănătate : Şalazion 1, 35, 33, 11
Descriere : Mică tumoare neinflamatorie, situată pe pleoapă şi
produsă prin obliterarea unei glande

Etape : 1. Zonă:
- pleoapă
2. Glande:
- suprarenale
- hipofiza
3. Elemente:
- apă
 - lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), La (F)

4.
Probleme de sănătate : Conjunctivită Puncte de masaj pe
urechi: 1, 35, 11, 24
Descriere : Inflamaţia membranelor care acoperă interiorul ochiului şi
pleoapelor
Etape : 1. Zonă:
- interiorul ochiului şi pleoapelor
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Elemente:
- lemn
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Galben (R)

Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare

1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Fa (R)

5.
Probleme de sănătate : Dezlipire de retină A se consulta un
 oftalmolog 1, 35, 11
Descriere : Separare parţială sau completă a retinei de coroidă,
provocând tulburări de vedere şi cauzând pierderea parţială
sau chiar completă a vederii, dacă nu este tratată
Etape : 1. Zone:
- retină
- coroidă
2. Glande:
- suprarenale
- tiroidă
- hipofiză
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

6.
Probleme de sănătate : Oboseală vizuală 1, 21, 24
Descriere : înţepături sau senzaţia de arsuri în ochi

Etape : 1. Zonă:
- ochi
2. Glande:
- suprarenale
- timus
- tiroidă
3. Element:
 - lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

7.
Probleme de sănătate : Glaucom Puncte de masaj pe
urechi: 1, 35, 15
Descriere : Presiune excesivă a lichidului din interiorul globului
ocular
Etape : 1. Zonă:
- globul ocular
2. Glande:
- suprarenale
- hipofiză
3. Element:
- apă
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)

Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare

1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)
8.
Probleme de sănătate : Irită A se consulta un oftalmolog
1, 35, 11, 24
Descriere : Inflamaţia irisului
Etape : 1. Zonă:
- iris
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

9.
Probleme de sănătate : Zona zoster oftalmica Puncte de masaj pe
urechi: 16, 1, 21
Descriere : Infecţie virală localizată în ochi, însoţită de dureri ascuţite
Etape : 1. Zonă:
- ochi
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Element:
- lemn

Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare

1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)

Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare

1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
 1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

10.
Probleme de sănătate : Urcior 1, 35, 11, 24
Descriere : Mic coş purulent situat pe marginea pleoapei
Etape : 1. Zonă:
- pleoapă
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Element: - lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

Organe de simţ – Ureche

1.
Probleme de sănătate : Ţiuituri în urechi Puncte de masaj pe urechi:
A se masa mai ales distanţa care separă punctele 28 şi 29 5, 11, 15
Descriere : Sunete (zgomot surd, zdrăngănituri, fluierături etc.)
percepute de ureche şi provocate de tulburări fiziologice
(ceară acumulată, măsele de minte stricate, trompele lui
Eustache blocate etc.)
Etape : 1. Zonă:
- urechi
2. Glande:
- suprarenale
- timus
- epifiză
3. Elemente:
- apă
 - foc
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Albastru (IS), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Roşu (I), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Re (IS), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), Do (I), La (F)

2.
Probleme de sănătate : Rău de mare A se masa mai ales
distanţa care separă punctele 28 şi 29 21
Descriere : Indispoziţii (greaţă, stare de vomă, ameţeală) datorate
mişcării unui vehicul
Etape : 1. Zonă:
- urechea internă şi medie
2. Glande:
- pancreas
- suprarenale
- epifiză
3. Elemente:
- apă
- lemn

Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare

1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), La (F)
3.
Probleme de sănătate : Otalgie (durere de urechi) 1, 5, 20, 24
Descriere : Dureri de ureche de origine diversă A se căuta: 1. carii
dentare, 2. răni sau afte pe limbă, 3. afecţiuni rino-faringiene
Etape : 1. Zonă:
- ureche
2. Glande:
- suprarenale
- timus
- hipofiză
3. Elemente:
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

4.
Probleme de sănătate : Otită A se consulta un medic
Puncte de masaj pe urechi: 1, 5, 20, 24
Descriere : Inflamaţia acută sau cronică a urechii

Etape : 1. Zonă:
- ureche
2. Glande:
- suprarenale
- timus
- hipofiză
3. Elemente:
- apă
 - lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), La (F)

5.
Probleme de sănătate : Surditate 1, 19 ext. şi zonele din spatele
urechii
Descriere : Diminuarea sau pierderea simţului auditiv
Etape : 1. Zonă:
- ureche
2. Glande:
- pancreas
- tiroidă
3. Element:
- apă
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)

Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare

1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

6.
Probleme de sănătate : Vertij 34, zonele între 28 şi 29,
Zona cervicală
Descriere : Ameţeală care poate fi însoţită de tulburări de echilibru
Etape : 1. Zonă:
- urechea internă şi medie
2. Glande:
- ovare sau testicule
- pancreas
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

Organe de simţ – Piele

1.
Probleme de sănătate : Acnee Puncte de masaj pe urechi:
16, 19 int, 21, 11, 24
Descriere : Leziune a pielii la nivelul foliculilor pilo-sebacei

Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- ovare sau testicule
- suprarenale
- tiroidă
3. Elemente:
- apă
 - lemn
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (VB), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Verde (F), Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (VB), Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), La (F), Do (P)

2.
Probleme de sănătate : Arsură, arsură solară, tăietură, înţepătură
1, 19 int, 35
Descriere : Leziuni diverse ale pielii
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- suprarenale
- timus
- hipofiză
3. Element:
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P)

Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare

1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P)

3.
Probleme de sănătate : Eczemă 26 int, 19 int, 15 int, 24
Descriere : Afecţiune cutanată caracterizată prin roşeaţă, vezicule
 purulente
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- suprarenale
- timus
- tiroidă
3. Elemente:
- lemn
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Do (P)

4.
Probleme de sănătate : Psoriazis Puncte de masaj pe urechi:
26 int, 19 int, 11, 21
Descriere : Boală de piele caracterizată prin pete roşii, acoperite
abundent de piele descuamată, localizate mai ales pe coate,
genunchi sau pe pielea capului

Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- ovare sau testicule
- suprarenale
- tiroidă
3. Elemente:
- lemn
 - metal
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Alb (IG), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Roşu (P), Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Sol (IG), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Do (P), Fa (R)

5.
Probleme de sănătate : Uscăciunea pielii 26 ext., 19 int., 15 int., 24
Descriere : Epidermă acoperită de un strat de celule moarte şi uscate,
ca urmare a unei încetiniri a regenărării celulare
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- ovare sau testicule
- suprarenale
- tiroidă
3. Element:
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P)

Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare

1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P)

6.
Probleme de sănătate : Transpiraţie excesivă 26 ext., 21, 15 int.
Descriere : Secreţie prea abundentă de sudoare
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- suprarenale
- tiroidă
3. Element:
- apă
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

7.
Probleme de sănătate : Ulceraţie Puncte de masaj pe urechi:
Regiunea respectivă şi 1, 21
Descriere : Leziune a pielii sau a mucoasei care nu se cicatrizează
normal
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- suprarenale
- hipofiza
3. Element:
- metal

Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare

1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P)
8.
Probleme de sănătate : Urticarie 26 ext, 19 int., 11, 24
Descriere : Erupţie pasageră de bubiţe rozalii sau albicioase
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- suprarenale
3. Element:
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P)

9.
Probleme de sănătate : Neg, chist şi tumoare 1, 8 int, 11, 15 int.
Descriere : Excrescenţă formată prin proliferarea anormală a celulelor
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- ovare sau testicule
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)
10.
Probleme de sănătate : Vitiligo Puncte de masaj pe urechi:
26 ext, 19 int, 21, 11
Descriere : Problemă de pigmentaţie a pielii caracterizată prin
prezenţa de pete albicioase
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- suprarenale
- epifiză
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

11.
Probleme de sănătate : Zona zoster Regiunea respectivă şi 21
Descriere : Afecţiune de origine virală, caracterizată printr-o
erupţie de vezicule dispuse pe traiectul nervilor senzitivi

Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- suprarenale
- timus
- hipofiză
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

SISTEMUL OSOS
Element Apă

Vizual: Ieşire: Albastru Intrare : Galben

Auditiv: Ieşire: Re Intrare : Fa
Sistemul osos

1.
Probleme de sănătate : Anchiloză Puncte de masaj pe urechi:
Regiunea respectivă şi 26 int, 19 ext, 30
Descriere : Diminuarea sau imposibilitatea mişcărilor unei articulaţii
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
 2. Glande:
- suprarenale
- hipofiza
3. Element:
- apă
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

2.
Probleme de sănătate : Artrită Artroză Regiunea respectivă
şi 1, 28, 25
Descriere : Inflamaţia articulaţiilor şi tendoanelor
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- tot sistemul endocrin
3. Elemente:
- lemn
- apă
- metal

Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare

1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB), Albastru (VU), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F), Galben (R), Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB), Re (VU), Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F), Fa (R), Do (P)
3.
Probleme de sănătate : Leziune la meniscul genunchiului
26 int. şi ext, 22, 14
Descriere : Leziunea formaţiunii fibro-cartilaginoase situate între cele
două suprafeţe articulare ale genunchiului, necesitând uneori
intervenţie chirurgicală
Etape : 1. Zonă:
- genunchi
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Elemente:
- apă
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), La (F)

4.
Probleme de sănătate : Bursită Puncte de masaj pe urechi:
Regiunea respectivă şi 35, 28
Descriere : Inflamaţie a bursei seroase a genunchiului, cotului sau
umărului
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- suprarenale
- timus
- paratiroide
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

5.
Probleme de sănătate : Epicondilită Regiunea respectivă şi 3, 28, 23
Descriere : Inflamaţia apofizei extremităţii inferioare a
humerusului
Etape : 1. Zonă:
- humerus
2. Glande:
- suprarenale
3. Elemente:
- apă
- foc
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Albastru (IS), Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Roşu (I), Roşu (P),

Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare

1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Re (IS),Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), Do (I), Do (P),

6.
Probleme de sănătate : Fractură Regiunea respectivă
şi 26 int. şi ext, 25
Descriere : Ruptura unui os
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- paratiroide
3. Element:
- apă
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

7.
Probleme de sănătate : Hallux valgus (monturi) Puncte de
masaj pe urechi: Punctul degetului mare şi 9, 11
Descriere : Deviaţie, adesea dureroasă, a degetului mare spre în
afară
Etape : 1. Zonă:
- degetul mare
2. Glandă:
- pancreas
3. Element:
- lemn

Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare

1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)
8.
Probleme de sănătate : Hernie de disc Regiunea respectivă şi 21, 22
Descriere : Ruperea ţesutului unui disc intervertebral
Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glandă:
- hipofiză
3. Element:
- apă
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

9.
Probleme de sănătate : Osteoporoză Regiunea respectivă şi 35, 32
Descriere : Decalcifierea oaselor, care devin poroase

Etape : 1. Zonă:
- regiunea respectivă
2. Glande:
- ovare sau testicule
- suprarenale
- paratiroide
3. Element:
- apă
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)
10.
Probleme de sănătate : Scolioză Puncte de masaj pe urechi:
Regiunea respectivă şi 11, 15 int.
Descriere : Deviaţia coloanei vertebrale în sens transversal
Etape : 1. Zonă:
- coloana vertebrală
2. Glande:
- ovare sau testicule
- tiroidă
- hipofiză
3. Elemente:
- apă
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), La (F)
SISTEMUL RESPIRATOR
Element metal

Vizual: Ieşire: Alb Intrare : Roşu

Auditiv: Ieşire: Sol Intrare : Do
Sistemul respirator

1.
Probleme de sănătate : Amigdalită (angină) Laringită Faringită
Puncte de masaj pe urechi: 1, 35, 34, 7
Descriere : Inflamaţia amigdalelor, laringelui sau faringelui
Etape : 1. Zone:
- amigdale
 - laringe
- faringe
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

2.
Probleme de sănătate : Afonie 1, 35, 34, 7
Descriere : Pierderea vocii
Etape : 1. Zonă:
- coardele vocale
2. Glande:
- organe genitale
- timus
- tiroidă
3. Element:
- lemn

Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare

1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)
3.
Probleme de sănătate : Astm 34, 4, 24
Descriere : Spasmul bronhiilor, care dăunează mai ales expiraţiei şi
care este însoţit adesea de o creştere a secreţiilor bronşice
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- suprarenale
3. Element:
- metal
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P)

4.
Probleme de sănătate : Bronşită Puncte de masaj pe
urechi: 35, 34, 4, 24
Descriere : Inflamaţia mucoasei bronhiilor

Etape : 1. Zonă:
- bronhii
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Elemente:
- metal
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), La (F),

5.
Probleme de sănătate : Angina difterica 4, 19 int., 21
Descriere : Spasme ale laringelui, mai ales la copii, care fac
dificilă respiraţia şi provoacă o tuse zgomotoasă
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- suprarenale
3. Elemente:
- metal
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), Fa (R)

6.
Probleme de sănătate : Emfizem pulmonar 26 int, 4, 5, 19 int.
Descriere : Dilataţie permanantă a alveolelor pulmonare, cauzând o
tuse cronică şi dispnee la efort
Etape : 1. Zonă:
- plămâni
2. Glande:
 - suprarenale
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

7.
Probleme de sănătate : Febra fânului Puncte de masaj pe urechi:
34, 21, 24
Descriere : Reacţie alergică afectând ochii, mucoasa nasului şi
sinusurile
Etape : 1. Zone:
- ochi
- nas
- sinusuri
2. Glande:
- suprarenale
3. Elemente:
- metal
- lemn

Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare

1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
 1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), La (F),

8.
Probleme de sănătate : Durere în gât 1, 26 int, 7, 12 int
Descriere : Durere în gât
Etape : 1. Zone:
- gât
- piept
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Elemente:
- metal
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), La (F),

9.
Probleme de sănătate : Pleurezie 26 int, 4, 19 int.
Descriere : Inflamaţie a pleurei (membrana care acoperă plămânii)

Etape : 1. Zonă:
- plămâni
2. Glande:
- suprarenale
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
 1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

10.
Probleme de sănătate : Pneumonie Puncte de masaj pe urechi:
26 int, 4, 5, 19 int.
Descriere : Inflamaţia acută a plămânilor
Etape : 1. Zone:
- plămâni
2. Glande:
- tot sistemul endocrin
3. Elemente:
- metal
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), La (F),

11.
Probleme de sănătate : Rinită 2, 35, 21
Descriere : Inflamaţie acută a mucoasei nărilor
Etape : 1. Zonă:
- nări
2. Glande:
- timus
 - hipofiză
3. Elemente:
- metal
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), La (F),

12.
Probleme de sănătate : Guturai 2, 5, 7, 24
Descriere : Inflamaţia acută a mucoasei nazale
Etape : 1. Zone:
- gât
- nas
- sinusuri
- ochi
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Elemente:
- metal
- lemn

Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare

1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
 1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), La (F),

13.
Probleme de sănătate : Sinuzită Puncte de masaj pe
urechi: 2, 35, 21
Descriere : Inflamaţia sinusurilor
Etape : 1. Zonă:
- sinusuri
2. Glande:
- suprarenale
3. Elemente:
- metal
- lemn
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), La (F),

14.
Probleme de sănătate : Tabagism 2, 17, 21
Descriere : Ansamblu de tulburări fiziologice şi psihice provocate de
abuzul de tabac

Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- ovare sau testicule
- suprarenale
- tiroidă
3. Elemente:
 - metal
- apă
Culori: Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (IG), Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Roşu (P), Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (IG), Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Do (P), Fa (R)

15.
Probleme de sănătate : Vegetaţii (inflamaţie sau adenoidită) 2, 35, 7
Descriere : Hipertrofiere a amigdalelor faringiene situate în partea din
spate a cavităţii nazale
Etape : 1. Zonă:
- în partea din spate a cavităţii nazale
2. Glande:
- suprarenale
- timus
- hipofiză
3. Element:
- lemn

Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare

1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
 1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

SISTEMUL URINAR
Element Apă

Vizual: Ieşire: Albastru Intrare : Galben

Auditiv: Ieşire: Re Intrare : Fa
Sistemul urinar

1.
Probleme de sănătate : Calculi renali Puncte de masaj pe urechi:
26 int, 35, 21, 15 int.
Descriere : Pietre de săruri minerale sau de materii organice formate
în rinichi
Etape : 1. Zonă:
- sistemul urinar
2. Glande:
- paratiroide
- hipofiză 1. Element:
- apă
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

2.
Probleme de sănătate : Cistită 35, 19 int., 21, 15 int.
Descriere : Inflamaţia vezicii urinare
Etape : 1. Zonă:
- vezică urinară
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Element:
- apă

Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare

1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
 Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

3.
Probleme de sănătate : Enurezis şi Incontinenţă 21 int., 15 int., 24
Descriere : Emisia involuntară de urină
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- suprarenale
- hipofiză
3. Element:
- apă
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

4.
Probleme de sănătate : Gută Puncte de masaj pe urechi:
17, 21, 11, 15 int, 25
Descriere : Inflamaţia dureroasă a articulaţiilor, cu depozit de uraţi

Etape : 1. Zonă:
- articulaţia dureroasă
2. Glande:
- pancreas
- suprarenale 1. Elemente:
- apă
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), La (F)

5.
Probleme de sănătate : Insuficienţă renală 26 int. şi ext, 28, 19 int,
15 int.
Descriere : Deficienţă a rinichilor
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- suprarenale
- hipofiza
3. Element:
- apă
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

6.
Probleme de sănătate : Nefrită A se consulta un medic
35, 21, 15 int.
Descriere : Inflamaţia nefronilor rinichiului
Etape : 1. Zone:
- rinichi
- ureter
- vezică
2. Glande:
- suprarenale
- timus
3. Element:
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. La (F)

7.
Probleme de sănătate : Edem Puncte de masaj pe urechi:
Regiunea respectivă şi 15 int, 24
Descriere : Umflătură difuză cauzată de o acumulare anormală de
lichid în spaţiile intercelulare ale ţesuturilor
Etape : 1. Zonă:
- regiunea
- edematoasă
2. Glande:
- ovare sau testicule
- suprarenale
- hipofiza
3. Elemente:
- apă
- lemn
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU), Alb (VB)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R), Verde (F)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU), Sol (VB)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
 1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R), La (F)

8.
Probleme de sănătate : Uremie 35, 21, 15 int.
Descriere : Acumularea în sânge de produşi azotaţi, în general legată
de o insuficienţă gravă a funcţiei rinichilor
Etape : 1. Zonă:
- hipotalamus
2. Glande:
- suprarenale
- hipofiza
3. Element:
- apă
Culori : Vizual : Ieşire, Auditiv : Intrare
1. Verde, 2. Alb, 3. Albastru (VU)
Vizual : Intrare, Auditiv : Ieşire
1. Galben, 2. Negru, 3. Galben (R)
Sunete: Auditiv : Ieşire, Vizual : Intrare
1. La, 2. Sol, 3. Re (VU)
Auditiv : Intrare, Vizual : Ieşire
1. Fa, 2. Re, 3. Fa (R)

CONCLUZIE
Subiectul care a dat naştere acestei cărţi era vast şi ambiţios. Era nevoie de o
doză mare de entuziasm şi de încredere pentru a aborda reflexologia
creierului. Privită din punctul de vedere al profilului vizualului şi auditivului,
ea a putut fi uşor finalizată, deoarece am putut oferi unuia şi celuilalt
mijloacele de a restabili comunicarea dintre cele două emisfere ale
creierului. Ne-am servit de faptul că fiecare are o emisferă dominantă pentru
a-şi corecta fobiile, pentru a face să dispară în parte sau, mai bine, în
totalitate problemele de sănătate şi, ca urmare, pentru a se menţine într-o
formă fizică şi mentală bună.
Nu pretindem, bineînţeles, că rezolvăm toate problemele. Avem toţi de trecut
prin situaţii dureroase pe care nu le putem evita (doliu, despărţire, boală etc).
Totuşi, putem să le facem faţă cu mai multă seninătate utilizând una sau alta
dintre tehnicile descrise în această carte. Ele ne permit să ieşim din
„nodurile" psihologice, făcând să circule liber energia întregii noastre fiinţe.
Am considerat extraordinară această divizare a umanităţii în două grupuri:
vizualii şi auditivii. întreaga filosofie a acestei cărţi se sprijină pe acest
principiu. Ne-a părut evident şi incontestabil că, departe de a se opune unii
altora, ei sunt complementari: ei îşi comunică mutual propriul mod de
înţelegere a universului, de înţelegere a vieţii, făcând-o astfel mai bogată,
mai plină şi mai armonioasă.
Ei sunt făcuţi unii pentru alţii şi ne dăm seama de aceasta dacă alăturăm
prima literă a cuvântului Vizual cu prima literă a cuvântului Auditiv, ceea ce
obţinem este:
VA*
Ce se poate spune mai mult!

BIBLIOGRAFIE
AMAR, Maurice şi ROSENTIEL-HELLER, Pierre, L'auriculothérapie sans
aiguille, Robert Laffont, 1987.
ASIMOV, Isaac, Le cerveau, Marabout universal, 1977.
BANDLER, Richard şi GRINDER, John, Les secrets de la communication,
Le jour éditeur, division de Sogides, 1982.
BENCE, L. şi MÉRAUX, M, Guide pratique de musicothérapie, Édition
Dangles, 1987.
CABOT, Tracy, Comment garder l'amour de votre homme, Les Éditions
Québécor, Montréal, 1987.
CALLAHAN, Roger J., Five Minute Phobia Cure, Entreprises Publishing
Inc., Wilmington, De 1980, 1985.
CLARK, Linda, The Ancient Art of Color Therapy, Devin-Adair Co,
Connecticut, 1975.
DERVIEUX, Dominique, L'acupuncture à la portée de tous,
Buchet/Chastel, Paris, 1979.
DERVIEUX, Dominique, Dangers et miracles des boucles d'oreilles,
Buchet/Chastel, Paris, 1984.
EDWARDS, Betty, Drawing on the right side ofthe brain, J.P. Tarcher, Inc.
Los Angeles, 1979.
HUMEAU, Sophie, Les musiques qui guérissent, Retz, Paris, 1985.
KOVACS, René, L'auriculomédicine en consultation journalière, Tome I,
Maloine S.A., Paris, 1983.
LAFONTAINE, Raymond, L'univers des auditifs et des visuels, Éditions du
Nouveau Monde, Québec, 1981.
LECOURS, Rock Andr. şi L'HERMITTE, François, L'aphasie, Flammarion,
Les Presses de l'Université de Montréal, 1979.
LE PONCIN, Monique, Gym Cerveau, stock, 1987.
MEUNIER-TARDIF, Ghislaine, Les auditifs et les visueb, Libre Expression,
1985.
MINNINGER, Joan, Total Recall, Rodale Press, Emmaus, 1984. NOGIER,
Paul, Introduction a l'auriculothérapie, Maisonneuve. ORSTEIN, Robert şi
THOMPSON, Richard, L'incroyable aventure du cerveau, Interéditions,
Paris, 1987.
PAUL, Maela şi Patrick, Le chant sacré des énergies, Éditions Présence,
1983. RESTAK, Richard, Le cerveau de l'enfant, Robert Laffont, Paris,
1988.
ROBERT, Ivon, La pédagogie des visuel-les et des auditif-ves, Recueil de
notes, Éditions Ivon Robert, Montreal, 1986.
Science et vie, Les cinq sens, no 158, martie 1987. SILVA, Jose, La méthode
Silva, Stock, 1987.
SIRIM, Alors survient la maladie, Empirika/Boréal Express, Montreal, 1984.
TAYLOR, Gordon Rattray, Le cerveau et ses mystères, Calmann/Lévy,
Franţa, 1981.
TURGEON, Madeleine, Découvrons la réflexologie, Éditions de Mortagne,
Bouchervile, 1980.
TURGEON, Madeleine, Énergie et réflexologie, Éditions de Mortagne,
Bouchervile, 1985.
VESTER, Frederic, Penser, Apprendre, Oublier, Delachaux et Niestlé, Paris,
1984.
WONDER, Jacquelyn şi DONOVAN, Priscilla, Utilisez les pouvoirs de
votre cerveau, Garancière, Jean-Paul Bertrand Éditeur, 1987.

Prieteni cititori,
Va fi posibil să faceţi să-mi parvină comentariile voastre la lectura acestei
cărţi.
Interesul pe care-1 manifestaţi pentru munca mea este un stimulent preţios,
care mă ajută să-mi continuu cercetările asupra reflexologiei creierului. Dacă
mergeţi înainte împreună cu mine în reflexologia culorilor şi sunetelor, poate
voi avea îndrăzneala să o explorez pe cea a gusturilor şi mirosurilor, căci vă
imaginaţi că fiecare simţ trebuie să aibă o reflexologie care să-i fie proprie.
Mulţumesc şi sănătate tuturor!
Madeleine Turgeon a/s Les Éditions de Mortagne 250, boul. Industriel
Boucherville, Québec J4B 2x4 Canada
ARMONIZAREA MERIDIANELOR
(Corectarea

fobiilor)

Pregătire:
Puneţi pacientul să-şi situeze fobia pe o scală de la 0 la 10; cereţi-i
să respire profund şi loviţi-i uşor partea externă a celor două mâini.

Procedura de urmat: ETAPA NR. 1

Piciorul drept
Calmaţi capătul meridianului stomacului aflat pe al doilea deget de
la picior.
Piciorul stâng
Stimulaţi capătul meridianului stomacului aflat pe a l doilea deget de
la picior
V i z u a l : Mai întâi piciorul drept, apoi stângul.
A u d i t i v : Mai întâi piciorul stâng, apoi dreptul.
ETAPA NR. 2
Piciorul drept:
Calmaţi capătul meridianului stomacului aflat pe al doilea deget de la
picior şi număraţi. P i c i o r u l s t â n g :
Stimulaţi capătul meridianului stomacului aflat pe al doilea deget de
la picior şi fredonaţi.
V i z u a l : Mai întâi piciorul drept, numărând cu voce tare, apoi
piciorul stâng, fredonând în gând.
A u d i t i v : Mai întâi piciorul stâng, fredonând cu voce tare, apoi
piciorul drept, numărând în gând.
ARMONIZAREA MERIDIANELOR (urmare) ETAPA NR. 3

Piciorul drept:
Calmaţi capătul meridianului stomacului aflat pe al d o i l e a d e g e t
d e l a picior, îndreptând ochii spre dreapta jos.
Piciorul stâng:
Stimulaţi capătul meridianului stomacului aflat pe a l d o i l e a d e g e t
de l a picior, îndreptând ochii spre stânga jos.
V i z u a l : Mai întâi piciorul drept, apoi cel
stâng. A u d i t i v : Mai întâi piciorul stâng,
apoi cel drept.
Teminaţi verificând la ce eşalon este acum situată fobia şi cereţi
vizualului să-şi plaseze mâna stângă în regiunea stomacului, dacă
simte nevoia, şi auditivului să-şi plaseze mâna dreaptă în regiunea
stomacului, dacă este nevoie.

în caz de eşec, verificaţi celelalte meridiane (în special ficatul) şi

cereţi persoanei să-şi stimuleze o dată pe zi meridianul intestinului
subţire, lovind uşor partea externă a celor două mâini pentru a corecta
inversiunea psihologică, dacă există.
Respiraţia culorilor

LEMN - Vezicula biliară, Ficat = Ieşire Alb, Intrare Verde

FOC - Intestin subţire, Inimă = Ieşire Albastru, Intrare Roşu
PĂMÂNT – Stomac, Splină-Pancreas = Ieşire Verde , Intrare Galben
METAL - Intestin gros, Plămân = Ieşire Alb, Intrare Roşu
APĂ - Vezică urinară. Rinichi = Ieşire Albastru , Intrare Galben
GLANDE ENDOCRINE: Ieşire Alb, Intrare Negru

Respiraţia sunetelor

LEMN - Vezicula biliară, Ficat = Ieşire Sol , IntrareLa

FOC - Intestin subţire, Inimă = Ieşire Re, Intrare Do
PĂMÂNT – Stomac, Splină-Pancreas = Ieşire La, Intrare Fa
METAL - Intestin gros, Plămân = Ieşire Sol, Intrare Do
APĂ - Vezică urinară. Rinichi = Ieşire Re, Intrare Fa
GLANDE ENDOCRINE: Ieşire Sol, Intrare Re

Lemn: sistemul muscular şi cel limfatic

Foc: sistemul cardiovascular şi cel genital
Pământ: sistemul nervos şi cel digestiv
Metal: sistemul respirator
Apă: sistemul osos şi cel urinar.
CARTOGRAFIA URECHII
1. Ochi Hipofiză şi Epifiză
2. Nas
3. Maxilar
4. Plămân
5. Ureche
6. Stomac
7. Gât
8. Int. Gonade
9. Pancreas-Splină
10. Inimă
11. Ficat şi Veziculă biliară
12. Int. Rect
13. Sciatic
14. Genunchi
15. Int. Rinichi
16. Trigemen
17. Comportament
18. Tragus
19. Int. Piele Ext. Corp calos
20. Umăr
21. Zero
22. Membre inferioare
23. Membre superioare
24. Alergii
25. Punctul lui Darwin
26. Int. Punctul de sinteză
26. Ext. Zonă anti-stres
27. Hipotalamus posterior
28. Punct occipital
29. Punct genital
30. Zonă medulară
31. Intestin
32. Metabolism şi Vezică urinară
33. Hipotalamus anterior
34. Sistem simpatic
35. Punct suprarenal
36. Timus