GINGIVITA ULCERO-NECROTICA (GUN)

Denumita initial si gingivita Plaut – Vincent, este o boala gingivala inflamatorie si mutilanta; se
vorbeste astazi de parodontita ulcero-necrotica, deoarece toate tesuturile sunt distruse in anumite
forme de boala.

Etiologie

-igiena orala deficitara;

-predominanta de spirochete, bacterii fusiforme, bacteriodes, care pot fi observate patrunzand

in tesuturi (Listgarten si Levis, 1967);

-zone cu retentie de placa (incongruente dentare, obturatii in exces, lucrări protetice incorect
adaptate);

- fumatul (iritatie locala produsa prin gudroane si factori secundari de combustie). Nicotina
actioneaza ca simpaticomimetic si ca factor chemotactic

-oboseala sau stress-ul psihic;

- varsta, mai ales varsta tanara;

- anotimpurile anului: septembrie/octombrie si decembrie/ianuarie (Schach).

Boala poate imbraca forme diferite de gravitate, de cele mai multe ori aparand ca afectiune
acuta. Poate avea forme relativ mai usoare si mai persistente – caracter subacut. Boala recurenta
este marcata de perioade de remisie si exacerbare.

Ca localizare poate fi limitata, extinsa sau generalizata, cu severitate deosebita la nivelul arcadei,
putand fi avansata la dintii frontali in timp ce premolarii si molarii au afectare redusa sau deloc.

Semne clinice: Boala se caracterizeaza printr-o triada simptomatica:

durere,
distructie necrotica, ulceratii,
halitoza.

Starea generală este alterată, se decelează şi ganglioni latero-cervicali prin palpare, pacientul este
astenic, cu un tonus scăzut şi nu prezintă nici poftă de mâncare.

Durerea este primul simptom clinic, care poate apare chiar inainte ca ulceratiile sa devina
vizibile clinic.Interceptata, diagnosticata si tratata in acest stadiu, boala este perfect reversibila.

Distructia necrotica a varfului papilei incepe din tesuturile colului din zona interdentara, si este
urmata de distrugerea intregii papile si chiar a unor portiuni din gingia marginala.

1
Se presupune ca distructia gingivala este provocata, fie prin infarctare vasculara, fie prin invazie
(infiltrare) microbiana in tesuturi (Rateitschak).

Sunt caracteristice: disparitia epiteliului si a unei parti din conjunctivul subjacent, cu decapitarea
gingiei papilare (cu necroza) acoperita de un strat pseudo-membranos, gri–cenusiu. Daca nu se
intervine la timp, distructia tisulara evolueaza, putandu-se afecta si portiunea osoasa a
parodontiului.

Sangerari spontane sunt asociate cu o halitoza puternica si mucoasa gingivala edematiata.

Halitoza este un semn specific de boala avand un caracter specific, insipida, dulceaga.

In formele avansate apar adenopatii subangulomandibulare dureroase, febra, stare generala

afectata, asociate cu o pierdere rapida in greutate.

In cursul evolutiei bolii (cateva zile) pot apare “cratere osoase” apoi urmeaza vindecarea,
deseori cu sechele (papile decapitate) sau se poate trece spre cronicizare.

La examenul clinic adancimile la sondare sunt de obicei reduse deoarece se pierde gingia
proprie prin necroza. Foarte rar apar ulceratii secundare ale altor suprafete mucoase.

Dupa Suzuki si Charon este esential, din punct de vedere clinic, sa se poata face diagnosticul
diferential intre aceasta boala si semnele bucale ale tulburarilor hematologice majore (leucemii
sau neutropenii) si niciodata nu trebuie sa ezitam in a cere un bilant sanguin – hemoleucograma,
VSH, etc. GUN se poate supraimpune pe alterarile gingivale tisulare produse de leucemie.

2
Tratamentul consta din debridare usoara cu ultrasunete sau manuala.

Igiena corecta

Clatirea gurii la intervale regulate cu apa calduta salina sau de doua ori cu solutie 1,5% peroxid
de hidrogen sau 0,12% clorhexidina pentru a ajuta in primele zile de la debridarea initiala.
Masurile de sustinere esentiale cuprind ameliorarea igienei dentare, nutritia adecvata, aport de
fluide corespunzator, repaus, analgezie la nevoie si evitarea iritatiei locale (fumatul, alimentele
calde si condimentate).

Ameliorarea marcata apare de obicei intre 24 si 48 de ore, dupa care debridarea poate fi
completata. Daca debridarea este intarziata se administreaza antibiotice orale (augmentin
1000mg la 12 h, amoxicilina 500 mg, eritromicina 250 mg, la 6 ore) cu ameliorare rapida si
posibilitatea continuarii pana la 72 de ore si remiterea simptomatica. Daca papilele sunt pierdute
in timpul fazei acute, chirurgia este posibil necesara pentru a preveni periodontita secundara.

3
Candidoza este o infectie cu o ciuperci din genul Candida (mai ales - Candida albicans). De cele
mai multe ori discutam despre o infectie usoara, care rareori determina aparitia complicatiilor.
Totusi, la persoanele cu un sistem imunitar slab, se poate extinde si la alte zone ale corpului si
poate declansa simptome grave.

Acesti fungi sunt prezenti in mod normal in flora orala a persoanelor sanatoase. Uneori, insa, pe
fondul unei imunosupresii temporare sau al unui dezechilibru al florei, ciuperca se poate inmulti
necontrolat.

Desi poate afecta pe oricine, candidoza orala este mai frecventa la extremele de varstă- bebelusi
si la adultii in varsta - ambele fiind categorii de persoane cu o imunitate scazuta.

Tipuri de candidoza bucala

Uneori, medicii clasifica infectia orala determinata de Candida in 3 categorii:

Candidoza pseudomembranoasa - pacientul dezvolta placi albicioase - galbui pe limba.

Depozitele seamana, ca aspect, cu laptele corăslit;
Candidoza eritematoasa sau atrofica - zonele cu leziuni apar rosii, nu albe;
Candidoza hiperplazica - denumita si candidoza nodulara, apare sub forma unor depozite albe
foarte aderente si dificil de indepartat. Este cea mai rara forma de boala si apare in general la
pacientii cu HIV/SIDA .

Cauzele candidozei bucale

Candidoza bucala este declansata de inmultirea necontrolata a coloniilor de Candida sp. care se
gasesc in mod normal in cavitatea orala. Atunci cand sistemul imunitar functioneaza normal,
flora bacteriana benefica reuseste sa tina ciuperca sub control .

Dar daca sistemul imunitar este suprasolicitat sau inhibat, sau daca echilibrul florei orale este
perturbat, ciuperca se poate inmulti in mod necontrolat, determinand aparitia de simptome
manifeste. Cauze frecvente ale candidozei bucale:

 Antibioticele - reduc numarul de bacterii benefice din organism si pot determina, indirect,
episoade de candidoza;
 Tratamentele impotriva cancerului, inclusiv chimioterapia si tratamentul cu radiatii, pot
distruge celulele sanatoase, crescand susceptibilitatea de a dezvolta candidoza;
 Bolile care afecteaza sistemul imunitar, de tipul leucemiei sau HIV/SIDA pot creste
riiscul de dezvoltare a candidozei;
 Diabetul contribuie la aparitia candidozei, mai ales in formele sale necontrolate, care
slabesc sistemul imunitar si conduc la mentinerea unei glicemii ridicate .

4
Factori de risc pentru candidoza bucala

Bebelusii, copiii mici si adultii in varsta au un risc de a dezvolta candidoza bucala mai mare
decat populatia generala. Unele boli, medicamente si elemente care tin de stilul de viata pot
favoriza aparitia candidozei prin slabirea sistemului imunitar sau prin declansarea unui
dezechilibru la nivelul florei bacteriene normale:

 Afectiunile care determina xerostomia sunt un factor predispozant pentru candidoza;

 Diabetul, anemia, leucemia si infectia HIV sunt factori de risc;
 Tratamentele cu antibiotice, corticosteroizi sau imunosupresoare declanseaza candidoza;
 Fumatul;
 Protezele dentare neigienizate corect;
 Unele carente alimentare de vitamina A, magneziu, seleniu, zinc, acid folic sau acizi grasi
esentiali .
 sarcina

Care sunt simptomele candidozei bucale?

In fazele incipiente, candidoza bucala nu determina nici un fel de simptome. Dar pe masura ce
infectia avanseaza, pot aparea urmatoarele semne:

 Depozite albicioase sau alb-galbui pe fata interna a obrajilor, pe limba, amigdale, gingii
sau buze;
 O usoara sangerare in momentul indepartarii depozitelor;
 Durere sau senzatie de arsura la nivelul mucoasei bucale;
 O senzatie de uscaciune a gurii;
 Piele uscata si fisurată la comisuri;
 Dificultati la inghitire din cauza xerostomiei;
 Un gust neplacut in gura;
 Pierderea sau atenuarea simtului gustului .

In cazuri rare, dar severe, candidoza bucala se poate extinde si la nivelul esofagului. Aceeasi
ciuperca poate determina infectii si in alte zone ale corpului: in intestin, pe piele, in zona genitala
si asa mai departe.

Terapia antifungică poate fi administrată pe cale orală sau topică: metoda de administrare
depinde de starea generală de sănătate a pacientului și de severitatea infecției. În general,
tratamentul se aplică localcopilului. La adulți, administrarea topică nu este cea mai adecvată
intotdeauna din cauza zonei mari de mucoase care trebuie acoperită.