Patologia digestivă

MD 2019
Aparat digestiv
totalitatea organelor care au ca funcţii principale
digestia şi absorbţia principiilor alimentare şi
eliminarea reziduurilor alimentare

Anatomic: tubul digestiv şi organele anexe

 Afectiuni dentare
• Amelogenesis imperfecta
– Tulburare de formare a smaltului→
• protejare partiala a danturii,
• coloratie galbena,
• permite erodarea dentitiei la masticatie
• Dentinogenesis imperfecta
– Distructia completa a coroanei dentare
• Continutul de fluor
• ↑pete brune la nivelul smaltului
• ↓ carii dentare

• Coloratia bruna a smaltului dentar dupa admnistrarea de

tetraciclina/hemoliza
Afectiuni dentare

Amelogenesis imperfecta Dentinogenesis imperfecta

Afectiuni dentare

Post tratament cu tetraciclina

 Manifestări clinice în bolile digestive

• anorexia: pierderea senzaţiei de foame şi a apetitului

• disfagia: dificultatea de a înghiţi, cauzată de suferinţe
esofagiene, neurologice
• greaţa: simptom nespecific
• vărsătura: simptom nespecific
• durerea abdominală: cauze digestive sau extradigestive
• hemoragia digestivă superioară (hematemeza, melena),
inferioară (rectoragia)
• Constipaţia/ diareea
• meteorismul abdominal: cauze digestive, extradigestive
 Afecțiunile cavității bucale
Malformaţiile cavităţii bucale
• Cheilo-, cheilognatopalatoschisis-malformatie cu
transmitere poligenica
• Cheiloschisis poate fi uni- sau bilateral.
• Palatoschisis poate afecta doar palatul moale sau/şi palatul
dur, astfel afectând şi apariţia dentiţiei la acest nivel

Tratament: corecţie chirurgicală

 Afecțiunile cavității bucale

2. Stomatite
 S. ulceroasă: la pacienţii
imunodeprimaţi flora normală a
cavităţii bucale (Bacillus
fusiformis, Spirocheta buccalis)
poate provoca apariţia
stomatitei ulceroase

 depozite sidefii la nivel

gingival, necroze şi ulceraţii
la nivelul mucoasei bucale,
foetor ex ore, febra, astenie
etc.
 Afecțiunile cavității bucale
2. Stomatite
 S. micotică: provocată cel mai
des de Candida albicans.
 Apare mai frecvent la nou-
născuţi (soor oris) şi este
caracterizată de depozite albe,
de câţiva mm, neaderente,
ocazional cu halou inflamator,
localizate la nivelul mucoasei
bucale şi faringiene, fără a
provoca tulburări de alimentaţie
sau durere locală.
 Tratament : badijonare locală cu
glicerină boraxată şi nistatin
 Afecţiunile limbii
• Aderenţa anterioară al frenului:
Afecteaza mobilitatea limbii
Rezolvare spontana/chirurgicala˃varsta 8-10 luni

• Limba geografică:
•
Macroglosia:

• Glosita:
Limba geografică

 zone cu margine
albicioasa, neregulate,
netede.
 nu necesita tratament.
 Macroglosia

 apare în cazul hipotireozei, limfangiomului,

rabdomiomului, mucopolizaharidozelor etc.
 Glosita

Limba zmeurie Atrofia papilelor gustative

în caz de febră, scarlatină (limba zmeurie), deficientă de vit B etc.
 Afecțiunile stomacului
Gastrita cu Helicobacter pylori (Hp)
Gastritele=procese inflamatorii la nivelul mucoasei gastrice frecvent asociate ulcerului peptic si
duodenitei.
Helicobacter pylori:
 bacterie Gram negativă.
 Incriminat în etiologia gastritei cronice si a ulcerului
 Sursa de infectie omul; calea de transmitere hidrica; contaminare:oral-orala, fecal-
orala.
Clinic: durere epigastrică, vărsături.
Diagnostic:
 endoscopie cu biopsie din mucoasa gastrică cu punerea în evidenţă a Hp prin examen
histologic;
 testul ureazei: creşterea ph-ului datorită eliberării de amoniac;
 determinarea serologică a Ig G anti- Hp, care însă nu poate diferenţia o infecţie activă
de una precedentă
Tratament: Regim igieno-dietetic+ medicamentos.
 asocierea: amoxicilină + metronidazol +inhibitori ai pompei de protoni./antagonişti ai
receptorilor H2
 Afecțiunile stomacului
Ulcerul gastric; ulcerul gastroduodenalduodenal
Etiologie:
 Helicobacter pylori
 antiinflamatoare nesteroidiene
 stresul (posttraumatic, sepsis, hipoglicemie etc)
 factori genetici (ex. grup sanguin O, antecedente heredocolaterale de ulcer).
Simptomatologie:
 nespecifică la copii mici.
 la sugari poate debuta prin apariţia bruscă a hematemezei.
 la copii mai mari este caracteristica durerea epigastrică, mai ales noaptea sau în
primele ore ale dimineţii.
 semnele nespecifice: vărsături, inapetenţă.
Diagnostic: endoscopie cu biopsie
Tratament: igieno-dietetic
medicamentos: antagonişti ai receptorilor H2 (antisecretor), inhibitori ai pompei de
proton (Omeprazol), mucoprotectoare(Sucralfat); tratamentul infecţiei de Hp.
 Boala diareica acuta a sugarului
Diareea-cresterea numarului de scaune si scaderea consistentei acestora cu
aparitia alimentelor nedigerate in scaun.
Etiologia diareei: infecţii enterale (bacteriene, virale, rar parazitare),
infecţii sistemice (ITU, Pneumonie, Otită, Meningită etc.),
greşeli de alimentaţie,
factori favorizanti: constitutionali, de ingrijire

Simptomatologie: anorexie,diaree/scaune frecvente, varsaturi, colici abdominala,

subfebrilitate, febra, deshidratare
Diagnostic:
Tratament:
 Forme usoare: dieta hidrica, realimentare
 Forme grave: reechilibrare hidroelectrolitica parenterala, regim alimentar,terapie
medicamentoasa
 Etiologie
• Virală
– frecvenț- rotavirus 10-35%
– incidența cea mai mare in sezonul rece - octombrie-mai
– norovirus, adenovirus
• Bacteriană
– frecvent Campylobacter jejuni (4-12%) și Salmonella spp (5-8%)
– rar E. Coli (EPEC, ETECT, EHEC, EAggEC), Yersinia, Shigella, holera
– apar in sezonul cald, cu două peak-uri in mai-iunie/ septembrie-octombrie
• Parazitară
– copiii imunocompromiși- Giardia lamblia și Cryptosoridium
– rare- Entamoeba hystolitica, Trichiuris trichiura, Strongyloides stercoralis
• diaree epidemică- incidență mai mare decat cea așteptata
 Simptomatologia
• Debut
– Prodrom
• anorexie, stagnare a curbei ponderale, modificări comportamentale - indispoziţie,
agitaţie, modificarea ritmului de somn
• modificarea aspectului scaunelor şi eritem fesier

• etiologia bacteriană :
– febra inaltă, sangele in scaun, durerea abdominală, afectarea SNC
– shigella, salmonella
• etiologia virală
– vărsăturile și siptome respiratorii
• Rotavirus
– forme mai severe de boală, vărsături și deshidratare

• Perioada de stare
– triada: anorexie, diaree , vărsături
 Simptomatologia
• Vărsăturile- nu sunt obligatorii
– daca apar- frecvente
• Scaunele
– frecvent in număr de 3-5/zi sunt apoase - halou mare pe scutec
– de fermentaţie (galbene deschis, aerate cu miros acru, acid)
– rar muco-grunjoase, semiconsistente
• colici abdominale, (“işi freacă călcaile”), meteorism
• Curba ponderală scade
• => simptomele deshidratării acute
• Febra- poate lipsi, sau consecinţa deshidratării
– Sugarul cu 6-10 scaune/zi nu este deshidratat cu aport adecvat
• > 10 scaune/zi- pericol de deshidratare cu aport adecvat
– Prematurii, malnutriţii grav şi alţi sugari handicapaţi nu fac febră
 Diagnostic pozitiv
- simptomatologia clinică
- analize simple de laborator
Coprocultura
- evidenţiază bacterii specifice, constant patogene
- dezavantaj - se obţine tardiv (~ 72 h)
- principalul mijloc de stabilire a etiologiei în cazul entero-
bacteriaceelor
- vibrion holeric, Salmonella, Shigella, E. coli, Proteus,
Piocianic
- 50-80% din BDA la sugari, coprocultura rămâne negativa-
etiologie virala
 Diagnostic pozitiv
pH-ul scaunului
– N pH-ul scaunului 5-8
– pH < 5 → intoleranţă la glucide
Examenul virusologic al scaunului
– este util pentru diagnostic
– mai puţin accesibil
– Rotavirus – kituri speciale
Examen coproparazitologic
– agentul cauzal in diareile parazitare
Complicaţi
• sindromul de deshidratare
acută
• colaps
• Septicemia

Prognostic
• Favorabil
 Tratamentul BDA 
- dieta
- rehidratarea orală
- alimentaţia enterală
- suplimentarea cu microelemente (zinc)
- terapii adiţionale
- tipul tratamentului adjuvant
- probiotice

Cazuri grave
- Tratamentul medicamentos
- Rehidratare parenterală
 Tratamentul dietetic
Rehidratarea orală
• Prima linie rehidratarea orală cu soluție cu osmolaritate scazuta (ORS)
– recomandat de OMS este cea cu 75 mmol/l Na
• Soluția hipoosmolară
– ↓ volumul scaunelor,vărsăturile
– ↓ necesarul de suplimente lichidiene administrate intravenos
• Se poate administra
– ORS cu orez
– ORS cu probiotice
• Indicaţii
– BDA, SDA gr. I şi II fără vărsături
– in prezenţa peristaltismului
 DE DESHIDRATARE ACUTĂ
SINDROMUL
Sindromul de deshidratare
(SDA) acuta
 SDA
• sindromul produs de pierderea de apă şi electroliţi
• un organism, cu cât este mai tânăr, conţine mai multă apă
• din greutatea corporală, apa reprezintă la:
- prematur 80%
- nou-născut 78%
- sugar 65%
- adult 60%
 Cauze
Cauze determinante
a) ↓ aportului (sete, înfometare)
b) intestinală (diaree, vărsături)
c) cutanată (transpiraţii abundente)
d) pulmonară (polipnee)
e) diminuarea aportului (anorexie, intoleranţă, abolirea
deglutiţiei)
f) alte boli: renale, endocrine - diabet
g) poliurii medicamentoase (diuretice, săruri de litiu)
h) hipopotasemie, hipercalcemie
 Cauze

Cauze favorizante:
• vârsta mică
• diateze constituţionale
• prematuritate
• rahitism şi distrofie
• diabet
 Diagnostic
• 2 aspecte:
* clinic
* fiziopatologic

• Clinic
 3 grade SDA
- stadii de gravitate
- şi totodată stadii evolutive
 SDA gr. I - deshidratarea uşoară

• la sugar (model de descriere)

pierderea în G până la 5% din Gc
mai neliniştit/ somnolent
mai apatic/ agitat
sete vie
buzele şi limba - “ceva” mai uscate
simptome minore
de regulă trec neobservate
! semn obiectiv - pierderea luciului limbii
 SDA gr. II - deshidratarea medie

• pierdera ponderală între 5-10% din Gc

• aceleaşi simptome ca în SDA gr. I
• mai pronunţate
o agitaţie
o somnolenţă
o buze prăjite
o limbă uscată
o apare în plus turgorul diminuat (persistent)
o fontanela deprimată (dacă e încă deschisă)
 SDA gr. III - deshidratarea gravă
• pierderea ponderală - de peste 10% din G
• semnele din SDA gr. II
• mai pronunţate
• în plus (memotehnic unul/ mai multe C-uri):
- C - tulb. de conştienţă (agitaţie, somnolenţă, torpoare,
obnubilare) - până la comă
- C - colaps
- C - convulsii
• semne de deshidratare + 1 C=> deshidratare gravă
• Unii autori - sindrom doar SDA gr.III (urgenţă)
 SDA gr. III - deshidratarea gravă
• Toxicoza - SDA III de origine digestivă
• sugarul şi copilul mic, la pierderi > 15% =>dece
• Risc ↑*prematuri *malnutriţi *sugar mic (<3 luni)
* c. graşi, păstoşi- hidrolabili (grăs.- săracă în apă)
• Dupa particularitatile metabolismului hidro-mineral
 deshidratare uşoară - până la 3%
 deshidratare medie 3 - 8%
 deshidratare gravă > 8%
• la şcolar, ca şi la adulţi, se admite 3; 6 şi 9%
 TRATAMENT

• Tratament etiologic
• tratarea afecţiunii care a condus la deshidratare
• diareea acută
• vărsăturile
• pneumonia
• Tratament patogenic
• cel al SDA în sine
 Rehidratarea orală
• vezi BDA

• Indicaţii
oSDA gr. I şi II fără vărsături
operistaltism prezent
 Rehidratarea parenterală
• Indicaţii
– SDA gr. III
– SDA gr. I+II cand continuă vărsăturile
– bolnavul nu poate primi oral (stomatită, arsuri)
• Calea de abord venos
• dificilă la nou-născut şi sugar
• venele periferice colabate
– căi posibile
• sinusul longitudinal superior (dacă FA deschisă)
• puncţia osoasă la nivelul tibiei
• descoperirea venei cefalice la nivelul braţului
• linia de perfuzie instalată se va păstra 24 ore
 Metode de rehidratare parenterală
• Rehidratarea standard
– administrarea unor soluţii hidroelectrolitice (Ringer, Ringer-lactat,
Starter, ş.a.)
– scopul corectarea tulburărilor hidroelectrolitice şi acido-bazice pe
parcursul a 24 - 48 ore
• Rehidratarea dirijată
– Metodă de fineţe, dacă rehidratarea standard eşuează
– Corectarea tulburărilor hidroelectrolitice şi acidobazice se face pe
baza datelor obţinute prin flamfotometrie
• ionograma plasmatică şi urinară, parametrii microASTRUP