Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DIGESTIV
Examenul cavităţii bucale
şi al faringelui
Simptomatologie clinică
1.Odinofagia sau disfagia buco-faringiană
reprezintă dificultatea de deglutiţie buco-faringiană
în momentul ingestiei alimentelor.
Simptomatologie clinică
2.Glosodinia sau durerea linguală
• de transfer oro-faringian –
procese inflamatorii de la acest
nivel, diverticul Zenker
• de transport: în obstrucţii
esofagiene: funcţionale, organice,
prin compresiuni externe
• de evacuare – funcţionale
(spasm), organice (stenoză de
cardia), obstrucţii la nivelul
sfincterului esofagian inferior
Esofagul
• Durerea esofagiană se poate prezenta sub 3 forme:
• odinofagie: durere la deglutiţie
• apare în procese inflamatorii locale
• tulburări neuro-musculare
• pirozis: arsuri retrosternale
• apare în esofagita de reflux, ulcerul duodenal, hernia hiatală, alte
esofagite
• durere retrosternală: are caracter de junghi sau gheară, uneori apare ca o
senzaţie de jenă dureroasă:
1. iradiază în gât şi umeri
2. este influenţată de ingestia de alimente
3. poate persista ca o durere surdă după puseul acut
4. nu are relaţie cu efortul fizic
Esofagul
Regurgitaţia – reprezintă revenirea alimentelor în cavitatea bucală, la
scurt timp după ingestia lor, fără efort de vărsătură
Poate fi:
• imediată, după ingestie, în stenose esofagiene înalte (cancer
esofagian stenozant, stenoză post caustică)
• tardivă, în stenoze joase de esofag de aceleaşi etiologii, megaesofag,
diverticuli esofagieni
• în cantitate mică, în obstrucţii înalte sau boli la debut
• în cantitate mai mare, în diverticuli esofagieni, megaesofag
Alte simptome:
Eructaţiile – eliminarea de gaze prin cavitatea bucală prin contracţii
abdominale
Sialoreea – hipersalivaţie abundentă, uneori cu punct de plecare la nivelul
leziunilor esofagiene
Esofagul
Examen obiectiv: nu are o valoare importantă datorită poziţiei
retrosternale a esofagului
Din cele 4 metode doar inspecţia şi palparea poate pune în evidenţă
formaţiuni tumorale cervicale însoţite sau nu, de adenopatii latero-
cervicale sau procese reactive inflamatorii.
Sindroamele esofagiene:
Sindromul esofagian: apare în majoritatea afecţiunilor esofagiene şi
cuprinde triada: disfagie, durere esofagiană, regurgitaţie (DDR)
Sindromul de perforaţie esofagiană: apare rar, mai frecvent post
traumatic sau prin ulcer perforat de esofag. Clinic poate apare: dispnee,
febră, emfizem subcutanat.
Sindromul neoplazic esofagian are semne generale tipice
paraneoplazice, precum şi semne de tipul sindromului esofagian la care se
adaugă hemoragii (oculte sau hematemeză).
STOMACUL şi DUODENUL
• Anamneza
• AHC:
• ulcer gastro-duodenal
• neoplasm gastric
• polipi gastrici
•APP:
• afecţiuni gastro-duodenale în antecedente: duodenită, gastrită, ulcer
• alte asocieri morbide favorizante: afecţiuni cronice hepatice (ciroza
hepatică), insuficienţa cardiacă congestivă, insuficienţa renală cronică,
sindromul Zollinger Elisson, cord pulmonar cronic, etc.
• consum cronic de medicamente: steroizi, antiinflamatoare
nesteroidiene, antibiotice, etc.
• consum cronic de substanţe iritante: alcool, alimente acide, iritante de
tipul tutunului
• ingestia de substanţe caustice
• profilul alimentar, ritmul de alimentaţie, orar
• activitate stressantă
STOMACUL şi DUODENUL
Simptome subiective:
Durerea abdominală :
• Debut : acut sau cronic
• Localizare: frecvent epigastrică sau în hipocondrul drept
• Intensitate: sub formă de jenă, foame dureroasă, până la colicativă
• Iradiere: apare doar în ulcerul perforat, cu iradiere transfixiantă în
spate
• Periodicitate: apare mai ales primăvara şi toamna
• Ritmicitate: se referă la relaţia apariţiei durerii cu ingestia de alimente
şi diferă la cele două localizări:
• în ulcerul gastric – durerea apare precoce, la 1-2 ore după ingestia
alimentară şi aceasta declanşează chiar durerea
• în ulcerul duodenal: apare tardiv, la 3-4 ore postalimentar iar
alimentaţia calmează durerea; este caracteristică durerea nocturnă
sub formă de foame dureroasă (datorită hipersecreţiei acide
crescute nocturn).
STOMACUL şi DUODENUL
Greţurile şi vărsăturile, apar de obicei împreună, dar nu obligator.
are 2 etape:
a) sistolică compensată
b) atonică decompensată – sindrom darow
a FAZA SISTOLICĂ (TONICĂ):
.
distensie abdominală
dureri
vărsături
la nivelul stomacului se produce o hipertrofie a
musculaturii şi unde peristaltice vizibile la inspecţie semn
KUSMAUL sau înregistrate la palpare semn BOUVERET
09.06.2022 37
CLINICA
b. STENOZA ORGANICA FAZA ATONICA
stomacul oboseşte şi devine aton si destinsstagnare
alimentelor, fermentatie. vărsături se produc
dezechilibre hidroelectrolitice
.
09.06.2022 38
b. STENOZA ORGANICĂ FAZA ATONICĂ
EXAMEN CLINIC:
hipotensiune, tahipnee
abdomen plat
dureri la palpare in epigastru
EXAMEN DE LABORATOR:
alcaloză hipocloremică şi hipopotasemică
hemoconcetraţie
i.r. funcţională
09.06.2022 39
DIAGNOSTIC
SE ASOCIAZA EXAMENUL CLINIC CU EX. ENDOSCOPIC
SI RADIOLOGIC
EXAMEN CLINIC:
caşexie
dureri continui
varsături abundente
deshidratare
oligoanurie
unde peristaltice
clapotaj gastric la palpare
ENDOSCOPIE: EXCLUDEREA ORIGINII NEOPLAZICE
RADIOLOGIE: STOMAC “ÎN CHIUVETĂ”
09.06.2022 40
EXAMEN RADIOLOGIC
09.06.2022 41
PROGNOSTIC
NETRATATĂ
PROGNOSTICUL ESTE
GRAV PRIN
DEZECHILIBRELE H-E
– sindrom DARROW
(alcaloză,
hiponatriemie,
hipopatasiemie,
hipoclremie)
09.06.2022 42
TRATAMENT CHIRURGICAL ÎN STENOZA
PILORICĂ ORGANICĂ
09.06.2022 43
TRATAMENT CHIRURGICAL ÎN STENOZA
PILORICĂ ORGANICĂ
09.06.2022 44
TRATAMENT CHIRURGICAL ÎN STENOZA
PILORICĂ ORGANICĂ
09.06.2022 45
STOMACUL şi DUODENUL
Sindromul de perforaţie gastro-duodenal
Reprezintă o urgenţă chirurgicală care
trebuie recunoscută de orice medic.
Perforaţia este determinată de distrucţia
peretelui gastric sau duodenal prin procesul
ulceros sau neoplazic. Ea se produce cel mai
frecvent brusc şi e însoţită de dureri intense, cu
iradiere posterioară, care nu cedează la
antalgicele obijnuite sau antispastice, realizând
abdomenul acut chirurgical.
Sindromul neoplazic
ANAMNEZA
Virusul Epstein-Barr
ANAMNEZA
Factori şi condiţii asociate cu un risc crescut de cancer gastric:
Sindroame paraneoplazice
Tromboflebite superficiale migratorii (Trousseau)
Neuropatie
Osteoartropatie hipertrofică – Pierre Marie
Acantosis Nigricans
Semne de alarmă:
Ecoendoscopie
T3 T4
5. CT
STOMACUL şi DUODENUL
6. Rezonanţa magnetică nucleară (RMN) – este mai sensibilă decât TC, dar nu
poate preciza nici ea natura formaţiunilor tumorale.
7.Eso-gastrograma – reprezintă înregistrarea electrică a motilităţii esofagului şi
stomacului utilă mai ales în tulburările funcţionale.
8.Examenul anatomo-patologic – se efectuează obligator prin intermediul
endoscopului prin lavaj cu examen citologic şi biopsie. Este obligatorie în neoplasmul
gastric, limfomul gastric şi infecţia cu Helicobacter Pilory (HP).
9.Determinarea infecţiei cu H.P.- în afara descrierii prin examen morfo-patologic,
se pot decela şi titra, anticorpii anti-HP din serul pacienţilor.
10. Manometria şi Ph-metria au valoare doar în tulburările funcţionale eso-gastro-
duodenale şi sunt rar folosite la noi.
INTESTINUL
Anamneza
• Vârsta: - la copii şi tineri apar mai frecvent enterocolitele acute şi
apendicita acută.
- la adulţi - colitele cronice
- la vârstnici – constipaţia, infarctul mezenteric, neoplasmul de
colon
• AHC:
este frecventă predispoziţia familială pentru: colita ulcero-hemoragică
(boala Crohn), colita ulceroasă, neoplasmul de colon, constipaţia
boli cu transmitere ereditară: enteropatia glutenică, deficite enzimatice
digestive (lactază, sucrază).
INTESTINUL
APP:
• boli infecţioase care pot avea răsunet asupra intestinului:
dizenteria, toxiinfecţii alimentare, parazitoze, febra tifoidă, etc.
• boli generale, metabolice, ce pot afecta şi intestinul: diabetul
zaharat, mai ales cel decompensat, insuficienţa cardiacă şi renală,
hipertiroidismul, dislipidemii,etc.
• alte boli digestive ce pot afecta secundar intestinul: colecistite,
litiaza biliară, pancreatită cronică sau acută, ulcer gastro-duodenal,
ciroza hepatică,etc.
• intervenţii chirurgicale abdominale: gastrectomii totale sau
parţiale, pancreatectomii parţiale, colecistectomie, rezecţii
intestinale sau de colon; intervenţiile chirurgicale pot constitui
cauze de aderenţe şi ocluzie intestinală.
INTESTINUL
Condiţii de viaţă şi muncă:
• igienă alimentară deficitară şi mai ales neigienică, poate determina
apariţia de toxiinfecţii alimentare, enterocolite acute şi cronice
• alcoolismul cronic – enteropatia cronică
• consumul de purgative – enteropatii medicamentoase
• intoxicaţia cu plumb – colica saturninică
Istoricul bolii:
Este important de aflat modul de debut al bolii, acut (perforaţia
intestinală, infarctul mezenteric, apendicita acută, ocluzia intestinală) sau
cronic, lent, (enterocolite cronice, cancerul de colon, rectocolita ulcero-
hemoragică, tbc intestinal).
INTESTINUL
Simptome generale:
• pierdere ponderală, lentă sau acută;
• febră, în enterocolite acute, neoplasm intestinal;
• carenţe vitaminice, osteoporoză, tetanie, edeme carenţiale - apar în
sindroame de maldigestie şi malabsorbţie, neoplasme intestinale;
• paloare prin anemie secundară aportului insuficient sau pierderilor
cronice
Un semn aparte este sindromul jejunal postprandial precoce (dumping
syndrom) care apare post rezecţii gastrice şi determină apariţia de
transpiraţii, palpitaţii, ameţeli, tremurături, astenie, hipotensiune, diaree.
INTESTINUL
Simptome clinice locale:
1. Durerea intestinală sub formă de colică este cea mai frecventă.
Colica intestinală este determinată de spasmul musculaturii parietale
cu distensie şi este asociată şi cu tulburări ale tranzitului gazos.
Cauze: enterocolite acute, parazitoze, ileus dinamic sau mecanic.
Ileusul dinamic poate însoţi alte colici cum ar fi cea renală. Ileusul mecanic
este determinat de stenoze prin tumori, inflamaţii, cicatrici postoperatorii
şi este însoţită de oprirea tranzitului alimentar şi gazos, urmat de vărsături
repetate, chiar incoergibile, de tip fecaloid.
INTESTINUL
• Durerea din apendicita acută – durere de tip colicativ, urmată
de semne de iritaţie peritoneală, cu greţuri şi vărsături. Ulterior
durerea se poate cantona epigastric pentru ca în final să rămână la
nivelul fosei iliace drepte.
• Durerea din perforaţia intestinală este intensă, iniţial
localizată, pentru ca ulterior, în caz de peritonită să devină
generalizată.
• Durerea din infarctul mezenteric – este o durere în mezogastru,
repetitivă, cu greţuri şi vărsături, până la şoc-colaps.
• Durerea recto-sigmoidiană sau tenesmele – apare ca o tensiune
dureroasă rectală cu prezenţa necesităţii imperioase de defecare dar
fără efect sau minor.
• Durerea anală, la defecare apare mai ales în caz de hemoroizi,
fisuri anale, abces perianal.
INTESTINUL
2. Tulburări ale tranzitului intestinal merg cu tulburări în emisia
scaunelor.
Se manifestă prin:
Diaree: eliminare frecventă de scaune lichide sau semilichide, cu resturi
alimentare nedigerate.
Constipaţie: eliminare rară de fecale, până la câteva zile, de consistenţă
crescută, în cantitate şi volum, mică, uneori, sub formă de schibale.
Ileusul: oprirea tranzitorie a emisiilor scaunului; acesta poate fi funcţional
sau organic
INTESTINUL
INVESTIGAŢII PARACLINICE ÎN BOLILE INTESTINULUI
A. Examenul coprologic: oferă date asupra digestiei şi absorbţiei
Examenul macroscopic:
Cantitativ pe 24 h se elimină aprox. 150-300 mg .
Consistenţa poate fi normală, dură, pietroasă, lichidă, semilichidă variind în funcţie de
cantitatea de apă si de calitatea alimentelor.
Forma scaunului este cilindrică în mod normal; patologic poate fi de formă ovoidală, de
dimensiuni variabile, compact, mase multilobate (dischineziile rectale) sau neformate,
păstoase sau sub formă de schibale (scaune ca fecalele de capră)
Culoarea normală este brună, în funcţie de alimentaţie poate fi mai închis (alimentaţie
bogată in carne, fier, spanac, sfeclă, afine, cărbune medicinal) sau mai deschis in caz de
alimentaţie vegetală, de diaree, administrare de bariu sau lipsa secreţiilor biliare)
Mirosul depinde de alimentaţie, într-o alimentaţie intens vegetariană mirosul este
puternic, acid în procesele de fermentaţie şi putrid în putrefacţie.
Aspectul general al scaunelor mai are în vedere şi falsa diaree, lienteria şi produsele
patologice din scaun.
INTESTINUL
INVESTIGAŢII PARACLINICE ÎN BOLILE INTESTINULUI
Produse patologice în scaun: sânge, puroi, mucus, paraziţi, calculi biliari, corpi
străini.
Sângele în scaun poate fi:
roşu nedigerat: în cancerul de colon, polipi, rectocolita ulcero-hemoragică
(RUH)
sânge digerat: în caz de ulcer gastric şi duodenal, varice esofagiene (melena)
Puroiul poate să fie amestecat cu materiile fecale sau izolat. Apare în RUH,
cancere infectate, dizenterie.
Mucusul este prezent în RUH, consumul crescut de celulozice, ce produc iritaţie
locală.
INTESTINUL
INVESTIGAŢII PARACLINICE ÎN BOLILE INTESTINULUI
Hemoragiile oculte se determină prin reacţia Gregerson sau Hemocult-
mâncarea să nu conţină preparate cu fier (carne), afine, mure şi ca bolnavii să
nu prezinte gingivite, stomatite, abcese dentare, carii dentare. Deasemenea
trebuie excluse sângerările de origine ano-rectală (hemoroizi, fisuri, polipoze).
Acestea ar putea da o reacţie fals pozitivă.
Examenul microscopic: pune în evidenţă existenţa resturilor alimentare (de
origine animală, ca fibre musculare, grăsimi, elemente ale ţesutului conjunctiv
sau de origine vegetală (precum amidonul, celuloza), elemente celulare ca
leucocite, eozinofile, mucus, paraziţi şi ouăle acestora.
Examenul bacteriologic: recoltarea se face în recipiente sterile efectuându-se
culturi pentru febra tifoidă, salmoneloză, dizenterie bacilară.
INTESTINUL
INVESTIGAŢII PARACLINICE ÎN BOLILE INTESTINULUI
B. Examenul radiologic
Expansiunea endoscopiei a redus interesul pentru examenul radiologic al
intestinului fără a-l înlocui însă.
Radiografia abdominală simplă evidenţiază:
Nivele hidroaerice în ocluzia intestinală
Pneumoperitoneu în perforaţia intestinală
INTESTINUL
INVESTIGAŢII PARACLINICE ÎN BOLILE INTESTINULUI
Irigografia şi irigoscopia:
Substanţa de contrast se introduce prin clismă şi se urmăreşte
radiografic sau radioscopic progresiunea ei în colon.
Se urmăreşte: calibrul intestinal, plusurile şi minusurile de substanţă
Astfel se pot decela: ptoza de colon, dolicomegacolon, dilataţii,
stenozări prin bride, spasm colonic, tumori, diverticoli
Megacolon Polipi
Cancer de colon Diverticuli
Ileita terminală Enterite
INTESTINUL
Colonoscopia:
Indicaţii:
• Cancerul colonorectal
• Polipi, diverticuloze, colite inflamatorii
• Hemoragii digestive inferioare
• Diareei cronice, constipaţii cronice, anemii neelucidate
• Supravegherea leziunilor neoplazice
Diverticul colonic Boala Crohn
Cancer de colon Polip sesil
ENTEROSCOPIE
VIDEOCAPSULA
INTESTINUL
SINDROAMELE CLINICE INTESTINALE
A. SINDROMUL DIAREIC
Definiţie: sindromul diareic constă în eliminarea a mai mult de trei scaune pe 24
de ore de consistenţă scăzută (lichide sau semilichide), abundente, conţinând
resturi alimentare nedigerate, generate de factori intestinali: parietali sau luminali,
infecţioşi, parazitari.
Mecanisme patogenice:
Tranzit accelerat provocat de factori extraintestinali (hipertiroidism,
vagotomie) sau intestinali (secreţii exagerate, iritaţie locală)
Exudaţie-inflamaţie: dizenterie, RUH
Hipersecreţie: săruri biliare, laxative, sindrom Zollinger- Ellison
Diareea osmotică prin scăderea absorbţiei de lichide în ileon şi colon: deficite
enzimatice, purgative
INTESTINUL
Etiologie:
• Cauze digestive:
• Cauze intestinale:
• Infecţii bacteriene şi virotice
• Infecţii parazitare
• Leziuni inflamatorii specifice şi nespecifice: enterocolite, RUH,
boala Crohn
• Afecţiuni tumorale: polipoza, cancer
• Deficite enzimatice: peptidază, lactază
• Afecţiuni vasculare: stază în insuficienţa cardiacă, ischemia
mezenterică cronică
• Afecţiuni iatrogene: rezecţii intestinale, iradiere, antibiotice,
laxative, colestiramina
INTESTINUL
Cauze extraintestinale:
• Gastrogene: gastrita cronică, vagotomie
• Hepatobiliare: ciroza, colecistita, colecistectomizaţi
• Pancreatogene: pancreatita cronică
Cauze extradigestive:
• Funcţionale: emoţionale, colon iritabil
• Intoxicaţii: exogene(Pb, As, alcool) endogene(uremia)
• Boli cardio vasculare, insuficienţa cardiacă, ischemia mezenterică
cronică
• Boli carenţiale: scorbut, pelagra
• Colagenoze: LED, sclerodermia
• Boli metabolice: diabet cu neuropatie, amiloidoza
• Boli endocrine: hipertiroidism, Addison, Zollinger- Ellison
INTESTINUL
SINDROMUL DIAREIC
Simptomatologia clinică
a. Simptome generale: febră, inapetenţă, adinamie, scădere ponderală, oligurie,
lipotimii
b. Simptome funcţionale: scaune diareice, balonare, colici abdominale, uneori
tenesme
c. Semne obiective: deshidratare, sensibilitate difuză sau localizată la palparea
abdomenului; tuşeul rectal poate exclude patologia anorectală asociată.
Examene paraclinice:
Examen radiologic
Examen endoscopic şi biopsie
Examen coprologic: digestie, coproparazitologic, coproculturi
Examinări paraclinice pentru stomac, ficat, pancreas, căi biliare
INTESTINUL
SINDROMUL DIAREIC
Complicaţii:
• Dezechilibre hidro-electrolitice
• Deficite vitaminice, anemii
• Complicaţii infecţioase locale ca diverticulita, perforaţii intestinale
ca în febra tifoidă
• Infecţii urinare şi biliare
• Maldigestie-malabsorbţie
INTESTINUL
SINDROMUL CONSTIPAŢIEI
Definiţie: eliminarea întârziată a materiilor fecale, 1 scaun la mai mult de 3-4 zile
sau 2 scaune pe săptămână sau eliminarea de mai multe scaune pe zi, cu cantităţi
mici de fecale de consistenţă crescută şi hiperdigestie.
Etiologia:
a. Habituală sau primară:
Tulburări funcţionale motorii ale intestinului gros cu diminuarea peristalticii
Este favorizată de: sex feminin, sedentarism, restricţii de lichide, alimente bogate în
celuloză, multiparitatea, vârsta înaintată
b. Simptomatică sau secundară
Ulcerul gastro-duodenal
Neoplasmul de colon
Dolicomegacolon
Periviscerite
Compresiuni extrinseci
Hipotiroidism
Saturnism, opiacee , Stări febrile
INTESTINUL
Examene paraclinice:
• rectoscopie
• examenul coproparazitologic
• irigografie
• examenul endoscopic cu biopsie
• colonoscopie virtuală
Evoluţia: de obicei cronică, uneori alternantă cu diaree sau cu falsă diaree;
instalarea acută a unei constipaţii ridică suspiciunea unei stenoze
organice.
Complicaţii:
• hemoroizi
• fisuri anale
• fistule
• infecţii urinare si biliare
INTESTINUL
SINDROMUL RECTOSIGMOIDIAN
Definiţie: tulburări ale tranzitului intestinal pentru materii fecale şi
uneori pentru tranzitul gazos, cu predominanţa scaunelor diareice,
tenesmelor şi prezenţa uneori a corzii colice sigmoidiene.
Etiologia:
Rectocolita ulcero-hemoragică (RUH)
Boala Crohn
Fistule rectale
Polipi rectali
Tromboflebita hemoroidală
Rectite
INTESTINUL
Simptomatologia clinică
a. Semne generale: astenie, pierdere ponderală
b. Semne locale: tenesmele, de regulă apare constipaţia, uneori diaree cu
scaune reduse cantitativ
c. Semne obiective: examenul rectal evidenţiază hemoroizi; fisuri anale;
fistule; abces perianal; tumora rectală; scaune cu mucus, puroi, sânge.
Examene paraclinice:
• recto-sigmoidoscopie
• examenul coproparazitologic
• irigografie
• examenul endoscopic cu biopsie
INTESTINUL
SINDROMUL DE MALABSORBŢIE
Definiţie: reprezintă totalitatea manifestărilor digestive şi extradigestive
de cauze diferite, care generează tulburări ale digestiei, absorbţiei,
transportului şi metabolizării principiilor alimentare.
Etiopatogenia: se suprapune în mare parte cu etiopatogenia diareei
Simptomatologia clinică
a. Semne generale: scădere ponderală, astenie, paloare, ajungându-se pînă
la denutriţie şi dezvoltarea unui TBC pulmonar
b. Simptome digestive:
• dureri abdominale
• diaree cronică- steatoree
• anorexie
• greţuri, vărsături
• flatulenţă
INTESTINUL
c. Semne obiective:
• deficit ponderal
• tegumente palide, uscate uneori cu peteşii, aspect pelagroid
• hipotrofie şi hipotonie musculară
• glosită
• tetanie musculară
• edeme hipoproteice
• abdomen meteorizat sau escavat
• osteoporoză
• dureri la palpare în mezogastru
• semne de polineuropatie
FICATUL, PANCREASUL
MI-A BĂTUT LA UŞĂ
PRIMĂVARA....
"Oricât de lungă este iarna,
primăvara îi va urma sigur."
"Primăvara este atunci când
simţi că ai chef să fluieri
chiar dacă ai un pantof plin de noroi."
"Iubesc primăvara oriunde,
dar dacă aş putea alege,
aş întâmpina-o mereu în grădină!"
"Vara este în capul meu,
dar eterna primăvară este
în inima mea."
"Primăvara
este prima dată
recunoscută de
plante şi apoi de oameni."
"Dacă ar fi să-mi trăiesc
încă o dată viaţa,
aş începe primăvara devreme
şi aş sta
aşa până târziu în toamnă
când frunzele cad."
"Florile sunt cel mai frumos lucru
pe care l-a creat Dumnezeu
dar a uitat să le dea şi suflet."
"Primăvara este o reflexie
a grădinii sufletului nostru."
"Primăvara îşi face propria declaraţie,
atât de tare şi de clar,
încât grădinarul pare să fie doar unul
dintre multele ei instrumente,
şi nu compozitorul."
“ Cine poate să reziste
sentimentului de bucurie şi
de fericire de care eşti animat
atunci când participi la
renaşterea naturii?"
"Prefersă am mai degrabă trandafiri în grădină
decât pe masă."
"Oricât de bătrâni am fi,
întotdeauna vom aştepta cu nerăbdare primăvara.”
"Când timpul este pregătit pentru
anumite evenimente,
acestea apar în diferite locuri
sub forma violetelor care ies
la lumină să întâmpine
venirea primăverii."
“ Unde înfloresc florile
există şi speranţă."
"Primăvara nu ar fi primăvară
fără cântecul păsărelelor."
VĂ DORESC O PRIMĂVARĂ
SENINĂ ŞI PLINĂ DE BUCURII !