Sunteți pe pagina 1din 20

1

Curs 9

Bilantul muscular al pumnului 1, Flexia este realizata de muschii flexor radial al carpului, palmar lung si flexor ulnar al carpului. Muschiul flexor radial al carpului Actiuni: -flexia mainii pe antebrat - pronatia antebratului - participa la abductia mainii si stabilizarea in flexie a cotului. Pozitie: - pentru f0 f1 asezat, antebratul sprijinit cu partea cubitala pe masa de examinat, mana sustinuta de inetoterapeut. !e indica subiectului sa execute, flexia mainii in abductie, si pronatia usoara a antebratului. "endonul se palpeaza in 1#$ inferioara a extremitatii distale a antebratului, fata anterioara, pe directia metacarpianului %%. Pozitie: - pentru f& asezat, cu antebratul si mana sprijinite cu partea cubitala pe masa de examinat, antebratul fixat de inetoterapeut degetele relaxate. !e indica subiectului sa execute, in amplitudine completa flexia mainii in abductie asociata cu pronatia antebratului. Pozitie: - pentru f$ f' asezat, cu antebratul in supinatie sprijinit pe masa de examinat si fixat de inetoterapeut, mana in afara suprafetei de sprijin, degetele relaxate. - pentru f$ se indica subiectului sa execute in amplitudine completa, miscarea pentru f& - pentru f( f' miscarea se realizeaza contra unei rezistente crescande, aplicata pe fata palmara a miinii, in dreptul metacarpianului %%. Muschiul palmar lung Actiuni:

- flexor al mainii pe antebrat) - tensor al apone*rozei palmare. Pozitie: - pentru +0 f1 asezat, antebratul sprijinit cu partea cubitala pe masa de examinat, mana sustinuta de inetoterapeut. !e indica subiectului sa execute flexia pura a mainii pe antebrat. "endonul se palpeaza pe fata palmara a mainii, medial de muschiul flexor carpi radialis, pe directia metacarpianului %%%. Pozitie: - pentru f& f' se pastreaza pozitiile pentru testarea muschiului flexor carpi radialis, cu deosebirea ca mana *a executa flexia pura pe antebrat. Muschiul flexor ulnar al carpului Actiuni: - flexia mainii pe antebrat) - usoara adductie a mainii) - flexia metacarpianului , pe carp) - stabilizator al pumnului, in momentul extensiei degetelor si sinergist al muschilor eminentei hipotenare) - stabilizator secundar al cotului in flexie. Pozitie: - pentru f0 f1 asezat, antebratul in supinatie sprijinit pe masa de examinat, mana sustinuta de inetoterapeut. !e indica subiectului sa execute flexia mainii pe antebrat in usoara adductie. "endonul se palpeaza in 1#$ inferioara a antebratului medial, pe directia metacarpianului ,. Pozitie: - pentru f& asezat, cu antebratul in supinatie de ('-, fixat de inetoterapeut deasupra apofizelor stiloide, sprijinit impreuna cu mana pe masa de examinat, degetele relaxate. !e indica subiectului sa execute, in amplitudine completa, flexia mainii pe antebrat Pozitie:

- pentru f$ f' asezat, cu antebratul in supinatie, fixat de inetoterapeut deasupra apofizelor stiloide, sprijinit pe masa de examinat, mana in extensie si abductie, in afara suprafetei de sprijin, - pentru f$ subiectul executa, in amplitudine completa, flexia mainii in adductie. - pentru f( f' aceeasi miscare se executa, in amplitudine completa, cu opunerea unei rezistente crescande, aplicata pe fata mediala a mainii, mai precis pe metacarpianul ,. &. Extensia este realizata de urmatorii muschi: lung si scurt extensor radial al carpului si extensor ulnar al carpului. Muschiul lung extensor radial al carpului Actiuni) - extensia si abductia mainii pe antebrat) - stabilizator al pumnului) - flexor secundar al cotului. Pozitie: - pentru f0 f1 asezat, cotul flectat la .0-, antebratul si mana in pronatie, degetele relaxate, sprijinite pe masa. !e indica subiectului sa execute extensia mainii n abductie pe antebrat. !e palpeaza fibrele pe fata externa a cotului, sub epicondilul humeral extern, iar tendonul pe fata dorsala a mainii deasupra bazei metacarpianului %%. Pozitie: - pentru f& asezat, cotul flectat, antebratul la ('- supinatie, fixat deasupra apofizelor stiloide, mana in flexie, degetele relaxate se sprijina pe masa. !e indica subiectului sa execute, in amplitudine completa, extensia mainii in abductie. Pozitie: - pentru f$ f' asezat, cu antebratul in pronatie fixat deasupra apofizelor stiloide, sprijinit pe masa de examinat, mana in afara suprafetei de sprijin, degetele relaxate. - pentru f$ se executa, in amplitudine completa, extensia mainii %n abductie pe antebrat. - pentru f( f' cu sustinerea fetei palmare a mainii, se executa miscarea de extensie impotri*a unei rezistente crescande, aplicata pe fata dorsala a mainii, la ni*elul metacarpianului %%. Muschiul extensor scurt radial al carpului

Actiune: - extensia mainii pe antebrat) - stabilizator al pumnului) - accesor al flexiei cotului. /ilantul muscular se efectueaza din aceleasi pozitii si consta in miscari similare celor executate de extensorul lung radial al carpului, numai ca extensia mainii pe antebrat este pura. -Pentru fg - fj fibrele se palpeaza pe fata externa a cotului sub muschiul amintit, iar tendonul pe fata dorsala a mainii deasupra bazei metacarpianului %%%, unde se aplica si rezistenta pentru f( f'. Muschiul extensor ulnar al carpului Actiuni: - extensia si adductia mainii pe antebrat, - stabilizator al flexoriloi degetelor) - extensia antebratului pe brat. Pozitie: -pentru f0 f1 asezat, cu antebratul si mina in pronatie sprijinite pe masa. !e indica subiectului sa execute extensia miinii in adductie, cu degetele relaxate. "endonul se palpeaza sub apofiza stiloida a ulnei sau la baza metacarpianului ,. Pozitie - pentru f& asezat, cu antebratul si mana in pronatie la ('-, sprijinite pe masa, antebratul fixat in 1#$ inferiora !e indica subiectului sa execute, in amplitudine completa, extensia mainii in adductie, degetele fiind relaxate. Pozitie: - pentru f$ f' asezat, cu antebratul in pronatie, pe masa, mina in flexie si abductie, in afara suprafetei de sprijin. !e fixeaza 1#$ inferioara a antebratului. - pentru f$ se indica subiectului sa execute, in amplitudine completa, extensia mainii in adductie. - pentru f( f' miscarea se executa impotri*a unei rezistente crescande, plasata pe marginea mediala a mainii, in dreptul metacarpianului ,.

Bilantul muscular al degetelor II V 1. Flexia falangelor distale este realizata de muschiul flexor profund al degetelor. Muschiul flexor profund al degetelor Actiuni: - flexia falangei %%% a degetelor %%-, pe falanga %%) - secundar, flexia falangei %% pe falanga. %, a falangei % pe metacarpianul corespunzator si flexia mainii pe antebrat) - esential in prehensiune. Pozitie: - pentru f0 - f' asezat, antebratul si mana sprijinite cu marginea cubitala pe planul mesei !c fixeaza falangele % si %%. - pentru f0 f1 se indica subiectului sa execute flexia falangei %%% pe %%. "endonul se palpeaza pe fata palmara a articulatiei interfalangiene distale. - pentru +& se examineaza degetele analitic sau global, in flexie completa. - pentru f$ f' miscarea se executa impotri*a unei rezistente crescande, aplicata pe fata palmara falangei %%%. &. Flexia falangelor mijlocii pe proximale este realizata de muschii flexor superficial si profund al degetelor. Muschiul flexor superficial al degetelor Actiuni: - flexia falangei %% pe falanga % la ni*elul degetelor %%-,) - flexie moderate a falangei % pe metacarpianul corespunzator, a miinii pe antebrat si a antebratului pe brat) - participa la prehensiunea digitopalmara, - participa la stabilizarea cotului in flexie. Pozitie: - pentru fo f1 asezat, antebratul si mana in supinatie, pumnul in rectitudine, mana sustinuta de examinator. !e indica subiectului sa execute flexia falangei %% pe falanga %, cu mentinerea falangei %%% in extensie. "endoanele se palpeaza pe fata, anterioara a antebratului, deasupra articulatiei pumnului. Pozitie:

- pentru f& asezat, antebratul in supinatie, pumnul si carpul se fixeaza in rectitudine. %n plus, degetul testat se fixeaza de planul mesei, cu articulatia metacarpofalangiana in rectitudine. !e indica subiectului sa execute, in amplitudine completa, flexia falangei %% pe falanga %. Pozitie: - pentru f$ f' aceeasi ca si pentru f& dar cu fixarea laterala a falangei %. !e executa aceeasi miscare impotri*a unei rezistente crescinde, aplicata pe fata palmara a falangei %%. $. Flexia falangelor proximate pe metacarpiene este realizata de muschii descrisi anterior, respecti* flexor profund si superficial al degetelor, la care se adauga actiunea lumbricalilor si interososilor dorsali si palmari. Muschii lumbricali Actiuni: comune cu ale interososilor palmari si dorsali: -flexia falangelor % pe metacarpiene) - extensia falangelor %% si %%%) - prirnul lumbrical participa la abductia indexului. Pozitie) - pentru fo f' ajezat, pumnul si mana sprijinite cu marginea cubitala pe masa) se fixeaza metacar-pienele %%-,. - pentru f0 f1 nu se palpeaza, deoarece sunt muschi profunzi. - pentru f& din urmatoarea pozitie: cu degetele in extensie la ni*elul falangelor % si in flexie la ni*elul falangelor %% si %%% se indica subiectului sa execu te, in amplitudine completa, miscare in*ersa. - pentru f$ f' se fixeaza pumnul in rectitudine si se aplica pe rand rezistenta crescanda pe fata palmara a falangei % pentru miscarea de flexie a acesteia si pe fata dorsala a falangelor %% si %%%, pentru miscarea de extensie. (. Adductia este realizata de interososii palrnari. Muschii interososi palmari Actiuni: -adductia policelui, indexului, inelarului si degetului mic astfel: - primul interosos apropie policele de index)

-al doilea interosos apropie indexul de medius) - al treilea interosos apropie inelarul de medius) - al patrulea interosos apropie degetul inic de inelar. - flexia falangei % pe metacarp) - participa la extensia falangelor %% si %%%, alaturi de interososii dorsali si lurnbricali. Pozitie: - pentru f0 f1 mana cu degetele in extensie. 0uschii se palpeaza foarte profund, in spatiile intermetacarpiene. Pozitie: - pentru f& - f' asezat, antebratul in pronatie, mana cu degetele abduse, sprijinite pe masa de testat. 1inetoterapeutul fixeaza fata dorsala a mainii. - pentru f& se indica subiectului sa execute, in amplitudine completa, adductia policelui, indexului, inelarului si degetului mic, fata de axa miinii. - pentru f$ - f' miscarea se executa impotri*a unei rezistente crescande, aplicata la ni*elul falangelor %, %% sau %%% in sens contrar miscarii degetului respecti*. '. Abductia se produce cu participarea muschilor interososi dorsali si abductor al degetului mic. Muschii interososi dorsali. Actiuni: - abductia indexului, mediusului si inelarului .astfel: .- prirnul departeaza iiidtxul catre police) - al doilea departeaza mediusul catre index) - al treilea departeaza mediusul catre inelar) - al patrulea departeaza inelarul catre degetul mic. - flecteaza falanga % pe metacarpianul corespunzator si extinde falangele %% si %%%, cu atat mai mult cu cat falanga % este in extensie) - primul interosos dorsal participa la abductia policelui, cand indexul este in pozitie neutra, de abductie-adductie. Pozitie)

- pentru f0 - f' asezat, antebratul si mafta in pronatie, sprijinite pe masa de testat, pumnul in rectitudine. - pentru f0 f1 se indica subiectului sa-si indeparteze fiecare deget. "endoanele se palpeaza la ni*elul fiecarui spatiu interosos, - pentru f& se fixeaza fata dorsala a miinii si se executa in amplitudine completa orientarea: -indexului catre police, pentru primul interosos) - mediusului catre index, pentru al doilea interosos, . -mediusului catre inelar, pentru al treilea interosos) - inelarului catre degetul mic, pentru al patrulea interosos. - pentru f$-f' miscarile descrise la f& executa impotri*a unei rezistente crescinde, plasata la ni*elul falangelor %, %% sau %%%, in sens contrar rniscarii realizata de degetul respecti*. Muschiul abductor al degetului mic Actiuni: - abductia degetului , in raport cu axa mainii) -participa la flexia falangei % pe metacarpianul ,) - participa la extensia falangelor %% si %%%. Pozitie: - pentru f0 f' asezat, cu antebratul si mana in supinatie, sprijinite pe masa. - pentru f0 f1 se indica subiectului sa execute abductia degetului mic. 0uschiul se palpeaza pe marginea mediala a metacarpianului ,. - pentru f& se fixeaza carpul lasand liber doar metacarpianul ,. !e indica subiectului sa execute, in amplitudine completa, abductia degetului ,, - pentru f$ -f' miscarea se executa impotri*a unei rezistente crescande, plasata pe fata mediala a falangelor % sau %%%. 2. Extensia degetelor din articulatiile metacarpofalangiene este realizata de muschii: extensor comun al degetelor extensor propriu al indexului si extensor propriu al degetului mic Actiuni: extensorul comun al degetelor realizeaza, cu ajutorul celorlalti doi muschi, extensia falangelor %, %% si %%%, cu actiune preferentiala pe %. - participa la extensia mainii. Pozitie:

- pentru f0 - f& asezat, cu antebratul %n pronatie, sprijinit -de masa, mana fixate de inetoterapeut, - pentru f0 - f1 se indica subiectului sa execute extensia falangelor %, cu falangele %% si %%% relaxate. "endoanele extensorului comun se palpeaza la ni*elul fliecarui metacarpian sau a fiecarei articulatii metacarpofalangiene, pe fata dorsala. "endoanele extensorilor proprii se repereaza lateral de tendoanele extensorului comun. - pentru f& fixeaza pumnul, carpul si metacarpul in rectitudine prin priza lumbricala 3degetele %%-, pe fata posterioara a antebratului, si mainii, policele pe fata palmara4. !e indica subiectului sa execute, in amplitudine completa, extensia falangei % pe metacarpianul corespunzator, cu falangele mijlocii si distale relaxate. Pozitie: - pentru f$ f' asezat, antebratul sprijinit in pronatie pe masa de examinat, degetele in afara mesei. !e fixeaza fata dorsala a mainii, apasand usor pe metacarp. - pentru f$ se executa, in amplitudine completa, extensia falangei % pe metacarpianul corespunzator. - pentru f( f' miscarea se executa impotri*a unei rezistente crescande, aplicata pe fata dorsala a falangei %. 5.Extensia interflangiana a degetelor este realizata de muschii prezentati deja, respecti*: lurnbricali, interososi, extensor comun al degetelor, extensor propriu al indexului si extensor propriu al degetului mic. Bilantul muscular al policelui 1. Flexia policelui din articulatia intercarpo fa!angiana este realizata de muschii: scurt si lung flexor al policelui) flexorul lung inter*ine si in flexia din articulatia interfalangiana. Muschiul scurt flexor al policelui Actiuni: - flexia falangei % pe metacarpianul %) - participa la extensia falangei %% pe falanga %) - participa la prehensiunea subtermino-laterala si permite contactul cu degetul , Pozitie: - pentru f0 f' asezat, cu antebratul si mana in supinatie, sprijinite pe masa.

10

- pentru f0 f1 se indica subiectului sa execute flexia falangei % pe metacarpianul %, orientand policeie catre fata palmara a mainii. 6orpul se palpeaza pe eminenta tenara, iar tendonul pe tuberculul extern al falangei %. - pentru f& cu fixarea metacarpienelor %%-, dinspre marginea cubitala a miinii, se indica subiectului sa execute: - pentru fasciculul superficial: flexia falangei 1 pe metacarpianul %, astfel incat pulpa policelui sa pri*easca primele falange ale ultimelor doua degete) - pentru fasciculul profund) flexia falangei % pe metacarpianul %, astfel incat policele sa ajunga la baza degetelor %% si %%%. %n ambele situatii miscarea trebuie realizata in amplitudine completa. - pentru f$ - f' miscarile descrise pentru f& , sc executa impotri*a unei rezistente crescande plasala pentru) - fasciculul superficial: pe fetele laterale ale falangei %, prinse intre policele si indexul inetoterapeutului) - fasciculul profund: pe fata palmara a falangei %. &" Flexia policelui din articulatia interfalangiana este realizata de muschiul lung flexor al policelui. Muschiul lung flexor al policelui Actiuni: - flexia falangei %% pe falanga %) - flexia secundara a falangei % pe metacarpianul %) - inter*ine esential in prehensiune. Pozitie: - pentru f0- f' asezat, antebratul si mana in supinatie, sprijinite pe masa. - pentru f0 f1 subiectul executa flexia falangei %% pe %, tendonul se palpeaza deasupra articulatiei interfalangiene a policelui) -pentru f$, cu fixarea laterala intre police si index a falangei % si a incheiturii miinii, se indica pacientului sa execute aceeasi miscare, in amplitudine completa. - pentru f$ f' cu fixarea metacarpianului % si a falangei 1, se indica aceeasi miscare impotri*a unei rezistente crescande, aplicata pe fata palmara a falangei %%.

11

$. Extensia policelui din articulatia metacar pofalangiana este realizata de muschii: scurt si lung extensor ai policelui) acesta din urma executa si extensia din articulatia interfalan iana. Muschiul extensor scurt al policelui Actiuni: -extensia falangei l pe metacarpianul %) -abductia metacarpianului %) - abductia mainii. Pozitie: - pentru f0 f' asezat, antebratul si mana sprijinite cu marginea cubitala de masa. - pentru f0 f1 se indica subiectului sa execute extensia falangei % pe metacarpianul %, concomitent cu abductia directa a policelui. "endonul se palpeaza pe fata dorsala a mainii) el delimiteaza lateral tabachera anatomica. - pentru f& fixarea pumnul in rectitudine, se executa, in amplitudine completa, extensia si abductia strict laterala a policelui. - pentru f$ f' cu pumnul fixat in rectitudine se executa, in amplitudine completa, extensia falangei % pe metacarpianul % si abductia policelui. !e aplica o rezistenta crescanda pe fata dorsala a falangei %. (. Extensia din articulatia interfalangiana a policelui este realizata de muschiul extensor lung al policelui. Muschiul extensor lung al policelui Actiuni) - extensia falangei %% pe falanga %) - extensia falangei % pe metacarpianul %) - secundar, participa la abductia mainii pe antebrat Pozitie: pentru f0-f' asezat, antebratul si mana in pronatie sprijinite pe masa de testat. - pentru f0 f1 se indica subiectului sa execute miscarea de extensie a falangei %% pe falanga %, concomitent cu abductia. "endonul se palpeaza pe fata dorsala a mainii) el delimiteaza medial tabachera anatomica.

12

- pentru f& cu fixarea pumnului, mana in rectitudine, se indica subiectului sa execute, in amplitudine completa, miscarea anterioara, astfel incit policele sa se desprinda de pe planul mesei. - pentru f$ f' miscarea se executa contra unei rezistente crescande, aplicata pe fetele laterale ale falangei %%, prin fixarea policelui pacientului intre policele si indexul inetoterapeutului. '. Abductia policelui este realizata de muschii lung si scurt abductor ai policelui. Muschiul abductor lung al policelui Actiuni) - abductia policelui si a metacarpianului %) - flexia mainii pe antebrat) - initiaza opozitia policelui. Pozitie) - pentru +0 + ' asezat, antebratul si mana sprijinite cu partea cubitala de masa. - pentru f0 f1 se indica subiectului sa execute abductia policelui si a metacarpianului % fata de carp. !e palpeaza tendonul pe fata dorsala a miinii, la baza metacarpianului %. Abductorul lung al policelui este cel mai lateral muschi care delimiteaza tabachera anatomica. - pentru f& se fixeaza pumnul si mana in rectitudine, policele ramane in pozitie indiferenta. !e indica subiectului sa execute, in amplitudine completa, miscarea descrisa. - pentru f$ f' miscarea se executa impotri*a unei rezistente crescande, aplicata pe fata laterala a metacarpianului %. Muschiul abductor scurt al policelui Actiuni: -abductia policelui policele se indeparteaza de index, trecand intr-un plan mai anterior decat restul degetelor, moti* pentru care miscarea este regasita in literatura sub denumirea de proiectie anterioara) - adductia metacarpianului %) - flexia partiala a falangei % pe metacarpianul %) - extensia falangei %% pe falanga %)

13

-asigura opozabilitatea policelui, esentiala in prehensiunea subterminala. Pozitie: - pentru f0 f1 asezat, antebratul si mana in supinatie, sprijinite pe masa. !e indica subiectului sa execute abductia policelui cu adductia metacarpianului %, cu o usoara flexie a falangei % pe primul metacarpian si extensia falangei %% pe falanga %, incat pulpa policelui sa pri*easca indexul si mediusul. !e palpeaza muschiul la ni*elul primei comisuri interdigitale. Pozitie: - pentru f& f' asezat, antebratul si mana cu partea cubitala sprijinite pe masa. !e fixeaza mana in rectitudine - pentru f& se indica subiectului sa execute, in amplitudine completa, miscarea descrisa anterior, - pentru f$ f' miscarea se executa, in amplitudine completa, impotri*a unei rezistente crescande, plasata pe fata laterala a metacarpianului %. 2. Adductia policelui este realizata in principal de muschiul adductor al policelui, Muschiul adductor al policelui: Actiuni: - adductia metacarpianului %) - extensia falangei %% pe falanga %) - readuce policele in pozitie de repaus) - participa la toate prehensiunile de forta ale mainii. Pozitie: - pentru f0 f' asezat, cu antebratul si mana in supinajie sprijinite pe masa, - pentru f1 se indica subiectului sa execute adductia policelui cadre metacarpianul %%. +ibrele se palpeaza pe fata palmara a mainii, eminenfa tenara infero-medial, - pentru f&, cu fixarea partii mediale. a carpului si metacaipului, se indica subiectului sa execute, in amplitudine completa, adductia policelui, care trebuie sa se plaseze langa metacarpianul %%. - pentru f$ f' miscarea se executa cu opunerea unei rezistente crescande, aplicata de-a lugul metacarpianului %.

14

5, #po$abilitatea este o miscare particulara a policelui realizata de muschiul opozant. Aceaste miscare, in amplitudine mai redusa, se inregistreaza si la ni*elul degetului mic, fiind realizata de muschiul opozant al degetului rnic. Muschiul opo$ant al policelui Actuine: - rotatia axiala a metacarpianului %) - abductia policelui si adductia metacarpianului %. Pozifie: - pentru f0 - f' asezat, cu antebratul si mana in supinatie, sprijinite pe masa, - pentru f0 f1 muschiul se palpeaza pe marginea laterala a metacarpianului %, numai daca ceilalti muschi sunt atrofiati. - pentru f& se fixeaza partea mediala a carpului mentinand degetele relaxate. !e indica subiectului sa execute, in amplitudine completa, rotatia axiala si usoara abductie, incat policele sa pri*easca fata palmara a degetelot, iar metacarpianul % catre metacarpianul %%. - pentni f$ f' miscarea descrisa pentru cotatia f & executa in amplitudine completa contra unei rezistente crescande, aplicata pe toata lungimea fetei mediale a metacarpianului % 3eminenta tenara4. Muschiul opo$ant al degetului mic Actiuni: - rotatia axiala a metacarpianului ,, incat fata sa palmara sa pri*easca policele) - flexia metacarpianului ,) - inter*ine in prehensiune, Pozitie: - pentru f0 f' asezat, antebratul si mana in supinatie sprijinite pe masa. - pentru f0 f1 muschiul se palpeaza pe marginea mediala a metacarpianului ,, doar daca ceilalti muschi ai eminentei hipotenare sunt atrofiati. -pentru f& se fixeaza pumnul, prin aplicarea mainii inetoterapeutului in 1#$ inferioara a antebratului, trecand si peste articulatia pumnului. 1inetoterapeutul fixeaza cu cealalta mana degetele %%-%,.

15

!e indica subiectului sa execute, in amplitudine completa, opozitia degetului ,, incat fata palmara a acestula sa pri*easca policele. - pentru f$ f' miscarea descrisa pentru cotatia f& se executa in amplitudine completa, impotri*a unei rezistente crescande, contrare, /. Metode obiecti%e &inamometria este o metoda obiecti*a prin care se e*alueaza forta maxima de contractie a unuii grup muscular. 7nitatea de masura folosita este ilogramul forta -1f. 8e mentionat ca, dinamometrele sunt actionate prin compresie sau tractiune, de aceea se pot plasa in cele mai con*enabile pozitii de masurare. 8inarnometria ofera date concrete despre castigul functional si nu numai. A*and in *edere ca forta maxima depinde in mare masura de capacitatea de concentrare corticala a excitatiei si de moti*atie, *om obtine in mod indirect informatii si despre aceste procese neuropsihice, 6and se constata, scaderi ale fortei musculare, *alorile maxime e*aluate se refera la *alorile maxime momentane. 0asuratorile, efectuate in dinamica, permit aprecierea castigului functional considerat indicator al eficientei tratamentului. %mportant este ca determinarile succesi*e sa se realizeze la acelasi unghi articular, iar *alorile obtinute sa fie interpretate prin raportare atit la *alorile standard, cat si la cele inregistrate la ni*elul membrului controlateral sanatos, cand scaderile de forfa afecieaza segmente simetrice, 8inamometria trebuie aplicata repetat, la inter*ale de timp con*enabile, pentru a e*alua corect castigurile de forta, a*and in *edere ca aceasta calitate motrica se dez*olta rapid prin lucru specific. 0ulti cercetatori e*identiaza o relatie directa intre scaderea fortei si existenta unor focare de infectie, nedepistate prin mijloace de in*estigare medicala. %n mod obisnuit *alorile fortei difera in functie de sex: - pentru muschii flexori palmari reprezinta '09 din greutatea corporala la fete si 2'9 la baieti) - pentru muschii regiunii scapulare reprezinta '09 din greutatea corporala la fete si 5'9 la baieji)

16

- pentru muschii regiunii lombare *alorile sunt egale ca procentaj din greutatea corporala pentru ambele sexe si reprezinta 1'0-&009. Pe baza *alorilor dinamometriei se calculeaza indicele de forta, care reprezinta media aritmetica a fortei muschilor amintiti, ,alorile medii ale indicelui de forta difera in functie de sex: 1,1-1,&' la baieti, si 0,.-1 la fete. ,alorile raportate la masa acti*a sunt cu &'9 mai mari decat cele raportate la greutatea corporala. Miotonormetria reprezinta o metoda obiecti*a de apreciere a tonusului muscular, atat in stare de relaxare, cat si in contractie. 0asuratorile, exprimate in 7.%.., se efectueaza cu ajutorul miotonometrului, aplicat pe masa musculara 3nu pe tendon4. ,alorile de repaus sunt de '0-20 u.i. pentru fete si 20-50 u.i. la baieti, in timp ce in contractie se inregistreaza 110-1&0 u.i. la fete, respecti* 1&0-1'0 u.i. la baieti. ,alori crescute de repaus se constata in stari de oboseala cronica sau acuta, contractura musculara, spasticitate. E%aluarea functionala :*aluarea functionala este importanta in dirijarea programului recuperator, deoarece ,chiar daca sunt aplicate local, efectele mijloacelor specifice si asociate utilizate se rasfrang, imediat si tardi*, asupra intregului organism. 6ele imediate sunt utilizate in dirijarea operati*a a efortului fizic si a pauzelor necesare refacerii dupa efort. :forturile pot fi clasificate dupa, durata si intensitate, in functie de raportul dintre acesti doi parametrii. !e considera ca intre *olumul si intensitatea efortului exista un raport in*ers proportional, in sensul ca eforturile cu *olume mari 3de lunga durata4 se pot desfasura nurnai daca intensitatile la care se lucreaza sunt reduse. Aceste eforturi au la baza un consum ridicat de oxigen, adica se desfasoara in conditii de aerobioza. 6resterea intensitatii efortului, tempouri crescute de lucru, atrage dupa sine, in mod implicit, scaderea *olumelor, deoarece acti*itatea fizica la parametrii ridicati se realizeaza prin consumarea rapida a rezer*elor energetice. ;efacerea dupa aceste eforturi poate fi realizata prin trei tipuri de pauze, care permit:

17

a4 refacerea completa a capacitatii de effort. b4 refacerea incompleta a capacitatii de effort. c4 supracompensarea sau cresterea capacitatii de efort peste *alorile initiale. Pauzele constituie elementul fundamental de progres, indiferent daca se lucreaza cu *olume sau intensitati mari. :*aluarea functionala se impune cu atat mai mult, cu cat datele recoltate in timpul efortului si a pauzelor sunt cele care determina rationalizarea intregului proces,-recuperator. :*aluarea cardio-respiratorie 6ele mai semnificati*e sunt efectele asupra aparatelor cardio*ascular si respirator, considerati si factori limitati*i ai efortului. :xplorarea cardio*ascular *a include determinarea: frec*entei cardiace, tensiunii arteriale de clino- si ortostatism, electrocardiograma, care trebuie sa de*ina in*estigatia de rutina inainte de instituirea tratamentului, deoarece poate ridica problerne deosebite de dozare a efortului, 6olegiul American de 0edicina !porti*a a stabilit o formula de calculare a frec*entei cauliace optime, la care o persoana poate desfasura efort fizic: frec*enta cardiaca optim < &&0 *irsta in ani. %n programul de reeducare se recomanda pacientilor o frec*enta cardiaca de lucru a carei *aloare este '0-509 din frec*enta cardiaca optima. :*aluarea capacitatii de adaptare la efort se poate realiza pe baza unui test simplu, cunoscut in literatura de specialitate sub numele autorului, testul ;uffier, prin care se calculeaza indicele. 'estul (uffier se efectueaza astfel: - se masoara frec*enta cardiaca dupa un repaus de '-2 minute in pozitia sezand si se noteaza cu p= - apoi, subiectul execute $0 genoflexiuni in (' secunde) - se masoara frec*enta cardiaca: la 0-1' secunde post efort si se noteaza cu p& si la ('-20 secunde dupa efort, notandu-se acum cu p$ 3determinarile se fac pe 1' secunde4. %ndicele se calculeaza astfel:
%; <

Pi > P& > P$ - &00 10

!cala de apreciere se alcatiuesce dupa numarul de puncte obtinute:

18

-0 - foarte bine -0 - ',0 - bine) -',1 -10 - mediocru) -10,1- 1 - satisfacator) ? 1,1 - nesatisfacator. 6alificati*ul nesatisfacator necesita un consult cardioiogic de specialitate. :xplorarea respiratorie se realizeaza prin: spirografie. spirometrie, care e*identiaza *alorile capacitatii *itale 36,4, ,:0!-ului si *olumului curent de aer 3,64) se *a urmari si frec*enta respiratorie 3+;4. E%aluarea reacti%itatii neuromusculare ;eacti*itatea neuromusculara se apreciaza prin timpul de reactie sau latenta reactiei motrice. Aceasta reprezinta perioada de timp scursa intre momentul aplicarii unui stimul 3*izual, acustic, cutanat sau propriocepti*4 si aparitia raspunsului motor *oluntar adec*at. 8upa 8emeter, timpul de reactie insumeaza) - durata receptionarii stimulului si transformarea excitantuiui in influx ner*os 3$-' ms4) - durata transmiterii aferertte catre !@6, care pentru impulsurile *izuale si acustice este de '-10 ms, iar pentru cele cutanate si propriocepti*e de &0-&' ms) - timpul central de conducere, care include timpul de conducere cerebral spre zona motorie si timpul necesar acceptarii actiunii de elaborare a raspunsului motor 350-A& ms4) - durata transmiterii eferente, care *ariaza intre A-10 ms) - timpul efector, care dureaza in medie &'-$' ms si este constituit din depolarizarea placii neuromotorii si contractia fibrelor musculare. 6u cat miscarile sunt mai complexe, cu atat timpii sunt mai mari. Promptitudinea raspunsului motor *oluntar la di*ersi stimuli se amelioreaza prin exersare. 7n raspuns motor *oluntar poate fi obtinut numai din partea unui pacient constient, capabil sa reactioneze la comenzile *erbale ale inetoterapeiitului: BtrageB, BrezistaB, BimpingeB, BrelaxeazaB etc. Ca primele executii, *iteza de reactie este scazuta, dar prin repetare, raspunsul de*eni din ce in ce mai rapid. Promptitudinea si performanta raspunsului motor se poate autoaprecia si autocorecta prin biofeed-bac .

19

/iofeed-,bac -ul foloseste aparate electronice sofisticate, compuse din: :0D, osciloscoape, monitoare, circuite electronice exterioare, *izuale sau sonore, care fumizeaza pacientului retrocontrolul, crescandu-i astfel moti*atia participarii la actul recuperator. 6ind miscarile *oluntare se normalizeaza, controlul extern dispare si pacientul realizeaza miscarea cu coordonatele asteptate: amplitudine, *iteza, precizie. E%aluarea capacitatii de efort 6apacitatea de efort reprezinta cantitatea maxima de lucru mecanic efectuata de un indi*id intr-o unitate de timp. 6unoasterea ei permite aplicarea unuia dintre principiile fundamentale ale inetologiei medicate, respecti* a progresi*itatii efortului, 8aca pentru un indi*id aparent sanatos, dirijarea cresterii capacitatii de efort este relati* simpla, pentru un pacient lucrurile sunt mai complicate, deoarece depind de o serie de *ariabile, enuntate deja, respecti*: *arsta, sex, stadiul bolii, boli asociate etc,. 6apacitatea de efort a organismului nu reprezinta o suma a capacitatii functionale a tuturor organelor si sistemelor corpului omenesc. A. 8ragnea afirma ca ea este: Blimitata de acele organe, care dupa ce ating capacitatea maxima functionala, impiedica continuarea efortului, desi alte organe si sisteme mai permiteau acest lucruB. %n inetoterapie efortul este mai ales de tip aerob, fiind conditionat de cantitatea de 0& consumata de muschi in unitatea de titnp, 6u cat muschiul consuma mai mult oxigen in unitatea cle timp, cu atit elibereaza o cantitate mai mare de energie si ca urmare, intensitatea efortului creste. Ca *aloarea maxima a consumului de oxigen 3,0& max.4 inima ajunge la limita maxima functionala. ,0& maxim are o *aloare de $000 ml 0&#min la barbati si &000 ml#min la femei. ,alorile cresc cu *arsta, pana la 1A-&' ani si apoi scad treptat, ajungand la 5A9 la (' ani, 519 la '' ani si 2'9 la 2' ani. 6onsumul maxim de oxigen - considerat de %. 8ragan Bparametrul cel mai expresi* al capacitatii aerobe se determina prin metode directe 3spiroergometre, iar efortul se efectueaza la cicloergometru sau la co*orul rulant4 si indirecte. 8eterminarea indirecta a ,0& max. utilizeaza relatia liniara dintre frec*enta cardiaca si consumul de oxigen, in cursul unui efort submaximal de 2 minute, care determina cresterea frec*entei cardiace intraefort la 1$0-150 batai#minut.

20

Programul inetic, efectuat in cadrul sedintei de recuperare, include cicluri de miscari, care prin repetare de*in mai sigure, dobandesc continuitate armonioasa, economisesc energie si prin aceasta oxigen, 8aca numarul de repetari este prea mare scade coordonarea. Astfel, primele $ zile de efort cresc cheltuielile energetice, iar din ziua a (-a si pana in a .-a consumul de oxigen scade treptat, pentru a atinge ulterior *alori constante. 8in punct de *edere al consumului energetic se disting: - eforturi asoare, datorate miscarilor automatizate, efectuate cu consum energetic redus la mai putin de jumatate din rezer*a posibila de efort. :xemple: mersul pe teren plat, igiena corporala, alimentatia. Aceste eforturi se produc fara cresteri *oluntare ale tensiunii musculare si deci oboseala este scazuta) - eforturi medii, care includ majoritatea profesiilor, fara efort *oluntar mare si in care oboseala secundara se compenseaza prin somnul de noapte. - eforturi grele, care solicita pana la A09 din capacitatea maxima a indi*idului si sunt urmate de instalarea starii de oboseala. !-au descris doua *arfuri circadiene maxime, respecti* minime ale capacitatii de effort. 6ele maxime se inregistreaza la orele A si 1., iar minimele la orele 1( si $ 6apacitatile minime indica rezer*e energetic maxime, care pot fi mobilizate in situatii extreme. !anatatea confera totdeauna capacitati maxime de efort. 8e asemenea, sunt bolna*i, care dupa recuperare ating doar ni*elul eforturilor usoare, automatizate dupa cum altii, cu o stare de sanatate limitata, datorata unor afectiuni cronice sau disabilitatii motrice, cu sechele ire*ersibile, dobandesc o capacitate de efort, foarte buna si sunt moti*ati sa practice chiar acti*itati sporti*e competitionale.