Universitatea “Dunarea de Jos” Galati – Facultatea de Medicina si Farmacie

Infectii digestive
Diareile acute infecţioase - prezentare generala
Particularitati etiologice ale diareilor infectioase
Diarei virale
Diareea cu Clostridium difficile
Dizenteria
Holera
Febra tifoida
Toxiinfectiile alimentare
Botulismul

CURS 8
Prof. Manuela Arbune
Diareea acuta
◼ Definitie: eliminarea unei cantitati crescute de fecale (> 300
ml/24 ore)
❑ De obicei asociata cu reducerea consistentei materiilor

fecale si cresterea frecventei emisiilor (> 3 scaune/zi)

◼ Importanta subiectului
❑ 4-6 milioane de decese sunt cauzate anual de boli diareice,
majoritatea cazurilor aparute la copii mici, in tarile in curs
de dezvoltare (OMS)
Diareea acuta: cauze
◼ Infectioase (DAI)- cele mai frecvente:
◼ Toxice

◼ Medicamentoase

◼ Ischemice

◼ Osmotice

! Diferentierea de incontinenta fecala sau falsa

diaree
Diareea acuta infectioasa: Clasificare
Bacteriană Shigella spp, Salmonella spp, E. Coli,
Vibrio cholerae, Campylobacter jejunii,
Yersinia enterocolitica, S. Aureus,
Clostridium difficile
Etiologie Virale rotavirusuri, astrovirusuri, adenovirusuri,
enterovirusuri, herpes-virusuri (CMV)
Fungică Candida
Parazitară Entamoeba hystolitica, Balantidium coli,
Cryptosporidium parvum, Giardia,
Acută <2 saptămâni
Evoluție Subacută 2-4 saptamâni
Cronică > 4 săptămâni
Osmotică
Mecanism
Secretorie
fiziopatogenic
Inflamatorie
Comunitară
Sursă Nozocomială
Diareea călătorului
Diareea acuta infectioasa: epidemiologie

◼ Rezervor de infectie: uman (bolnavi, purtatori de microbi) si

animal
◼ Transmitere digestiva
❑ Direct, prin contact cu sursa de infectie

❑ Indirect, prin intermediul apei, alimentelor sau obiectelor

personale ale sursei de infectie
! Mainile murdare favorizeaza transmiterea digestiva a
infectiilor
! Vectori (muste, rozatoare)
◼ Receptivitate generala
◼ Nu se produce imunitate dupa boala (sunt posibile
reimbolnaviri)
Diareea acuta infectioasa
◼ In general nu este o urgenta

◼ Poate deveni urgenta in cazul complicatiilor:

❑ Deshidratarea severa

❑ Sepsis: extinderea procesului infectios sau a

raspunsului inflamator sistemic
❑ Abdomen acut chirurgical

◼ Megacolon toxic

◼ Peritonite

◼ Hemoragii digestive
Diareea acuta infectioasa in afara urgentelor
➢ Diagnostic clinic: recunoasterea sd. diareic (conform definitiei)
➢ Istoric medcal/Date epidemiologice
❑ Evolutia: acuta/ cronica

❑ Terenul: imunocompetent/ imunodeprimat

❑ Utilizarea recenta de antibiotice

❑ Calatorii recente (! Zone tropicale, sanitatie deficitara)

❑ Caz izolat/ epidemic; verificarea alimentelor/ apei consumate

➢ Diagnostic diferential
❑ Cauze functionale: colon spastic

❑ Cauze medicamentoase: AINS, laxative

❑ Cauze toxice: ciuperci necomestibile, As, Pb, Hg, Cu

❑ Enterocolopatii inflamatorii: RUH, B. Crohn

❑ Cauze tumorale: cancer de colon, polipoza intestinala

❑ Cauze endocrine: diabet, tumori carcinoide, sd. Zollinger-

Ellison, malnutritie
 Metode de diagnostic
in diareile infectioase
◼ Examenul coprocitologic cu albastru de metilen are
valoare orientativă pentru mecanismul invaziv, dacă se
identifică >5 leucocite/câmp.
◼ Coprocultura* este standardul pentru diagnosticul
diareilor bacteriene
◼ Investigatii din materii fecale pentru diagnostic viral:
❑ Investigatii genetice: real-time PCR (RT-PCR)

❑ Evidentierea Ag virale – R. aglutinare, ELISA

❑ Microscopia electronica

❑ Culturi virale (rar)

◼ Examenul parazitologic: evidențiaza protozoare, chisturi

sau ouă de paraziti, fragmente de paraziti
Recoltarea scaunului pentru coprocultură
Scop: izolarea si identificarea unor germeni patogeni din tractul
intestinal
Indicatii: diagnosticul etiologic al diareilor infectioase
Materiale necesare: mănusi, coprocultor
Condiții de execuție: respectarea regulilor de antisepsie si a precauțiilor
universale
Metodologie
◼ Colecteaza scaunul intr-un recipient curat
◼ Înlătură capacul coprocultorului
◼ Prelevează cu lingurița specială (cât un bob de mazare) din mai
multe parti ale scaunului, cautand zone cu puroi, sange (~1ml)
◼ Montează capacul coprocultorului
◼ Aruncă restul MF
◼ Aruncă mănușile
◼ Etichetează proba
◼ Transportă rapid la laborator
Diareea acuta infectioasa - deshidratarea acuta
DESHIDRATAREA ACUTA:
➢ Factori de severiate: ❖COMPLICATIE A DIAREEI
◼ diaree apoasa ACUTE INFECTIOASE
◼ asocierea varsaturilor si febrei ❖URGENTA !!!
◼ varstele extreme (sugari sau varstnici)
➢ Diagnostic clinic:
❑ Semne de deshidratare extracelulara:
◼ pliu cutanat lenes/ persistent,
◼ facies incercanat
◼ extremitati reci, marmorate
◼ oligurie
◼ colaps
◼ deprimarea fontanelei la sugari
❑ Semne de deshidratare intracelulara:
◼ sete
◼ uscaciunea mucoaselor
◼ tulburari de constienta
➢ Evaluare biologica: HLG (hemoconcentratie), ionograma
(hipopotasemie), rezerva alcalina (acidoza)
Stadiile deshidratarii
Pierdere Semne clinice Rehidratare
lichidiana
Gradul I <5% G Senzatie de sete, PO 50
(usoara) elasticitate cutanata ml/kgc
diminuata (pliu “lenes”),
tahicardie Continua
in
Gradul II 5-10% G Grad I + pliu cutanat IV 50-70 functie
(medie) persistent + hipoTA ml/kgc de
+ oligurie bilantul
Gradul III >10% G Grad II + hipoTA IV 100 hidric
(severa) persistenta/ soc ml/kgc
hipovolemic
+ anurie
+/- tulburari constienta
 Diareea acuta infectioasa:
in afara urgentelor
Tratament
◼ Simptomatic: antiemetice, antitermice, antialgice
◼ Patogenic: rehidratare (de preferat orala)
◼ Etiologic - conform supozitiei clinico-epidemiologice si
rezultatelor microbiologice

◼ ATENTIE !
❑ ANTIBIOTICELE SUNT CONTRAINDICATE IN DIAREILE VIRALE
❑ ANTIBIOTICELE PRELUNGESC PERIOADA DE PORTAJ IN
DIAREILE CU SALMONELLA SPP.
❑ ANTIBIOTICELE NU SUNT RECOMANDATE IN TOXIINFECTIILE
ALIMENTARE, CU EXCEPTIA CAZURILOR CU IMUNOSUPRESII
SEVERE.
Elemente de nursing in diareile infectioase (1)
◼ Principalele nevoi fundamentale afectate
❑ Nevoia de a elimina

❑ Nevoia de a se hidrata/alimenta

◼ Probleme prioritare
❑ Eliminarea excesiva de materii fecale+/- continut gastric+/-

scaderea eliminarii de urina

❑ Incapacitatea de a se hidrata/ alimenta

◼ Evaluarea gradului de dependenta

❑ Independent

❑ Dependent gradul 1/ 2/ 3/ 4

◼ Obiective
❑ Mentinerea hidratarii/aportului caloric adecvat

❑ Scaderea eliminarii de materii fecale+/- varsaturi

❑ Asigurarea diurezei adecvate

Elemente de nursing in diareile infectioase (2)
◼ Management – Activitati independente
❑ Monitorizarea tranzit intestinal, diureza, temperatura corporala, TA, puls,

FR, G (cantarire zilnic),starea de hidratare a tegumentelor/mucoaselor

❑ Bilant hidric = ∑aportului - ∑pierderilor

❑ Avizarea medicului in cazul semnelor de alarma: scaderea TA sau valori

patologice ale TS, oligurie (<800ml/zi), glob vezical, lipsa defecatiei,

dureri abdominale, modificarea caracteristicilor scaunului, febra,
tahicardie, aritmii, dispnee
❑ Combaterea spasmelor/durerilor abdominale prin aplicare de caldura locala

❑ Asistarea pacientilor in timpul varsaturilor, combaterea anxietatii,

recoltarea varsaturilor pentru analiza
❑ Pregatirea pentru investigatii: ecografii, radiografii, endoscopii

❑ Regim alimentar

❑ Hidratare orala in formele usoare cu: apa plata, ceai de menta, apa fiarta si

racita , supa de morcov, mucilagiu de orez (sugar)

◼ Saruri de rehidratare orala (Gesol); alternativa: 1 l apa fiarta si racita +
5lgt zahar + 3 lgt sare + 1 lgt Na2CO3 + ½ pahar suc portocale
Elemente de nursing in diareile infectioase (2)
◼ Management – Activitati delegate
❑ Recoltarea de produse biologice pentru analize: scaun pentru

coproculturi*, sange pentru hemoculturi (daca pacientul este

febril), investigatii hematologice sau biochimice
❑ Administrarea medicatiei
❑ Rehidratare parenterala: Solutie clorurata 9% (ser fiziologic),

solutie Ringer lactat, solutie Hartman, solutii macromoleculare tip

Dextran
❑ Echilibrare hidro-electrolitica:

◼ combaterea acidozei Na2CO3 8,4% -1ml/kgc sau in functie de

pH
◼ Combaterea hipoK-emiei cu KCl 7,4% - 1ml/kgc sau in functie
de ionograma – numai daca pacientul are diureza pastrata;
supradozarea are risc de aritmie cardiaca!!!
❑ Nutritie parenterala /gavaj

❑ Sondaj vezical

❑ Transfer in sectie Terapie intensiva

Diarei infectioase particulare
Diareile enterovirale
Familia Picornaviridae -Genuri virale Manifestări clinice
Enterovirusuri Variabilitate clinică
- polio- virusuri: 3 serotipuri
- non-polio virusuri: Coxsackie A (23 serotipuri),
Coxsackie B (6 serotipuri), ECHO (28 serotipuri)
- Alte enterovirusuri (5 serotipuri)
Rhinovirusuri Rinofaringite
Hepatovirusuri Hepatita virală A
Parechovirusuri Inf. respiratorii şi digestive
Kobuvirusuri Gastroenterite
•Virusuri ARN cu circulatie frecventa vara si toamna
•Sursa: persoane cu infectii simptomatice sau asimptomatice
•Receptivitate generala, mai mare la copii
•Transmitere:
➢Direct: prin maini murdare
➢Indirect: ingestie apa/alimente contaminate
•Imunitate specifica de tip (frecvent dupa infectii inaparente sau fruste)
Diarei enterovirale
◼ Imbolnavirile pot fi izolate sau pot evolua epidemic
◼ Se pot asocia manifestari extradigestive
◼ Diagnostic etiologic
❑ Utilitate clinica redusa

❑ Necesar in studii epidemiologice si in forme severe

❑ Metode directe: PCR, culturi celulare

indirect: identificarea si titrarea anticorpilor EV

◼ Tratament:
❑ nu exista medicatie antivirala specifica

❑ Masuri simptomatice, ingrijiri de nursing

❑ NU ANTIBIOTICE!
 Gastroenterita acuta cu rotavirus
◼ Genom ARN; prezinta proteine cu rol de enterotoxine
◼ Mecanism patogenic: digestia incompleta a carbohidratilor
care se acumuleaza in lumenul intestinal, antreneaza
malabsorbtie si inhiba resorbtia apei.
◼ Cea mai frecventa cauza de diaree la copii, in spital si in
comunitate
◼ Manifestari clinice: febra, varsaturi, diaree, dureri
abdominale, inapetenta, deshidratare
◼ Tratament: simptomatic, rehidratare
◼ Preventie: vaccin viu atenuat recomandat sugarilor
❑ administrat oral, 2 doze (2-4luni) sau 3 doze (2-4-6 luni)
❑ Eficienta pentru prevenirea gastroenteritelor: 74-87%

❑ NU ANTIBIOTICE!
 Gastroenterita cu Norovirusuri
◼ Epidemiologie:
❑ 68-80% dintre epidemiile de gastroenterită din țarile

industrializate, mai ales la persoane care primesc îngrijiri

la domiciliu și cu imunodepresii.
❑ poate apare în orice anotimp, dar mai frecvent iarna, mai
ales la copiii mari (70% între 11 și 16 ani).
❑ asociata cu "răul de mare“; 9 din 21 epidemii
gastroenteritice apărute pe vasele de croazieră sunt
cauzate de Norovirusuri →"virusului vaselor de croazieră".
◼ Mecanism patogenic citopatic, cu leziunea celulelor
epiteliale de la nivelul vilozitatilor intestinale
◼ Incubația: 1-2 zile
◼ Manifestări clinice (durata de 1-3 zile): diareea apoasă,
greață, vărsături, crampe abdominale, subfebrilitate,
cefalee, mialgii,
◼ Nu este disponibil un vaccin eficient
 Colita cu Clostridium difficile (pseudomembranoasa)
◼ Clostridium difficile: BGP anaerob, comensal al tubului
digestiv, care devine patogen in anumite conditii, mai ales
dupa tratamente antibiotice
Numai tulpinile toxigene determina diaree!
◼ Epidemiologie
❑ Nosocomială: debutul simptomelor > 48 ore de la internare,

pe parcursul internării și 28 de zile după externare

❑ Comunitară: debutul simptomelor > 8 săptămâni de la

externare
❑ Nedeterminabilă: debutul simptomelor intre 4-8săptămâni
de la externare
ICD: Criterii de diagnostic
A. Epidemiologic:
➢ Nozocomiala: diaree aparuta dupa >48 ore de la internare /
spitalizari in ultimele 30 de zile
➢ Comunitara: tratament recent cu antibiotice/antisecretorii gastrice
B. Clinic - Tablouri clinice compatibile ICD
➢ 1.diaree: scaune de consistență diminuată și cu frecvență crescută
➢ 2. ileus: vărsături și constipație asociate unei imagini radiologice de
distensie enterală
➢ 3. megacolon toxic: evidențierea radiologică a distensiei colonice
și semne de sepsis sever
C. Laborator
➢ Test screening : detectarea enzimei GT (glutamat dehidrogenaza) –
•avantaj: sensibilitate↑

•dezavantaje: specificitate↓; nu diferentiaza tulp. toxigene/ netoxigene

➢ Teste imunoenzimatice pentru detectare tox. A/ B (ELISA, ELFA)

➢ PCR-RT pentru detectarea toxinelor (tcdB, tcdA, toxina binara)
Clasificarea Epidemiologica a ICD
□ ICD asociată asistenței medicale:
❑ debut în spital după minim 48 de ore de la internare SAU
❑ debut în spital în primele 48 de ore la un pacient care a fost

spitalizat în urmă cu mai puţin de 4 săptamâni SAU

❑ debut la domiciliu la mai puţin de 4 săptămâni de la externarea

dintr-un spital)
O Din spitalul raportor
O Unităti de îngrijire cronici/varstnici
O Din alt spital
O Alte tipuri de îngrijiri medicale
□ ICD comunitară: cu debut la domiciliu la mai mult de 12 săptamâni de
la ultima externare sau cu debut în spital în primele 48 de ore de la
internare
□ ICD nedeterminată: debut la domiciliu după 4-12 săptamâni de la
externare
 Scorul prognostic ATLAS
0 pct 1 pct 2 pct
Vârsta/ Age (ani) <60 60-79 ≥80
Temperatura ≤37,5°C 37,6-38,5°C ≥38,6°C
Nr. Leucocite (/mm3) <16000 16-25000 >25000
Albumina (g/dl) >3,5 2,6-3,5 ≤2,5
Antibiotic Sistemic concomitent cu DCD NU - DA
ICD: Tratament
◼ Izolare in spital
◼ Raportare epidemiologica
◼ Asigurarea masurilor de prevenire a transmiterii
intraspitalicesti
◼ Rehidratare orala +/- parenterala
◼ Corectarea hipoproteinemiei (<3g/dl): albumina umana iv
❑ ! Reactii alergice
◼ Antibiotic:
Metronidazol po -primul episod
Vancomicina po - esec al tratamentului initial sau recadere
Fidaxomicina – noua optiune (indisponibila inca in Romania)
◼ Chirurgical- megacolon toxic, ileus
◼ Transplant microbiom intestinal – esec al tratamentului
antibiotic
Q1
◼ Care dintre elementele urmatoare caracterizeaza
deshidratarea de gradul II ?

a. Senzatia de sete
b. Tahicardie
c. Hipotensiune arteriala
d. Anurie
Q3

◼ Calculati scorul MEWS la un pacient care se

prezinta febril 40,2˚C, este agitat confuz, cu
FR 26/min , FC 120/min TA 85/50mmHg si
diureza conservata.
◼ Care este semnificatia acestui scor din punct
de vedere al nursingului?
 Holera
Definitie: boala infectioasa acuta intestinala, produsa de vibrionul
holeric,caracterizata clinic prin diaree profuza, apoasa,
varsaturi, crampe musculare, deshidratare masiva cu colaps si
inalt potential letal
Epidemiologie: boala cu declarare obligatorie de urgenta
◼ Sursa de infectie: omul bolnav si purtatorii de vibrion

◼ Transmiterea: fecal-oral

◼ Contagiozitate crescuta, mai ales pentru biotipul El Tor

◼ Receptivitate generala (mai mare la copii)

◼ Imunitate predominant locala, mediata de IgAs – posibile

reinfectii
◼ Tipuri de epidemii: de contact, hidrice sau alimentare
 Holera
Etiologie: Vibrionul holeric: BGN, incurbat, mobil (flagel
terminal), aerob, cultivabil pe medii alcaline
➢ echipament antigenic: Ag O, AgH;

➢ enterotoxina foarte puternica - adera la epiteliul intestinal si

activeaza enzima adenilat ciclaza → ↑ secretia de Na+ si Cl- in
lumenul intestinal, concomitent cu trecerea pasiva a H2O
Incubatie medie 3 zile (4ore- 7 zile)
Tablou clinic (perioada de stare - forma tipica):
➢ scaune nefetide, apoase, cu mici flocoane de epiteliu descuamat
(“spalatura de orez”), eliminate in jet, fara tenesme, foarte
frecvente (20-50/zi)
 Holera: Criterii de diagnostic
1. Epidemiologic: calatorii in zone endemice/ epidemice,
contact cu bolnav/ purtator
2. Clinic: diaree afebrila+ scaune riziforme + deshidratare
rapida
3. Bacteriologic (recoltare din saun sau varsatura pe mediu de
transport Cary-Blair):
Cultura pe mediu cu apa peptonata (pH 9,2); dupa 5-8 ore:
Ex. Microscopic cu contrast de faza: bacili flagelati, mobili;
tratarea cu ser specific infiba mobilitatea
Cultura pe medii diferentiale: TCBS (colonii galbene)
Determinarea ac. nucleic al v. holeric: PCREvidentierea Ac
aglutinanti (apar dupa 4-6 zile de boala, persista la purtatori)
Diagnostic diferential: TIA, DAI severe (bacteriene, virale,
parazitare), intoxicatii cu ciuperci
Elemente particulare de nursing in holera
◼ Internare obligatorie si izolare
◼ Recolteaza probe biologice pentru diagnostic inaintea
administrarii antibioticului: coprocultura, lichid de varsatura
◼ Monitorizeaza functiilor vitale

◼ Monitorizeaza starea de hidratare + bilant hidric

◼ Asigura hidratarea de urgenta

Forme usoare si medii: cu SRO-OMS pe cale orala sau pe
sonda nazo-gastrica care sa inlocuiasca pierderile in 2 ore
Forme severe: cu solutie Ringer lactat: primele 15’- 40%;
restul de 60% in 2-4 ore; se continua rehidratarea po pana la
normalizarea scaunelor
Criterii de alarma: scaderea TA, oligurie/ anurie, alterarea starii
de constienta
 Holera: profilaxie
◼ Masuri generale: igiena
◼ Profilaxie specifica: vaccinare
❑ Protectie de scurta durata (6 luni)

❑ Nu previne aparitia starii de purtator

❑ Greu de tolerat (reactogen)

◼ Chimioprofilaxie la contactii bolnavilor sau purtatorilor:

Tetraciclina 2g/zi X 3z
◼ Masuri administrative
❑ Anuntarea de urgenta a autoritatilor sanitare pentru orice
suspiciune de holera
❑ Internarea obligatorie a bolnavilor, suspectilor, purtatorilor si
contactilor de holera pana la obtinerea coproculturilor negative
pentru v. holeric
 Dizenteria bacilara (Shigeloza)
Definitie: boala diareica infectioasa acuta, contagioasa, cu
potential de cronicizare, produsa de Shigella sp.,
caracterizata prin febra, tenesme si scaune afecaloide
muco-pio-sanguinolente
Epidemiologie: raportare obligatorie numerica
◼ Cauzeaza > 0,5 mil decese anual in lume
◼ Sursa de infectie: bolnavi si purtatori de shigele
◼ Transmiterea: fecal-orala, directa sau indirecta
◼ Receptivitate generala (mai mare la copii)
◼ Imunitate postinfectioasa scurta, specifica de tip
◼ Tipuri de imbolnaviri: cazuri izolate sau epidemii
 Dizenteria: tablou clinic
◼ Incubatie: 1-7 zile
◼ Debut: febra inalta, dureri abdominale difuze, diaree
apoasa
◼ Perioada de stare: diaree muco-(pio)-sanghinolenta,
scaune afecaloide; colici abdominale si tenesme
La copilul mic: meningism, confuzie, letargie, convulsii
(cauzate de tulburarile electrolitice, hipoglicemie)
◼ Complicatii
❑ Locale: prolaps rectal, invaginatie intestinala, rectita

❑ La distanta: artropatia dizenterica, sd. Reiter (artro-

uretro-conjunctival)
❑ Generale: bacteriemie, sepsis, sd. hemolitic uremic
 Dizenteria: criterii de diagnostic
◼ Epidemiologic
◼ Clinic: febra+ tenesme+ colici+ scaune mps
◼ Bacteriologic:
❑ Coproculturi pe medii de imbogatire, apoi pe medii selective
Etiologie:Shigellele- BGN, imobili, lactozo-negativi; 4 grupuri
A: Sh. Dysenteriae (10 serotipuri)
B: Sh flexneri (6 serotipuri)
C: Sh boydii (15 serotipuri)
D: Sh sonnei (1 serotip)
Examene nespecifice (orientative): coprocitograma, HLG
Diagnostic diferential:
❑ Alte DAI (E. coli, Salmonlla, Amoebiaza)
❑ Cauze de rectoragie: hemoroizi, RCUH, B. Crohn, neoplazii
colo-rectale, invaginatia intestinala la sugar
 Dizenterie: tratament, profilaxie

Tratament
◼ Igieno-dietetic

◼ Simptomatic (solutii de rehidratare, antipiretice)

❑ !Nu antispastice, antiperistaltice – risc de megalocolon

toxic
◼ Etiologic- antibiotice

❑ In functie de sensibilitate si varsta: Cef3, aminopeniciline,

quinolone, TMP-SMX, Te, Furazolidon
Profilaxie: supravegherea epidemiologica activa, controlul
periodic la angajare in sectoarele cu risc, controlul apei
potabile
 Salmonelozele
◼ Etiologie: BGN nesporulati, aerobi, mobili
◼ Epidemiologie: > 2000 de serotipuri
❑ Tifoidice

❑ Nontifoidice (99,5% dintre izolate)

Sursa de infectie: umana si animala

Calea de transmitere: fecal-orala
Tipuri de imbolnaviri: izolate sau epidemice
◼ Spectru clinic
❑ Gastro-enterocolite

❑ Toxiinfectii alimentare

❑ Infectii diseminate de tip septicemic sau tifoidic

 Febra tifoida
Definitie: infectie sistemica, specific umana, produsa de
Salmonella typhi, caracterizata prin febra, stare tifica, tulburari
de tranzit, modificari cutanate, splenomegalie, cu evolutie
severa, potential letala in absenta tratamentului
Etiologie: S. Typhy - BGN, nesporulat, mobil, flagelat
3 antigene: O, H, Vi ; endotoxina
Epidemiologie: raportare obligatorie numerica
◼ Sursa de infectie: bolnavi si purtatori de S.typhi

◼ Transmiterea: fecal-orala, directa sau indirecta

◼ Receptivitate generala

◼ Imunitate postinfectioasa relativa, neprotectiva

◼ Risc de imbolnavire crescut: hipoaciditatea gastrica, infectia

HIV, drepanocitoza
 Febra tifoida: tablou clinic
Incubatie 10-14 zile
Perioada de invazie (5-7z ): debut insidios, febra progresiva (pana
la 400C), cefalee, insomnie, anorexie
Perioada de stare (fara tratament 2-3 saptamani)
◼ Sd febril: febra neregulata, remitenta, intermitenta

◼ Stare “tifica”: apatie, obnubilare, delir, miscari carfologice

◼ Sd. cutanat (10-50%): macule roz, rare, pe abdomen, flancuri,

baza toracelui (embolii in limfaticele cutanate)
◼ Sd. digestiv; anorexie, greturi, varsaturi

❑ Modificari de tranzit (constipatie sau diaree)

❑ Meteorism abdominal

❑ Ulceratii ale mucoasei orale (Angina Duguet )

❑ Splenomegalie (+50% hepatomegalie)

◼ Sd. cardiovascular: hipotensiune, zgomote cardiace asurzite,

puls bradicardic, discordant cu febra
Evolutia febrei in febra tifoida

www.henriettesherbal.com
Pete lenticulare in febra tifoida

www.merck.com
 Febra tifoida: complicatii
Digestive
◼ Hemoragia intestinala- apare intre ziua 10-16 prin
ulcerarea unui vas sau capilarita toxica
Febra scade brusc, tahicardie, paloare, hipotensiune,
extremitati reci, sete, melena
◼ Perforatia intestinala- apare in saptamanile 3-4,
manifestata prin semne de abdomen acut
! Particularitate in formele grave : peritonita astenica
Cardiovasculare: miocardita, tromboflebita
Neurologice: encefalita, meningita, poliradiculonevrita
Diseminari (abcese) osteo-articulare, splenice, etc (rare)
Cronicizare: purtatori biliari, urinari, intestinali
 Febra tifoida: criterii de diagnostic
1.Epidemiologic
2. Clinic: febra prelungita+ stare tifica+ sd. digestiv+
cardiovascular+ rozeole tifice
3. Microbiologic
a. Izolare din hemoculturi (+90% in prima saptamana),
meduloculturi, coproculturi, uroculturi, culturi din petele
lenticulare
b. Reactii serologice
Examene nespecifice: leucopenie cu limfocitoza,
aneozinofilie, anemie; VSH normal (creste in complicatii)
Diagnostic diferential: septicemii, endocardite, tuberculoza,
malarie, MNI, leptospiroza, neoplazii; apendicita,
colecistita, nefrita, pleurezia, encefalita, meningita
 Febra tifoida: tratament

Etiologic – antibiotice 10-14 zile

➢ Forme usoare: Ciprofloxacina po, Cloramfenicol,

Amoxicilina, Cotrimoxazol
➢ Forme severe: Ciprofloxacina iv, Ceftriaxona iv

! ABG; !!! Reactia Herzheimer

Tratamente asociate, in functie de gravitate si complicatii

➢ Corticosteroizi in formele hipertoxice, r. Herzheimer
➢ Transfuzii in hemoragii
➢ Chirurgical in perforatii
 Elemente particulare de nursing in febra tifoida
◼ Declarare obligatorie
◼ Izolare, internare obligatorie pe durata febrei + 21 z ulterior
➢ Criterii de externare: 3 coproculturi negative (interval 24 ore) dupa min 48
ore de la incheierea ATB
◼ Suport educational si emotional pentru pacient si apartinatori
◼ Regim hidro-lacto-zaharat; hiposodat in cazul corticoterapiei
◼ Recoltare produselor biologice inaintea inceperii antibioticelor:
coproculturi, hemoculturi, uroculturi
◼ Testarea/supravegherea reactiilor alergice la antibiotice
◼ Monitorizarea tratamentului
➢ Clinic: febra, TA, pulsul, FR, tranzitul intestinal, diureza,

starea abdomenului, tegumentelor, neuro-psihica

➢ Biologic: HLG

➢ Evaluarea eficientei tratamentului: coproculturi, uroculturi la

sfarsitul tratamentului
Criterii de alarma: semne de abdomen acut sau criterii de sepsis
 Febra tifoida: profilaxie
◼ Masuri generale: supravegherea surselor de apa,
controlul periodic la angajare in sectoarele cu risc,
respectarea masurilor de igiena
◼ Imunizarea activa: vaccinarea persoanelor care
calatoresc in zone endemice, in caz de dezastre
(inundatii), in colectivitati expuse
◼ Izolarea suspectilor si bolnavilor in spital
◼ Ancheta epidemiologica pentru fiecare caz diagnosticat
◼ Diagnosticul si tratamentul antibiotic al purtatorilor cronici
Colecistectomie la purtatorii biliari
 Toxiinfectiile alimentare
◼ Definitie: boli digestive tip gastro-enterite acute produse
prin consumul de alimente contaminate cu diverse specii de
bacterii sau cu toxinele lor
◼ Etiologie (Romania)
❑ Salmonella (30-60%)
❑ Stafilococi enterotoxigeni (20-30%)
❑ Proteus sp.
❑ E. coli sp.
Patogenie - identificate 3 mecanisme:
1. Ingestia odata cu alimentul a unei cantitati mari de germeni
invazivi (Salmonella sp., Campylobacter sp.)
2. Ingestia alimentului cu toxina preformata (S. aureus, B.
cereus, C. botullinum)
3. Elaborarea de toxina la nivelul tubului digestiv de catre
bacteriile ingerate cu alimentul (E. coli, Shigella sp.)
Toxiinfectiile alimentare
Epidemiologie
◼ Surse de infectie: animale si om

❑ 36% carne

◼ C. perfringens

◼ Campylobacter spp.

◼ Salmonella spp.

◼ E. coli

❑ 34% oua: Salmonella spp.

❑ 18% lapte: Campylobacter spp, Salmonella spp.

◼ Cale de transmitere: alimentele contaminate de la origine,

in cursul manipularii, depozitarii sau consumarii
◼ Receptivitate generala, nu lasa imunitate
 Particularitati etiologice ale TIA
Incubatie Sursa Clinic Evolutie
Stafilococ 30’-6 ore lapte, branzeturi sarate, brusc: greturi, autolimitanta
preparate cu smantana, carne varsaturi (24-36 ore)
incorect refrigerata, ! De obicei in
contaminare in timpul afebrilitate
manipularii
Salmonella 8-48 ore carne de pui, oua, derivate brusc: greturi, Autolimitanta
sau produse din oua colici abdom., 2-5 zile) la IC
varsaturi, scaune Severa la ID
apoase, febra

B.cereus *scurta alimente cu toxina Afebrilitate

** lunga preformata: cereale (orez *sd. Emetizant
fiert), lapte si derivate **Sd. diareic
Cl. alimente contaminate (carne afebrilitate, Exotoxina
Perfringens reincalzita, pui) diaree apoasa, eliberata de
mai putin germenul
greturi, varsaturi multiplicat in
intestinul subtire
IC: imunocompetent; ID: imunodeprimat
 Toxiinfectiile alimentare: diagnostic
◼ Epidemiologic
◼ Clinic: incubatie scurta, debut brusc, gastroenterita sau
simptome neurologice
◼ Etiologic
❑ Izolarea germenilor prin cultura din varsaturi, scaun,

alimentul incriminat si/sau de la persoana care a manipulat

alimentul
❑ Evidentierea enterotoxinei (S. aureus, B. cereus)

◼ Diagnostic diferential
❑ Intoxicatii alimentare (ciuperci necomestibile, anumite

tipuri de fasole)
❑ Substante toxice din alimente
Toxiinfectiile alimentare: tratament
◼ Rehidratarea si mentinerea echilibrului electrolitic - primeaza in
atitudinea terapeutica
◼ Tratamentul simptomatic al varsaturilor prsistente – antiemetice
Rehidratarea si simptomaticele sunt suficiente in TIA cu mecanism
toxinic!
◼ Antibioticele
❑ In principiu contraindicate in formele usoare si medii, la
imunocompetenti
❑ In TIA cu salmonele nu scurteaza durata bolii dar pot prelungi
starea de portaj
❑ Se administreaza la bolnavi cu risc de invazie sistemica sau
de complicatii: sugari < 3 luni, copii cu boli digestive cronice,
imunodeprimati
❑ Se aleg in functie de sensibilitatea tulpinii izolate
 Toxiinfectiile alimentare: profilaxie (CDC)

1. Alegeti numai alimente preparate in conditii de siguranta

2. Preparati termic complet alimentele
3. Consumati imediat alimentele preparate
4. Depozitati corect alimentele
5. Reincalziti alimentele la temperatura suficienta
6. Evitati contactul alimentelor crude cu cele preparate
7. Spalati-va pe maini repetat si corect
8. Pastrati suprafetele curate in bucatarie
9. Protejati alimentele de insecte, rozatoare si animale
10. Folositi numai apa sigur potabila
Botulismul
Definitie: boala toxica neuroparalitica produsa de toxina bacilului
Clostridium botulinicum
Epidemiologie - declarare obligatorie
◼ Raspandire: ubiquitar
◼ Mod de transmitere – contaminare
1. Exogena indirecta: ingestia alimentelor cu spori preformati
directa: plagi contaminate cu spori
2. Endogena: ingestia sporilor si producerea toxinei in situ
(predominant sugari)
3. Bioterorism
Etiologie: Clostridium botulinum: bacil gram pozitiv, anaerob,
prezent in sol, tractul digestiv al unor animale
◼ Supravietuieste sub forma de spori rezistenti, termostabili (1000C)
◼ 7 neurotoxine, cu proprietati identice: A, B, C, D, E, F, G
◼ Botulismul la om este dat de toxinele A, B, E si F
Botulismul: tablou clinic
Incubatie medie: 12- 72 ore (2 ore- 10 zile)
Debut: brusc (1/3 cazuri) cu tulburari digestive (grata, varsaturi,
dureri abdominale, diaree) sau progresiv cu tulburari de vedere
(diplopie)
Perioada de stare: evolueaza in afebrilitate
◼ 4D: disfagie, disartrie, disfonie, diplopie
◼ Semne oculare: ptoza palpebrala, midriaza bilaterala areactiva,
tulburari de acomodare, diplopie
◼ Semne neurologice: paralizii bilaterale simetrice ale nervilor
cranieni, membrelor, musculaturii respiratorii → insuficienta
respiratorie
◼ Uscaciunea mucoaselor digestive (disfagie, constipatie),
urovezicale (disurie, retentie de urina), oftalmice
◼ Semne cardio-vasculare: hipoTA, tulburari de ritm cardiac
Evolutie: regresiunea semnelor clinice in ordine inversa aparitiei
 www.chemsoc.org
www.itfnoroloji.org/kas/.jpg

biology.clc.uc.edu

B
O chip.med.nyu.edu/.../botulism_images/infant.jpg
T
U
L
I
S
M
U
www.ispmz.ch L
Botulismul: criterii de diagnostic
Epidemiologic: consum de alimente conservate in gospodarie,
cazuri similare la comeseni, consum de miere de albine (sugar),
consum parenteral de droguri
Clinic:
◼ Paralizii ale nervilor cranieni, simetrice
◼ Afebrilitate
◼ Constienta normala
Bacteriologic:
◼ izolarea Cl. botulinum pe medii anaerobe din fecale, varsaturi,
alimente, continutul plagilor
◼ izolarea toxinei (din ser, scaune, alimente) prin teste ELISA,
hidroliza in gel
◼ Identificarea toxinei prin tehnici moleculare: polymerase chain
reaction (PCR)
Diagnostic diferential: poliomielita, intoxicatii chimice, boli
neurologice
Botulismul: tratament
◼ Nu necesita izolare
◼ Tratament de sustinere (respirator, cardiac, nutritiv) uneori
necesara terapia intensiva – in forme severe, cu paralizii
extinse la nivelul muschilor respiratori
◼ Tratament patogenic antagonist al toxinei la nivelul jonctiunii
neuromusculare: clorhidrat guanidina (15-30mg/zi)
◼ Seroterapie (previne fixarea toxinei) cu antitoxina trivalenta
ABE (20-50 ml/24 ore la adult)
❑ Necesita desensibilizare prealabila

❑ De preferat cat mai precoce, dar este indicata in orice etapa

a bolii (toxina poate persista in ser ~ 30 zile)
❑ se poate repeta, pana la oprirea progresiei simptomelor

◼ Antibiotice: in caz de suprainfectii dovedite

Elemente particulare de nursing in botulism
◼ Declarare obligatorie
◼ Internare obligatorie
◼ Suport emotional si educational pentru pacient si apartinatori
◼ Recolteaza o proba de ser pt. determinarea tipului de toxina
◼ Monitorizarea functiilor vitale, cu atentie deosebita asupra
statusului neurologic si evolutia paraliziilor
◼ Monitorizeaza tranzitul intestinal; combate constipatia cu
supozitoare cu glicerina, clisme
◼ Sondaj vezical in cazul parezei vezicale
◼ Regim hidro-lacto-zaharat, eventual sonda nazo-gastrica
◼ Alimentatie parenterala in cazul paraliziei valului
◼ Seroterapie de urgenta – ! desensibilizare
◼ Transfer in sectia Terapie Intensiva in cazul complicatiilor
Criterii de alarma: progresia paraliziilor, tulburari respiratorii
Toxina botulinica
Utilizari ale toxinei (Botox- toxina tip A)
◼ Terapeutice: combaterea spasmelor musculare: blefarospasm,
torticolis

◼ Cosmetologie:

•reducerea ridurilor
•hiperhidroza

www.fitnesstrainerworld.com
Q1
◼ Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la dizenterie sunt
adevarate
a. este o diaree secundara invaziei mucoasei intestinale de catre
Shigella spp.
b. Infectia este defavorizata de lipsa de igiena, aglomeratie,
statusul social scazut
c. In perioada de stare sunt caracteristice scaunele muco-pio-
sanghinolente si tenesmele rectale
d. Profilaxia specifica se bazeaza pe administrarea unui vaccin,
obligatoriu in Romania
Q2

◼ Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la botulism sunt

adevarate
a. Este o suferinta neuroparalitica determinata de Clostridium
botulinum
b. Boala apare prin ingestia de spori sau de toxina preformata
c. Boala evolueaza endemo-epidemic in Europa
d. Tratamentul se bazeaza pe administrarea de antitoxina
botulinica polivalenta
Q2
◼ Care dintre urmatoarele caracterizeaza
deshidratarea gradul I
a. Pierderea lichidiana <5% din greutatea
corporala
b. Senzatia de sete
c. Pliul cutanat “lenes”
d. Socul hipovolemic