Tema 2: Clasificarea afectiunilor mucoasei bucale.

Trauma mecanica bucala: tabloul clinic, diagnosticul

pozitiv si diferential, tratamentul. Leziunile chimice ale mucoasei bucale: tabloul clinic, diagnosticul
pozitiv si diferential, tratamentul
1.

Principiiile de sistematizare in clasificarea afectiunilor mucoasei bucale (dupa OMS, IMSM, M.

Gafar si C. Andreescu, E. Borovski, A. Maskilleison):
Dupa OMS:
K12 - Afeciuni si stomatite nrudite (cu excepia sancrului dur).
- Gingivostomatita streptococica
- Angina herpetica
- Piostomatita
- Alergie
- Candidoza
- Gripa
- Micoze
- Lichen rou
- Afte episodice
- Stomatite medicamentoase
- Stomatite ulcero-necrotice
- Stomatite Fuzospirilare
- Stomatite micotice
- Stomatite veziculare in febre acute
- Stomatite virale
K12.0 Afte bucale recidivante
Afte Miculicz
Leziuni ulcero-aftoase recidivante
Stomatite aftoase cicatrizanta
K12.02 Stomatita herpetiforma
K12.03 Aftoza Bednar
K12.04 - Ulceraii traumatice cu excepia celor localizate pe limba
K12.08 Alte afte bucale recidivante precizate si neprecizate
K12.1 Alte forme de stomatite
K12.11 Stomatite geografice
K12.12 Stomatite protetice
K12.13 Hiperplazia polipoasa a palatului
K12.14 Stomatite de contact
K13.20 Leucoplazia ediopatica
K13.21 Leucoplazia tabagica
K13.22 Eritroplazia
K13.23 Leucoedem
K13.24 Leucocheratoza micotinica a palatului
K13.3 Tricholeucoplazia
K13.4 Granuloame si leziuni pseudogranumatoase ale mucoasei a cavitii bucale
K13.40 Granuloame piogene
K13.41 Granuloame euzenofile ale mucoasei cavitii bucale
K13.42 Xnatome verucoase
K13.6 Hiperplazia inflamatorie a mucoasei cavitii bucale
K13.7 Leziunile mucoase ale cavitii bucale de alta origine si neprecizate
K13.70 Mielanoplazii, mielanoza fumatorilor, pigmentatia melaninica exagerbata
K13.71 Fistulele bucale
K13.72 Pigmentatia mucoasei bucale
K13.73 Mucinoze orale
K13.78 Alte Stomatite
K14 Maladiile limbii
K14.0 Abces lingual
K14.01 Ulcer traumatic
K14.08 Alte glosite precizate
K14.1 Limba geografic, glosiga exfoliativa, marginala, glosita migratoare benign
K14.2 Glosita losanica mediana
K14.3 Hipertrofia papilelor linguale
K14.30 Limba ncrcat
K14.31 Limba neagr cu excepia limbii negre piloase
K14.32 Hipertrofia papilelor foliate
K14.38 Alte hipertrofii ale palilelor, limba neagr in cazul administrrii antibioticelor
K14.4 Atrofia papilelor linguale
K14.42 Glosite atrofice
K14.5 Limba plicaturala
Fisurata
Scrotala
Striat
K14.6 Glasodenie

K14.60 Glosopiroza (limba fierbinte)

K14.61 Glosodenie (limba dureroasa)
K14.80 Limba crenelata
K14.81 Hipertrofia limbii
K14.82 Atrofia limbii, hemiatrofia limbii
Clasificarea dupa Gafar si Andreescu
I.
Gingivostomatita eritematoasa (eritemato-pultacee, catarala)
a. Dupa evoluia inflamaiei:
Eritem simplu
Eritem cu alterri epidermice
Eritemul cu eroziuni ale epidermului
b. Dupa etiologie, cauze generale:
Hormonale (pubertate, sarcina, menopauza)
Febre eruptive,
Boli renale (nefrite azotemice, pielonefrite)
Boli hepatice (hepatite cronice, crize hepatice)
Boli digestive (dispepsii)
c. Forme clinice
Gingivita eritematoasa
Gingivita hiperplazica
Stomatita eritematoasa
II.
Stomatite
a. Stomatite veziculoase:
Herpesul
Gingivo-stomatita herpetica
Herpes (zona) Zoster
Varicela
b. Stomatite veziculo-pustuloase (aftoase)
Aftele banale cronice recidivante
Stomatita aftoasa
Stomatita aftoasa acut
Febra aftoasa
Stomatita aftoasa
c. Stomatita buloasa:
Pemfigusul vulgar
d. Gingivostomatita ulcero-necrotica
e. Intoxicaiile cronice cu metale si metaloizi si manifestrile lor bucale:
intoxicaie cronica cu plumb
Intoxicaie cu mercur
Intoxicaie cu bismut
Stomatita bismutica
f. Stomatita prin carente vitaminice
g. Manifestri bucale ale leucozelor
Leucemia acut
Leucemia cronica
Agranulocitoz
h. Manifestrile bucale in anemii
i. Manifestrile bucale in febre eruptive:
Rujeola
Rubeola
Scarlatina
j. Stomatite micotice
k. Afectiuni cronice ale mucoasei cavitii bucale
Leucoplazie
Eritroplazie
Lichen plan
l. Glosite
Limba neagr (pastoasa, limba viloasa)
Limba geografic (glosita exfoliativa marginala)
Limba plicata (limba scrotala)
Glosita romboidala mediana
Dupa factorul de etiologie sau patogenie, Borovski si Maskilleison:
I.
Leziuni traumatice cauzate de agenti mecanici, termici, actinici, de intemperii (cheilita
meteorologica, fisuri ale buzelor), de agenti chimici. Forma de manifestare: hiperemie, eroziune,
ulceratii, hiperkeratoze (leucoplachie)
II.
Boli infectioase:
A. Leziuni ale mucoasei bucale pe fondul unor boli infectioase acute ai cronice (rujeola, scarlatina,
varicela, tuberculoza, sifilis, lepra)
B. Boli infectioase si parazitare proprii mucoasei bucale si buzelor:

III.

IV.

V.
VI.
VII.

VIII.

IX.

Virotice (herpes, verucoza)

Fusoborelioza
Bacteriene (strepto si stafilococice, gonococice)
Micotice (candidoza, actinomicoza)
Boli alergice si toxicoalergice:
Stomatita, gingivita, glosita, cheilita alergica de contact (cu medicamentele, cu masele plastice
si cu alte materii de aplicatie stomatologica, cu coloranti, paste de dinti, elixire si alte substante
chimice ce vin in contact cu mucoasa bucala sau cu marginea rosie a buzelor precum si de la
expunere la raze UV)
Leziuni toxicoalergice fixate si extinse (cauzate de medicamente, alimente si alte alergene
cepatrund in organism pe diferite cai)
Dermatoze cu leziuni in mucoasa bucala de etiologie toxico-alergica (eritem exsudativ
polimorf, sindromul Stevens-Johnson, sindromul Lyell, vasculitele primare de sistem, inclusiv
sindromul Wagener)
Afectiuni cu component patogenic autoimun:
Stomatita aftoasa recidivanta, inclusiv aftele cicatrizante
Sindromul Behcet, inclusiv aftoza Touraine
Sindromul Sjogren
Dermatoze cu afectarea mucoasei bucale (pemfigus, pemfigoid, boala Duhring, lupus eritematos,
sclerodermie)
Reactie muco-dermala: lichenul rosu plan
Modificari ale mucoasei bucale in cadrul intoxicatiilor exogene
Modificari in mucoasa bucala si marginea rosie a buzelor in cadrul diferitelor organe, sisteme si
in cadrul tulburarilor de metabolism:
Patologie viscerala si disendocrinii
Carente votaminice
Hemopatii
Boli ale sistemului nervos
La gravide
Leziuni congenitale si tulburari genetice:
Nervi si displazii epiteliale, nervi vasculari, inclusiv sindromul Sturge-Weber, nevi verucosi si
melanine, chistul epidermoid, leziunea Fordyce, nevul spongios alb (leucoplazia moale, muscarea
obrazului), diskeratoza ereditara benigna intraepiteliala
Glosita plicata si romboidala
Cheilita glandulara
Dermatoze cu lezarea mucoasei bucale si labiale, epidermoliza buloasa, dermatita (cheilita) atopica,
psoriazis, ihtioza, boala lui Darie, sindromul Peutz-Jeghers-Touraine, paronichia ereditara,
displazia anhidrozica epiteliala
Leziuni precanceroase, tumori benigne si maligne:
Precanceroza obligata: boala Bowen, precancerul verucos, hiperkeratoza delimitata a marginii rosii
a buzelor, cheilita abraziva precanceroasa Manganotti
Precanceroza facultativa: leucoplazie, papilom keratinizat si papilomatoza, keratoacantom, corn
dermoid
Tumori benigne
Cancer

Dupa IMSM:
I.
Leziuni traumatice (mecanice, chimice, fizice), notamente: eritem, eroziune traumatica, ulcer,
leucoplazie, leucokeratoza nicotinica, cheilita actinica, leziuni chimice
II.
Leziuni infectioase:
Virotice (stomatita herpetica, zona zoster, febra, aftoasa, veruci virotice, gripa)
Stomatita ulcero-necrotica Vincent
Infectii bacteriene (stomatita streptococica, granulom piogen, piodermie sancriforma,
tuberculoza)
Boli venerice (sifilis, blenoragie)
Micoze (candidoza, actinomicoza)
III.
Leziuni alergice (edem Quincke, stomatita, cheilita si glosita alergice, stomatita, glosita si cheilita
medicamentoase, eritem exsudativ polimorf, stomatita aftoasa cronica recidivanta)
IV.
Modificari ale mucoasei bucale in cadrul intoxicatiilor exogene
V.
Modificari ale mucoasei bucale in cadrul unor leziuni de sistem si tulburari de metabolism
(hipo- si avitaminoze, boli ale tubului digestiv, sistemului cardio-vascular, sistemului sangvin,
nervos, colagenoze)
VI.
Modificari ale mucoasei bucale in cazul dermatozelor (pemfigus, dermatita herpetica Duhring,
lichen rosu plan, lupus eritematos)
VII.
Anomalii si leziuni independente ale limbii (plicata, romboidala, descuamativa)
VIII. Cheilite independente (granulara, exfoliativa)
IX.
Leziuni precanceroase (obligate si facultative) si tumori (benigne si maligne)

2. Numiti factorii etiologici si patogenici in evolutia traumelor mecanice bucale:

Factorii etiologici:
Traumele mecanice acute:
In timpul alimentarii (prin mucarea limbii, obrazului)
Deteriorare instrumentala (rar)
Traumele mecanice cronice (se intalneste mai frecvent):
Marginile transante ale dintilor
Puntile si protezele dentare amovibile
Tartrul dentar
Alimentele fierbinti si picante
Obiceiurile vicioase
In timpul interveniilor stomatologice (piesa, disc, freza, sonda, etc)
Dintre factorii iritanti pot fi protezele. Protezele totale transmit mucoasei forte masticatoare, mpiedica
autopurificarea cavitii bucale, ceea ce induce un dezechilibru in flora bucala, modifica sensibilitatea
receptorilor mucoasei bucale. Inflamaia mucoasei cmpului protetic poate fi considerat drept rezultat al ac iunii
unei serii de factori cauzali. Acetia se mpart in 2 grupuri:
Traumatici
Alergici
3. Tabloul clinic, diagnosticul pozitiv si diferential in traumele mecanice:
Tabloul clinic:
Traumele mecanice acute:
Sub forma de hematoame (hemoragie intratisulara cu epiteliu intact)
Eroziuni sau ulceratii
In caz de hematom, in locul traumatizarii apare durere temporara (de 1-3 zile), insa cand epiteliul este
lezat apare o eroziune dureroasa si ulcer cu infiltratie tisulara
Plaga se infecteaza si trece intr-un ulcer cu evolutie trenanta si rebela
Traumele mecanice cronice:
In dependenta de sediul leziunii (adica prezenta si absenta stratului submucos), varsta bolnavului,
infectia secundara, forta de actiune a iritantului
La cei varstnici procesul de regenerare este redus, se intalneste mai frecvent si cicatrizarea este lenta
Modificarile aparute in mucoasa un timp indelungat nu provoaca careva suferinte, insa deseori pacientii
au senzatii de disconfort, o durere usoara, tumefiere
Mai frecvent se instaleaza o inflamatie catarala, hiperemie, edem infiltrat, proliferatie
Procesul poate fi insotit de o exsudare (la inceput de tip seros, iar apoi purulent)
Evolutia procesului poate fi acuta sau cronica. Inflamatia acuta dureaza 10-14 zile si dupa suspendarea
excitantului, cedeaza.
Cand are loc supuratia mucoasei, straturile ei superficiale se dezagrega si erodeaza. Daca nu suprimam
factorul cauzal, se declanseaza o inflamatie cronica purulenta circumscrisa cu formarea unui focar,
constituit dintr-o masa purulenta. In consecinta apare un ulcer numit decubital
Sediul ulcerului decubital reprezinta locurile mai des supuse traumelor: mucoasa linguala, jugala la
nivelul de ocluzie dentara
Deobicei ulceratiile sunt dureroase in timpul alimentarii si vorbirii. Ele sunt unice
Persistenta indelungata duce la induratia marginilor si fundului ulceratiei
Marginile ulcerului sunt hiperemiate, dolore la palpare, fundul este acoperit cu detritus necrotic
Adancimea este diferita ajungand uneori pana la stratul muscular
Ganglionii limfatici regionali sunt mariti, mobili, durerosi la palpare
Ulceratiile traumatice se pot complica prin fusoborelioza sau candidoza, in caz de evolutie trenanta (2-3
luni si peste) ele pot maligniza
Diagnosticul pozitiv:
Traumele mecanice acute:
Diagnosticul nu prezinta dificultati, cauza se afla din vorbirea cu pacientul
Traumele mecanice cronice:
Examenul mucoasei releva inflamatie catarala (edem, hiperemie), deteriorarea ei (eroziuni, ulceratii),
modificari de tip proliferativ (hiperplazia papilelor si marginii gingivale), hiperplazia papilelor linguale
de tip papilomatos, hiperkeratinizarea (leucoplazia)
Diagnosticul diferential:
Deosebim ulceratia traumatica de:
Ulceratia canceroasa:
o Induratia mai evidenta a fundului si marginilor care frecvent keratinizeaza
o Inlaturarea iritantului nu este urmata de cicatrizare
o Histopatologic prezenta celulelor atipice

Ulceratia tuberculoasa:
o Margini subminate
o Baza granuloasa cu depuneri galbui pe fundul ei
o Dupa inlaturarea factorul cauzal nu cicatrizeaza
o La coloratia Zieh-Neelsen depistam bacilul Koch
Ulceratia sifilitica:
o Sancrul dur- infiltrat in jurul leziunii cu marginile si fundul neted
o Ganglionii limfatici mariti si indurati (adenopatie sifilitica)
o Depistarea treponemei palide
o Reactia Vassermann este pozitiva peste 3-4 saptamani de la momentul aparitiei ulceratiei
o Inlaturarea cauzei nu influenteaza la evolutia sancrului dur
Stomatita ulcero-necrotica Vincent:
o Depozit de nuanta verde-cenusie cu miros fetid
o In frotiu se gasesc multe spirochete si fusobacterii
Ulceratia trofica:
o Evolutie lenta
o Inflamatie oligosimptomatica
o Dereglari severe in starea generala a organismului (afectiuni ale sistemului CV)
o Factorul traumatizant poate fi minim, dupa inlaturarea cauzei nu cedeaza, decat cu tratament
general

4. Tratamentul si profilaxia in afectiunile traumatice:

Trauma mecanica acuta:
In cazul hematoamelor, eroziunilor si plagilor mici e suficient sa prelucram minutios mucoasa cu
antiseptice
Se recomanda gargarisme cu solutii antiseptice (permanganat de potasiu 1:5000, apa oxigenata 0,5% si
alte preparate care stimuleaza epitelizarea- vitamina A, ulei de maces)
Plagile profunde vor fi suturate
Trauma mecanica cronica:
Inltura iritantului,
Prelucrarea cu soluii antiseptice
Se prescrie splturi, gargarisme abundente
In cauza ulceraiilor dolore se aplica substane anestezice, esuturile necrotizante de pe fundul
ulceraiilor se nltura mecanic in prezenta anestezicelor sau cu ajutorul enzimelor proteolitici.
Se administreaz aplicaii de medicamente cu efect keratoplastic (vit A si E, ulei de mcies, liniment de
tezan, etc)
Se efectueaza asanarea cavitii bucale
Leziunile provocate de proteze dentare se manifesta sub forma de hiperemie, eroziuni sau ulceraii, care
dispar odata cu corecia protezei.
Cauterizarea este categoric contraindicata.
In caz de proteza
Excitarea slab ndelungat cu o protez imperfecta poate provoca modificri de tipul leucoplaziei
hipercheratoze. n alte cazuri iritratarea ndelungat cu marginea proteze duce la dezvoltarea fibromului lobular.
Iniial pare o eroziunea sau ulceraie superficial. Dac traumatiza rea nu este nlturat, atunci treptat n baza
ulceraii se formeaz esut fibros, crete un fibrom lobular o formaiune dura incolor de tip tumoral, n care
este implantata marginea protezei. n acest loc se formeaz o cut cu o ulceraie sau eroziune liniar.
Ulceraii a se epitelizeaza uor atunci cnd nu se folosesc protezele, revenirea la proteze c favorizeaz
recidivele. Pot aprea cteva cute paralele cu marginea protezelor. Fibromul Bobo la poate exista timpul de
civa ani. Tratatamentul const prin nlturarea unei pri din proteze sau suspendarea lor; peste 2-3 sptmni
fibromul se excizeaza si se confecioneaz una noua.
Iritarea cmpului protetic, mai frecvent pe maxil, poart denumirea de stomatita protetica (mbinarea factorilor
mecanici, chimici i infecioi). Ea se manifesta sub form de hiperemie difuza sau localizat nu mai njura
orificiu vor ducturilor glandelor salivare mici i n poriunea posterioar a palatului. La utilizarea ndelungat a
protezelor defectuase pe fondul hiperemiei difuze apare hiperplazia papilomatoasa suprafaa e moale granulara,
de-o culoare roie aprins. esut osos apofizele alviolara pe alocuri se resoarbe, marginea alveolar devin
moale, mobil mobil. Adesea concomitent se dezvolt cheilita angular. n declanarea acestei patologii n afar
de traumele cronice un anumit rol le revine fungilor Candida, care de regul sunt numeroi de proteze i mai
puin numeroi pe mucoasa cmpului protetica. Se poate declara o alergie ca rspuns la materia corpului protezei.
Tratamentul consta n nlocuirea proteze defectuas cu una calitative, n caz de candidoza este indicat tratament
antifun os. O deosebit importan n acest cadru i se acord ngrijirea corect a protezelor, care se vor cura cu
periua i pasta sau praf de dini. n timpul nopii protezele trebuia pstrat ea ntr-o soluie slab alcalin (soluia
2% de borax sau de bicarbonat de sodiu.
In caz de obiceiuri vicioase

Obiceiul de a musca sau suge obrazul, buza, mai rar limba este un fenomen nu att de a rar ntlnit ntre
neuropai, mai ales tinerii. Aceasta se poate produce incontient sau voluntar. Obiceiul de a muca permanent
mucoasa duce la o leziune cronica de tip deosebit localizat e linia ocluzala i sectoarele vecine ce se preteaza la
mucat. Mucoas se tumefiasa, are o nfiare alburie, macerata, Teas coama ta sub form de pe ce delimitate
sau sector sectoare mare extensia. Epiteliu descuamat uniform se aseamn cu nite franjuri prezentate de o
mulime de cordoane epiteliale mici, care imprima suprafee leziuni un aspect rugos. La rzuiete epiteliul afectat
se detaeaz uor. De obicei procesul decurge fr dureri. n cazurile grave apar eroziuni dolore.
5. Factorii etiologici si patogenici in evolutia leziunilor chimice:
Factorii etiologici:
Contactul mucoasei cu substante chimice de concentratie cauterizanta
In conditii de menaj, intreprinderi, traumatism eventual, cu scop de sinucidere, in timpul tratamentului
la medicul stomatolog
In urma contactului cu acizi, baze, pasta arsenioasa, acid carbolic, aldehida formica, nitrat de argint,
amestecul rezorcin-formalina, proteze din mase plastice subpolimerizate
6. Tabloul clinic, diagnosticul pozitiv si diferential in leziunile chimice:
Tabloul clinic:
Imediat apar dureri vii in locul de contact cu substanta agresiva
Manifestarea clinica depinde de natura substantei lezante, canititatea ei si durata actiunii
Arsurile provocate de acizi duc la dezvoltarea necrozei coagulationale, locul lezat se acopera cu
membrane indurate de o culoare bruna-rosietica (in cazul acidului sulfuric), fie galbuie (acidul azotic)
sau alb-cenusie (alti acizi). Membranele adera tenace la tesuturile subiacente si se prezinta situate pe un
fond de inflamatie a mucoasei, cu edem si hiperemie pronuntata
Arsurile cu baze produc necroza de colicvatie (umeda) a mucoasei- pelicule dure nu se formeaza, de
obicei tesuturile necrozate au o consistenta de piftie. Leziunea este mai profunda decat cea provocata de
acizi. Necroza poate atinge toate straturile mucoasei mai ales in regiunea gingiei si a palatului dur. Peste
cateva zile de la detasarea tesuturilor necrotizate apar eroziuni sau ulcere cu cicatrizare trenanta. In
cazuri usoare apare o inflamatie catarala
Diagnosticul pozitiv:
Diagnosticul diferential:
7. Tratamentul si profilaxia in afectiunile traumatice de provenienta chimica:
Traumele chimice acute:
Se inlatura de urgenta substanta agresiva de pe mucoasa
Daca contactul cu substanta chimica s-a produs in prezenta medicului, el imdiat spala cavitatea bucala
(gargarisme, clatituri) cu o solutie slaba de neutralizanti. Daca nu dispune de aceste substante, locul se
va spala cu apa, iar apoi se prepara solutia necesara
In cazul arsurilor cu acizi se foloseste apa cu sapun, apa de var 1%, oxid de magneziu cu apa, solutie
0,1% amoniac (15 picaturi la un pahar de apa)
Bazele se neutralizeaza cu o solutie de 0,5% de acid citric sau acetic (1/4 de lingurita de acid la un
pahar de apa)
Pentru a diminua absorbtia nitratului de argint, folosim solutia clorura de sodiu 2-3% sau solutia Lugol,
care formeaza compusi insolubili ai argintului
La arsuri cu fenol, mucoasa se prelucreaza cu etanol 50% sau ulei de ricin
Tratamentul ulterior al bolnavilor se va efectua ca si in cazul unui proces nespecific acut:
Se utilizeaza anestezice (1% de trimecaina, novocaina cu hexametilentetramina)
Clatirea gurii cu solutii slabe de antiseptice si medicamente, care accelereaza procesul de epitelizare
(solutie 1% de citrat cu ulei de piersica, vitaminele A si E, aevit, unguente cu metiluracil, cigerol)
Alimentatia neiritanta cu valoare calorica sporita, alimente pasate, reci (inghetata), polivitamine
In cazul cheloizilor se indica interventii chirurgicale