SEMIOLOGIA CAVITATII BUCOFARINGIENE

Factorii etiopatogenici in patologia bucala:

 agenţi chimici (acizi, baze)
 termici
 mecanici (traumatisme)
 infecţiosi (rujeolă, scarlatină, difterie)
 boli generale (agranulocitoză, L.A., DZ, lues)

Simptome în patologia buco - faringiană

Glosodinia
 stomatite
 gingivite
 afecţiuni dentare
Modificări ale gustului
Ageuzie
 AVC
 tumori cerebrale
Hipergeuzie
 graviditate
 nevroze
Parorexie  afectiuni neuropsihice
Acid  RGE
Amar  colecistopatii cronice
Neplacut  afectiuni dentare
Metalic  hemosialemeza
Orodisfagia
 stomatita aftoasă
 faringite
 stomatite şi esofagite herpetice
 angina Vincent
 abcese
 carcinoame bucale
 sd.Behcet

Tulburările salivaţiei
Hipersalivaţia (ptialism, sialoree)
 stomatite
 eruptii dentare
 gingivite
 esofagite
 parazitoze intestinale
 encefalite
 graviditate
Hiposalivaţia (xerostomie, asialie)
 deshidratări
1
  intoxicaţia cu beladonă
 boli febrile
 sd.Sjogren

Investigaţiile paraclinice
 Examenul bacteriologic şi exudatul faringian
 Examenul radiologic
 Examenul histopatologic
 Examenul neurologic

Examenul buzelor
Culoare
 palidă (anemii)
 cianotică (boli cardiovasculare)
 roşie – vişinie (b.Vaquez)
 pigmentări melanice (sd.Peutz - Jeghers)
Volum
 particularităţi individuale
 acromegalie
 mixedem
 edem Quincke
 hemangioame
 tumori

Leziuni şi formaţiuni patologice

 erupţii (herpes, impedigo)
 cicatrici lineare (lues, congenital)
 ulceraţii (ragade, şancru luetic)
 fuliginozităţi (cruste negricioase)
– pneumonii
– peritonite
– febră tifoidă
 cancer labial (induraţie locală, ulcerată, indoloră)
 teleangiectazii (Rendu - Osler)
 anomalii congenitale (cheiloschiziz)
 devierea comisurii labiale (paralizie facială)

Halena
 Acetonă (DZ)
 Amoniacală (uremie)
 Aldehidică (intoxicaţie cu etanol, disulfiram)
 Foetor hepatic
 Fecaloidă (ocluzii, fistule gastrocolice)

Examenul limbii
Glosodinie (anemie Biermer, tabagism, pelagră)
2
Volum
 crescut (macroglosie)
– acromegalie
– amiloidoză
– mixedem
– tumori
 redus (microglosie)
– paralizie de hipoglos
– paralizie pseudobulbară
Mobilitate
 deviere de partea bolnavă (p.unilaterală de n.H.)
 b.nu poate să scoată limba (p.bilaterală de n.H.)

Aspectul general şi culoarea

Limba saburală
 boli febrile
 deshidratare
 fără semnificaţie patologică
Limba uscată
 b.febrile
 DZ dezechilibrat
 stenoză pilorică
Limba de papagal (depozit negricios)
- semnificaţia limbii saburale
Limba zmeurie (roşie, hipertrofie papilară)
 scarlatină
 ciroză
Limba neagră (papile hipertrofice, epiteliu kerat.)
 fumat excesiv
 tratament cu antibiotice
Limba geografică (insule de c. rosie si zone albe)
– fara semnificaţie p.
Limba scrotală
 anomalie congenitală
 lues congenital
Limba smălţuită (depapilată, as.porţelanului)
 lues
Limba amiloidă (voluminoasă, infiltrată, roşie)
Limba candidozică (strat cremos de c. albă)
 afecţiuni debilitante
 postantibiotice
Leucoplazia
 zone rotunde, ovalare, albe - sidefii
 pe faţa dorsală
 stare precanceroasă

3
Ulceraţii
 traumatisme (crize comitiale)
 chimice
 infecţioase (TBC, lues, stomatite)
Paralizia limbii
 tumori cerebrale
 paralizia de hipoglos
Escare
 intoxicaţii cu substanţe corozive

Examenul suprafeţei interne a obrajilor

Aspectul si culoarea
 palidă (anemii)
 roşie - cianotică (poliglobulii)
 stomatita (inflamaţie difuză a cavităţii bucale)
 edem
 exudat
 coloratie rosie
 ulceratii
Cauze: - intoxicaţii cu Pb, Hg, Bi, infectii microbiene, s.Koplic (cu 2 - 3 zile în faza preeruptivă a R)
Hemoragii
 (purpură, leucemii)
Hiperpigmentare
 (b. Addison)
Ulceraţii
 traumatice
 infecţioase
 stomatita aftoasă (vezicule, ulceraţii)
Noma stomatita gangrenoasă
 ulceraţie profundă cu margini neregulate

Examenul gingiilor
Gingivita: inflamaţia mucoasei gingivale
 Mercurială (lizereu cenuşiu)
 Saturninică (lizereu albastru – cenuşiu) Burton
 Bismutică (lizereu cenuşiu)
 Scorbutică
 Necrotică (leucemii acute)
 Hipertrofică (sarcină, DZ, fenitoin)

Examenul dinţilor
Anomalii de implantare (lues)
Triada Hutchinson:
 dinţi rari (semilună), striaţii transversale
 surditate labirintică

4
  keratită
Parodontoza (căderea spontană a dinţilor)
 DZ

Examenul boltei şi a vălului palatin

 Malformaţii congenitale
– cheilopalatoschizis (dehiscenta bolţii palatine)
– perforaţii (gome luetice)
 Ulceraţii
 Abcese
 Afte
 Tumori
 Enanteme
 Erupţii (scarlatină, rujeolă, varicelă, herpes)
 Paralizia vălului palatin (tumori cerebrale, encefalite)
– voce nazonată
– reflux de alimente şi lichide in cavitatea nazală

Examenul faringelui
Inflamatia regiunii faringoamigdaliene poartă numele de ANGINA.
 febră, frison
 cefalee
 odinodisfagie
1. Angina eritematoasă (catarală, simplă)
 roseaţă orofaringiană
 amigdale hipertrofice
 etiologie streptococică
 epifenomen (rujeolă, viroze)
2. Angina pultacee
 criptică (puroi in criptele amigdaliene)
 foliculară (puncte cenuşii - gălbui pe suprafaţa A.)
3. Angina flegmonoasă (abcesul amigdalian)
 unilaterală
 febră
 trismus
 disfagie
 adenopatie satelită dureroasă
4. Angina pseudomembranoasă (false mb. alb - cenusii)
 difterie
 scarlatină
 lues primar şi secundar
5. Angina ulceromembranoasă (Vincent)
 pseudomembrane albiciase
 unilaterală
 lasă la detaşare ulceraţii şi hemoragii
 etiologie fuzospirilară
5
6. Angina ulceroasă
 ulceraţii superficiale
 ovalare
 febră tifoidă
7. Angina herpetică
 vezicule la nivelul orofaringelui
8. Angina necrotică
 zone de necroză
 neregulate
 pe amigdale si in vecinătate
 L. A .
 Agranulocitoză