TESTAREA MANUALA MUSCULARA LA NIVELUL

UMARULUI – CONTINUARE:

B) Testarea muşchilor care efectuează mișcările în articulația scapulo-

humerală

 Mişcarea de flexie a brațului este efectuată de mușchii:

 deltoidul anterior;
 coracobrahialul (accesor);
 pectoral mare (fibrele claviculare) (accesor);
 deltoid mijlociu (accesor);
 biceps brahial (accesor).
Mușchiul deltoid anterior:
 Origine: treimea laterală a marginii anterioare a claviculei;
 Inserție: tuberozitatea deltoidiană a humerusului.
Mușchiul coracobrahial:
 Origine: proximal pe procesul coracoid al scapulei, unde se inseră printr-un
tendon comun cu al capului scurt al bicepsului;
 Inserție: porțiunile mijlocii ale feței antero-mediale a humerusului și a marginii
mediale a humerusului, unde se află o impresiune rugoasă (impresiunea coracoidiană), inferior de
creasta tuberculului mic.
Mușchiul pectoral mare:
 Origine: stern și cartilajele costale ale coastelor începând cu a 2-a pereche și până
la a 6-a pereche;
 Inserție: tuberculul mare al humerusului.
Mușchiul deltoid mijlociu:
 Origine: marginea laterală a acromionului (prin mici aponevroze);
 Inserție: tuberozitatea deltoidiană a humerusului.
Mușchiul biceps brahial:
 Origine: capul scurt sau porțiunea scurtă este situat medial de capul lung și
are originea printr-un tendon lat și turtit pe vârful procesului coracoid al
 scapulei; capul lung sau porțiunea lungă, aflat lateral de capul scurt, se
inserează printr-un tendon lung, cilindroid, pe tuberculul supraglenoidian al
scapulei și pe labrul glenoidian;
 Inserție: tuberozitatea radiusului.
Poziţia FG (fără gravitaţie) (pentru deltoidul anterior și coracobrahial) este cu pacientul în
decubit heterolateral, membrul de testat pe lângă trunchi. Se va stabiliza omoplatul.

F0 – nu se execută mișcarea de flexie a brațului;

F1 – se palpează mușchiul deltoid anterior pe fața anterioară a umărului și coracobrahialul medial de
bicepsul brahial;
F2 – se execută flexia brațului pe toată cursa de mișcare.
Poziţia AG (antigravitaţională) este cu pacientul în șezând sau ortostatism, membrul superior de
testat pe lângă trunchi, cotul în extensie.

F3 – se efectuează flexia brațului (până la un unghi de 90);

F4 şi F5 – se aplică rezistenţă mişcării, împingând în jos brațul; rezistența se aplică pe treimea distală a
feței anterioare a brațului.
Nota bene: substituția se face prin extensia trunchiului și contracția dințatului anterior care
produce abducția omoplatului.

 Mişcarea de extensie a brațului este efectuată de mușchii:

 marele dorsal;
 deltoidul posterior (accesor);
 rotundul mare (accesor).
Mușchiul marele dorsal:
 Origine: apofizele spinoase ale ultimelor șase vertebre dorsale și cinci
vertebre lombare, fața externă a ultimelor patru coaste și pe creata iliacă;
 Inserție: culisa bicipitală (humerus).
Mușchiul deltoid posterior:
 Origine: buza inferioară a marginii posterioare a spinei scapulare;
 Inserție: tuberozitatea deltoidiană (humerus).
Mușchiul rotund mare:
 Origine: fața posterioară a unghiului inferior al omoplatului și marginea sa
laterală;
  Inserție: creasta tuberculului mic (humerus).
Poziţia FG (fără gravitaţie) este cu pacientul în decubit heterolateral, membrul de testat pe
lângă trunchi, brațul rotat intern. Se va stabiliza omoplatul.
Nota bene: Poziționarea pacientului este superpozabilă pe cea pentru testarea flexorilor brațului.
F0 – nu se execută mișcarea de extensie a brațului;
F1 – se palpează mușchiul mare dorsal și rotund mare pe marginea posterioară a axilei iar deltoidul
posterior pe fața posterioară a umărului;
F2 – se execută extensia brațului.
Poziţia AG (antigravitaţională) este cu pacientul în decubit ventral, membrul superior de testat
pe lângă trunchi, rotat intern, cotul în extensie. Variantă: pacientul în ortostatism sau șezând.

F3 – se efectuează extensia brațului;

F4 şi F5 – se aplică rezistenţă mişcării, împingând în jos brațul; rezistența se aplică pe treimea distală a
feței posterioare a brațului.
Nota bene: substituția poate fi făcută prin flexia trunchiului, contracția deltoidului mijlociu și a
supraspinosului care fac abducția umărului.

 Mişcarea de abducție a brațului este efectuată de mușchii:

 deltoidul mijlociu;
 supraspinosul.
Mușchiul deltoid mijlociu:
 Origine:vârful și marginea externă a acromionului;
 Inserție: între cele două brațe ale V-ului deltoidian (humerus).
Mușchiul supraspinos:
 Origine: 2/3 interne ale fosei supraspinoase;
 Inserție: fațeta superioară a trohiterului (humerus).
Poziţia FG (fără gravitaţie) este cu pacientul în decubit dorsal/ventral, membrul de testat pe
lângă trunchi. Se va stabiliza omoplatul.

F0 – nu se execută mișcarea de abducție a brațului;

F1 – se palpează mușchiul deltoid mijlociu fața laterală a umărului; supraspinosul nu se poate palpa;
F2 – se execută abducția brațului.
Poziţia AG (antigravitaţională) este cu pacientul în ortostatism sau șezând, cotul în extensie.
F3 – se efectuează abducția brațului (până la 90);
F4 şi F5 – se aplică rezistenţă mişcării, împingând în jos brațul; rezistența se aplică pe treimea distală a
feței laterale a brațului.
Nota bene: substituția poate fi făcută prin înclinarea laterală a trunchiului și contracția capului
lung al bicepsului dacă brațul este rotat extern.

 Mişcarea de adducție a brațului este efectuată de mușchii:

 marele pectoral;
 rotundul mare;
 marele dorsal.
Mușchiul mare pectoral:
 Origine: 1/2 medială a marginii anterioare a claviculei (fascicul superior);
fața anterioară a sternului și cartilajele coastelor I-VI (fasciculul mijlociu);
teaca dreptului abdominal (fasciculul abdominal);
 Inserție: tuberculul mare (humerus).
Mușchiul rotund mare:
 Origine: unghiul inferior al scapulei și marginea sa laterală;
 Inserție: creasta tuberculului mic (humerus).
Mușchiul mare dorsal a fost descris la mișcarea de extensie a brațului.
Poziţia FG (fără gravitaţie) (pentru pectoralul mare) este cu pacientul în decubit dorsal, brațul
în abducție de 90, mâna în poziție intermediară. Se va stabiliza trunchiul.

F0 – nu se execută mișcarea de adducție a brațului;

F1 – se palpează mușchiul mare pectoral pe fața anterioară a toracelui, medial de linia axilară anterioară;
F2 – se execută adducția brațului.
Poziţia AG (antigravitaţională) nu este posibilă. Ca opțiune, din pozișia FG se aplică rezistență
pe treimea distală a brațului, fața internă, în timp ce se execută adducția și se apreciază F4 și F5.
Nota bene: substituția poate fi făcută prin „pășirea” cu degetele pe planul de testat.

 Mişcarea de rotație internă a brațului este efectuată de mușchii:

 subscapularul;
  rotundul mare;
 pectoralul mare (accesor);
 marele dorsal (accesor);
 deltoidul anterior (accesor).
Mușchiul rotund mare și cei trei mușchi accesori au fost descriși anterior.
Mușchiul subscapular:
 Origine: fosa subscapulară;
 Inserție: tuberculul mic (humerus).
Poziţia FG (fără gravitaţie) este cu pacientul în decubit ventral, membrul de testat la marginea
patului, atârnând. Variantă: șezând, cotul flectat la 90. Se va stabiliza brațul.

F0 – nu se execută mișcarea de rotație internă a brațului;

F1 – nu se palpează mușchiul subscapular; zonele de palpare a celorlalți mușchi au fost descrise anterior.
F2 – se execută rotația internă a brațului.
Poziţia AG (antigravitaţională) este cu pacientul în decubit ventral, brațul în abducție de 90 ,
cotul flectat la 90, antebrațul orientat perpendicular pe podea.

F3 – se efectuează RI a brațului (pacientul mobilizează mâna caudal);

F4 şi F5 – se aplică rezistenţă mişcării, împingând în jos antebrațul; rezistența se aplică pe treimea distală
a marginii interne a antebrațului.
Nota bene: substituția poate fi făcută prin abducția scapulei, pronația antebrațului.

 Mişcarea de rotație externă a brațului este efectuată de mușchii:

 subspinosul;
 supraspinosul;
 rotundul mic;
 deltoidul posterior (accesor).
Mușchiul supraspinos:
 Origine: 2/3 interne ale fosei supraspinoase;
 Inserție: fațeta superioară a trohiterului (humerus).
Mușchiul subspinos:
  Origine: 2/3 interne ale fosei subspinoase;
 Inserție: fațeta mijlocie a tuberculului mare (humerus).
Mușchiul rotund mic:
 Origine: marginea externă a fosei subspinoase;
 Inserție: fațeta inferioară a tuberculului mare (humerus).
Mușchiul deltoid posterior a fost descris anterior.
Poziţia FG (fără gravitaţie) este cu pacientul în decubit ventral, membrul de testat la marginea
patului, atârnând. Variantă: șezând, cotul flectat la 90. Se va stabiliza brațul.
Nota bene: Poziționarea pacientului este identică cu cea pentru rotație internă.
F0 – nu se execută mișcarea de rotație externă a brațului;
F1 – mușchiul subspinos se palpează sub spina omoplatului; mușchiul rotund mic se palpează între
deltoidul posterior și marginea axilară a omoplatului;
F2 – se execută rotația externă a brațului.
Poziţia AG (antigravitaţională) este cu pacientul în decubit ventral, brațul în abducție de 90 ,
cotul flectat la 90, antebrațul orientat perpendicular pe podea.

F3 – se efectuează RE a brațului (pacientul mobilizează mâna cranial);

F4 şi F5 – se aplică rezistenţă mişcării, împingând în jos antebrațul; rezistența se aplică pe treimea distală
a marginii externe a antebrațului.
Nota bene: poziționare identică cu cea pentru RI.
Nota bene: substituția poate fi făcută prin adducția scapulei, contacția tricepsului.

 Mişcarea de abducție orizontală a brațului este efectuată de mușchiul deltoid posterior

Mușchiul deltoid posterior a fost descris anterior.
Poziţia FG (fără gravitaţie) este cu pacientul înpoziție șezând, brațul flectat la 90, cotul extins.
Se vor stabiliza scapula și trunchiul.

F0 – nu se execută mișcarea de abducție orizontală a brațului;

F1 – mușchiul deltoid posterior se palpează pe fața posterioară a umărului;
F2 – se execută abducția orizontală a brațului.
Poziţia AG (antigravitaţională) este cu pacientul în decubit ventral, brațul atârnă la marginea
patului, rotat intern.
F3 – se efectuează abducția orizontală a brațului (pacientul ridică brațul; poate flecta cotul);
F4 şi F5 – se aplică rezistenţă mişcării, împingând în jos brațul; rezistența se aplică pe fața posterioară a
brațului, treimea distală.
Nota bene: substituția poate fi făcută prin rotația trunchiului de aceeași parte.

 Mişcarea de adducție orizontală a brațului este efectuată de mușchii:

 pectoralul mare;
 deltoidul anterior.
Ambii mușchi au fost descriși anterior.
Poziţia FG (fără gravitaţie) este cu pacientul în șezând, brațul abdus la 90, cotul extins. Se vor
stabiliza scapula și trunchiul.

F0 – nu se execută mișcarea de adducție orizontală a brațului;

F1 – mușchiul deltoid anterior se palpează pe fața anterioară a umărului; mușchiul mare pectoral se
palpează pe fața anterioară a toracelui, anterior de linia axilară anterioară;
F2 – se execută adducția orizontală a brațului.
Poziţia AG (antigravitaţională) este cu pacientul în decubit dorsal, brațul abdus la 90, cotul
extins.

F3 – se efectuează adducția orizontală a brațului (pacientul ridică brațul de pe planul patului până ajunge
la verticală);
F4 şi F5 – se aplică rezistenţă mişcării, împingând în jos brațul; rezistența se aplică pe fața anterioară a
brațului, treimea distală.
Nota bene: substituția poate fi făcută prin rotația trunchiului de partea opusă membrului de
testat sau prin „pășirea” cu degetele pe planul de testat (în poziția FG).