Semiologia aparatului

digestiv

CURS I

Mihaela Dimache
 Obiective

 Semiologia cavităţii buco-faringiene

 Semiologia esofagului
 Semiologia cavităţii bucale şi
faringelui

● 20% din consultaţii

● modificări ale regiunii (adenopatii, anomalii ale
glandelor salivare, modificări osoase)
● boli locale sau sistemice
● boli psihosomatice: “uscăciunea gurii”, “senzaţie
de arsură”
● manifestări obişnuite în SIDA
“Cavitatea bucală este o oglindă a
restului corpului”
W. Osler
 Ce trebuie să ştiţi?

● Sa evaluati igiena/sa recomandati igiena

● Sa recunoasteti afectiunile orale/dinţi/peridonţiu
● Sa recunoasteti leziunile cav. orale/adenopatii/
anomalii gl. salivare
● Sa cautati af. sistemice, sa recunoaşteţi af. locale
● Manif orale ale b. sistemice
● Cand sa trimiti la stomatolog si cand sa amani
 Cavitatea orală

● Buze
● Mucoasa bucala
● Limba
● Palatul dur si valul palatin
● Dinti
● Glande salivare
 Rol

● poartă pentru alimente şi implicarea în procesul

de vorbire
● masticaţie (fragmentarea alimentelor şi
amestecarea cu saliva)
● iniţierea deglutiţiei prin generarea peristalticii
faringiene
 Rol

● secreţia salivară -› compusă din apă, electroliţi,

proteine(amilaze, ribonucleaze, proteina R care protejează
vitamina B12, lipaze, lizozim, Ig A, Ig G, IgM)
● rolul salivei:
• de a lubrefia cavitatea bucală
• începe procesul de digestie a hidrocarbonatelor
• alcalinizează conţinutul esofagian sau oral prin pH-ul său
alcalin
• rol antibacterian
• rol în acoperirea defectelor minore ale dinţilor
 Rol

● absorbţia orală a unor medicamente

(nitroglicerina) -› folosite în doze mai mici,
deoarece ocolesc metabolizarea hepatică iniţială
● rol gustativ prin existenţa papilelor gustative
majoritar la nivelul limbii
● rol în vorbire şi deci comunicare
Anatomia cavităţii bucale şi a limbii
Examenul laringoscopic
 Limba

● Se insera pe hioid/m cel mai puternic

● Rol:
• Gust (p.fungiforme si circumvalate)
• masticaţie
• vorbire
• propulsarea alimentelor în faringe
 Dinţii

● Smalt-cel mai calcificat tesut

● Dentina, pulpa, ciment
● Dentitia primara:20 dinti-6-30luni-6-13ani
● Dentitia definitiva:32 dinti
Componentele dintelui
Dentiţia primară şi secundară
 Glande salivare

● Parotide - reg ant a urechii -› canal Stenon se

varsa la nivelul primului molar sup
● Submandibulare - unghiul mandibulei -› canal
Wharton - de o parte si alta a frenului lingual
● Sublinguale - în Wharton
 Tulburări ale salivaţiei

● Exagerarea secreţiei salivare – două variante:

• ptialism (creşterea secreţiei salivare) -› în
◦ erupţia dentară la copil
◦ sarcină
◦ stomatite
◦ etilism cronic
◦ cancere locale, esofagite, reflux gastro-esofagian
◦ stenoze esofagiene, ulcer gastric
◦ intoxicaţii cu metale grele, parazitoze intestinale
• sialoree (secreţie salivară până la peste 12 l zilnic
obiectivată prin scurgerea salivei din gură)
• sialoreea – apare în:
◦ stomatite toxice (mercuriale, saturninice)
◦ tabes
◦ encefalită epidemică
◦ turbare
◦ după administrarea de pilocarpină
◦ uneori în sarcină
◦ boala Parkinson - scurgerea salivei din gură nu
este asociată cu creşterea secreţiei salivare
 Tulburări ale salivaţiei

● diminuarea (hiposalivaţia) sau absenţa secreţiei salivare

(asialia)
• senzaţia de uscăciune a gurii
• apar în:
◦ deshidratări masive
◦ intoxicaţie cu belladonă
◦ boli infecţioase acute
◦ sindrom Sjogren (caracterizat prin triada: xerostomie,
xeroftalmie, poliartită reumatoidă)
● Alterarea compoziţiei salivare
● Alterarea compoziţiei salivare
• se întâlneşte în:
◦ uremie
◦ neoplazii gât, cap
◦ radioterapie
• frecvent saliva devine aderentă şi densă

● Bruxismul - scrâşnirea dinţilor în timpul somnului

• frecvent în stări conflictuale sau nevroze
• poate determina dureri la nivelul maxilarelor sau
muşchilor feţei (în timpul zilei)
 Faringele

● fonatie
● deglutitie
● respiratie

● Orofaringe/nasofaringe/hipofaringe
● Tesut limfatic - inel Waldayer: a palatine,
linguale, adenoide
Zonele funcţionale ale faringelui
Anatomia cavităţii orale şi faringelui
 Anamneza

● Cand ati fost ultima oara la consult

stomatologic?
● Gingiile sangera?
● Aveti dureri, arsuri, neplaceri, “crescaturi” in
gura?
● Ati avut vreo problema dupa vreo extractie?
 Simptome

● Dureri
● Ulceratii
● Sangerari
● Bruxism (scrisnirea din dinti in timpul
somnului)
● Tumori
● halitoza
 Mirosul gurii (halena)
● Halitoza (Mirosul neplăcut, fetid, putrid, necaracteristic) -›
50% din adulţi

• 90% din cazuri - sursa mirosului = cavitatea orală:

◦ compuşi sulfurici volatili eliminaţi prin respiraţia pacientului
şi în timpul vorbirii
◦ produşi de flora de fermentaţie anaerobă gram negativă
care colonizează faţa dorsală a limbii, spaţiile
peridentale, protezele
◦ Xerostomia agravează situaţia
• 10% - halena neplăcută are drept cauză
 Halena
• 10% - alte determinări:

◦ leziuni la nivelul cavităţii bucale sau faringelui

(stomatite, angine ulcero-necrotice)
◦ leziuni esofagiene( diverticuli, stenoze esofagiene)
◦ gastrice( stenoză pilorică, gastropareză)
◦ duodenale(stază duodenală)
◦ Bronşiectaziile, abcesele pulmonare, intoxicaţiile cu
metale grele şi scorbutul – pot determina halitoză
 Halena

● Mirosuri caracteristice
• diabet zaharat (miros de mere acre sau acetonă)
• ciroze hepatice ( miros dulceag sau de ficat crud
determinat de substanţele aromatice din intestin)
• uremie (miros de urină)
• fenilcetonurie ( miros de prosop ud)
• trimetilaminouria (miros de peşte)

● Falsele halitoze - halitoze pe care le simte pacientul

dar care nu sunt resimţite în realitate (la nevrotici)
 Simptome în bolile cavităţii buco-
faringiene
● Durerea
Unde/cum/dureri asociate/durata/factori
favorizanti, calmanti/simpt asociate?

● Ulceraţii
• b sist, locale, inf, imuno, maligne, traume
• Fumat, alcool, obiceiuri sexuale, b venerice?
• Alte localizari, de cand, cite, cat dureaza, durere?
 Simptome

● Sangerari - b hematologice, inflamatie locala,

neoplasm, medicamente
● Tumori - durere,sialoree, ptialism, disfagie?
● Halitoza - comp de sulf-cav orala-90%, resp,
stomac, duoden
● Mirosuri caracteristice – DZ -› acetona, CH-› foetor
hepatic, IRC -› amoniac,trimetilaminuria -› peste, aldehida -
alcoolism, fecaloid - ocluzie, migdale - intox cu cianuraK,
usturoi - intox P
 Modificările gustului

● pierderea gustului (ageuzia) – af inflam nas, boli neurologice

(T. cerebrale, leziuni trigemen, facial, laringian)
● gust neplăcut – amar (af hepato-biliare), acru-acid (RGE,
stenoze pilorice), dulceag (DZ, intoxicaţii cu Pb), metalic
(proteze, nevroze, anemie Biermer); carii, faringoamigdalite,
bronşiectazii
● alterarea gustului (disgeuzia) – limba saburală, stenoza
pilorică, constipaţie cr, fumat, alcool, b neurologice
● hipergeuzia – graviditate, nevroză, antrenament
(degustători)
● parorexie (pervertirea gustului) – af neuro-psihice
 Simptome
● Orodisfagia – dificultate în deglutiţie (timpul buco-
faringian) însoţită de durere
• abces, flegmon amigdalian
• angine acute
● Hemoragia – gingivală, din leziune situată în cav
bucală
• af hematologică primară (trombocitopenie, leucemie)
• af hepatică (ciroza hepatică)
• ef advers trat (anticoagulant, antiagregant)
• af inflamatorie sau tumorală locală
 Examen clinic

● Lampa
● Manusi
● Apasator de limba
● Feşe
● Oglinda
● Sistematizare
 Examenul obiectiv
● Tehnică:
• bolnav în faţa unei surse de lumină( preferabil o lampă
frontală)
• examenul metodic:
◦ începând cu inspecţia obrajilor, buzelor, vestibulului, limbii,
gingiilor, boltei şi vălului palatin, planşeului bucal şi faringelui
◦ urmează palparea endobucală cu mâna îmbrăcată în mănuşă
sterilă
◦ spatulă pentru examinarea gingiilor şi apăsarea limbii în timp
ce bolnavul pronunţă vocala A -› ridicarea vălului palatin
◦ Se evaluează obligatoriu şi mirosul
 Examenul buzelor

● Examinarea buzelor trebuie făcută atăt la nivelul

regiunii cutanate cât şi mucoase

● Se urmăresc modificările de culoare, volum,

conformaţie, prezenţa unor leziuni sau erupţii
etc.
 Modificările de culoare

● palidă în anemii
● carminate în hepatite şi ciroze hepatice
● roşii-violacee în policitemia vera
● cianotice în afecţiuni cardiace (stenoza
mitrală, insuficienţa cardiacă etc.)
 Modificările de volum

● Volumul buzelor - caracteristică individuală şi de

rasă -› orice modificare trebuie considerată în
context
● Este crescut în unele stări patologice:
• acromegalie
• edem alergic tip Quincke
• mixedem
• tumori (angioame, limfangioame)
● Buze care par subţiri si oarecum inextensibile
trebuie să sugereze scleroderma
 Leziuni şi formaţiuni patologice
● herpesul labial - asociat frecvent cu cel nazal -› pneumonie,
meningită, catamenial
● impetigo (“pecingine”) - vezicule mici sau cruste gălbui pe
un fond eritematos/mai ales la copii, (streptococică)
● leziuni determinate de sifilis:
• primar - şancru sifilitic-ulceraţie rosie, ovalară, unică,
nedureroasă cu margini indurate asociată cu
adenopatie satelită
• secundar – sifilide (leziuni multiple roşietice)
• congenital - cicatrici liniare de la bărbie la buza inferioară
● leziuni granulomatoase determinate de tuberculoză
● ragade (“zăbăluţa”) – fisuri sau ulceraţii profunde,
dureroase, la niv comisurilor bucale – infecţii streptococice,
hipovitaminoze B, carenţe de Fe
● chelozisul – fisuri şi cruste uscate la niv comisurilor labiale +
coloraţie roşie a buzelor şi limbii – în hipovitaminoze B
● fuliginozităţi – cruste brun-negricioase aderente la marginea
liberă a buzelor -› boli grave (peritonite, febra tifoidă,
pneumonii)
● telangiectazii – angioame mici, roşii, multiple, care dispar la
presiune, loc la niv buzelor, cav bucale şi oriunde la niv tract
digestiv -› b. Rendu-Osler-Weber
● pigmentări melanice brun-maronii – multiple, aspect de
pistrui -› sdr. Peutz-Jeghers (polipoza intestinală) – autos
dom
● cancerul buzei – induraţie locală cu margini neregulate
(posibil ulcerată) sau ulceraţie cronică cu aspect murdar
Herpes simplex labial
Sindrom Rendu-Osler-Weber
 Eritroplazia / leucoplazia

● E-Papule eritematoase, granulare,

sangerande
● L-placi albe, nedureroase, bine delimitate
● Potential maligne
 Examenul dinţilor
● anomalii de implantare (sifilisul congenital)
● modificări de volum şi aspect:
• macrodonţie
• microdonţie
• triada Hutchinson : incisivii superiori sunt mici, cu
marginea liberă în formă de semilună, implantaţi mai rar,
cu striaţii longitudinale şi transversale ( dinţii Hutchinson)
asociaţi cu keratită interstiţială şi surditate labirintică
(sifilis congenital)
• caria dentară
• parodontoza (căderea spontană a dinţilor) - scorbut ,DZ
Sifilis congenital
Gingivita necrotică acută
Hipertrofie gingivală
Hipertrofie gingivală
Leziuni herpetice ale cavităţii bucale
Mononucleoza infecţioasă
Sindrom Peutz-Jeghers
Sarcom Kaposi
Leziuni linguale
Faringita streptococică acută
 Simptome şi semne orale
Ulcer aftos Durere recurenta L unica 0,5-2cm Cauza?
maculopapulara, alba
cu margini rosii

Ulcer herpetic Durere recurenta Vezicule, papule v. herpes

sancru nedureros L unica, margini treponema

indurate
C scuamos Ulceratie posibil L unica indurata, Fumatori, alcoolici
dureroasa margini indurate,
neregulate, elevate pe
ol

Eritem Ulcere multiple Ulceratii multiple, Droguri,infecţii

multiform dureroase, acute sangerande, pe o
baza
eritematoasa+pseudo
membrane
 Simptome şi semne orale

eritroplakia Placa rosie, Papule Potential

nedureroasa eritematoase, malign mare
granulare,
sangerande
leucoplakia Placa alba Leziune Fumat, alcool,
nedureroasa hiperkeratinizata, SIDA, barbati
alba, care nu poate
fi razuita
mucocel Tumefactie L cistica ca un dom, Trauma duct
nedureroasa 1-2 cm
intermitenta a
buzei inf
candida arsura Pseudomembrane AIDS, AB,
albe ce pot fi imunodepresie
razuite lasand o
zona eritematoasa
 Exemplu de redactare

● Buze cu aspect normal

● mucoasa bucala de culoare rosie, obisnuita fara
mase, leucoplakia, eritroplakia sau alte leziuni
● Dentitia este buna si cu stare de igiena corecta
● Limba este pe linia mediana si fara deviere
● Amigdalele absente; faringele pare normal
● Palatul aparent normal, fara tumori, ulcere etc.
 Exemple
● Se observa aspect de pseudomembrana,
alba care poate fi indepartata pe palatul
dur si valul palatin, precum si pe
limba.Baza ramane eritematoasa si
sangera.
● Pe zona laterala stg a limbii se observa o
leziune ulcerata cu margini indurate de 2/1
cm nedureroasa.
Semiologia esofagului
 Fiziologia esofagului

● SES - inchide proximal esofagul in repaus,

inlaturand refluxul din esofag in faringe (in
laringe!), deschizandu-se la deglutitie, eructatie,
varsatura;
● SEI - inchide capatul distal, oprind refluxul acid din
stomac in esofag, deschizandu-se la deglutitie,
precum si tranzitoriu in absenta acesteia
● Corpul esofagian - peristaltica esofagiana primara
si secundara
Manometrie esofagiană
 Sindromul esofagian

● DISFAGIA
● DUREREA -› pirozis
● REGURGITATIA

– Simptome de insotire : tuse, dispnee, scadere

ponderala
 Esofag
Simptome Semne fizice Metode de explorare

• Disfagie • Esofagoscopie
• Odinofagie • Examen Rx
• Pirozis • Ecoendoscopie
• Durere • CT/RMN
• Hematemeza/ • Ph-metrie
• melenă • Manometrie
• Test Bernstein
• Bilitec
 Disfagia
● D. oro-faringiana

● D. de transport

● D. eso-gastrica

● Nu intotdeauna leziunea este la nivelul

resimtit!
 Disfagia

● Pentru solide – incompleta

● Pentru lichide si solide (totala)

● Pentru lichide - paradoxala

 Cauzele disfagiei

● Af. Esofagiene - acalazia cardiei, spasmul difuz;

tumori benigne, maligne; stenoze esofagiene
benigne (postcaustice, peptice); inel Schatzki, corpi
straini, diverticuli

● Af de vecinatate - adenopatii, Ca bronho-pulmonar,

af cardiace, gusa plonjanta

● Af sistemice - neuro-musculare, scleroza in placi,

AVC, lupus, sclerodermie, DZ
 Caracterele disfagiei precizate
de anamneză

● La ce nivel se opreste mancarea?

● Gradul disfagiei - ce se opreste?
● Cand si cum a debutat disfagia?
● Evolutia disfagiei? intermitenta sau progresiva?
● Exista istoric de pirozis?
● Exista istoric de ingestie de caustic, medicamente
fara apa, alimente nemestecate?
● Simptome de insotire: neuro, pulmonare etc
 Odinofagia

● Durere asociata cu deglutitia

• SDE
• “nutcraker esophagus”
• cancer esofagian
• ulcer esofagian
 Durerea esofagiană

● Retrosternala
● Iradiere in tot toracele anterior, mandibula,
regiunea interscapulara
● Intensitate variabila (maxima in sdr.
Boerhave = perforatia esofagului)
● Caracter de constrictie, arsura
● Durata variabila
● Relatie cu masa / sau nu
 Pirozisul

● Arsura retrosternala - iradiere spre gat,

epigastru
● Asociat cu gust acru, hipersalivatie
● Cauza - agresiunea acido-peptica asupra
mucoasei esofagiene din cauza
incompetentei SEI (boala de reflux gastro-
esofagian, hernia hiatala)
 Regurgitaţia

● Refluxul alimentelor sau/si a secretiilor

refluate din esofag in gura, fara efort de
varsatura sau greata

● Cauze: RGE, acalazia cardiei, stenoze

esofagiene
 Ruminaţia

● Regurgitatie urmata de reinghitire, devenita

obicei

● Eructatia - eliminarea gazelor din stomac -

aerofagie, stenoza pilorica
 Simptome de însoţire

● Tuse, dispnee paroxistica nesezoniera,

raguseala – RGE
● Scadere ponderala – N. esofagian,
stenoze esofagiene benigne vechi,
acalazie veche
● Hipersalivatie - RGE
Examen fizic
 Explorări paraclinice

● Tranzit baritat - sulfat de bariu (sol., pasta)

● Ex endoscopic +/- biopsie, periaj
● Ecoendoscopie/CT
● Manometrie esofagiana
● pHmetrie esofagiana
Tulburări motorii esofagiene

● Acalazia cardiei
● Spasm difuz esofagian
● Esofagul “nutcraker”
● Tulburari nespecifice de motilitate
● Hipotensiunea SEI
 Acalazia cardiei

● Acalazia cardiei este o tulburare motorie de

etiologie necunoscută, caracterizată
manometric prin relaxare insuficientă sau
absentă a SEI şi dispariţia progresivă a
peristalticii esofagiene.
 Fiziopatologie

● SEI nu se relaxeaza la deglutitie, formand

o bariera in fata alimentelor -> dilatarea
progresiva a esofagului
● Peristaltica esofagiana, la inceput
aperistaltica, apoi absenta agraveaza
staza
 Simptome

● Disfagia - deseori paradoxala, evolutie lunga,

uneori capricioasa, agravata de stress
● Regurgitatii abundente cu cantitati mari de saliva
● Durere retrosternala doar la inceputul bolii
● Pirozis - posibil prin fermentarea alimentelor
restante
● Simptome respiratorii, cardiace, scadere
ponderala
 Elemente diagnostice pentru acalazia cardiei
CRITERIU MAJOR
Clinic Disfagie paradoxală
Radiologic Aspect “cioc de pasăre”;
deschidere incompletă SEI;
absenţa peristalticii primare;
golire esofagiană întârziată
Manometric Relaxarea SEI absentă sau
insuficientă; absenţa
peristalticii în 2/3 inferioare
Endoscopic Cardia trecută cu uşurinţă
MINOR (SUPORTIV)
Regurgitaţie, durere
toracică
Esofag dilatat cu/fără
aspect pseudo-sigmoidian
Presiune bazală SEI
crescută; presiune
intraesofagiană pozitivă
Esofag dilatat; peristaltică
de mică amplitudine; SEI
contractat, care nu se
relaxează la insuflaţie
 Spasmul difuz esofagian

● Durere intermitentă

● Disfagie pentru solide şi lichide

intermitentă
Diagnosticul diferenţial între acalazia cardiei şi
SDE

Criteriu Acalazia cardiei Spasm difuz esofagian

Clinic(simptom disfagie durere

major)

Rx „cioc de pasăre”, Contracţii terţiare +/-

aperistaltică, golire aspect „tirbuşon”
întârziată
Manometric Relaxare absentă sau Contracţii aperistaltice de
insuficientă a SEI mare amplitudine,
Absenţa peristalticii în multivârf, repetitive
2/3 inferioare a
esofagului
 Diverticuli esofagieni

● proximal – cricofaringianului -› D. Zenker

● Mediu - de tractiune
● Distal - de pulsiune

● Simptome minime - disfagie, regurgitatii

● Complicatii: perforatie, diverticulita,
sangerari, ulcer
 Hernia hiatală

● herniere a unei portiuni a stomacului in

torace prin hiatusul esofagian
● Tipuri: de alunecare, paraesofagiene,
mixte
● Simptome: RGE, sangerari, crize
anginoase, durere la aplecare
Tipuri de hernie hiatală
 Refluxul gastroesofagian

● Pirozis, hipersalivatie
● Complicatii: esofagita peptica, ulcer,
stenoza peptica, esofag Barrett,
adenocarcinom esofagian
● Investigatii: pH metrie, test Bernstein,
motilitate, RX, endoscopie
RGE - fiziopatologie
RGE fiziologic
RGE patologic
 Stenoze esofagiene benigne

● Etiol: ingestie caustic, RGE, infectii cu

candida, sonda de aspiratie, postoperatorii
● Simpt: disfagie lent sau rapid instalata de
gravitate variabila
● Investigatii: Rx, Endo
● Trat: dilatare endoscopica sau chirurgie
 Cancerul esofagian

● Crestere a incidentei adenocarcinomului -

explicat prin cresterea incidentei RGE si
esofagului Barrett si scaderii inf cu Hp

● Disfagie rapid progresiva (6-12 sapt)

insotita de semne de impregnatie maligna:
scadere ponderala, anemie, anorexie
 Indicaţii
● depistarea,
supravegherea
malignităţii!
 Epidemiologia – ce ne furnizează

● Tendinţele incidenţei în lume

● Definirea ariilor geografice cu risc mare
● Definirea grupelor de risc
● Unde ne aflăm noi?
 Consecinţe

● Impactul profesiei medicale asupra

sănătăţii
● Avem controlul?
● Modificarea mediului socio-economic sau
utilizarea celui mai sofisticat tratament?
● Grupuri de risc
● Necesitatea unor programe de screening!
 Cunoaşterea tendinţelor
epidemiologice

● Orientarea cercetării

● Stabilirea politicilor sanitare

● Stratificarea urgenţelor
Cancerul esofagian – unitar?

● Cancer scuamos

● Adenocarcinom
Cancer scuamos
 Cancer scuamos

● Cel mai frecvent cancer esofagian la nivel

global
● Mare variabilitate geografică - ”Asian
esophageal cancer belt”
● Zone cu risc maxim: > 100/100.000 loc.
China, India, Marea Caspică - Iran, Nordul
Franţei
● SUA, Europa - < 4/100.000 loc
● Romania - < 2/100.000 loc
 Cancer scuamos

● Frecvenţa Ca scuamos creşte cu vârsta -

cu fiecare decadă după 40ani

● B>F
• Cu excepţia Iranului - aproape egal
• Sdr. Plummer –Vinson -› Ca proximal -
femei
 Tendinţe

● Uşoară scădere a incidenţei în ţările

dezvoltate

● Constantă în marea majoritate

● Cedează în faţa adenocarcinomului

esofagian
 Factori de risc
● Fumat
 pipă, ţigară, mestecat
tutun
 risc x 2N – 15 ţigări/zi
 efect cumulativ
 hidrocarburi aromatice,
lactone esteri

● Alcool
 N-nitroso, tanini,
acetaldehidă, micotoxine,
uretani
 Factori de risc
● Gastrectomie
anterioară - moderat
crescut

● Cancer al gâtului şi
capului -› screening
 Factori de risc
● Stenoze caustice -
după 20 ani
● Tiloza - 90% - AD
 Factori de risc
● Acalazia - după 15 ani de retenţie cronică
 Screening?

● Arii geografice cu risc: > 60/100. 000 loc

● Grupe de risc
 Adenocarcinomul esofagian

● Creştere impresionantă a incidenţei

● Începutul unei epidemii?

● În ultimele 3 decade
Tendinţe – adenocarcinom
esofagian
Esofag Barrett
 Factori de risc pentru adenoC
esofagian – E. Barrett

● Esofagul Barrett - metaplazia intestinală

specializată
● 30-125 x N risc
● Condiţie comună -› 7-9/1000
● >10% din BRGE
● Frecvent nediagnosticat
 Esofag Barrett

● Studii clinice: 80/100 000

● Studii necroptice - 376/100 000

● Multe cazuri – nediagnosticate

● Bărbaţi albi, >50, uneori fumători, obezi

 Screening sau supraveghere?
- screening -

● 10% din pop. – RGE

● 10% din RGE – Barrett
● Nu există caracteristici clinice orientative
pentru suspiciunea de Barrett
- sensibilitate la acid mai scăzută
● Screening - Imposibil practic
 Screening sau supraveghere?
- supraveghere endoscopică -

● Practică acceptată şi recomandată larg

● Nu există date directe - scade morbiditatea şi
mortalitatea
● Date indirecte - Adenocarcinomul dgn prin
screening - precoce, prognostic mai bun
● 85% din cei cu displazie severă - nu dezvoltă
AC
 ESOPHAGEAL CANCER INCIDENCE
MULTIANUAL TREND
1,6
1,58
1,6
1,25 1,29
1,4
1,18
1,2

0,8

0,6

0,4

0,2

0
AN 1982 AN 1989 AN 1992 AN 1994 AN 1988
 Ca
scuamos adenocarcinom
 Tendinţe Iaşi

● 1976-2000

● 49% Ca scuamos

● 51% adenocarcinom

● Repartiţie păstrată în toate cincinalele !

 Stabilitate?

● CCR - în creştere

● Modificarea stilului de viaţă

● Factori de risc comuni pentru ccr şi RGE,

EB, Adenocarcinomul esofagian

● Proporţia scuamos/AdenoC ?