Sunteți pe pagina 1din 6

MINISTERUL SNTII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE

NICOLAE TESTEMIANU

Catedra de Chirurgie OMF pediatrica, Pedodoie i Ortodonie

REFERAT
LA TEMA : Candidomicozele la copii de diferite
varste. Tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.

Conducator :confereniar universitar, Spinei I.


Student: Birsan Mihai, gr. S1210
AFECTIUNILE MICOTICE

Cele mai frecvente micoze la copii sunt cele provocate de fungiile genului Candida
(monilia, oidium, endomyces). Fungiile din genul Candida sunt larg raspandite in
mediul inconjurator si permanent vegeteaza ca saprofite in cavitatea bucala si pe
piele. Dupa datele lui E. Mopo3 (1971) 97% din copiii sub 3 ani sunt purtatori ai
candidelor. La copii sunt depistate in cavitatea orala: Candida albicans (68,95%),
Candida pseudotropicalis (15,12%), Candida Krusei (10,46%), Candida tropicalis
(6,98%) (KypsucHlia H. B., 2001).

Candidoza bucal, cauzat n majoritatea cazurilor de Candida Albicans, afecteaz


preferential btrni, copii mici si purttorii de proteze dentare. Este cunoscut rolul
pe care l au n etiopatogenia bolii dezechilibrele florei bacteriene orale si deficitele
imunitare. SIDA, diabetul zaharat, antibioterapia incorect condus, corticoterapia
sau chimioterapia neoplasmelor pot initia infectia. Protezele dentare sunt medii de
multiplicare a fungului iar xerostomia (medicamentoas, din sindromul Goujerot-
Sjogren sau dup iradierea glandelor salivare) este legat de formele atrofice ale
afectiunii, nefiind asociat cu pseudomembrane albe.

Ca forme clinice se descriu:

1. Candidoza pseudomembranoas este cea mai recunoscut datorit plcilor


albe cu aspect brnzos ce acoper| mucoasa (pseudomembrane).

2. Candidoza atrofic cu variantele ei: a) stomatita de protez, b) glosita


romboidal median, c) eritroplazia palatin care corespunde deseori glositei
romboidale si d) cheilita angular (perlesul).

3. Candidoza hiperplazic este rar si usor de confundat cu leucoplazia, datorit


faptului c plcile albe sunt rezistente la ndepartarea mecanic.

Caile de afectare sunt: contactul cu bolnavul de candidoza sau transformarea


fungiilor conditional patogene in patogene. In anumite circumstance fungiile din
stare latenta pot s devina patogene: diferite boli generale (ale tractului digestiv,
hipovitaminoze, maladii endocrine etc.), adica cand scade rezistenta organismului;
administrarea antibioticelor, corticosteroizilor, citostaticelor; nerespectarea igienei
cavitatii bucale, procese inflamatorii ale mucoasei si gingiei, dinti cariati, aparate
ortodontice etc. Principalul factor patogenetic este reducerea rezistentei
organismului (generale si locale). La nou-nascuti (mai ales la cei prematur) si la
sugaci (in special la cei alimentati cu hrana artificiala) datorita dezvoltarii
imperfecte a imunitatii locale aceasta patologie se intalneste frecvent. Infectarea
are loc de regula in timpul nasterii de la mama care sufera de candidomicoza
organelor genitale, prin contactul mainilor infectate ale personalului medical si ale
rudelor, prin obiectele de menaj etc. Concomitent cu varsta la copii se mareste
rezistenta la candide: data la nou-nascuti si la sugaci predomina formele acute,
atunci la copiii mai mari de 3 ani formele cronice. Distingem trei forme de
candidoze: 1) superficiale cutanate ale mucoaselor si unghiilor; 2) cronice
generalizate (granulomatoase) la copii; 3) viscerale (de sistem). La toate aceste
forme poate fi afectata si mucoasa cavitatii bucale. Dupa evolutie, la copii se
observa formele acuta si cronica. Dupd localizare: cheilita, zabalute, stomatita etc.
In functie de simptomele clinice: superficiale sau profunde; localizate sau difuze.

Candidoza acuta

(margaritarel, muguet, stomatita pseudomembranoasa etc.)

Cel mai frecvent se intalneste la sugaci, mai rar la o varsta mai mare la copiii
slabiti de maladii cronice generale, diabet zaharat, hipovitaminoze etc., care s-au
tratat cu antibiotice etc.).

Tabloul clinic. Se caracterizeaza prin hiperemia mucoasei bucale, aparitia unor


depuneri albe sau galbui. Poate evolua in forma usoara, medie si graves.

Forma usoara. Pe mucoasa bucala apar sectoare limitate de hiperemie (pe buze,
obraji), depuneri punctiforme, albe. Ulterior ele pot sa se mareasch si sa se
contopeasca, formand pelicule asemanatoare cu laptele coagulat. Aceste depuneri
usor se detaseaza, pe locul for ramanand o suprafata hiperemiata. Forma medie. Se
caracterizeaza prin aparitia depunerilor sub forma de pelicule pe unele suprafete
ale limbii, buzelor, obrajilor etc. Depunerile nu intotdeauna se detaseaza, in locul for
ramanand o suprafata eroziva, uneori cu hemoragie .

Forma grava. Se caracterizeaza printr-o afectare difuza a mucoasei cavitatii bucale.


Cele mai pronuntate depuneri, de culoare cenusie, cu infiltrarea tesuturilor, sunt
localizate pe toate suprafetele limbii, buzelor, obrajilor etc. Deseori se intalneste
cheilita angulara si limfadenita submandibulara. Bolnavii prezinta acuze: uscaciune
si usturime in cavitatea bucala, saliva devine spumoasa. In uncle cazuri pot fi
afectare caile respiratorii, pielea, vezica urinara, organele genitale etc. Aceasta
forma, daca n-a fost tratata corect, se poate croniciza sau poate provoca sepsisul
candidomicotic.

Candidoza cronica

Exista doua forme: hiperplastica si atrofica. Frecvent, apare la copiii care au maladii
cronice si nu prezinta acuze referitoare la cavitatea bucala. Uneori pot fi dureri la
masticatie, copiii preferand alimente semilichide, evita sa vorbeasca. Deseori
consuma mult lichid din cauza uscaciunii cavitatii bucale.
Tabloul clinic. Se intalneste mai frecvent pe limba sau in regiunea angulara a
buzelor. Pe mucoasa depuneri dense, de culoare galbena sau cafeniu-deschisa,
care adera bine de tesuturile limbii, obrajilor etc. Depunerile proemineaza deasupra
unei mucoase hiperemiate si edematiate. La palpatie pot fi dureroase. Detasarea
depunerilor duce la aparitia durerii si a hemoragiei. Daca fungiile patrund adanc in
tesuturi, se formeaza granuloame consistente. Ganglionii limfatici submandibulari
sunt mariti, mobili si devin consistenti.

Diagnosticul. Metode de laborator: microscopia; cultivarea fungiilor in dinamica.


Diagnosticul diferenlial: cu stomatita alergica catarala; cu leucoplazia; cu leziunile
fizice, chimice ale mucoasei bucale etc. Tratamentul. O gama de masuri complexe,
care au orientare antifungica, inlaturarea factorilor patogeni, tratamentul bolilor
generale, mobilizarea reactivitatii generale a organismului, sanarea cavitatii bucale
si amigdalelor, alimentarea rationale etc. La formele usoare tratamentul este local.
Se folosesc solutii care modifica mediul acid al lichidului bucal intr-un mediu alcalin:
solutie 1-3% bicarbonat de sodiu.

Sunt administrate preparatele iodului: solutie 1% iodinol; solutie Lugol in glicerina,


solutie Kastellani; solutie 1% clotrimazol (canesten) etc. La formele medii se pot
prescrie suplimentar unguente antimicotice: nistatina 100 000 U/g; 5% levorina; 5%
decamina; amfotericina 30 000 U/g; 1% clotrimazol; 1-5% micoheptina, miconazol
gel 2% etc. La formele cronice copiilor de o varsta mai mare, in special celor ce
folosesc timp Indelungat aparate ortodontice, se recomanda sugerea caramelelor de
Decamina (0,15 mg) cate 1 la 3-4 ore. Concomitent se recomanda folosirea
alternanta a catorva preparate. In cazuri grave se indica, pe langa tratamentul local,
preparate antimicotice per or, tinand cont de varsta si starea bolnavului: Nistatini
500 000 U 5-6 on pe zi; Amfotericini 200 000 U de 2 ori pe zi; Micoheptini 250 000 U
de 2 on pe zi; Ketoconazol (nizoral) in pastile de 200 mg timp de 10 zile de 2 ori pe
zi, apoi cate o pastila pe zi; Fluconazol cate 50 mg de 2 ori pe zi. Pentru a amplifica
actiunea antimicotica se evita administrarea unuia i aceluiasi preparat local si per
os. Comprimatele e mai bine sa fie supte sau maruntite cu dintii (la sugaci se dau
sub forma de suspensie cu laptele mamei), adica sa se afle cat mai mult timp in
cavitatea bucala. Cura de tratament cu preparate antimicotice va continua 7-10 zile
dupa disparitia simptomelor clinice. La candidozele cronice are loc sensibilizarea
organismului, de aceea sunt indicate hiposensibilizante. Se administreaza
polivitamine (vitaminele grupei B, C). Formele generalizate si viscerale ale
candidimicozelor se trateaza in conditii de stationar. Ratia alimentara trebuie sa fie
bogata in vitamine si microelemente (produse lactate, fructe, legume). Se limiteaza
produsele cu un continut mare de glucide (dulciurile, fainoasele, cartofii etc.).

Profilaxia. Trebuie inceputa Inca din perioada prenatala, adica la gravide - in primul
rand se trateaza micozele organelor genitale etc. Pentru profilaxia candidozei
tuturor nou-nascutilor la a 2-5-a zi de viata se administreaza suspensie de nistatind
per os. Respectarea igienei orale. In cazul tratamentului cu antibiotice si
glucocorticoizi se administreaza preparate antimicotice. Respectarea regimului
sanitar-igienic in maternitati, spitale, crese de copii.

Candidoza bucal, boala secolului

Acum 20 de ani, o persoan din zece era infectat cu candida. Astzi, o


persoan din zece nu are candida. Candidoza a ajuns, din pcate, o boal
neglijat, dei medicina ar avea ac de cojocul ei.

Candidoza se poate localiza n diferite zone din organism, la nivelul mucoaselor:


gur, organele genitale, aparatul digestiv. Cel mai ntlnit tip este candidoza
bucal.
Candidoza bucal este o infecie a mucoasei bucale cu o ciuperc, numit candida
albicans sau aspergilius. Persoana infectat are senzaia de arsur, usturime, corp
strin n gur i faringe, nod n gt. Limba are un aspect ncrcat, prezint la baz o
depunere albicioas.
Se ntlnete la copii, oameni maturi i btrni. Candida nu este foarte pretenioas.
Se adapteaz cu uurin dac terenul i permite. Predomin la persoanele cu un
sistem imunitar slbit, btrni i diabetici, sau la cele care prezint o rezisten
sczut la microbi din cauza folosirii iraionale a antibioticelor, a explicat dr.
Viviana Rezeanu, medic primar Policlinica CFR Craiova.
Boala se transmite uor prin contact direct cu o persoan infectat, cu obiecte
contaminate, prin srut sau din cauza folosirii antibioticelor. Antibioticele, n special
ampicilina, tetraciclinele, toxiciclina, distrug i flora bacterian saprofit din
organism, care mpiedic extinderea infeciei cu candida.

Diagnostic i tratament

Pentru stabilirea diagnosticului este necesar un examen de sput sau exudat


faringian n cabinetul medicului specialist ORL, care va stabili tratamentul n funcie
de rezultatul de laborator. Tratamentul este de durat i poate fi mai mult sau mai
puin eficient, ceea ce i determin pe muli pacieni s renune. Tratamentul
dureaz apte zile, urmeaz o pauz de o lun i nc o repriz de apte zile cu
medicamente antimicotice. Are rezultate foarte bune la copii. La aduli pot s apar
perioade de remisiune, iar la persoanele n vrst vindecarea este destul de
greoaie, a precizat dr. Viviana Rezeanu.
Candidoza nu este o boal grav. Se poate tri cu ea toat viaa, ns este
neplcut i poate da complicaii. n cazuri rare, ciuperca se poate extinde n
interiorul corpului, provocnd tulburri digestive, crize de astm.
Tratamentele naturiste pot s grbeasc vindecarea, mai ales dac sunt
administrate concomitent cu tratamentul clasic cu medicamente, e de prere dr.
Rezeanu:
Sunt bune gargarele cu bicarbonat de sodiu alimentar - un vrf de cuit la o can
de ap, sau cu ceaiuri de nalb, glbenele sau mrul lupului. Mai pot fi folosite
mrul lupului n concentraie mic i propolis. Este foarte bun i apa de gur cu
efect terapeutic, care se folosete de obicei pentru tratamentul gingivitelor.
Pentru mrirea rezistenei organismului este recomandat o cur de vitamine, n
special vitamina C i echinacea - o plant medicinal recunoscut pentru calitile
imunostimulatoare. n perioada tratamentului, sunt interzise produsele lactate
proaspete, n special laptele dulce. Este recomandat, n schimb, iaurtul sau laptele
btut.
Chiar dac simptomele au disprut, dup trei-patru luni de la tratament trebuie
repetat examenul de specialitate la cabinetul de ORL.

Bibliografie:

www.gds.ro(revista sanatatea)
www.medicalxxl.com
Newman MG, Socransky SS. Predominant cultivable microbiota in periodontosis. J Periodontal
Res. 1977 Mar;12(2):120128.
Slots J, Listgarten MA (1988): Bacteroides gingivalis, Bacteroides intermedius andActinobacillus
actinomycetemcomitans in human periodontal diseases /Clin Periodontol 15:85-93