RECUPERAREA ȘI REABILITAREA

PREHENSIUNII PRIN KINETOTERAPIE

Bilanţul articular şi muscular al pumnului

Master, anul I
Metode fizicale aplicate în kinetoterapie și
recuperare medicală

Bordeianu Irina Cosmina

 Mâna este cel mai complicat segment de membru din organism,
având o mare complexitate anatomo-fiziologică.

 Atât structura, cât şi funcţia sa sunt adaptate activităţii umane.

 Prin combinarea perfectiunii mâinii si a creierului, omul a învăţat

sa manipuleze şi să câştige controlul asupra mediului înconjurator.

 Principala atribuție a mâinii este cea de a apuca și de a susține

obiectele, din aceasta derivând alte roluri datorită gamei mari de
mișcări și a înaltei precizii de care este capabilă mâna.
 OASELE MÂINII
 Sunt formate din 27 de oase dispuse in trei grupe: carpul,
metacarpul si oasele degetelor.
 OASELECARPULUI:
 Este format din opt oase dispuse pe două rânduri, în primul
rând sau proximal, începând de la police în direcţia
degetului mic se găsesc patru oase: scafoidul, semilunarul,
piramidalul,pisiformul. În al doilea rând sau distal, se găsesc în
aceeaşi ordine alte patru oase: trapezul, trapezoidul,
capitalul (osul mare) şi osul cu cârlig.
 METACARPUL:
 Acesta constituie scheletul palmei şi dosului mâinii; este format din
cinci oase. Numerotarea lor se face lateromedial, de la I la V.
Metacarpienii se pot explora uşor, mai ales pe faţa lor
dorsală.Aceştia sunt oase lungi şi perechi, prezentând un corp, o
bază şi un cap.
Oasele carpiene, metacarpiene și falangele. Frank H. Netter, Atlas de
anatomie umană, 1989
 Muşchii Flexori ai încheieturii mâinii
Mş. Cubital anterior; Mş. Palmar mic ; Mş. Palmar mare
 Muşchii extensori ai încheieturii mâinii
Mş lung extensor radial al carpului; Mş. Scurt extensor radial al
carpului;
 Muşchii flexori extrinseci ai degetelor
Mş flexor comun profund al degetelor; Mş. flexor comun superficial
degetelor
 Muşchii extensori extrinseci ai degetelor
Mş. Extensor comun al degetelor; Mş. Extensor propriu al aratatorulu
Mş. Extensor propriu al degetului mic
 Muşchii intrinseci ai degetelor
Mş. Interososi; Mş. Lombricali; Mş. Opozant al degetului mic ; Mş.
Flexor scurt al degetului mic; Mş. Abductor al degetului mic
Mușchii lumbricali
Frank H. Netter, Atlas de anatomie
umană, 1989 >
o Flexia ( flexia volară, flexia palmară):
o Progreseaza de la 0˚ la 90˚;
o Poziţia de start este cu antebraţul la 90˚ şi în
pronaţie, cu degetele relaxate;
o Braţul fix al goniometrului se plasează pe linia
mediană a feţei ulnare a antebraţului,
orientat spre olecran;
o Braţul mobil paralel cu metacarpianul V;
o Zona de pivotare a goniometrului trebuie
asezată la nivelul carpului.
Flexia palmară
 Extensia (dorsiflexia):
o Evolueaza de la 0 ˚ la 70 ˚;
o Poziţia de start este cu antebraţul la 90 ˚
şi în pronaţie, cu degetele relaxate;
o Braţul fix al goniometrului se plasează pe
linia mediană a feţei ulnare a
antebraţului, orientat spre olecran;
o Braţul mobil paralel cu metacarpianul V.
Dorsiflexia
 Adducţia (înclinarea cubitală)
 Atinge 40˚ -45˚ în pronaţie şi mai câştigă
aproape 10 când mâna este în supinaţie;
 Poziţia de start este cu braţul în abducţie şi
cu cotul flectat, antebraţul fiind în supinaţie.
 Braţul fix se asează pe linia mediană a feţei
anterioare a antebraţului
 Braţul mobil este paralel cu metacarpianul
III.
Înclinare cubitală
 Abducţia (înclinare radială)
 Are amplitudine maximă de 20 ˚ -30 ˚;
 Poziţia de start este cu braţul în abducţie
şi cu cotul flectat, antebraţul fiind în
supinaţie;
 Braţul fix se asează pe linia mediană a
feţei anterioare a antebraţului;
 Braţul mobil este paralel cu
metacarpianul III.
Înclinare radială
 Flexia este realizată de muşchii : flexor
radial al carpului, palmar lung şi flexor
ulnar al carpului
 1) Muşchiul flexor radial al carpului
 Acţiuni : flexia mâinii pe antebraţ,
pronaţia antebraţului, participă la
abducţia mâinii şi stabilizator în flexia
cotului
• f0 – f1: Aşezat, antebraţul sprijinit cu partea cubitală pe masa de examinat, mâna
susţinută de kinetoterapeut ;
• Se indică subiectului să execute,flexia mâinii in abducţie, şi pronaţie uşoară a
antebraţului .
•Se palpează în 1/3 inferioară a extremităţii distale a antebraţului, faţa anterioară pe
direcţia meacarpianului II.

•f2:Aşezat, cu antebraţul şi cu mâna sprijinite cu partea cubitală pe masa de

examinat , antebraţul fixat de kinetoterapeut, degetele relaxate
• Se indica subiectului sa execute la amplitudine completă flexia mâinii în abductie;

• f3-f5: aşezat, cu antebraţul în supinaţie sprijinit de masa de

examinat şi fixat de kinetoterapeut , mâna în afara suprafeţei de
sprijin , degetele relaxate

http://angelblue77.blogspot.com/2014/02/
 f3:Se indică subiectului să execute în amplitudine
completă, mişcarea pentru f2
 f4 – f5:Mişcarea se realizează contra unei rezistenţe
crescânde, aplicate pe faţa palmară a mâinii , în
dreptul metacarpianului III.
 Acţiuni: flexor al mâinii pe
antebraţ şi tensor al aponevrozei
palmare;
 f0 – f1:Aşezat, antebraţul sprijinit
cu partea cubitală pe masa de
examinat, mâna susţinută de kt.
 Se palpează tendonul pe faţa
palmară a mâinii, medial de
muşchiul flexor carpi radialis pe
direcţia metacarpianului III
https://www.google.com/search?biw=1536&bih=674&tbm=isch&sa=1&ei=yxU2XIOtK9CalwTdgay4DA&q=muschiul+palmar+lu
q=muschiul+palmar+lung&gs_l=img.3..0.2281304.2283464..2284034...0.0..0.111.1103.5j6......1....1..gws-wiz-
img.......0i67j0i8i30j0i24.PM1uCknGFcM#imgrc=rKfLDcLWnsY6uM:
 f2 – f5:
 Se pastrează poziţiile pentru testarea
muşchiului flexor carpi radialis, cu deosebire
ca mâna va executa flexia din antebraţ
 Acţiuni : flexia mâinii pe antebraţ, usoară
adducţie a mâinii, flexia metacarpianului V
pe carp, stabilizator al pumnului;
 Pentru f0 – f1 aşezat, antebraţul în supinaţie
sprijinit pe masa de examinat, mâna
susţinută de kinetoterapeut. Se palpează
tendonul în 1/3 inferioară a antebraţului
medial, pe direcţia metacarpianului V;
 f2: Aşezat cu antebraţul în supinaţie de 45 ˚,
fixat de kt. Deasupra apofizei stiloide sprijinit
împreună cu mana pe masa de examinat
• Se indică subiectului sa execute în amplitudine completă,
flexia mâinii pe antebraţ
•f3 – f5: Asezat cu antebraţul în supinaţie, fixat de kt deasupra
apofizelor stiloide, sprijinit pe masa de examinat , mana în
extensie şi în afara suprafetei de sprijin.
•f3: Subiectul execută în amplitudine completă, flexia mâinii
prin adducţie.
•f4 – f5: Aceiaşi mişcare se execută în amplitudine completă,
cu opunerea unei rezistente crescânde , aplicată pe faţa
medială a mâinii, mai precis pe metacarpianul V

https://www.google.com/search?q=muschiul+flexor+ulnar+al+carpului&source=ln
ms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjmi6Tml-
HfAhVQyxoKHajsDKwQ_AUIDigB&biw=1536&bih=674&dpr=1.25#imgdii=WJZA
 Extensia este realizată de următorii muşchi:
lung şi scurt extensor radial al carpului şi
extensorul ulnar al carpului
 1)Muşchiul lung extensor radial al carpului
 Acţiuni: extensia şi abductia mâinii pe
antebraţ, stabilizator al pumnului şi flexor
secundar al cotului
 f0 – f1: Aşezat, cotul flectat la 90, antebraţul
şi mâna în pronatie, degetele relaxate,
sprijinite pe masă.
 Se palpează fibrele pe faţa externă a
cotului, sub epicodilul humeral extern iar
tendonul de pe faţa dorsala a mâinii
deasupra bazei metacarpianului II
 •f2: Aşezat, cotul flectat, antebraţul la 45 în supinaţie, fixat deasupra apofizelor
stiloide, mâna în flexie, degetele relaxate se sprijină pe masă . Se indică
subiectului sa execute, în amplitudine completă extensia mâinii în abducţie
•f3 – f5: Aşezat cu antebraţul în pronaţie fixat deasupra apofizelor stiloide,
sprijinit pe masa de examinat, mâna în afara suprafeţei de sprijin , degetele
relaxate .
•f3: Se execută în amplitudine completă, extenia mâinii în abducţie pe antebraţ.
•f4-f5: Cu susţinerea feţei palmare a
mâinii se execută mişcarea de
extensie împotriva unei rezistenţe
crescânde, aplicată pe faţa dorsală a
mâinii, la nivelul metacarpianului II.

https://www.google.com/search?q=muschiul+lung+extensor+radial+al+carpului&source=lnms&tbm=isch
&sa=X&ved=0ahUKEwimsuTGteHfAhVGz4UKHUW5CMcQ_AUIDigB&biw=1536&bih=674#imgrc=KQfb3Su
 Muşchi principali utilizaţi in adducţia
pumnului extensor ulnar al carpului,
flexor ulnar al carpului;
 Muşchiul extensor ulnar al carpului
 Acţiuni: Extensia şi adducţia mâinii pe
antebraţ, stabilizator al flexorilor
degetelor, extensia antebraţului pe braţ;
 f0 – f1: Aşezat, cu antebraţul şi mâna în
pronaţie sprijinite pe masă. Se palpează
tendonul sub apofiza stiloidă a ulnei.
 f2: Aşezat, cu antebraţul şi mâna
în pronaţie la 45 ˚, sprijinite pe
masă, antebraţul fixat în 1/3
inferioară. Se indică subiectului să
execute în amplitudine
completă, extensia mâinii în
adducţie, degetele fiind relaxate.
 f3 – f5: Aşezat cu antebraţul în
pronaţie, pe masă, mâna în flexie
şi abducţie, în afara suprafeţei de
sprijin. Se fixează 1/3 inferioară a
antebratului.
 f3: Se indică subiectului să execute in
amplitudine completă, extensia mâinii în
adducţie.

 f4 – f5: Mişcarea se execută împotriva unei

rezistenţe crescânde, plasată la marginea
medială a mâinii, în dreptul metacarpianului V.
 Complexitate
anatomo-fiziologică

Prehensiunea
Esențială

Organ al sensibilității
 Prehensiune =Acțiunea mâinii de a
prinde cu ajutorul degetelor;

Tipuri de prehensiune
http://www.creeaza.com/referate/biologie/Biomecanica-mainii656.php
Presupunem ca printr-un program
kinetic adecvat se va reusi
redobândirea autonomiei mâinii în
vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii
pacientului şi reînserării
socioprofesionale.
 Cercetarea cazului de recuperare a
prehensiunii s-a desfăşurat la Policlinica de
Recuperare - Nicolina din Iaşi .

Subiectul L.A. :
Data naşterii: 02.09.1991;
Vârsta: 28 ani;
Sex: masculin;
Domiciliul: Jud. Iaşi, oraşul Iași;
Diagnostic: deficit prehensiune mâna
dreaptă post plagă tăiată; secţiune
tendon flexor şi nerv median;
Teste utilizate
Bilanț articular

Bilant muscular

Teste funcționale
specifice mâinii

Chestionarul
Dash
Obiective:

Atenuarea sindromului algic;

Menținerea și recuperarea mobilității articulare
ale pumnului și mâinii;
Menținerea și creșterea forței musculare a
mâinii;
Refacerea funcției senzitive;
Refacerea abilitătii mișcarilor;
Reeducarea funcționala a prehensiunii.
 Curent Ultra Laser Masaj
interfernțial sunet
Streching

Exerciții
Băi cu Exerciții pasive activo
sulf pasive
 Curentii interferentiali au fost aplicati
londigitudinal;
 Dozare: 10 minute.
 US: programul Nevralgie
 Dozare: 3-5 minute.
 Laser: 0,4 Hz.
 Dozare: 5 minute.
 Pacientul L.A.
La laser

Pacientul L.A. La Pacientul L.A. la

electroterapie Ultrasunet
Bilantul articular al pacientului L.A. la nivelul mâinii
Chestionarul Dash
 Procedeele și metodele kinetice folosite în acest
studiu, precum mobilizările pasive sau active
împreună cu ședințele de electroterapie, si-au
dovedit eficacitatea. Pacientul a avut rezutate
favorabile in ceea ce privește mobilitatea articulară
și forta musculară .

 Pacietul a înregistrat o îmbunătățire majoră, acesta având

parte de un tratament cu masaj si curenți interferențiali,
mobilizări pasive, acivo-pasive, și exerciții de streching.

 În urma acestor considerente, constatăm că ipoteza

ce susține eficacitatea exercițiilor de recuperare cu
privire la reabilitarea prehensiunii a fost confirmata
,.
 Balint, T. (2007). Evaluarea aparatului locomotor, Editura Technopress, 2007, Iași.
 Bălteanu, V. (2001). Curs de masaj și technici complementare, Editura universității „Alexandru Ioan
Cuza”, Iași.
 Blandine, C. (2009). Anatomie pentru mișcare, Editura Poliform, București.
 Chirazi, M. (2007). Metodologia cercetării științifice în educație fizică și sport, F.E.F.S, Iași.
 Dinu, M. (2006) Patologia aparatului locomotor, Editura Medicală, București.
 Drosescu, P. (2005). Biomecanica aparatului locomotor, Editura Technopress, Iași.
 H. Nettler, Frank. (1989). Atlas de anatomie umană.
 http://www.creeaza.com/referate/biologie/Biomecanica-mainii656.php
 Iaroslav, K. (1989) .Recuperarea neuro-motorie prin mijloace fizical-kinetice, Editură medicală,
București.
 Kiss, T. (2007). Fizio-kinetoterapia și recuperarea medicală în afecțiunile aparatului locomotor,
Editura Medicală, București.
 Papilian, V. (2014). Anatomia omului, Editura Bic All, Iași.
 Pop, S. (2009) Îndreptar în recuperarea funcțională a mâinii, Editura universității din Oradea.
 Sbenghe, T. (1997). Kinetologie profilactică, terapeutică și de recuperare, Editura medicală,
București.
 Sbenghe, T. (1997). Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Editura
Medicală, București
 Sbenghe, T. (1996). Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, Editura Medicală, București.
Vă multumesc pentru
atenție!