Sunteți pe pagina 1din 34

ANATOMIA

ŞI
BIOMECAN
ICA
ARTICULAŢ
IEI COXO -
FEMURALE
GENERALITATI
0 Articulatia coxo-
femurala leagă membrul
inferior liber de coxal.
Este o articulaţie de tip
sferiodal, triaxială , în
care se pot efectua
mişcă ri în toate
direcţiile.

Imagine de ansamblu
Suprafeţele
articulare
0 - suprafaţa articulară a
capului femural, de formă
sferică , acoperită de
cartilaj hialin mai gros în
partea centrală . În centrul
suprafeţei articulare se
află o depresiune numită
fosa capului femural sau
„fovea capitis” sau foseta
ligamentului rotund, loc
de inserţie pentru
ligamentul rotund.
0 - acetabul -este o
cavitate hemisferică
situată pe faţa laterală
a coxalului, la unirea
corpurilor celor trei
oase
componente(ilion ,
ischion si pubis ).
Prezintă suprafaţa
articulară a coxalului
pentru capul femural,
numită „facies lunata”.
În fundul acetabulului se gă seşte
fosa acetabulară , care este o
suprafaţă nearticulară . Marginile
acetabulului se prelungesc cu
„labrul acetabular”, asemă nă tor
ca formă ,structură şi funcţie, cu
bureletul glenoidian.
Labrul acetabular trece ca o
punte peste incizura
acetabulului constituind
ligamentul transvers al
acetabulului. În acest fel,
incizura este transformată într-
un orificiu pe unde trec vasele
ligamentului rotund.
Mijloacele de unire
0 capsula articulară , ce are formă de trunchi de con, cu baza mare inserată medial pe
circumferinţa acetabulului şi baza mică , situată lateral, inserată anterior pe linia
intertrohanterică , iar posterior pe faţa posterioară a colului femural la 1-1,5 cm, medial de
creasta intertrohanterică .Faţă de această linie de inserţie a capsulei, trohanterul mare,
trohanterul mic şi fosa trohanterică ră mâ n extracapsular.
Capsula articulară a soldului este mai puternică decâ t capsula
articulară a umă rului. Ea este formată din fibre circulare în stratul
profund şi longitudinal la suprafaţă . În poziţie normală a
membrului inferior liber, ea este în tensiune.Poziţia în care se
relaxează , numită poziţie antalgică , este câ nd şoldul se află în
semiflexie şi membrul inferior în abducţie şi rotaţie externă .
0 ligamentul iliofemural -
se află pe faţa anterioară
a articulaţiei, dispus în
evntai, cu vâ rful inserat
sub spina iliacă antero-
inferioară , iar baza pe
linia intertrohanterică . El
prezintă două fascicule:
un fascicul cu direcţie
oblică care se termină pe
marginea anterioară a
trohanterului mare
(fasciculul superior) şi un
fascicul aproape vertical
care coboară şi se prinde
anterior de trohanterul
mic (fasciculul inferior).
0 - ligamentul
pubofemural -este
situat tot anterior, cu
o inserţie situată
medial pe ramura
superioară a
pubisului şi una
lateral, anterior de
trohanterul mic.
Împreună cu
fasciculele
ligamentului
precedent formează
ligametul în „N” sau
ligamentul lui
Welcker.
0 - ligamentul
ischiofemural -este
situat pe faţa
posterioară a
articulaţiei. El se
inseră în partea
postero-inferioară a
sprâ ncenei
acetabulare,
îngustâ ndu-se pe
mă sură ce merge
lateral şi superior şi se
termină anterior de
fosa trohanterică .
0 - zona orbiculară , numită şi
ligamentul inelar Weber, este
o condensare a fibrelor
circulare profunde ale capsulei.
Fibrele acestui ligament sunt
de două feluri: cu originea
osoasă , care pleacă inferior de
spina iliacă antero- inferioară ,
înconjură colul femural
anterior şi posterior şi fibre
proprii semicirculare paralele
cu sprâ nceana acetabulului, cu
rol în întă rirea primelor.Zona
orbiculară solidarizează cele
trei ligamente de mai sus şi
contribuie la menţinerea
capului femural în acetabul.
0 - ligamentul capului femural,
numit şi ligament rotund, este
situat între fosa acetabulară şi
foseta capului femural . El este
intraarticular, fiind foarte
rezistent.
Pe capul femural se prinde în
foseta capului femural, iar pe
coxal, prin trei fascicule pe:
ligamentul transvers al
acetabulului şi pe partea
anterioară şi posterioară a
incizurii acetabulare. Conţine
vase ce asigură aproximativ 1/5
din vascularizaţia capului
femural.
0 Sinoviala este groasă şi înveleşte capsula în interior, precum şi
ligamentul rotund.
BIOMECANICA ARTICULAŢEI
COXO-FEMURALE
La nivelul articulaţei şoldului se pot efectua
urmă toarele mişcă ri:

0 Flexie – Extensie
Flexia este mişcarea
prin care faţa anterioară a
coapsei se apropie de
abdomen.
Extensia este mişcarea
inversă flexiei, prin care
faţa posterioară a coapsei
se apropie de zona fesieră .
În ambele mişcă ri
femurul se mişcă în jurul
unui ax transversal care
trece prin foseta
ligamentului rotund şi prin
vâ rful marelui trohanter. În
timp ce capul femoral
alunecă în cavitatea
acetabulară , epifiza distală
a femurului descrie un arc
de cerc, dinainte înapoi,
pentru extensie şi dinapoi
înainte, pentru flexie.
În timpul flexiei, partea anterioară a capsulei articulare, precum şi
ligamentele extraarticulare anterioare se relaxează , în timp ce partea
pă osterioară a capsulei este pusă în tensiune.
În timpul extensiei, partea posterioară a capsulei articulare se
relaxează iar partea anterioară a capsulei şi ligamentele
extraarticulare anterioare sunt puse în tensiune.

0 Flexia activă este de


90°- 120° şi flexia pasivă
de 110°- 140°.
0 Extensia activă este de
30° şi cea pasivă este de
50°.
0 Flexorii: psoasul iliac
(flexor principal), croitorul
şi dreptul anterior (flexori
accesori).
0 Extensorii: fesierul mare, fesierul mijlociu, bicepsul
femural, semitendinosul şi semimembranosul.
0 Abducţia - Adducţia

Adducţia este mişcarea prin care coapsa se apropie de linia


mediană sau de coapsa opusă .

Abducţia este mişcarea inversă , prin care coapsa se


depă rtează de linia mediană au de coapsa opusă .
Ambele mişcă ri se efectuează în jurul unui ax antero-
posterior care trece prin capul femoral şi într-un plan
frontal.

0 Mişcarea de abducţie este


limitată de contactul osos dintre
colul femoral şi sprâ nceana
cavită ţii acetabulare.
0 Mişcarea de adducţie este
limitată de contactul dintre cele
două coapse., ea avâ nd o
amplitudine mult mai mică decâ t
abducţia.
0 Adducţia activă este de 30° şi
cea pasivă de 65°.
0 Abducţi activă este de 70° şi
cea pasivă de 80°.
0 Abductorii: muşchii fesieri, piramidalul şi tensorul
fasciei lata.
0 Adductorii: pectineul, adductorul mare, adductorul
scurt şi dreptul intern.
0 Circumducţia
Rezultă din executarea succesivă a celor 4 mişcă ri
amintite mai sus. În timpul acestei mişcă ri capul femural se
roteşte în cavitatea acetabulară , în timp ce epifiza distală a
femurului descrie un cerc.
0 Rotaţie externă - rotaţie internă
Rotaţia externă este mişcarea prin care femurul se roteşte în
jurul unui ax vertical care trece prin centrul capului femoral,
trohanterul mare deplasâ ndu-se dinainte înapoi. În acelaşi timp
vâ rful piciorului se îndreaptă spre înafară .

Rotaţia internă este mişcarea inversă , trohanterul mare


deplasâ ndu-se spre înainte iar vâ rful piciorului spre înă untru.

0 Rotaţia externă activă este de 35° şi cea pasivă de 40°.


0 Rotaţia internă activă este de 15° şi cea pasivă de 20 activă
este de 35° şi cea pasivă de 40°.
0 Rotatorii interni:
fesierul mijlociu şi
fesierul mic.
0 Rotatorii externi: piramidalul, obturatorul intern,
obturatorul extern, gemenul superior, gemenul inferior
şi pă tratul femural.
Muşchii
motori ai
articulaţiei
şoldului:
0 Flexorii: psoasul iliac
(flexor principal), croitorul
şi dreptul anterior (flexori
accesori).
0 Extensorii: fesierul mare, fesierul mijlociu, bicepsul
femural, semitendinosul şi semimembranosul.
0 Abductorii: muşchii fesieri, piramidalul şi tensorul
fasciei lata.
0 Adductorii: pectineul, adductorul mare, adductorul
scurt şi dreptul intern.
0 Rotatorii interni:
fesierul mijlociu şi
fesierul mic.
0 Rotatorii externi: piramidalul, obturatorul intern,
obturatorul extern, gemenul superior, gemenul inferior
şi pă tratul femural.