SEMIOLOGIE

Examinarea
aparatului
digestiv
 Tubul digestiv

 Cavitate bucala -> faringe -> esofag -> stomac ->

intestin subtire -> colon -> rect

 Organe anexe: glande salivare, ficat si cai biliare,

splina si pancreas
 Anamneza
 Date personale: varsta poate fi corelata cu anumite boli digestive
(ulcer gastro-duodenal la 30-40ani, cancer de colon dupa 50ani)
 Sexul: ciroza biliara primitiva la femei de 35-60ani, ulcerul duodenal
mai frecvent la barbati
 Profesia: mese neregulate, munci stresante, eforturi prelungite,
expunere la noxe
 AHC: incidenta crescuta familiala a litiazei biliare, ulcerului gastro-
duodenal, polipoza colonica familiala, sindromul Gilbert
 APF: la femei se pot dezvolta ptoze viscerale, colite, etc
 APP: infectia cu virus B sau C, interventii chirugicale, transfuzii (pt
hepatite cronice, ciroze hepatice, gastrectomii, colectomii), consum
de medicamente pt alte boli care pot fi toxice hepatice
 Debutul bolii: important de precizat modalitatea de debut, acut sau
cronic, care au fost primele manifestari, dezgust fata de unele
alimente, inapetenta, pirozis, greata, varsaturi, eructatii, balonari, dureri
abdominale legate sau nu de alimentatie, felul de alimentatie etc.
Gura si Faringele
 Simptomatologie clinica
A. Manifestari generale
 Febra: apare frecvent in boli digestive infectioase, insotita de
frisoane (angiocolite, colecistite acute, enterocolite acute,
apendicita acuta)
 Subfebrilitati: hepatite acute, parazitoze intestinale, colecistite
cronice, hepatite cronice
 Stari septice febrile: abcese hepatice, neoplasm de colon,
hepatom primitiv etc.
B. Facies
 In peritonite acute la hipocratic (obraji subti, nas ascutit, buze
uscate, ochi infundati)
 Facies hepatitic sau cirotic, coloratie icterica, hiperemia
obrajilor, buza si limba carminate, disparitia firelor de par din
treimea externa a sprancenelor
 Xantelasme in unghiul intern al ochilor la pacientii cu
dislipidemie sau colestaze cronice, ciroza biliara primitiva etc.
C. Scaderea ponderala: apare in neoplasme digestive
consumptive sau stari febrile prelungite, varsaturi sau
diaree, anorexie prelungita; apare deshidratarea (pliu
cutanat persistent, limba prajita); pacientii obezi pot asocia
steatoza hepatica, litiaza biliara, pancreatite cronice etc.
D. Starea generala: alterata in sindroame acute de perforatii
digestive, ocluzii intestinale, infarct mezenteric etc.
E. Pozitia antalgica: in criza de ulcer pozitia ghemuita; pozitia
culcat, nemiscat cu respiratii superficiale in peritonite
acute
F. Paloarea: dupa HDS, asociata cu anemii, hipotensiune,
colaps; culoarea palid teros apare in neoplazii digestive
G. Icterul: la pacienti cu hepatopatie cronica, ciroza hepatica,
icter mecanic (cauze biliare, pancreatice, hepatice)
 Manifestari functionale

1. Tulburari ale apetitului

 Apetitul = dorinta de a ingera anumite alimente
 La nivelul hipotalamusului exista centrul foamei si
satietatii
 Necesitatea de alimentare este conditionata de
calitatea si cantitatea alimentelor
 Factorul psihic este decisiv in reglarea apetitului
 Inapetenta: lipsa sau diminuarea dorintei de a manca
(diferentiere de satietate precoce – rezectie gastrica)
 Anorexia: absenta foamei sau apetitului; poate fi selectiva
(exclude carnea in neoplasme gastrice), totala (pt toate
alimentele, este psihica), progresiva (cancer gastric), falsa
(frica de dureri la ingestie in ulcer gastric sau duodenal),
psihica (refuz total in psihoze)
 Hiperorexia: cresterea apetitului, dupa anumite boli,
eforturi mari, parazitoze intestinale, ulcer duodenal,
hipertiroidism, diabet zaharat
 Polifagia: nevoia de “mancat exagerat” pt satietate in
diabet zaharat, afectiuni ale hipotalamusului
 Bulimia: senzatia imperioasa de a ingera cantitati mari de
alimente care depasesc nevoile organismului; in psihoze,
leziuni frontale
 Paraorexia: pervertirea apetitului; pica (ingestie de produse
nealimentare – varul la oligofreni), geofagia (foamea de
pamant)
 2. Durerea abdominala
A. Durere de origine abdominala
 Data de organele cavitare digestive (esofag, stomac,
duoden, intestin subtire, colon, cai biliare, pancreas)
 Data de afectiuni peritoneale
 Data de boli vasculare: tromboza mezenterica, angor
abdominal, anevrism de aorta abdominala
 Afectiuni care determina distensia capsulelor unor organe:
ficat si splina
B. Durere de cauze extraabdominale
 Toracica (pleurezie bazala, pericardita, IMA)
 Renourinara: litiaza renala
 Genitala: metro-anexite, chist ovarian torsionat, sarcina
extrauterina
 Perete abdominal: miozite, zona zoster
 Iradiere de la procese ale coloanei vertebrale si ale
maduvei spinarii
 Dureri in afectiuni metabolice: uremie, porfirie, DZ, tetanie
Examenul cavitatii bucale si al
faringelui
 Simptomatologie clinica
1. Odinofagia sau disfagia buco-faringiana reprezinta
dificultatea de deglutitie in momentul ingestiei
alimentelor
 Cauze locale: glosita, angina, stomatita, candidoza bucala
 Cauze generale: anemia feripriva, anemia Biermer,
tetanosul
2. Glosodinia sau durerea linguala
 Cauze locale: inflamatii, ulceratii, tumori linguale, carii
dentare, proteze dentare
 Cauze generale: anemia Biermer, anemia feripriva,
epilepsia, DZ, ciroza hepatica
3. Dureri ale cavitatii bucale de alte cauze: stomatite,
gingivite, pulpite dentare, nevralgia de trigemen
4. Modificari ale gustului apar la pacientii cu carii dentare,
gingivite, pioree alveolara, rinosinusite cronice,
amigdalite acute si cronice, igiena deficitara.
 Gustul acru apare in reflux gastro-esofagian, ulcer
duodenal
 Gustul metalic apare in intoxicatiile cu plumb, pancreatite
cronice
 Gustul amar apare in afectiuni biliare, enteropatii cronice
5. Tulburari de salivatie
 Hipersalivatia (sialoree, ptialism): cresterea secretiei
salivare apare in eruptii dentare la copii, stomatite, crize
comitiale, parazitoze, sarcina; frecvent insotita de
senzatie de greata
 Hiposalivatia (asialia): scaderea secretiei de saliva apare
in litiaza salivara, intoxicatia cu atropina si opiacee, stari
de deshidratare
Antecedente personale patologice

 In copilarie se pot descrie malformatii congenitale

care pot fi corectate chirurgical: buza de iepure
(cheiloschizis), gura de lup (palatoschizis), lueta
bifida
 In unele boli hematologice cum ar fi anemia feripriva,
apare limba zmeurie, dureroasa;
 anemia Biermer cu limba depapilata,
lucioasa cu tulburari de gust;

 In sindroame hemoragipare
si leucemii apar leziuni
ulceronecrotice, ulcerohemoragice, bule hemoragice,
gingivoragii
 Ingestia accidentala sau voluntara de substante caustice
duce la tulburari importante la nivelul cavitatii bucale cu
urmari tardive la nivelul tractului esofagian
 Conditii de viata si de munca
 In trecut si rar in prezent se putea intalni lizereul gingival
la persoanele care lucreaza cu metale grele de tip Pb, Hg,
Bi, Cr.
 La fumatorii cronici pot aparea leziuni bucale de tipul
stomatitelor, glositelor, leucoplaziilor, neoplasm lingual
Examenul clinic (inspectie si palpare) poate evidentia:
A. Modificari de forma si volum: buza de iepure, buze de
tapir in edemul Quincke, cresterea in volum a buzelor in
mixedem si acromegalie.
B. Modificari de culoare: buze palide in anemii feriprive,
buze rosii in policitemia vera, buze carminate in ciroza
hepatica, buze cianotice in stenoza mitrala, cord
pulmonar cronic, insuficienta cardiaca.
 Examenul buzelor

 Cheilita angulara (zabaluta): leziune care apare la coltul

buzelor, foarte dureroasa, in caz de anemie feripriva,
hipovitaminoza B
 Herpesul labial apare sub forma de vezicule foarte
dureroase in faza de instalare a pneumoniei sau virozelor
 Epiteliomul buzei apare ca o ulceratie la nivelul buzei,
frecvent intalnita la fumatorii de pipa sau tigareta
 In sifilisul primar poate sa apara ulceratie rosie cu margini
indurate
 In starile de deshidratare pot sa apara cruste albicioase la
nivelul buzelor

Examenul buzelor se continua cu examinarea cavitatii bucale

 cheilita

herpesul

epiteliom

Cruste in deshidratare
Ulceratie in sifilis
 Examenul dintilor

Dentitia deficitara poate sa aiba repercursiuni asupra

unei bune functionari a tubului digestiv
 Paradontoze: in boli metabolice (DZ), boli
endocrine, boli neurovegetative
 Anomalii de pozitie in rahitism
 Dinti patati de culoare brun galbuie la fumatori sau
in fluoroza
 Carii dentare si granuloame radiculare
 Carii dentare

Paradontoza

Anomalii dentare

Pete dentare
 Examenul gingiilor
Gingia are o culoare roz cu marginea libera aderenta la
dinti. Inflamatia lor poarta numele de gingivita si apare in:
 Gingivita simpla: carii dentare, proteze deficitare,
paradontoze
 Gingivita hipertrofica: DZ, mixedem, scorbut, leucemie
acuta
 Gingivita hemoragica: leucemii, sindroame hemoragipare,
scorbut
 Gingivita ulceronecrotica: infectii cu fusospirili
 Gingivite din intoxicatii cu metale grele: lizereu gri-
negricios in intoxicatia cu Pb, ulcerohemoragica in
intoxicatia cu Hg
Gingivita simpla si hipertrofica
Gingivita hemoragica si ulcero-necrotica
Examenul fetei interne a obrajilor

 Cuprinde modificari de culoare, prezenta de eruptii,

ulceratii, placi
 Inflamatia intregii mucoase se numeste stomatita
cu cauze:
 Primitive: infectioase (bacteriene, virale, micotice,
parazitare), toxice (Hg)
 Secundare: Dz, leucemii acute, scorbut
 Stomatita eritematoasa apare cu o mucoasa rosie,
tumefiata cu senzatie de uscaciune, hiposalivatie,
depozite alb-galbui; se intalneste in proteze dentare
inadecvate, fumatori, alcoolici, igiena deficitara
 Stomatita aftoasa sau ulceroasa are vezicule care se
sparg si lasa ulceratii superficiale, dureroase, margini
galbui si areola eritematoasa (virus herpetic)
 Stomatite gangrenoase apar la boli grave (sida) cu
infectii de fusospirili si streptococi cu evolutie mutilanta
 Stomatita cremoasa cu depozite albicioase secundare
tratamentului prelungit cu antibiotice sau corticosteroizi
(candida albicans)
 Stomatite de cauze hematologice cu leziuni purpurice si
ulcero-hemoragice in caz de leucemii acute si cronice,
purpura trombocitopenica
 Stomatita cremoasa

Stomatita eritematoasa (in proteze dentare)

Stomatita aftoasa Stomatita gangrenoasa

 Examenul boltei palatine

 Este important in prezenta modificarilor congenitale:

palatoschizis, microsfericitoza (bolta ogivala)
 Rar se intalneste posibilitatea comunicarii buco-nazale
secundara abcesului sau gomei sifilitice
 Examenul valului palatin si luetei

 In caz de edem alergic Quincke, ambele edematiate pot

duce la asfixia bolnavului
 Se evidentiaza vezicule in boli infectioase virale
 Paralizia valului palatin apare in sindroame bulbopontine
 In caz de paralizie bilaterala (lueta si valul sunt imobile)
deglutitia este imposibila
 La paralizia unilaterala apare semnul cortinei: ridicarea
valului palatin de partea sanatoasa la pronuntarea vocalei
“a”
 Examenul limbii
1. Modificari de volum
 Macroglosia: acromegalie, mixedem, amiloidoza, edem
Quincke, tumori linguale
 Microglosia: leziuni bulbare, paralizie de hipoglos, paralizie
generala progresiva
2. Modificari de mobilitate
 Imposibilitatea de a scoate limba: febra tifoida, tifos, boli
consumptive, paralizie de nerv hipoglos
 Tremuraturi ale limbii: intoxicatii etanolice sau Hg, scleroza
in placi, paralizie generala progresiva, tireotoxicoza
 Devierea limbii spre partea bolnava: paralizia de hipoglos,
tumori cerebrale, hemoragii cerebrale
 3. Modificari ale aspectului limbii
 Limba saburala (incarcata) apare in perturbarea mecanismului de indepartare a
celulelor exfoliate, ramane acoperita de un strat galbui, cremos; apare in
insuficenta hepatica, stari febrile cu deshidratare, amigdalite, gingivite, tulburari
gastrice
 Limba uscata (prajita) apare in vegetatii adenoide , DZ decompensat, diabet
insipid, sindrom diareic acut, peritonite acute
 Limba rosie depapilata cu senzatie de arsura (glosita Hunter) apare in anemia
pernicioasa
 Limba albicioasa apare in stari febrile, febra tifoida
 Limba de papagal cu depuneri brun negricioase pe fata dorsala apare in
pneumonii, stari septicemice
 Limba geografica cu numeroase santuri profunde apare in achilia gastrica,
anemia pernicioasa, sifilis congenital
 Limba rosie zmeurie cu epiteliu descuamat apare in ciroza hepatica,
insuficienta hepatica, DZ, ulcer gastro-duodenal
 Leucoplazie linguala e o stare precanceroasa
 Limba palida in anemii severe
 Limba cu ulceratii apare secundar traumatismelor (carii, proteze), sifilis si
neoplazii
 Limba cu escare este produsa de substante corozive, ingestie de acizi sau baze
 Limba prajita Glosita Hunter
Limba saburala

leucoplazie Limba rosie zmeur

Limba geografica

Limba albicioasa ulceratii escara

 Examenul planseului bucal

 Pacientul ridica limba si atinge cu varful bolta

palatina
 Prezenta unui frau lingual scurt sau absent la copii
determina tulburari de vorbire si de mobilitate a
limbii
 Modificari in sialadenite submandibulare, chiste
salivare moi si mobile
sialadenite
 Examenul faringelui
 Inelul limfatic Waldayer si amigdalele palatine constituie cea
mai importanta bariera impotriva infectiilor
 Inflamatia la acest nivel poarta numele de angina
Examene de laborator:
 Hemoleucograma
 Exudat faringian
 ASLO (anti streptolizina O)
 Proteina C reactiva
 Biopsie si examen histopatologic din formatiuni tumorale
 Teste imunologice
Tipuri de angina acuta:
 Angina catarala (eritematoasa): hiperemia faringelui de natura
bacteriana sau virala
 Angina pultacee: evolutia celei eritematoase cu aparitia de
puncte galbui si mici, cu aspect cremos, depuneri la nivelul
criptelor amigdaliene; abces sau flegmon cu disfagie intensa,
febra
 Angina herpetiforma (herpangina): angina eritematoasa cu
vezicule mici care lasa ulceratii la rupere
 Angina ulceromembranoasa: ulceratii amigdaliene cu depozite
cenusii murdare care se detaseaza
 Angina pseudomembranoasa: hiperemie faringiana cu
amigdale acoperite de depuneri albicioase care detasandu-se
lasa leziuni sangerande (angina difterica)
 Angina necrotica: leziuni ulceronecrotice si ulcerohemoragice
fara lizereu de demarcatie in agranulocitoza si leucemie acuta
 Angina pultacee

Angina herpetiforma Angina necrotica

 Mirosul cavitatii bucale

 In anumite boli constituie un semn distinctiv

 Miros amoniacal in uremie
 Miros de acetona in cetoacidoza diabetica
 Miros fetid in supuratiile pulmonare
 Miros alcoolic in intoxicatia cu alcool
 Miros de usturoi in intoxicatia cu fostor
 Miros de migdale amare in intoxicatia cu cianuri
 Miros fecaloid in ocluzia intestinala
Examenul abdomenului
 Durerea abdominala
Durerea de origine viscerala are o proiectie la suprafata
abdomenului legata de sediul anatomic al organului
respectiv.
Descrierea durerii:
 Modul de debut: brusc sau insidios
 Durata durerii: persistenta, recurenta sau intermitenta
 Localizarea durerii la debut si schimbarea topografiei in
timp; superficiala sau profunda
 Caracterul durerii: colicativ, junghi, arsura, jena
 Iradierea are importanta semiologica in indicarea
organului cauzator
 Intensitatea durerii (gradul de perceptie al fiecaruia)
poate fi colicativa insuportabila, atroce (lovitura de cutit)
 Cauze de aparitie sau intensificare a durerii: consum de
grasimi (maioneza in colica biliara), grasimi si alcool
(pancreatita acuta), acizi si condimente (ulcer
gastroduodenal)
 Conditii de scadere a durerii sau disparitie: durerea din
ulcer cedeaza la alcaline, colica biliara la antispastice si
antialgice
 Simptome de insotire ale durerii: pot ajuta in precizarea
cauzei durerii; greturi, varsaturi, balonari (colica biliara),
febra sau icter (litiaza biliara), scaune diareice si febra
(enterocolita acuta)
 Topografia abdominala
 Hipocondrul drept: lob drept hepatic, colecist, duoden,
unghiul colic drept, glanda suprarenala dreapta, rinichi
drept
 Epigastru: pilor, duoden, pancreas, lob hepatic stang
 Hipocondrul stang: stomac, splina, coada pancreasului,
unghiul colic stang, glanda suprarenala stanga, rinichi
stang
 Flancul drept: colon ascendent, rinichi drept, duoden, jejun
 Mezogastru: epiplon, mezenter, duoden, jejun, ileon, aorta
abdominala
 Flancul stang: colon descendent, jejun, ileon, rinichi stang
 Fosa iliaca dreapta: apendice si cec, portiunea terminala a
ileonului, ureter drept, ovar drept, cordon spermatic drept
 Hipogastru: ileon, vezica urinara, uter
 Fosa iliaca stanga: colonul sigmoid, ureter stang, ovar
stang, cordon spermatic stang
1. Durere in zona hipocondrului drept:
 Cauze abdominale: ulcer duodenal, colecistita, litiaza
biliara, hepatite acute
 Cauze extraabdominale: pneumonie bazala dreapta,
colica renala dreapta
2. Durere in zona hipocondrului stang:
 Cauze abdominale: ruptura splenica, pancreatita cronica,
perforatie de colon, colita spastica, anevrism aortic
 Cauze extraabdominale: pneumonie bazala stanga,
colica renala stanga
3. Durere in zona epigastrica si mezogastrica: gastrite
acute si cronice, ulcer gastric, pancreatita acuta si
cronica, tromboza mezenterica, anevrism aortic,
apendicita acuta la debut
4. Durere in zona fosei iliace drepte:
 Cauze abdominale: apendicita, diverticulita, ileita
regionala, perforatie de cec
 Alte cauze: anexita dreapta, ruptura de chist ovarian,
sarcina ectopica rupta, litiaza renoureterala dreapta
5. Durere in zona fosei iliace stangi:
 Cauze abdominale: hernie strangulata, ileita regionala,
colita ulceroasa, perforatie de colon, neoplasm de colon
 Alte cauze: anexita stanga, ruptura de chist ovarian,
sarcina ectopica rupta, litiaza renoureterala stanga
 Inspectia abdomenului

 Se face cu pacientul in decubit dorsal, membrele

superioare de-a lungul corpului
 Se poate face si in ortostatism
 Inspectia va urmari:
A. Forma abdomenului
Poate diferi in functie de varsta si de sex: la copii
abdomenul este globulos, la adulti este suplu iar la
varstnici creste.
DPDV patologic inspectia poate releva bombari sau
escavari generale sau segmentare
a. Bombarea abdomenului in totalitate apare:
 La obezi prin depunerea grasimii in peretele abdominal,
mezenter si epiplon
 In revarsate peritoneale (ascita) abdomen cu aspect
globulos, destins de volum; in cantitate mare avem
abdomen tipic de batracian
 In ocluzia intestinala datorita distensiei anselor intestinale
deasupra de obstacol
 In chist ovarian gigant
 Sarcina
Bombarea regionala a abdomenului determina asimetrie
 la nivelul hipocondrului drept (hepatomegalie),
 epigastru (tumori gastrice, dilatatii gastrice),
 hipocondru stang (splenomegalie giganta),
 mezogastru (hernie ombilicala),
 flancuri (tumori de colon),
 hipogastru (sarcina, tumori uterine, glob vezical)
Examinarea in ortostatism poate evidentia bombarea
abdomenului inferior (in desaga)

b. Escavarea abdomenului in totalitate determina aspectul

de abdomen scafoid si apare in:
 Stari de denutritie excesiva (stenoza esofagiana, inanitie,
neoplasme in stadiu final)
 Peritonite acute (aspect de abdomen de lemn prin
contractura musculara)
 Escavarea partiala apare la femeile multipare si la
persoane cu visceroptoza
B. Aspectul tegumentelor abdominale
 Culoarea subicterica sau icterica in ciroze hepatice,
hepatite acute, insuficiente cardiace
 Vergeturi aparute prin ruperea fibrelor elastice si
musculare din derm la femei multipare (aspect sidefiu)
 Circulatie colaterala abdominala de tip cavo-cav (dispusa
pe flancuri) sau porto-cav (dispusa periombilical si
mezogastru)
 Eruptii la nivelul abdomenului: echimoze pe flancuri in
pancreatita
 Prezenta cicatricilor postoperatorii
C. Aspectul cicatricei ombilicale:
 Absenta ei in caz de excizie chirurgicala
 Ombilic infundat in anasarca, ascita
 Bombarea cicatricei in caz de ascita voluminoasa
D. Pulsatiile la nivelul abdomenului
 Pulsatiile aortei abdominale (persoane slabe,
hipertiroidism, anevrism de aorta)
 Pulsatiile ficatului (insuficienta tricuspidiana, aortica)
 Pulsatiile in epigastru (semnul Harzer)
E. Inspectia dinamica a abdomenului
 Urmareste miscarile respiratorii si peristaltice
 Cele respiratorii observate la nivelul peretelui abdominal
superior care se destinde in inspir; pot fi diminuate sau
absente in caz de ascita, meteorism, peritonita
 Miscarile peristaltice pot fi observate la persoane slabe,
pot fi amplificate in ocluzie intestinala in faza incipienta,
stenoza pilorica, stenoze intestinale
 Palparea abdomenului
 Metoda importanta pt ca releva modificari ale peretelui,
continutului abdominal, durerii provocate
 Se face cu pacientul in DD, relaxat, MI usor flectate
 Monomanual sau bimanual
 Superficiala pt aprecierea tegumentelor, caldurii,
sensibilitatii, tesutul celular subcutanat, muschilor,
peritoneului
 Palparea profunda creaza presiune progresiva, executata in
sens orar sau antiorar din fosa iliaca urmarind succesiv
zonele topografice
 Palparea tesutului celular subcutanat poate pune in
evidenta lipoame, formatiuni tumorale, procese inflamatorii
 Hiperestezia cutanata este semn important pt iritatia
peritoneala in peritonita acuta prin inflamatia unui organ
(apendicita, colecistita)
 Palparea musculaturii apreciaza gradul de dezvoltare,
puncte de herniere sau tumori
 Prezenta hiperesteziei prin contractura musculara
(aparare musculara); contractura musculara generalizata
are perete abdominal rigid ca o scandura (abdomen de
lemn)
Palparea profunda urmareste:
 Aprecierea dimensiunii organelor abdominale palpabile
 Delimitarea unor formatiuni tumorale
 Aprecierea durerii provocate prin determinarea punctelor
dureroase
In cazul decelarii unor formatiuni tumorale se va descrie:
localizarea, forma, marimea, mobilitatea, consistenta,
sensibilitatea, participarea la miscarile respiratorii
In cazul prezentei de ascita se efectueaza:
 Semnul valului: palma la un flanc, degetele celeilalte
maini executa percutii ritmice in celalalt flanc; unda de
percutie transmisa prin lichid este simtita sub forma de
unda sau val in partea opusa
 Palparea prin balotare: la palparea unei formatiuni
tumorale intr-un abdomen destins prin prezenta de ascita;
se efectueaza prin presiune brusca pe formatiunea
tumorala care se scufunda in lichid revenind imediat in
pozitia initiala (semnul cubului de gheata intr-un butoi cu
apa)
 Puncte dureroase abdominale: solar, epigastric, colecistic,
apendiculare, renoureterale
 Manevre de provocare a durerii:
 Manevra Blumberg – mana face presiune din ce in ce mai
puternica in profunzime dupa care este ridicata brusc; la
ridicare se produce o durere vie determinata de iritatia
peritoneala
 Manevra Rowsing – comprima colonul descendent si
transvers in sens antiperistaltic obtinand o durere vie la
distensia cecului si apendicelui – semn de apendicita acuta
 Manevra ileopsoasului – plasarea mainii in fosa iliaca
dreapta (cecoapendicular) si ridicarea piciorului drept intins
la 90 fata de trunchi; la ridicare apare o durere vie in zona
apendiculara
 Manevra Murphy – plasarea mainii in zona
colecistocoledociana sub rebordul costal pe linia
medioclaviculara; la o inspiratie adanca se impinge
colecistul in mana si apare durerea vie
 Percutia abdomenului
 Completeaza ce s-a inspectat si palpat (dimensiune,
consistenta, tumori, aer sau lichid)
 La percutie se pot obtine: zone de timpanism la stomac
si anse intestinale; zone de matitate la organe si
formatiuni tumorale, ascite
 Percutia se poate face in 2 moduri:
 Pornind de la punctul cel mai inalt al abdomenului spre
zonele inferioare (raza de soare); din epigastru se obtine
o matitate cu concavitatea in sus
 Percutia maselor abdominale solide din abdomenul
inferior constata prezenta unei matitati cu concavitatea
in jos (glob vezical, sarcina, chist si tumora ovariana)
 Ascultatia abdomenului

 Ascultatia cu stetoscopul pune un evidenta

prezenta de zgomote hidroaerice date de
peristaltica intestinala
 Diminuarea peristalticii intestinale apare in
peritonita acuta, mergand pana la disparitie in ileus
paralitic (siletio abdominal)
 Intensificarea peristalticii intestinale apare in
gastroenterite, faza initala a ocluziei
 Se pot auzi sufluri sistolice in zona supraombilicala
si hipocondru drept-stang
 Examene paraclinice

1. Punctia abdominala (paracenteza) – se utilizeaza in

scop de diagnostic sau terapeutic
tehnica – DD; se efectueaza pe linia care uneste spina
iliaca anterosuperioara stanga si ombilic; asepsia
tegumentelor; anestezie cu xilina; se recolteaza lichid pt
examen citologic, bacteriologic; dupa evacuarea
lichidului (cele abundente 5-10 litri) se panseaza steril si
se ramane la pat
2. Ecografia si eco-Doppler este metoda prin care se
confirma:
 Dimensiunea si forma organelor abdominale
 Prezenta ascitei
 Prezenta pneumoperitoneului
 Formatiuni solide (sarcina, tumori, abcese)
 Formatiuni lichide (chiste, vezica urinara si colecist
destinse)
 Stenoza pilorica
 Infarctul mezenteric
 Anevrism de aorta
 Litiaza biliara si renala
 Ocluzia intestinala
3. Examenul radiologic – explorare “pe gol” utila:
 In ocluzia intestinala, ansele intestinale dilatate dau imagini
hidroaerice in “cuiburi de randunica” sau “tuburi de orga”
 In perforatia unui organ cavitar apare prezenta aerului sub
cupolele diafragmatice ca doua semilune in ortostatism sau
dispuse periombilical in decubit dorsal
4. CT si RMN completeaza examenul radiologic si ecografia,
putand depista si preciza formatiuni abdominale care nu
pot fi palpabile, metastazele de organ
5. Laparoscopia este o metoda invaziva prin care, cu ajutorul
laparoscopului se poate vizualiza suprafata unor organe pt
punctia bioptica dirijata; pot fi efectuate interventii
chirurgicale de tipul colecistectomie, splenoctomiei etc.
 Esofagul
 Legatura anatomica intre faringe si stomac
 Situat in mediastinul posterior
 Diagnosticul se pune dificil, bazat pe semne subiective si
examene paraclinice
 Anamneza inportanta pt boli privind AHC si personale
 AHC: prezenta de neoplasm esofagian in familie,
diverticuli sau polipi esofagieni
 APP: consum cronic de toxice (tutun, cafea etc), ingestia
de substante caustice (voluntar – involuntar), infectii
generale sau specifice, asociere cu alte boli (ciroza
hepatica), traumatisme recente
 Simptomatologie clinica
semne subiective
1. Disfagia : progresiunea dificila a alimentelor, lichide sau
solide de-a lungul esofagului
 Intermitenta: in hernii hiatale, diverticuli esofagieni
 Continua: esofagite, neoplasm esofagian
 Acuta: spasm esofagian, esofagite acute (postcaustice)
 Cronica: tulburari de motilitate, neoplasm esofagian
Deglutitia se desfasoara in 3 etape: transferul din gura in
esofag, transportul de-a lungul esofagului, evacuarea in
stomac; avem disfagie cu afectare de
 Transfer oro-faringian: procese inflamatorii de nivel
 Transport: obstructii esofagiene (functionale, organice,
prin compresiuni externe)
 Evacuare: functionale (spasm), organice (stenoza de
cardia), obstructii la nivelul sfincterului esofagian inferior
2. Durerea esofagiana : se prezinta sub 3 forme
 Odinofagie: durere la deglutitie; apare in procese inflamatorii
locale, tulburari neuromusculare
 Pirozis: arsuri retrosternale; apare in esofagita de reflux,
ulcer duodenal, hernia hiatala
 Durere retrosternala: are caracter de junghi sau gheara,
uneori apare ca o senzatie de jena dureroasa
 Caractere tipice ce diferentiaza de alte dureri retrosternale:
iradiaza in gat si umeri; influentata de ingestia de alimente;
poate persista ca o durere surda; nu are relatie cu efortul
fizic; apare ca o foame dureroasa care trezeste pacientul din
somn si se linisteste la ingestia de alimente sau antiacide;
acompaniata de alte semne digestive
3. Regurgitatia : revenirea alimentelor in cavitatea bucala,
la scurt timp dupa ingestia lor, fara efort de varsatura
 Imediata: dupa ingestie, in stenoze esofagiene inalte
(cancer esofagian, stenoza post caustica)
 Tardiva: stenoze joase de esofag de aceleasi etiologii,
megaesofag, diverticuli esofagieni
 In cantitate mica: obstructii inalte sau boli la debut
 In cantitate mare: diverticuli esofagieni, megaesofag
Alte simptome:
4. Eructatiile : eliminarea de gaze prin cavitatea bucala
prin contractii abdominale
5. Sialoreea : hipersalivatie abundenta, uneori cu punct
de plecare la nivelul leziunilor esofagiene
Examen obiectiv : nu are o valoare importanta datorita
pozitiei retrosternale a esofagului
 Sindroame esofagiene
1. Sindromul esofagian : apare in majoritatea
afectiunilor esofagiene si cuprinde triada:
disfagie, durere esofagiana, regurgitatie (DDR)
2. Sindromul de perforatie esofagiana : apare rar,
frecvent post traumatic sau prin ulcer perforat de
esofag; clinic poate aparea: dispnee, febra,
emfizem subcutanat
3. Sindromul neoplazic esofagian : semne generale
tipice paraneoplazice, semne de tipul sindromului
esofagian la care se adauga hemoragii
Stomacul si duodenul
 Anamneza
AHC: ulcer gastro-duodenal; neoplasm gastric; polipi
gastrici
AP:
 Afectiuni gastro-duodenale (duodenita, gastrita, ulcer)
 Alte asocieri morbide favorizante: afectiuni cronice
hepatice, insuficienta cardiaca congestiva, insuficienta
renala cronica, cord pulmonar cronic
 Consum cronic de medicamente: steroizi, antiinflamatoare
nesteroidiene (AINS), antibiotice
 Consum cronic de substante iritante: alcool, alimente
acide, iritante
 Ingestia de substante caustice
 Profilul alimentar, ritmul de alimentatie, orarul
 Activitate stresanta
 1. Durerea abdominala
 Debut: acut sau cronic
 Localizare: frecvent epigastrica sau in hipocondru drept
 Intensitate: sub forma de jena, foame dureroasa pana la
colicativa
 Iradiere: apare doar in ulcerul perforat cu iradiere transfixianta
in spate
 Periodicitate: apare mai ales primavara si toamna
 Ritmicitate: relatia aparitiei durerii cu ingestia de alimente si
difera la cele 2 localizari:
 In ulcerul gastric: durerea apare precoce, la 1-2 ore dupa
ingestia alimentara si aceasta declanseaza chiar durerea
 In ulcerul duodenal: apare tardiv, la 3-4 ore postalimentar iar
alimentatia calmeaza durerea; este caracteristica durerea
nocturna sub forma de foame dureroasa (hipersecretie acida
nocturna)
 Semnele se pot schimba cand apar complicatii (in perforatie
durerea este colicativa si nu cedeaza la nicio medicatie)
 2. Greturile si varsaturile
 Apar de obicei impreuna dar nu e obligatoriu
 Frecventa: rare, frecvente sau incoercibile
 Cantitatea: moderata in ulcere sau masiva in stenoza
pilorica
 Mirosul: de acetona (DZ), de amoniac (gastrita uremica),
de alcool (gastrita etanolica), fecaloid (fistule ileo-colice)
 Aspectul hemoragic: cu sange rosu in ruptura de varice
esofagiene; sange digerat in gastrite erozive, ulcer
gastro-duodenal, neoplasme gastrice
 Sunt caracteristice pt afectiuni gastro-duodenale dar pot
aparea in alte contexte: sarcina, boli metabolice (DZ,
porfirie), boli nervoase (migrena, encefalite, meningite,
HIC), boli renale (IRC, colica renala), boli cardiace (IMA,
HTA), boli psihice etc.
 3. Anorexia

 Apare frecvent precedata de inapetenta

 Poate fi de tip voluntar cand se doreste o cura de
slabire
 Poate fi falsa datorita intensificarii durerii post
alimentar
 Apare involuntar in gastrite, ulcer gastric, neoplasm
gastric
 Anorexia selectiva este tipic descrisa la pacientii cu
neoplasm gastric
 4. Scaderea ponderala

 Poate fi usoara (80% din greutatea ideala)

 Moderata (80-65%)
 Severa (sub 65%)
 Apare in toate afectiunile gastro-duodenale
 Important de stiut intervalul de timp in care s-a
produs slabirea si daca ea a aparut in conditiile
unei alimentatii normale
5. Eructatiile : apar frecvent in ulcerul duodenal
6. Aerofagia : apare frecvent la pacientii cu gastrite
cronice dar si la ulcerul duodenal
7. Satietatea precoce : apare in ulcere gastrice si
gastrite acute
8. Alte semne digestive : bulimia, polifagia,
hiperoxia, paraorexia apar mai ales in boli psihice
 Examenul obiectiv
 Inspectia : poate evidentia rar bombari in epigastru in caz
de tumori gigantice gastrice, peristaltica accentuata in
caz de stenoze pilorice
 Palparea : superficiala si profunda pun in evidenta
accentuarea durerii epigastrice; Palparea punctelor
abdominale dureroase: epigastric, colecistic, duodenal,
piloric, pancreatic
 Percutia : nu are valoare semnificativa decat in prezenta
unor tumori
 Ascultatia : se poate efectua cel mult dimineata pe
nemancate la pacientii cu suspiciune de stenoza pilorica
cu stetoscopul
Sindroame digestive
 1. Sindromul dispeptic
 Prezenta unor simptome care descriu o digestie dificila
A. Hiperstenic : dureri de tip ulceros; greturi; varsaturi;
constipatie
B. Hipostenic : jena dureroasa, varsaturi, greturi, satietate
precoce, inapetenta, eructatii, balonari postprandiale,
regurgitari
C. Organic : sindrom dispeptic esofagian, ulceros,
colecistic
D. Functional : sindrom dispeptic de tip ulceros, de tip
reflux gastro-esofagian, sindrom de dismotilitate, de tip
hipostenic, dispeptic gazos(eructatii, balonari),
dispeptic nespecific
 2. Hemoragia digestiva superioara
(HDS)
 Reprezinta sindromul clinic manifestat prin pierderea de sange
de la nivelul tractului digestiv superior; cauzele sunt:
a. Digestive :
 Esofag (ruptura de varice esofagiene, ulcer esofagian, tumori
esofagiene)
 Gastro-duodenale (ulcer gastric sau duodenal, cancer gastric,
gastrite acute hemoragice)
 Hepatice (ciroza hepatica)
b. Extradigestive :
 Hematologice (purpura trombocitopenica, CID, leucemii acute
si cronice
 Afectiuni sistemice (LED, amiloidoza)
 Secundar unor medicatii (corticoizi, aspirina, anticoagulante)
 Afectiuni vasculare congenitale (teleangiectazia ereditara,
hemangioame cavernoase)
 Manifestari clinice
 Hematemeza : eliminarea pe gura a sangelui din tractul
digestiv superior sub forma de sange rosu (hemoragie
mare si rapida, nu are timp sa se digere) sau “zat de
cafea” (sangele este deja digerat in stomac)
 Melena : eliminarea de sange din tractul digestiv superior
prin scaun cu aspect specific (negre, lucioase ca pacura)
 Hematochezia : eliminarea prin scaun de sange rosu
provenit din tractul digestiv superior in caz de pierderi
masive si peristaltica accelerata
 Rectoragia : eliminarea de sange rosu din tractul digestiv
inferior, recto-sigmoidian
 Hemoragii oculte : eliminarea prin scaun de sange din
tractul digestiv superior care nu se observa clinic si
poate fi depistat numai cu reactii chimice
 Forme clinice de hemoragii
1. Acute :
 Forme usoare sub 1000ml
 Forme medii intre 1000-2000ml
 Forme severe peste 2000ml
2. Cronice : pierderi mici, sub forma de hemoragii oculte
A. Manifestari clinice in formele acute de HDS: astenie,
cefalee, vertij, tahicardie, hipotensiune, semne de soc
(transpiratii reci, paloare marcata, anxietate,
hipotensiune sub 80mmHg, tahicardie), semne directe de
hemoragie (hematemeza sau melena)
B. Manifestari clinice in formele cronice de HDS: paloare,
astenie, sindrom dispeptic (gastrite, duodenite, esofagite)
, dureri precordiale (angina), semne clinice date de boala
de baza care determina hemoragia cronica depistata prin
hemoragii oculte
 3. Sindromul de stenoza

 Cea mai frecventa este stenoza pilorica

 Se poate produce si la nivel duodenal, antral sau
corp gastric
 Clinic apar semnele tipice: satietate, inapetenta,
varsaturi in cantitati mari cu alimente ingerate cu
peste 8 ore inainte, uneori cu miros fetid
 Cauze: ulcer gastric, ulcer duodenal, neoplasm
gastric, compresiuni extrinseci
 4. Sindromul de perforatie gastro-
duodenal
 Reprezinta o urgenta chirurgicala care trebuie recunoscuta de
orice medic
 Determinata de distructia peretelui gastric sau duodenal prin
procesul ulceros sau neoplazic
 Se produce brusc, insotita de dureri intense cu iradiere
posterioara care nu cedeaza la antalgice obisnuite sau
antispastice  abdomen acut chirugical
 Paraclinic: abdomen pe gol, prezenta imaginilor hidro-aerice
 Forme clinice realizate:
 Libera: cand continutul se revarsa in cavitatea peritoneala
rezultand peritonita acuta
 Acoperita: cand perforatia este acoperita de peritoneu sau
epiplon si rezulta o peritonita acoperita
 Penetratie: cand perforatia se realizeaza in organele din jur
(pancreas, intestin, ficat)
 5. Sindromul neoplazic
 La nivelul esofagului si stomacului (mica sau marea
curbura)
 Procesul neoplazic poate cuprinde treptat tot peretele
gastric ducand la linita plastica sau poate duce la
perforatie cu aparitia peritonitei neoplazice
 Clinic apare un sindrom de impregnare neoplazica:
inapetenta, scadere ponderala, sindrom subfebril, astenie
marcata, paloare
 La neoplazia esofagiana apare sindromul disfagic (DDR)
 La neoplazia gastrica apare sindromul dispeptic
 Apare frecvent anorexia selectiva pt carne
 Diagnosticul este suspectat in prezenta hemoragiilor
oculte, cu anemie secundara si este confirmat prin
gastroscopie cu biopsie sau tomografie
Investigatii paraclinice
1. Examenul radiologic baritat

 Cel mai vechi procedeu folosit in vederea investigarii

esofagului si stomacului
 Se face cu o substanta de contrast
 Aprecierea leziunilor mai mari de la nivelul
esofagului si stomacului (pasta groasa)
 Releva imagini lacunare sau tumori protruzive,
hernia hiatala (pozitia trendelenburg), nisa
ulceroasa, ulcer cicatricial, stenoza pilorica,
evidentierea compresiunilor extrinseci
 Examenul se poate efectua scopic, urmarind
motilitatea peretilor, peristaltica in imagini seriate
 2. Endoscopia

 Investigarea tractului digestiv cu ajutorul fibro sau

videoendoscopului
 Mult mai eficienta decat examenul baritat
 Portiunea eso-gastro-duodenala
 Permite evidentierea leziunilor mucoasei digestive
cu acces pt biopsie pt examen histo-patologic, a
lumenului (obstructie din interior sau compresiune
extrinseca)
 Urmarirea motilitatii regionale si efectuarea unor
manevre terapeutice prin endoscop (ligatura de
varice esofagiene)
3. Ecoendoscopia : asocierea la endoscop a unui
transductor care permite examenul ecografic pt
examinarea leziunilor din grosimea peretelui
4. Ecografia abdominala : permite evidentierea unor
tumori mai mari la nivelul gastric sau prezenta unei
secretii gastrice crescute matinal (ulcer duodenal)
5. Tomografie computerizata (CT) : mai sensibila ca
ecografia pt evidentierea tumorilor gastrice si
adenopatiilor regionale
6. Rezonanta magnetica nucleara (RMN) : mai sensibila
decat CT, nu poate preciza nici ea natura formatiunilor
tumorale
7. Eso-gastrograma : inregistrarea electrica a motilitatii
esofagului si stomacului utila in tulburari functionale