SUBIECTUL NR.

1
Tabloul clinic in acromegalie

- tegumente groase, transpiratie excesiva

- frunte îngusta, arcade sprâncenare, zigomatice proeminente, nasul,
buzele groase
- macroglosie, aspect"geografic"al limbii, amprente dentare
- prognatism, dinti departati, edentatie
- mâinile si picioarele late, degete cilindrice, palme capitonate,
numarul la pantofi creste
- cifoza dorsala
- infiltratia laringelui( voce groasa), gusa
- cord global marit, bradicardie, HTA
- constipatie (megacolon, dolicocolon), splenomegalie, cancerele si
polipii digestivi sunt mai frecventi
- amenoree, galactoree/ impotenta, diabet zaharat, HTA, osteoporoza.

SUBIECTUL NR .2
Modificari osteoarticulare si radiologice in acromegalie

MODIFICARI OSTEOARTICULARE IN ACROMEGALIE

Sub acţiunea GH se produce creşterea în grosime a oaselor scurte şi late şi a
extremităţilor distale
• dureri osoase: la început la nivelul articulaţiilor mari, după oboseală sau
efort apoi devin continue, sâcâitoare = reumatism acromegalic
• sternul este lat cu manubriul foarte dezvoltat, iese în afară şI formează o
gibozitate anterioară
• vertebrele coloanei dorsale au corpul masiv, cu apofizele spinoase lungi şi
late ; cifoza se accentuează până la constituirea unei gibozităţi posterioare,
Aspectul final este de dublă cocoa[ă antero-posterioară
• articulaţii disproporţionat de mari, cu mişcări limitate, dureroase ;
• oase hipertrofiate în lăţime, predominant la nivelul extremităţilor distale
• tuberozităţile osoase, apofizele, crestele de inserţie musculara sunt reliefate
• membrele sunt hipertrofiate la extremitatea distală (acromegalie): mână,
picior
•
MODIFICARI RADIOLOGICE IN ACROMEGALIE
 • Rgf craniana: ingrosarea calotei craniene, a suturilor, fante I orificii
ingustate, modificari ale seii turcesti
• Rgf coloana: hipertrofia corpilor vertebrali (latime > inaltime), a apofizelor
spinoase dorsale si transversale lombare cu bombarea discurilor
intervertebrale
• Osteofite
• Rgf oaselor lungi: epifize si tuberozitati groase si masive, trama osoasa
ingrosata/ osteoporoza
• Rgf oaselor mici: ingrosarea diafizelor – aspect de ancora, apar sesamoide
• Deviatii de ax cu coxa vara, picior plat, cifoza, scolioza, lordoza

SUBIECTUL NR.3
Tulburari neuro-musculare in acromegalie

MODIFICARI MUCULO-NERVOASE IN ACROMEGALIE

• Sistemul muscular este ar bine dezvoltat cu reliefuri musculare bine
conturate dar cu reducerea forţei musculare
• miopatie proximală cu oboseală musculară
– fibrele musculare sunt hipertrofiate, cu nuclei măriţi, proeminenţi, cu
creşterea concentraţiei de glicogen)
– CK: normală sau uşor crescută, modificări EMG la 50%
din pacienţi
• prin compresiunea mecanică a nervilor produsă prin strâmtorarea orificiilor
de emergenţă a tunelurilor osoase sau osteo ligamentare apar
– hipo/atrofii musculare însoţite de hipotonie datorită afectării nervului
facial, median, cubital, peronier
– sindrom de canal carpian (50-60%) - edemul nervului median în
tunelul carpian datorită compresiei exercitate de hipertrofia osoasă
• se manifestă prin durere, parestezii şI hipotonie musculară.
Tulburările sunt resimţite la nivelul degetului mare, indexului,
degetului trei şi jumătate din degetul patru (inelar), în timp ce
degetul mic nu este deloc afectat. O particularitate o reprezintă
debutul lor noaptea şi dispariţia după scuturarea mâini
• simptomele se ameliorează după normalizarea GH
• polineuropatie distală (30% ) cu nevralgii scapulo-humerale , brahiale,
cubitale, sciatice, poplitee, parestezii, pierdea sensibilităţii
SUBIECTUL NR.4
Tabloul clinic si modificarile musculo scheletale din insuficienta hipofizara a
adultului

Tabloul clinic:

 debut: insidios
 simptome legate de deficitul fiecarei stimuline:
Insuficienta tireotropa (TSH): semne clinice din hipotiroidia periferica dar cu
 tegumente fine, neinfiltrate, pilozitate rarefiata, caderea parului
 lipsa sudoratiei axilare
 frilozitate
Insuficienta cortico-melanotropa (ACTH+MSH):
 astenie, hipotensiune
 tulburari digestive, scadere ponderala
 depigmentare cutanata
Insuficienta gonadotropa (LH, FSH):
 femei: atrofie vulvo-vaginala, frigiditate
 barbat: reducerea volumului testicular, rarefierea barbii, impotent
Insuficienta lactotropa: agalactie (postpartum)
Insuficienta somatotropa (GH): tendinta la hipoglicemie
MODIFICĂRI MUSCULO-SCHELETALE ÎN INSUFICIENŢA
HIPOFIZARĂ A ADULTULUI
Modificări musculo-scheletale:
• scăderea masei musculare, a forţei musculare (deficit somatotrop,
glucocorticoid, androgenic)
• scăderea cortizolului determină diminuarea rezervelor musculare de
glicogen cu diminuarea treptată a forţei musculare până la anularea
activităţii musculare
osteoporoza (deficit somatotrop, androgenic/estrogenic

SUBIECTUL NR.5
Deficitul de GH la adult

Insuficienta somatotropa (GH): tendinta la hipoglicemie

Tratament:
1. Etiologic
2. Hormonal substitutiv:
a) stimuline - administrare exclusiv parenterala, aparitia anticorpilor
antistimuline, costul ridicat
- indicatii precise:
GH - în nanism
LH, FSH (HCG, HMG) - în infertilitate
b) substitutie periferica:
– Hemisuccinat de hidrocortizon în urgenta
– Prednison 5-15 mg/24 h
– LT4 (L-thyroxine)
– F = cicluri artificiale estroprogestative
– B = Testosteron retard, gel, per os
Tratamentul va începe cu administrarea de hidrocortizon

SUBIECTUL NR.6
Tabloul clinic si modificarile musculo-scheletale din insuficienta hipofizara a
copilului

= insuficienta dezvoltare somato-staturala datorita deficitului de hormon

somatotrop, aparut în copilarie.
Frecventa
RO: 1/3000 - 6000 nasteri
Frecventa este mai mare la baieti decât la fete
Anamneza-clinic
greutatea si lungimea normale la nastere - important pt dg dif
Calcularea taliei tinta (media taliei parintilor +6.5 cm la baieti / -6.5 cm la fete)
instalarea pubertatii la parinti (PM la mama iar la tata : arata mai tinar decit colegii,
a continuat sa cresca in cl 11-12 si la facultate, cind a inceput sa se barbiereasca
etc)
istoricul nutritional
antecedente patologice
date anterioare asupra cresterii

MODIFICARI MUSCULO_SCHELETALE in NANISMUL HIPOFIZAR

• Nanism armonic
• Acromicrie: miniaturizare progresiva accentuata distal, tuberozitati, condili
si apofize mici; membre mici, degete subtiri, efilate
• Torace ingust, reliefuri osoase sterse, omoplati slab dezvoltati (schta scapula
allata)
• Musculatura slab dezvoltata, forta musculara scazuta
• Virsta osoasa intirziata
 SUBIECTUL NR.7
Semne clinice comune tirotoxicozelor

SEMNE COMUNE TIROTOXICOZELOR

 nervozitate, instabilitate emotionala, dificultati de concentrare, tremor fin

al extremitatilor, insomnie, anxietate.
 tegumente calde, umede, catifelate, unghii friabile cu onicoliza, par fin,
moale ce albeste prematur.
 tahicardie, palpitatii, tensiune arteriala divergenta (difenta mare între
minima si maxima), fibrilatie atriala, insuficienta cardiaca cu dispnee la
efort si / sau de repaus.
 apetit alimentar crescut cu scadere paradoxala în greutate, greturi, tranzit
accelerat.
 astenie musculara, atrofie musculara care determina ca pacientul sa nu se
poata ridica de pe un scaun foarte jos fara ajutorul mâinilor (semnul
taburetului), paralizie periodica, dureri osoase (osteoporoza).
 tulburari ale ciclului menstrual, incidenta crescuta a avorturilor spontane,
scaderea fertilitatii la femeie.
 ginecomastie, scaderea libidoului la barbat.
 criza tireotoxica.

SUBIECTUL NR.8
Manifestari osoase si musculare in hipertiroidii

MANIFESTĂRI MUSCULARE ÎN TIROTOXICOZE

Miopatie tirotoxică
musculatură atrofiată, debilă, în special la nivelul centurilor şi extremităţilor
proximale (umeri, braţ) 60-80%
forţa musculară şi rezistenţa la efort diminuate
pacientul are senzaţia că “ îI fug picioarele de sub el” la urcatul
scărilor sau când se ridică de pe scaun - semnul taburetului (+)
paralizia periodică: în special la asiatici
 slăbiciunea musculară se dezvoltă iniţial la nivelul muşchilor
proximali ai extremităţilor dar în episoadele severe poate atinge
şi musculatura bulbară sau respiratorie(extrem de rar se poate
ajunge la ventilaţie asistată)
 se însoţeşte de hipopotasemie, tulburare ce persistă şi între
episoade
  episoadele durează de la ore la zile
 tratamentul constă în administrarea de potasiu asociat cu
exerciţiu fizic de intensitate medie.
CK: Normal sau scăzută
EMG: miopatii ± fasciculaţii
Prognostic: ameliorarea simptomatologiei musculare la 2-4 luni de tot cu ATS +
propranolol
Tremor (76%) ale extremităţilor intensificate la emoţii, nu dispar în repaus
Hiperreflexie (38%)
Miastenia gravis apare la <0.1% din pacienţii cu hipertiroidism dar 5% din
pacienţii cu miastenia gravis dezvoltă hipertiroidism (!tratamentul cu
propranolol poate accentua mistenia )

TULBURĂRI OSOASE IN HIPERTIROIDII

 dureri la nivelul coloanei şi centurii scapulo-humerale
 osteoporoză secundară
 avans de vârsta osoasa la copii
 acropatia Graves cu degete hipocratice, boante şi periostită – datorită
reacţiei periostale la nivelul falangelor şi metacarpienelor
 asociată cu mixedemul pretibial şi oftalmopatia basedowiană

SUBIECTUL NR.9

Tabloul clinic in hipotiroidia adultului

Tablou clinic
 Facies rotunjit, palid si cu tendinta la carotenodermie, buze cianotice,
edem palpebral, epilarea treimii externe a sprâncenelor, par uscat, friabil.
Macroglosie, voce grava si ragusita, hipoacuzie
 Tegumentele reci, uscate, îngrosate
 Astenie globala fizica (bradichinezie) si psihica (bradipsihie, dezinteres,
tulb memorie).
 Pacientii au permanent senzatie se frig (frilozitate); cresc în greutate
datorita edemului si sunt constipati.
 Tulburarile cardiace variaza de la simpla bradicardie pâna la tulburari de
conducere si insuficienta cardiaca; în cazurile grave apare cardiomegalia
si pericardita
 Complicatia cea mai grava – coma mixedematoasa
SUBIECTUL NR. 10
Manifestari musculo-scheletale in hipotiroidia adultului

 Absenţa reliefurilor musculare, aspect pseudohipertrofic prin infiltrarea

muşchiului (a spaţiilor interstiţiale, interfibrilare) cu mucopolizaharide şI
apă. Se evidenţiază prin revenirea lentă după pensarea musculară
(mioedem).
 Forţă musculară diminuată
 Edem al tecii nervoase a nervilor motori cu compresii la nivelul tunelelor
osoase sau la nivelul orificiilor de emergenţă cu hipotrofie musculară
periferică - sindrom de canal carpian Sindrom de canal carpian (10%)
 Creşterea CK fără legătură cu astenia musculară cu normalizare după
tratament de substituţie
 EMG: Normal sau de tip miopatic - contracţie slabă cu relaxare lentă,
uneori mioclonii

SUBIECTUL NR.11
Tabloul clinic si manifestari musculo-scheletale in hipotiroidia copilului

Tablou clinic
La nou- nascut si sugar
 copil provenit din sarcina supramaturata,
 cu greutate mare la nastere,
 hernie ombilicala, distensie abdominala,
 piele rece,
 nas trilobat, infundat la radacina
 macroglosie, macrocheilie
 icter fiziologic prelungit (peste 3 zile),
 letargie (nu plânge),
 dificultati în alaptare (nu suge);
 Fontanelele se inchid tirziu
 întârzâiere în dezvoltarea psiho-motorie,
 dentitia apare tardiv, curba de crestere este încetinita.
La copilul mai mare de 2 ani
 nanism dismorfic (scurtarea segmentului inferior al corpului)
 retard în dezvoltarea neuro-psihica
 dentitia intirziata
 pubertate tardiva
MODIFICARI NEUROMUSCULARE SI OSOASE
 Nanism dizarmonic cu cap prea mare in raport cu trunchiul si
membrele
 Inaltime cu 20-30% sub normal
 Membre scurte, groase, incurbate, luxatie congenitala de sold
frecventa
 Musculatura hipotona uneori cu aspect pseudohipertrofic cu contractie
dureroasa si revenire lenta
 Virsta osoasa f intirziata

SUBIECTUL NR.12
Manifestari osteo-musculare in hiperparatiroidism

TULBURARI OSOASE
• Dureri osoase
– precoce, spontane, exacerbate de efort si oboseala dar si prin apasarea
osului
– difuze sau localizate
– continui cu exacerbari sau in puseuri
– se intensifica cu progresia bolii
– localizate la membrele inf, rahis, pelvis
• Tumefactii osoase
– localizate (membre) sau difuze (oasele craniului, pelvisului)
• Fracturi
– spontane sau la trumatisme minime
– dureroase sau trec neobservate pe fondul de durere cronica
– formeaza calus lent, de proasta calitate cu deformarea osului
• Deformari osoase cu aspect de incurbari (membre) sau tasari (coloana) ce
pot reduce talia pin ala 20 cm

TULBURARI MUSCULARE
• Hipotonie musculara pin ala adinamie
• Flexibilittae exagerata a membrelor
• Dureri musculare difuze si redoare articulara
• Scaderea la jumatate a excitabilitatii neuromusculare
• Mers schiopatta, tirit pina la imobilitate
 SUBIECTUL NR.13
Tabloul clinic general si radiologic in hiperparatiroidism

HPTH
– primara = hiperfunctia autonoma a 1 / mai multe paratiroide (adenom
- 80%, hiperplazie - 15-20%, cancer - 1%)
– secundara = hiperfunctie reactiva la carenta Ca sau excesul de PO4
(IRC)
– tertiara = autnomizarea situatiei precednte
– paraneo = secretie de factor PTH like
Clinic
• Neuro-psihic si muscular: astenie, cefalee, hipotonie musculara,
hipo/areflexie, depresie,encefalopatie hipercalcemica
• gastro-intestinale;greturi varsaturi, anorexie, constipatie, dureri abdominale
(ulcer, pancreatita)
• renale:sdr poliuro_polidipsic, litiaza renala/nefrocalcinoza, IR
• cardio-vasc:tahi/bradicardie, HTA, tulb ritm, ST scurtat
• osoase:osteita fibrochistica cu dureri osoase, deformari, fracturi patologice,
osteoporoza importanta
• scadere ponderala, febra, calcificari metastatice (cutanat- prurit, tendoane,
viscerale, ochi)

HPTH secundar
 reactie la hipocalcemie cr (carenta de aport si absorbtie de calciu si vitD) - tt
prin corectarea carentei
 reactie la hiperfosfatemie cr (IRC) - tt etiologic, chelatori de PO4, aport de
Ca si vit D
MODIFICARI RADIOLOGICE
• Tranparenta anormala a scheletului intregului corp
• Subtierea corticalei
• Largirea canalului medular
• Osul periostal are aspect de retea
• Craniul are aspect fin granulos in sare si piper
• Chisturi unice sau multiple localizate in cortexul subperiostal al oaselor
lungi
• Modificari vertebrale cu tasari, vertebre in os de peste
• Fracturi, calusuri viicoase, pseudoartroze prin calcificari la nivelul
articulatiilor
 SUBIECTUL NR.14
Criza de tetanie

Criza de tetanie:

- parestezii ale extremitatilor, contracturi simetrice ale extremitatilor,

"mâna de mamos"
- hiperextensia gambelor si picioarelor, spasm pedal prin contratia ms
gambelor
- contractura musculaturii peribucale
- contractura ms intercostali cu jena respiratorie
- hiperextensia trunchiului = opistotonus prin contractura ms
intervertebrali
Contracturi penibile, dureroase, pacienti sunt speriati, transpirati.
Câteva minute, cedeaza spontan sau la calciu intravenos.
+/- - laringospasm
- bronhospasm
- spasm - frenic, gastric, piloric.

SUBIECTUL NR.15
Semnele clinice de tetanie latenta. Tulburarile trofice din hipocalcemia cronica

Semne de tetanie latenta

semnul Chvostek: percutie 1/2 distantei tragus-comisura bucala:
contractura buzei superioare (tip I)
buzei superioare + aripa nasului (tip II)
hemifacies (tip III)
testul hiperpneei provocate: ventilatie ampla si fortata 3 min  criza generalizata
sau sensibilizeaza - s Chvostek, m. Trousseau
semnul Weiss: contractia orbicularului pleoapelor;
semnu Lust: percutia capului peroneului  flexia si abductia piciorului
C. Tulburarile trofice
 piele uscata, scuamoasa cu unghii striate, casante, par uscat, friabil
 alterarea emailului dentar (galbui, striat, erodat), carii frecvente
 cataracta endocrina - subcapsulara anterioara si/sau posterioara
• calcificari anormale: nucleul gri central (tulburari extrapiramidale)
SUBIECTUL NR.16
Factorii de risc pentru osteoporoza

FACTORI DE RISC pt osteoporoza

MAJORI
 Varsta ≥ 65 ani
 Fractura OP
 AHC: fractura OP
 Corticoterapie > 3 luni
 Sdr de malabsorbtie
 H-PTH primar
 Tendinta la cadere
 Hipogonadism
 Menopauza precoce < 45 ani
MINORI
 Boli reumatismale inflam (AR)
 Hipertiroidism
 Aport alimentar scazut Ca
 Fumatul
 Consum excesiv alcool si cafea
 Status subponderal
 Medicatie cr : heparina , anticonvulsivante

SUBIECTUL NR.17
Regim igeno-dietetic in osteoporoza

Măsuri igieno-dietetice
Aport zilnic de calciu şi vitamina D din dietă sau/şi suplimente
medicamentoase
dieta femeilor la menopauză şi a persoanelor vârstnice trebuie să fie
suplimentată cu produse alimentare având conţinut calcic bogat şi/sau
suplimente alimentare conţinătoare de calciu de cel puţin 1200mg calciu/zi;
aportul de vitamina D recomandat este de minimum 800-1000UI/zi
Evitarea excesului de alcool: maxim 2 unitati pe zi (1 unitate = 120 ml vin
= 30 ml lichior = 260 ml bere); consumul moderat de bere (datorită
compusului silicon) şi vin (datorită resveratrolului cu efect estrogen-like) par
a avea un efect pozitiv asupra masei osoase
Renunţarea la fumat
SUBIECTUL NR.18
Exercitiul fizic, modificari de postura, masajul la pacientele cu osteoporoza

Preventie/ tratament ipotirois

• exercitiu fizic regulat
• weightbearing-muscle (incarcarea osoasa se poate realiza cu greutatea
corporala – plimabare, jogging, tenis, sau cu greutati externe )lucrezi
musculatura picioarelor impotriva gravitatii: plimbare, jogging, dans,
tenis) 25-30 min x3/sapt
• exercitii de consolidare a membrelor inferioare a trunchiului şi a
muşchilor braţelor: înălţarea pe vârfuri, utilizarea benzilor elastice,
intindere, inot
• exercițiile de tip non-impact :
• Pilates si Yoga(îmbunătățesc mobilitatea)
• Tai Chi (tonifică musculatura)
• exercițiile de postură ajuta poziţia corpului, vă scapă de umerii lăsați
şi de fracturile din zona coloanei vertebrale.
• osteoporoticii trebuiesc informaţi cu privire la importanţa
• adaptării posturale la fragilitatea osoasă, cu precădere vertebrală
• adaptarea suprafeţei de lucru în picioare la înălţimea persoanei
• pentru cei ce lucrează aşezaţi trebuie asigurat un suport (spătar)
• ridicarea şi coborârea obiectelor grele - îndoirea genunchilor şi
şezutul pe vine (genuflexiuni)
• preventia caderilor
• corectarea tulburarilor de vedere, a sdr vertiginos
• atentie la medicatia antihipertensiva, sedativa, folosirea covoraselor pt
dus, a barelor de prijin in baie, evitarea presurilor, traverseor,
cablurilor prin casa, utilizarea unei lampi de veghe, folosirea barei de
sprijin la scari
• protectoare pentru sold

CUM POATE AJUTA MASAJUL PACIENTELE CU OSTEOPOROZA?

• osteoporoza este adesesa acompaniata de contractura musculara dureroasa si
masajul poate ajuta la indepartarea acesteia in miinile unui terapeut
specializat
• ! Risc de fractura in caz de masaj profund
Obiectivele masajului in osteoporoza:
– relaxare
 – respiratii diafragmatice
– miscari pasive ale articulatiilor
Contraindicatii si consideratii asupra masajului:
– pozitia clientului pentru comfort
– in pronatie: perna in lungime, de-alungul truncului
– in supinatie: perna sau prosop sub spate si sub coloana cervicala
– fara presiune crescuta
– daca are hipercifoza tehnici pentru cresterea circulatiei locale,
reducerea hipertonicitatii musculare si a durerii (fara tehnici de
mobilizare ce pot actiona pe axul osos)
– actionati in speciala pe articulatii
Recomandari pentru pacient:
– plimbari, yoga tai chi
– tehnici de relaxare
– fara exercitii de flexie sau de impact
–
SUBIECTUL NR.19
Tabloul clinic in sdr Klinefelter

Aspectul clinic
 pubertate tardivă şi incompletă
 habitus eunucoid sau ginoid sau cu proporţii apropiate de normal.
 pilozitatea facială absentă sau redusă, pilozitatea de pe torace este absentă,
iar cea pubiană este subdezvoltată.
 ginecomastie apare 85% din subiecţi
 disociaţie peno-orhitică.
 infertilitatea este constantă, libidoul este deficitar, iar declinul potenţei şi
dorinţei sexuale şi aspectul hipogonadic se accentuează cu înaintarea în
vârstă
 caracteristicile psihologice: deficil intelectual uşor, frecvenţa mai mare a
dislexiei, deficit de atenţie şi în funcţiile executive.
 comportament antisocial
SUBIECTUL NR.20
Modificari musculo-scheletale in hipogonadismele masculine

SEMNE MUSCULO-SHELETALE IN HIPOGONADISMELE

MASCULINE
 Crestere prelungita prin maturizare sexuala lenta – aspect macroschel
 Osteoporoza
 Hipotrofie musculara
 Musculatura slaba si infantila – hipogonadismul cu debut in copilarie
 Musculatura involueaza cu pierderea reliefului muscular –
hipogonadism postpubertar
 Forta musculara scazuta

SUBIECTUL NR.21
Tabloul clinic in sdr Turner

1. Hipostatura <145 cm in forma 45,X, mai mare in mozaicuri cu 46

,XX sau mai mica de –2,5 SD fata de normalul pentru virsta
2. Sindromul plurimalformativ: 200 malformatii somatice si viscerale
3. Amenoreea primara si lipsa de dezvoltare a caraterelor sexuale
secundare
 Sindromul plurimalformativ:
 nevi pigmentari,
 “cubitus valgus”
 scurtarea metacarpienelor IV,V si a metatarsienelor IV.V,
 “rinichi in potcoava”, coarctatie de aorta++++
 otite medii
 tiroidite autoimune cu hipotiroidii
 Semne musculo-scheletale
 Talie mica cu virsta osoasa concordanta cu virsta cronologica
 Nanism disarmonic cu membre mai mici comparativ cu trunchiul
 DBA>DBT
 Scurtare metacarp IV si V
 Dislocatie de sold, rotula cu dureri cronice de genunchi
 Scolioza – 10%
 Osteoporoza
SUBIECTUL NR.22
Tabloul clinic in sdr Cushing

TABLOU CLINIC
- Obezitatea
- facio-tronculara: “portocala pe doua bete”, umplerea foselor
supraclaviculare, “bosa de bizon”
- -vergeturi axilare, flancuri, abdomen inferior, fata internarna a
coapselor rosii violacee, cu pierdere de substanta
- Hipertensiunea arteriala S-D
- Disfunctii gonadice -
- femei - amenoree, asociata de obicei cu infertilitate
- barbati - scaderea libidoului, tulburari de dinamica sexuala
- Manifestari renale
- litiaza renala
- sindrom poliuro-polidipsic
- Manifestari digestive
- ulcerul gastric
- Manifestari neuro-psihice
- manifestari radiculare
- modficari psihice (40% cazuri) - iritabilitate, tulburari de memorie si
de concentrare, anxietate, insomnie, euforie, sindrom maniacal,
tentative de sinucidere.
SUBIECTUL NR. 23
Tulburari osteoarticulare si musculare in sdr Cushing

TULB OSTEOARTICULARE SI MUSCULARE IN SDR CUSHING

Tulburari osteoarticulare
Dureri osoase
spontane sau la compresie: vb, stern, oase lunri vicioase, pseudoartroze
initial apar la oboseala fizica si cedeaza la odihna, ulterior atroce facind
imposibil ortostatismul
Osteoporoza
Vertebrala cu scaderea in inaltime, modificari de curbura, dureri
Fracturi spontane la traumatisme mici sau miscari fortate, refacere dificila,
calus
Tulb musculare
Diminuarea maselor musculare la nivelul
 membrelor (cvadricepsul)
abdomenului (hernii, eventratii)
Diminuarea fortei musculare
Astenie fizica importanta
Miopatie rapid evolutiva cu pierderea miozinei din fibrele musculare
Factori favorizanti
Corticoterapie in doze mari posttransplant,
Sepsis, dializa renala, miastenie gravis
In jural decadei a VI-a de virsta , la femei si barbati
Slabiciune musculara progresiva proximal> distal pe parcursul a zile/citeva
sapt
Insuf respiratorie (80%), paralizia muschilor flexori ai gitului
Uneori rabdomioliza
Reducerea reflexelor tendinoase, usoara pierdere a sensibilitatii distale
Ameliorare redusa la incetarea corticoterapiei
Mortalitate ridicata datorita patologiei asociate (30-50%)
Intreruperea brusca a corticoterapiei determina insuficienta
corticosuprarenala (astenie fizica, hTA, voma, diaree)
+
Mialgii si artralgii
Efuziuni articulare
Rash
Slabiciune musculara

SUBIECTUL NR.24
Tabloul clinic in boala Addison

CLINIC
-astenie fizica, psihica, sexuala
-hipotensiune arterialarala
Scadere pond
-greturi, varsaturi, dureri abdominale
-melanodermia (hiperpigmentarea) zonelor de frictiune si microtraumatisme, a
zonelor normal pigmentate
frecvent asociate cu vitiligo
-scadere ponderala
-habitus astenic
-hiperpigmentarea mucoaselor: buze, gingii, mucoasa bucala in dreptul celui de-
al 2-lea si al 3-lea molar, mucoasa palatina, friul lingu
 SUBIECTUL NR.25
Semne clinice in sdr Conn (hiperaldosteronism primar)

Aldosteronul stimuleaza eliminarea renala de K si ioni de H si retentie de Na

Cresterea reabsorbtiei de sodiu, determinind cresterea continutului total
de sodiu
Cresterea reabsorbtiei de apa, cu cresterea lichidului extracelular dar fara
edeme
Depletie potasica, determinind:
secretie renala crescuta de ioni de hidrogen, cu alcaloza
rezistenta la ADH
nefropatie kaliopenica
astenie musculara tip maisteniform
scaderea tolerantei la glucide
hipotensiune ortostatica
Cresterea excretiei de magneziu care, alaturi de alcaloza, poate determina
crize de tetanie
Depresia sistemului renina-angiotensina
SINDROMUL CARDIOVASCULAR
hipertensiunea arteriala
constanta, s.-d. (200/100 mmHg)
hTA ortostatica
modificari ECG
tulburari de ritm (Es V, Fb V cu sincopa)
SINDROMUL RENO-URINAR
polidipsie
poliurie cu nicturie (nemodificata de ADH)
SINDROMUL NEUROMUSCULAR
astenie musculara de tip miasteniform
predominant diurna, - cu jena la deglutitie, ptoza palpebrala, imposibilitatea
mentinerii pozitiei capului
accese paretice paroxistice
instalate brusc, cu revenire spontana
predominant la membrele inferioare, cu evolutie ascendenta
fenomene de hiperexcitabilitate neuro-musculara
crampe, spasme musculare, acroparestezii
semnele Chvostek si Trousseau pozitive

hipertensiune + sindrom neuromuscular + sindrom poliuro-polidipsic =

hiperaldosteronism