Miscari umar

MISCARI PROPRII UMAR

In plan sagital
ANTEPULSIE
RETROPULSIE

In plan frontal-
RIDICARE Muşchi principali: trapezul superior,
angularul (ridicătorul scapulei
COBORARE Muşchi principali: trapezul inferior

• CIRCUMDUCTIE
 MISCARI PROPRII UMAR IN PLAN SAGITAL
În anteducţie intervin muşchii: – marele pectoral,coraco-
brahialul,deltoidul (fascicule claviculare)

În retroducţie intervin muşchii: – deltoidul (fascicule spinale),marele

dorsal
 MISCARI PROPRII UMAR IN PLAN FRONTAL

• Muşchi principali: trapezul superior, angularul (ridicătorul scapulei).

Muşchi principali: trapezul inferior
Umarul face in plan frontal si sagital
circumductie
 Membrul superior este miscat de articulatia
scapulohumerala
In plan sagital-
Flexie Muşchi principali: deltoid anterior, coracobrahial, biceps brahial (capul lung).
Muşchi accesori: trapez superior.
Extensie Muşchi principali: deltoid (fasciculele posterioare), rotundul mare, marele
dorsal, triceps brahial (capul lung).
Muşchi accesori: subspinos, rotundul mic.
-In plan frontal
-AbductieMuşchi principali: deltoidul (fasciculele mijlocii), supraspinos.
Adductie Muşchi principali: subspinos, subscapular, pectoralul mare, rotundul mare,
marele dorsal.
In plan transversal
-rotatie interna subspinosul, micul rotund Circumductie
-rotatie externa- subscapularul.
marele pectoral,
marele dorsal,
marele rotund
 Umarul.
Articulaţiile adevărate sînt : scapulohumerala
acromioclaviculara şi
sternocostoclaviculara,

acromioclavicualara

scapulohumerala,
 In plan sagital membrul superior face FLEXIE
• Muşchi principali: deltoid anterior, coracobrahial, biceps
brahial (capul lung).
• Muşchi accesori: trapez superior.
 In plan sagital membrul superior face EXTENSIE = ducerea
spre posterior a membrului superior
Muşchi principali: deltoid (fasciculele posterioare), rotundul mare,
marele dorsal, triceps brahial (capul lung). Muşchi accesori: subspinos,
rotundul mic.
 In plan frontal membrul superior face ABDUCTIE indepartarea
MS de linia mediana

Muşchi principali: deltoidul

Linie mediana (fasciculele mijlocii), supraspinos.
In plan frontal membrul superior face ADDUCTIE apropierea MS de
linia mediana
subspinos,
subscapular,
pectoralul mare,
rotundul mare,
marele dorsal.
 -In plan transversal membrul superior face
ROTATIE interna/externa

Poziţia preferabilă de start este

decubitul dorsal, la marginea
mesei,cu braţul abdus la 90° (se
sprijină po masă) şi cotul (în afara
mesei) flectat la 90°. Palma „priveşte"
corpul

Rotatatie interna umar Rotatatie externa umar

90—95° de amplitudine maximă. 80—90° de amplitudine maximă,
Rotaţie externă
subspinosul,
micul rotund

Rotaţie
internă
subscapularul.
marele pectoral,
marele dorsal,
marele rotund
CIRCUMDUCTIE MEMBRU SUPERIOR IN PLAN FRONTAL SI SAGITAL
 Cotul face in plan sagital din articulaţia humero-
cubitala permite mişcări
Flexie-bicepsul brahial, brahialul anterior,
Extensie- tricepsul

Cotul face in plan transversal din articulatia

radiocubitală proximala
Pronatie -Brahial
Supinatie –biceps brahial
 Cotul face in plan sagital din articulaţia humero-cubitala permite
mişcări (flexie-extensie)

Flexie antebrat bicepsul

brahial, brahialul anterior,
Extensia reprezintă reîntoarcerea
antebraţului la poziţia 0.
Din poziţie anatomică, cotul nu are
extensie. tricepsul
 Flexia si extensia cotului
FLEXIE
• Muşchi principali: biceps brahial, brahial, brahioradial.
• Muşchi accesori: supinator
EXTENSIE
• Muşchi principali: tricepsul brahial, anconeu.
 Poziţia de elecţie este din ortostatism sau din şezind, cu cotul la 90°fixat la
trunchi şi mîna cu policele în sus.

Pronaţia
Supinaţia, mişcarea de orientare a
palmei în sus progresează de la 0 la 90°.
— mişcarea de orientare a palmei în jos
progresează de la 0 la 90°.
Atenţie :

Mişcarea de pronosupinaţie este mult amplificată prin rotaţia humerusului, ajungind

aproape de 360° : rotaţia internă contribuie cu 150°, iar cea externă cu 30°.
 Cotul face in plan transversal din articulatia radiocubitală superioară
Poziţia de elecţie este din ortostatism sau din şezind, cu cotul la
90°fixat la trunchi şi mîna cu policele în sus

Pronatie -Brahial

Pronatie -ducerea palmei în jos, din poziţia de

pronosupinaţie. rotund pronator, pătrat
pronator, brahial
Supinatie –ducerea palmei în sus, din poziţia
de pronosupinaţie - supinator, biceps brahial.

Pronosupinatie -brahioradial
 Din articulatia pumnului au loc
in plan sagital
FLEXIA flexor ulnar al carpului (FUC),
flexor radial al carpului (FRC)
EXTENSIAextensor ulnar al carpului (EUC), extensor scurt radial al
carpului (ESRC), extensor lung radial al carpului (ELRC)
in plan frontal
ÎNCLINAREA CUBITALA - mişcarea prin care mâna se apropie de linia
mediană a corpului (adducţie);
extensor ulnar al carpului (EUC), flexor ulnar al carpului (FUC).
ÎNCLINAREA RADIALĂ - mişcarea prin care mâna se depărtează de
linia mediană a corpului (abducţie).
extensor scurt radial al carpului, extensor lung radial al carpului, flexor
radial al carpului.

in plan sagital si in plan frontal

CIRCUMDUCTIE
 Plan sagital

Miscare in articulatia radio

Plan frontal cubitala
Flexia (flexia volară, flexia palmară)

Extensia (dorsiflexia)

Inclinare laterala
FLEXIA
Muşchi principali: flexor ulnar al carpului (FUC),
flexor radial al carpului (FRC).
Extensia pumnului
Muşchi principali: extensor ulnar al carpului (EUC), extensor scurt radial al
carpului (ESRC), extensor lung radial al carpului (ELRC).
Muşchi accesori: extensorul comun al degetelor, extensorul propriu al
auricularului, indexului, extensorul lung al policelui.
ÎNCLINAREA CUBITALA/RADIALA
• In plan frontal si sagital mana face
circumductie
 Policele

In plan sagital-
FLEXIE. flexorul lung al policelui şi flexorul scurt al policelui
EXTENSIE extensor scurt şi lung al policelui

In plan frontal
-ABDUCTIE abductor lung şi scurt police
-ADDUCTIE adductorii policelui (fasciculele transversale şi
oblice)

In plan sagital si In plan frontal CIRCUMDUCTIE

OPOZABILITATE opozantul propriu al policelui, opozantul

degetului mic. Muşchi accesori: abductor scurt al policelui
 Miscarile policelui

Plan sagital Plan frontal

Muşchi principali: flexorul lung al policelui şi flexorul scurt al policelui.

Muşchi principali: extensor scurt şi lung al policelui.

In plan frontal –abductie/adductie police
In plan sagital–flexie/extensie
 MISCARILE DEGETELOR
In plan frontal
ABDUCTIE interosoşii dorsali, abductor deget mic
ADDUCTIE : interosoşii palmari
In plan sagital
FLEXIA independentă a cîte unui singur deget este mai
redusă datorită ligamentului palmar interdigital. Pasiv,
se pot obţine flexii mai rnari. palmarul lung
EXTENSIE extensor comun degete (ECD), extensor propriu
index (EPI), extensor propriu auricular.
Circumducţia este posibilă (mai ales la index) datorită
combinării mişcărilor de flexie-abductie-extensie-adductie
Rotaţia axială este o mişcare care nu poate fi făcută decît pasiv,
Muşchi principali: interosoşii dorsali, abductor deget mic

Muşchi principali: interosoşii palmari.

Muşchi principali: palmarul lung

Muşchi principali: extensor comun degete (ECD), extensor propriu index

(EPI), extensor propriu auricular.
 Mina s-a adaptat la funcţia de prehensiune, respectiv de a se
modela pe un obiect, de a apuca, de a forma pense.
1.Mişcarea în articulaţiile carpometacarpiene creează căuşul mîinii,
care se formează cînd apucăm minerul unui ciocan etc. Această
depresiune, ca un şanţ, orientată de la eminenţa hipotenară spre a
doua articulaţie MCF,se datorează opozabilităţii primului şi celui
de-al V-lea metacarpian în articulaţia carpometacarpiană.
Metacarpienele IV şi III se flectează şi ele uşor, în timp ce
metacarpianul II rămîne aproape imobil. Această mişcare nu poate
fi măsurată, ci se apreciază în cadrul studierii prizelor sau tipurilor
de prehensiune
Prehensiunea =un gest precis, adaptat, conștientizat sau reflex, care pe baza
informațiilor instantanee tactile, extero- și proprioceptive, se automatizează prin
repetare și determină coordonarea optimă a mâinii pentru prindere sau apucare.
• Prehensiunea terminală
– extremitatea pulpei policelui, aproape de unghie - extremitatea pulpei fiecărui
deget, în particular a indexului.
Este o prehensiune bidigitală fină, discriminatorie, prin care sunt sesizate
obiectele fine
- Testare eficacitate: apucarea unui ac / unui băț de chibrit așezat pe masă

• Prehensiunea subterminală
– între pulpa policelui - pulpa altui deget (bidigitală) sau pulpele
a 2 degete (tridigitală).
– mai des folosit în activitățile cotidiene și permite sesizarea unor
obiecte mai groase, cu 2 sau 3 degete, police, index și medius.
– Testare eficacitate- încercarea de a smulge o foaie de hârtie
ținută între aceste 2 degete

Apucare de finete =PREHENSIUNE de finete = PENSA

• Prehensiunea subtermino-laterală
– pulpa policelui și fața laterală a unui deget, mai frecvent indexul,
ca și cum am număra bani, am prinde o farfurie sau am răsuci o
cheie, "pensa de cheie".
– Prehensiune subtermino-laterală bidigitală - o priză mai
puternică decât precedenta, degetul opus policelui, în special
indexul, se sprijină pe celelalte degete, și astfel adductorii
policelui pot dezvolta o forță maximă.
– Prehensiune subtermino-laterală tridigitală (pensa de scris)
– Prehensiunea latero-laterală
– interdigital, între fețele laterale și medială a două degete
apropiate, mai ales index și medius.
– Această prehensiune este solicitată când menținem o
țigară între degete
– Prehensiunea latero-laterală este secundară, dar devine
prețioasă în absența policelui.
 Apucare de forta,grosiera =PREHENSIUNE
• Prehensiunea palmară (lumbricală)
– o prehensiune de forță
– între palmă, ultimele patru degete și police;
– în jurul unor obiecte grele și voluminoase
– Când volumul obiectului apucat este prea mare,
policele nu poate realiza priză cu celelalte
degete→forța de prehensiune↓

• Prehensiunea prin opoziție digito-palmară

– opune palmei, ultimele patru degete
– permite sesizarea unor obiecte mai mici decât precedenta:
• mânuirea unui levier
• apucarea volanului
• agățarea cu degetele II-V de o bară
• purtarea unui geamantan
• este mai rar folosită, deoarece priza se menține mai greu
MIŞCĂRILE ÎN ARTICULAŢIILE INTERFALANGIENE.
Aceste articulaţii permit doar flexia-extensia pe un ax transversal, dar nu extensie şi
lateralitate şi într-un plan strict sagital, deoarece planurile fiecărui deget
convergspre un punct la baza
1. Flexia in interfalangiana proximală poate ajunge la 100°, mai amplă la
degetele IV şi V decît la II şi III. în interfalangiana distală flexia nu depăşişeşte
90°.
Măsurarea flexiei interfalangiene se face cu goniometrul special, ca şi în cazul celei
metacarpofalangiene
Se poate aprecia măsurind distanţa de la vîrful unghiei la baza degetului.
2. Extensia plecând de la poziţia zero este posibilă doar în interfalangienele distale
şi doar la unele persoane. Amplitudinea variază de la 0 la 20°. În
interfalangienele proximale în mod normal nu există extensie peste poziţia
neutră, nici chiar pasivă.