INVESTIGAREA REACTIEI

INFLAMATORII
ACUTE SI CRONICE
 - Reactie de aparare a organismului

Inflamatia - Nespecifica
acuta
- Declansata de patrunderea unor agenti patogeni in
tesuturile sanatoase

- Se caracterizeaza prin exudarea de lichid si proteine plasmatice,

precum si migrarea leucocitelor in tesuturi ( in special neutrofile)

Modificari la nivelul
focarului inflamator

Metabolice
Celulare Vasculare
(aparare)
 Simptomatologie generala

Clinic

Sistemic Local

astenie febra
Caldura Durere
(calor) (dolor)
tahicardie curbatura
Roseata Edem
(rubor) (tumor)
tahipnee indispozitie
Functio laesa
 VSH
accelerat

Pozitivarea
reactiei de
Modificari
Leucograma Paraclinic floculare a
proteinelor
plasmatice

Sinteza
proteinelor
de faza acuta
 1. VSH
(viteza de sedimentare a hematiilor)

- Accelerat (in caz de inflamatie)

- Poate aprecia evolutia
- Poate ramane accelerat dupa disparitia semnelor clinic daca mai
persista reactia inflamatorie
- Test nespecific
Caracteristici - Alte exemple in care poate fi accelerat:
- Afectiuni degenerative
- Neoplazii
- Boli sistemice
- Infarct miocardic

Factori ce pot
influenta VSH-ul

Eritrocitari Plasmatici
 ANEMIA –
accelerarea vitezei de sedimentare

FACTORII
ERITROCITARI

POLICITEMIA –
scaderea vitezei de sedimentare

FACTORII
PLASMATICI

ALBUMINA GLOBULINELE FIBRINOGENUL

(protejeaza stabilitatea (accelereaza sedimentarea (accelereaza sedimentarea
suspensiei eritrocitare) hematiilor) hematiilor)
 TEHNICA

- Seringa sterila
- Solutie anticoagulanta
- Citrat de sodiu 3,8%
Instrumentar solutie sterila
- Pipeta Westergreen
- Eprubeta curata
- Sange Pipeta
Westergreen

- In seringa se aspira solutie de anticoagulant - se clateste toata

seringa
- Se aspira 0,4ml citrate de sodiu 3,8% solutie sterile
- Se punctioneaza vena
- Se aspira sange pana la 2 ml
Metoda - Se amesteca sangele cu anticoagulant prin miscari de rasturnare
- Continutul seringii se trece apoi intr-o epubreta curate
- Se aspira sange in pipeta Westergreen pana la diviziunea 0 (coloana
de sange trebuie sa fie continua, fara sa contina bula de aer); apoi se
acopera cu aratatorul partea de sus a pipetei pentru a se opri
coloana de sange
 TEHNICA

- Se va face dupa Valori normale 1 ora 2 ore

CITIREA
1 - 2 ore Barbat 1 – 10 mm 7 – 15 mm
Femeie 2 – 13 mm 12 – 17 mm
- Se exprima in Copii mici si sugari 9 – 12 mm
REZULTATE
mm plasma

- Ultimele luni de sarcina

Cresteri fiziologie
- Ciclul menstrual
- TBC
- RAA (reumatism articular acut)
Cresteri patologice - Septicemii
- Infectii acute
- Infarct miocardic acut
- Hemopatii maligne (leucoza, mielom, Boala Hodgkin)
- Hepatita epidemica
Valor scazute - Stari alergice
- Afectiuni ce evolueaza cu poluglobulie (BPOC, cord
pulmonar cronic, maladii congenitale de cord)
filmulet
 2. Reactii de floculare ale proteinelor plasmatice

- Reactii nespecifice
- Evidentiaza disproteinemia (raportul albumine / globuline)

Teste de disproteinemie:
- Disproteinemia este insotita de un dezechilibru coloidal al serului –
poate fi pus in evidenta prin reactii de floculare nespecifica
- Sunt:
- Reactia Gros
NU SUNT SPECIFICE UNEI MALADII SI
- Reactia Timol NICI AFECTARII UNUI ORGAN
- Reactia sulfat de zinc
- Reactia cu sulfat de cadmiu
prezent

Folosite intr-un context larg de teste paraclinice pe baza carora

se poate aprecia mecanismul patogenic al bolii
 3. Proteinele de faza acuta
(APP)

- Proteinele a caror concentratie plasmatica se modifica in reactiile inflamatorii

Conc lor Conc lor

2 categorii
creste in scade in
inflam inflam
Pozitive Negative
(+) (-)

- α 1 Antichimiotripsina (α1 Achy) - Albumina (Alb)

- Ceruloplasmina (Cp) - Prealbumina (Prealb)
- Haptoglobina (Hp) n < 0,006 g/l - Retinol Binding Proteine (RBP)
- Proteina C-Reactiva (CRP) - Transferina (Tf)
- Fibrinogenul (Fib)
- Proteina Amiloida (SAA)
- Unele fractii ale complementului

Cel mai frecvent se dozeaza: CRP, fibrinogenul si haptoglobina

3.1. Proteina C reactiva (CRP)

VN: 0,7 – 2,3 mg/l

(individ sanatos)

- sintetizat de ficat ca raspuns la o

inflamatie

- Persoane > 65 de ani – valori crescute ale

CRP atingand o maxima normala de 2,5 mg/l

Obezitate
Consum de alcool
Valori usor crescute ale CRP
Diabet zaharat
HTA

Amiloidul A seric (SAA) are o dinamica asemanatoare CRP-ului – niveluri crescute constant in
inflamatii cronice si explica depunerile de material amorf in amiloidoza secundara.
Fibrinogenul 3.2. Fibrinogenemia
(fact I al
coagularii)
- Glicoproteina plasmatica
- Sintetizata in ficat
- Alcatuita din 3 subunitati:
- α
- β
- γ
- VN = 2 – 4 g/l
trombinei
- > 6 – 7 (reumatism)
Fibrina

- Proteina
3.3. Haptoglobina - Sintetizata de ficat
- Transportor specific al hemoglobinei (transporta
hemoglobina din celulele rosii sangvine distruse la
sistemul reticulo-endotelial)
- VN = 0,3 – 1,8 g/l
- α2-globulina poate creste de 2 – 3 ori
Electroforeza proteinelor
serice
Poate evidentia o Cresterea α1, α2, sau β
inflamatie acuta globulinelor

Cresterea α2
Cresterea γ
globulinelor
globulinelor

coreleaza

Reactantii de faza acuta (VSH, Afectiuni

CRP, Fibrinogen) inflamatorii cronice

Cauze patologice (crescut):

Acidul uric - Artropatie gutoasa (90%)
- Pacientii cu insuficienta renala, psoriasis, boli limfoproliferative

Leucograma - Leucocitoza cu neutrofilie

 Componenta autoimuna
Evalueaza prezenta si intensitatea fenomenelor inflamatorii de origine
autoimuna

Anticorpi
Factorul anticitoplasma
reumatoid neutrofilica:
c-ANCA
AAN p-ANCA
Anticorpii
antipeptide (anticorpi
ciclice antinucleari)

Complementul
seric
Anticorpi Crioglobulinele
antifosfolipidici
 Factorul
reumatoid

Ig M

Ig G

Anticorpi Fragment FC al Ig
G
Ig A

Boli inflamatorii reumatismale

Ig E Hepatite autoimune
Valori mai mari
de 20 UI Boli inflamatorii ale colonului
Neoplazii
 - Indreptati impotriva peptidelor citrulinate cum ar fi filagrina sau
Anticorpii fibrina
antipeptide - Valori Crescute: boli inflamatorii cronice
ciclice - Specificitate crescuta pentru poliartrita reumatoida

Hepatite
Tiroidite autoimmune
AAN
Ciroza biliara
(anticorpi Afectiuni inflamatorii primitiva
Valori crescute
antinucleari) cronice
LES
Sclerodermie
Tipuri de AAN (dupa
aspectul in Prezenti si la persoane sanatoase dar in titru mai mic (VN < 1/100)
imunofluorescenta Aspect
indirecta) LES
inelar

Aspect LES, boala mixta de tesut conjunctiv, scleroza

patat sistemica (sdr CREST)

Aspect
Dermatomiozita, LES indus medicamentos
omogen
 Anticorpi
anticitoplasma - Pozitivi in:
neutrofilica: - vasculite
c-ANCA - boli inflamatorii ale colonului
p-ANCA - hepatita autoimuna

- Anticorpi anticardiolipina
- Anticoagulantul lupic
- Anticorpii antiβ2 – glicoproteina I
Anticorpi
antifosfolipidici - Prezenti in:
- Bolile autoimune
- Boli infectioase (hepatita C, HIV, mononucleaza)
- Neoplasme (mieloame, limfoame, tumori solide)
- Complex enzimatic
- Alcatuit din 30 de proteine
- Fractiile C3 si C4 cresc in inflamatia acuta (reactanti de faza
acuta)
Complementul - Componenetele sistemului complement sunt sintetizate la
seric
nivelul ficatului – afectiunile hepatice sunt insotite de
hipocomplementemie
- Scaderea C3, C4 – activarea caii clasice
- Scaderea C3 si nivel normal al C4 – activarea caii alternative
 - Imunoglobuline serice care precipita la
Crioglobulinele
rece (<37oC) si se resolubilizeaza la cald

Tip I - Valori crescute la afectiunile

(Ig monoclonale) limfoproliferative

Tip 2
(mixt, cu un component - Valori crescute in infectii hepatice
3 tipuri monoclonal–frecvent cu virus C, neoplazii, boli atoimune
IgM si altul policlonal – Ig
G)

Tip 3 - Prezente in VHC, endocardita

(ambele componente bacteriana, lupus
sunt policlonale)
 MANIFESTARI LOCALE

FUNCTIO
RUBOR CALOR TUMOR DOLOR
LAESA

MODIFICARILE TISULARE
(in focarul inflamator)

Modificari Modificari
vasculare metabolice
Modificari
celulare
 Modificari
- Transporta anticorpii si leucocitele
vasculare

3 tipuri de modificari vasculare asociate cu inflamatia acuta:

- modificarea fluxului sangvin
- modificarea calibrului vascular
- modificarea permeabilitatii vasculare

Modificarea fluxului sangvin

si calibrului vascular - Debuteaza precoce

ACCELERAREA
VASOCONSTRICTIE VASODILATATIE FLUXULUI SANGVIN
LOCAL

Clinic
- Caldura (dolor)
- Roseata (rubor)local
 Modificari
vasculare

Modificarea fluxului sangvin

si calibrului vascular

Exudarea Cresterea
Creste
lichidelor din vascozitatii
permeabilitatea
spatiul vascular sangvine cu
peretelui
in spatiul producerea
vascular
interstitial (GR) stazei

Staza va
favoriza
modificari
ulterioare
 Modificari
vasculare

Modificarea
permeabilitatii vasculare

Cresterea - Reversibile si de durata scurta (15-30 min)

permeabilitatii - Implicate doar venulele (densitati mai mari
vasculare de receptori pentru mediatori
- Se produc jonctiuni endoteliale datorita
Raspuns imediat actiunii mediatorilor chimic (histamina,
tranzitoriu bradikinina)
- Mecanism:
mecanisme - Contractia celulelor endoteliale si
formarea de canale
transcitoplasmatice intracelulare
(transcitoza)
- Durata: 4 – 6 ore
Raspuns - Indus de citokine, hipoxie si injurie celulara
intarziat si de severa
lunga durata - Stimuleaza reorganizarea citoscheletului si
retractia acestor celule
 Modificari
vasculare

Modificarea
permeabilitatii vasculare

Cresterea Iesirea in spatiul

Fluid bogat in
permeabilitatii intersitial /
proteine Scaderea presiunii
vasculare cavitati seroase
osmotice
intravasculare
Pierderea de
proteine
Cresterea presiunii
osmotice
extravasculare

Cresterea presiunii Clinic:

hidrostatice - Tumefierea / umflarea zonei
(ca urmare a EDEM (tumor)
vasodilatatiei) - Limitarea functionalitatii
(function laesa)
 Modificari
vasculare
Modificarea
permeabilitatii vasculare

Transudat
- Fluid extravascular
- Continut scazut in proteine (rezultatul unui dezechilibru dintre
presiunea hidrostatica si coloid-osmotica intravasculara)
EDEM Exsudat
- Fluid extravascular
- Continut crescut in proteine, detrisuri celulare si celule sangvine
(rezultatul alterarii – cresterii – premeabilitatii vaselor micic din
ficarul inflamator)

Beneficii:
- Dilueaza concentratia agentului patogen
- Favorizeaza distrugerea
microorganismelor de catre anticorpi si
fractiile complemetului
- Formarea barierei de fibrina asigura
limitarea extinderii focarului inflamator
Efecte daunatoare:
- Obstructie (edem laringian obstrueaza
caile aeriene superioare)
- Compresie (edemul cerebral creste
presiunea intracraniana)
- Tulburari functionale (scaderea difuziunii
oxigenului prin membrana alveolo-
capilara in pneumonie)
 Modificari
celulare

Distruge:
Raspunsul Migratia leucocitelor - Agentul patogen
rol - Tesuturile necrotice
inflamator la locul inflamatiei
- Antigenele

Cum ajung
leucocitele in
focarul
inflamator?

Marginatia, rostogolirea si
aderarea la peretele vascular Diapedeza (proces prin
care strabat endoteliul)

Migratia (in tesutul interstitial spre

Etape: stimulul chemotactic – chemotaxia)

Fagocitoza
Eliberarea produsilor
leucocitari
 Marginatia, rostogolirea si aderarea la peretele vascular

- In etapa de staza, circulatia sangelui incetineste, leucocitele se distribuie spre periferia

fluxului sanguin de-a lungul suprafetei endoteliului (marginatia)
- Ulterior ele adera de endoteliu si il tapeteaza (pavimentare)

Legarea moleculelor de
Aderarea adeziune complemetare Celulele endoteliale
de pe leucocite

Receptori de - Tip E (sintetizate de endoteliu)

adeziune Selectinele - Tip P (sintetitzate de endoteliu
implicati in si plachete)
inflamatie - Tip L (sintetizate de leucocite)
Mecanisme
- ICAM – 1
Redistrib - VCAM – 1
Cresterea Imunoglobuline
molec de adez - Produse de celulel
afinitatii de
la supraf cel endoteliale activate
legare
endoteliale
- Sintetizate de leucocite si permit
Inducerea si exprimarea la supraf Integrine cuplarea cu imunoglobulinele
endoteliului a molec de adeziune endoteliale
 - Se produce predominant in venule
Diapedeza (proces - Leucocitele emit pseudopode si trec de-a lungul jonctiunilor
prin care strabat endoteliale fara a fi acompaniate de plasma
endoteliul) - Dupa traversarea jonctiunilor, leucocitele ajung la
membrana bazala pe care o strabat prin producerea de
colagenaze

6 – 24 ore 24 – 48 ore
neutrofile monocite
 Migratia
(in tesutul interstitial spre stimulul chemotactic – chemotaxia)
- Migratia leucocitelor prin tesutul interstitial spre locul injuriei – proces numit chemotaxie
(gradient chimic)
- Chemotaxinele – substante endogene si exogene care realizeaza directionarea leucocitelor
spre locul inflamatiei

Chemotactici endogeni Chemotactici exogeni

- Derivati plasmatici (componenetele - Factori bacterieni (produse
sistemului complement si kininic) bacteriene – peptide, lipide)
- Derivati celulari (citokine si
leucotrienele)
- Produsi tisulari de distrugere tisulara
(fragmente rezultate din digestia
partiala a colagenului, elastinei)

Agentii chemotactici se cupleaza cu Rc

specifici de pe suprafata leucocitelor

Leucocitele se deplaseaza prin emiterea de

pseudopode care se ancoreaza in matricea
extracelulalara si trag apoi restul celulei
Fagocitoza Recunoasterea si atasarea de particular care urmeaza sa fie ingerata

Ingerarea cu formarea vacuolei fagocitare

Degradarea materialului ingerat

Eliberarea Modificarile membranare care se produc la nivelul neutrofilelor
si monocitelor in timpul chemotaxiei si fagocitozei determina
produsilor eliberarea unor produsi nu numai in fagolizozom, dar si in
leucocitari spatiul extracelular

Enzime lizozomale

Metaboliti activi derivati

din oxigen

Produsi ai metabolismului
acidului arahidonic
(protstaglandine si
leukotriene)
filmulet
 Modificarile metabolice
Se produc concomitent cu cele vasculare si celulare rezultand substante biologic active (amine
biogene, substante polipetidice si prostaglandine) care in functie de etapa in care apar pot
determina influente locale si generale

3 PROTEIC
metabolisme - Local (locul inflamatiei): intensificare metabolismului proteinelor
producandu-se in exces polipeptide, globuline, glicoproteine,
lipoproteine si aminoacizi
- In plan sistemic – modificari ale proteinelor plasmatice, proteinele care
se modifica in cursul inflamatiei numindu-se proteine de faza acuta
LIPIDIC
- Cresterea catabolismului lipidelor cu
- Acumularea de:
- Fosfolipidelor
- Colesterolului
- Trigliceridelor

GLUCIDIC
- Se desfasoara predominant in anaerobioza ceea ce determina acumularea de acid
piruvic si acid lactic, cu producerea acidozei in focarul inflamator
- Acidoza locala este un stimul al durerii (dolor) la nivelul zonei inflamate
 Examenul lichidelor din seroasa

Transudat
Exudat
inflamator
vs de origine
mecanica

Reactia
RIVALTA

Reactie biochimica calitativa care completeaza examenul

citobacteriologic al lichidului dintr-una din seroase: pleura,
peritoneu, pericard, articulatii

Lichide inflamatorii - EXUDAT

Clasificare
lichide Lichide de origine mecanica - TRANSUDAT
 Reactia RIVALTA
- Pahar Berzelius
Instrumente - Apa distilata
- Acid acetic glacial
- Lichidul de cercetat

- Se toarna in paharul Berzelius 100 ml apa distilata

Tehnica - Se adauga 2-3 picaturi de acid acetic glacial
- Se omogenizeaza amestecul
- Se adauga 1-2 picaturi din lichidul de cercetat (cat mai aproape de
suprafata lichidului din pahar)

- Obtinerea unei opalescence ca un fum – reactie pozitiva – EXUDAT

Rezultat - NU se produce nici o modificare – reactie negative - TRANSUDAT

Transsudatul contine 1 – 3 g% proteine, iar exudatul contine peste 4 g% proteine de origine

inflamatorii care precipita in solutie acida.
 Reactia RIVALTA

TEST Transudat Exudat

Aspect Clar Opalescent
Fibrinogen Absenta cheagurilor Cheaguri prezente
Reactia Rivalta Negativa Pozitiva
Aprox egala cu valoarea
Glucoza < 60mg/dl
serica
LDH (revarsat/ser) < 0,6 > 0,6
Densitate < 1,015 > 1,015
Proteine total < 30g/L > 30g/L
Proteine revarsat/ser < 0,5 > 0,5

Reactia Rivalta – pozitiva intr-un lichid de ascita – confirma originea inflamatorie a

acesteia: TBC peritoneal, infectie bacteriana, cancere peritoneale

Reactia Rivalta – negativa – orienteaza catre originea mecanica iritativa sau staza
circulatorie a acesteia: insuficienta cardiaca, ciroza, hipoproteinemie, stari de denutritie,
neo de organe abdominale cu reactie iritativa de vecinatate
 INFLAMATIA CRONICA

Def: inflamatie de durata lunga in care inflamatia acuta, distructia

tisulara si incercarea de reparare se produc simultan

Ca urmare a unei
solutionat Factorul inflamator
inflamatii acute

Cauze
 INFLAMATIA CRONICA

Def: inflamatie de durata lunga in care inflamatia acuta, distructia

tisulara si incercarea de reparare se produc simultan

Ca urmare a unei
solutionat Factorul inflamator
inflamatii acute

Cauze
Cauze
Infectii persistente
(ex: Treponema pallidum – agent cauzator al sifilisului care declanseaza
o reactive de hipersensibilizare intarziata)

Expunere prelungita la agentii patogeni endogeni si exogeni

(ex: particule de siliciu – cauzeaza silicoza)

Reactii autoimune
(ex: artrita reumatoida, LES)

Infiltratia celulelor mononucleare

Modificari Distructii tisulare

Inlocuirea tesutului lezat, angiogeneza si fibroza

In inflamatia cronica, acumularea macrofagelor persista la locul inflamatiei datorita recrutarii
continue a macrofagelor in circulatie, proliferarii locale a macrofagelor si imobilizarii locale a
macrofagelor

Macrofagele

Activate de
stimuli

Imunologici
Non-imunologici
(interferon γ din
(endotoxine)
lomfocitele T)

Elibereaza produsi care mediaza injuria tisulara (protease,

metabolite ai acidului arachidonic radicali liberi de oxigen,
NO) sau produc fibroza (factori de crestere)