Titular disciplină: Lector univ. dr.

kinetoterapeut Anca Jianu

an II KMS
MĂSURARE ȘI EVALUARE ÎN KINETOTERAPIE C 8-9
Evaluarea șoldului

Scheletul membrului inferior propriu-zis (liber)este format din:

- scheletul coapsei: - femur, patela;
- scheletul gambei: - tibie, fibula;
- scheletul piciorului: - tarsul (7); metatarsul (5); falange (14)
SOLDUL - ARTICULATIA COXOFEMURALA
Soldul este articulatia proximala a membrului inferior ce leaga femurul de bazin. Este greu reperabil
datorita faptului ca este inconjurat de mase musculare importante.
Suprafetele articulare ale articulatiei coxofemurale
La nivelul osului coxal se gaseste acetabulul sau cavitatea cotiloida, o cavitate ce reprezinta 1/2 de
sfera situata pe fata externa a coxalului, la nivelul jonctiunii ilion /ischion / pube.
Suprafata articulara pentru femur nu ocupa decat o parte din acetabul, fiind reprezentata de o suprafata
semilunara. Suprafata cea mai profunda a cavitatii nu e articulara si este ocupata de ligamentul rotund.
Acetabulul are o orientare spre exterior, anterior si in jos. Privind dintr-o incidenta anterioara se observa ca
partea superioara a acetabulului este oblica raportata la cea orizontala. Cu cat aceasta oblicitate este mai mare
cu atat capul femural este mai stabil in articulatie. Aceste date variaza individual si in functie de varsta.
La nivelul femurului se gaseste capul femural (2/3 dintr-o sfera de circa 5 cm diametru). Este acoperit
de cartilaj hialin, in afara unei mici suprafete in 1/4 posteroinferioara unde se insera ligamentul rotund. Capul
femural se sprijina pe colul femural. Privit anterior acesta prezinta o oblicitate de sus in jos si dinspre interior
spre exterior. Privit superior este oblic spre anterior si spre exterior. Aceste orientari ca si lungimea colului
prezinta variatii individuale.
Articulatia este completata printr-un inel de fibrocartilaj care adera pe marginea acetabulului.
Mişcările posibile la acest nivel sunt:
1. Flexia soldului - miscare anterioara a femurului in plan sagital
Amplitudine de mișcare-0-115-125⁰
Muschi principali iliopsoas.
Muşchi accesori: dreptul anterior, croitorul, tensorul fasciei lata, pectineul, adductorii (fibrele oblice), flectează
coapsa până la orizontală.
Factori limitatori ai miscarii:
- Contactul coapsei cu abdomenul cand genunchiul este flectat
- Tensionarea muschilor ischiogambieri cand genunchiul este extins.
1
Factori stabilizatori:
- Contracția mușchilor abdominali anteriori pentru mentinerea coloanei lombare si a bazinului
- Greutatea trunchiului
Goniometrie
Poziţia iniţială: subiectul este în decubit dorsal, membrul inferior de testat extins, membrul inferior opus
flectat sau extins la nivelul şoldului sau genunchiului.
Variantă: testarea se poate efectua şi cu membrul inferior de testat flectat de la nivelul articulaţiei
genunchiului.
Poziţia finală: subiectul în decubit dorsal, faţa anterioară a coapsei se apropie de faţa anterioară a trunchiului,
până la limita de mişcare.
Poziţia goniometrului:
 Centrul goniometrului plasat la nivelul marelui trohanter, proiecţia acestuia pe partea laterală a şoldului.
 Braţul fix perpendicular pe linia dintre spina iliacă antero-superioară şi cea postero-superioară a bazinului.
 Braţul mobil paralel cu linia de mijloc a feţei laterale a coapsei, urmărind epicondilul lateral al femurului.
2. Extensia soldului - miscare posterioara a femurului in plan sagital
Amplitudine de mișcare-115-125⁰-0
Muschi principali fesierul mare, semitendinosul, semimembranosul, bicepsul femural (capul lung).
Muşchi accesori: piriform (piramidal), fibre din adductorul mare.
Factori limitatori ai miscarii:
- Tensionarea ligamentului iliofemural
- Tensionarea muschilor flexori ai coapsei
Factori stabilizatori:
- Contractia muschilor sacrolombar și patrat lombar
- Greutatea trunchiului
Goniometrie
Poziţia iniţială: subiectul în decubit ventral, ambele membre inferioare extinse.
Variantă: testarea se poate efectua din decubit dorsal cu bazinul la marginea mesei, mişcarea de extensie a
coapsei este în plan posterior.
Poziţia finală: pentru prima variantă, coapsa este deplasată în sus de pe planul mesei, până la limita de mişcare,
cu genunchiul extins.
Poziţia goniometrului:
 Centrul goniometrului plasat la nivelul marelui trohanter, proiecţia acestuia pe partea laterală a şoldului.
 Braţul fix perpendicular pe linia dintre spina iliacă antero-superioară şi cea postero-superioară a bazinului.
 Braţul mobil paralel cu linia de mijloc a feţei laterale a coapsei, urmărind epicondilul lateral al femurului.
3. Abducția soldului - miscare laterală a femurului in plan frontal

2
Amplitudine de mișcare-0-45⁰
Muschi principali fesierul mic şi mijlociu, tensorul fasciei lata (cu genunchiul flectat).
Muşchi accesori: Fibre superioare din muşchiul mare fesier, croitor.
Factori limitatori ai miscarii:
- Tensionarea ligamentului pubofemural, iliofemural
- Tensionarea muschilor adductori ai soldului
Factori stabilizatori:
- Contracția muschilor abdominali oblici, a marelui dorsal
- Greutatea trunchiului
Goniometrie
Poziţia iniţială: subiectul în decubit dorsal, cu genunchiul extins.
Variantă: testarea se poate efectua şi din decubit dorsal asociată cu flexia genunchiului, în acest caz
amplitudinea fiind de 50-60 de grade.
Atenţie! Se va evita substituţia prin rotaţia externă a şoldului.
Poziţia finală: membrul inferior de testat se deplasează lateral, la limita de mişcare, cu genunchiul extins.
Poziţia goniometrului:
 Centrul goniometrului la nivelul spinei iliace anterosuperioare a şoldului de testat.
 Braţul fix pe linia ce uneşte imaginar cele două spine iliace.
 Braţul mobil paralel cu linia de mijloc a feţei anterioare a coapsei, urmărind rotula.
4. Adducția soldului - miscare medială a femurului in plan frontal intersectând linia mediană a corpului
Amplitudine de mișcare-0-30-35⁰
Muschi principali adductorul lung, adductorul scurt, pectineu, gracilis, adductorul mare.
Factori limitatori ai miscarii:
- Contactul cu membrul inferior opus
- Tensionarea ligamentului ischiofemural cand soldul este flectat
- Tensionarea muschilor antagonisti ai soldului
Factori stabilizatori:
- Greutatea trunchiului
Goniometrie
Poziţia iniţială: subiectul decubit dorsal, cu membrul inferior de testat abdus cu genunchiul extins.
Poziţia finală: membrul inferior de testat se deplasează medial, la limita de mişcare, cu genunchiul extins.
Poziţia goniometrului:
 Centrul goniometrului la nivelul spinei iliace anterosuperioare a şoldului de testat.
 Braţul fix pe linia ce uneşte imaginar cele două spine iliace.
 Braţul mobil paralel cu linia de mijloc a feţei anterioare a coapsei, urmărind rotula.

3
 5. Rotația externă a soldului - miscare laterală a femurului in jurul axului sau longitudinal , in plan
transversal.
Amplitudine de mișcare-0-45⁰
Muschi principali obturator extern, obturator intern, pătrat femural, piriform, gemen superior, gemen inferior,
fesier mare.
Muşchi accesori: biceps femural şi croitor.
Factori limitatori ai miscarii:
- Tensionarea ligamentelor soldului (pubofemural si iliofemural)
- Tensionarea muschilor antagonisti ai soldului
Factori stabilizatori:
- Greutatea trunchiului
Goniometrie
Poziţia iniţială:
Varianta 1: decubit dorsal cu genunchiul extins, piciorul se orientează spre exterior;
Varianta 2: decubit ventral cu genunchiul flectat la 90⁰, gamba se orientează intern;
Varianta 3: aşezat la marginea mesei cu şoldul şi genunchiul la 90⁰, gamba atârnă liber.
Poziţia finală: gamba şi piciorul se mişcă medial, în timp ce coapsa se roteşte lateral, fără flexie sau abducţie
asociată (pentru variantele 2 şi 3); pentru varianta 1 piciorul se deplasează în exterior).
Poziţia goniometrului:
Varianta 1:
 Centrul goniometrului se plasează la nivelul calcaneului.
 Braţul fix, paralel cu marginea medială a piciorului, urmăreşte spaţiul dintre degetul I şi II.
 Braţul mobil urmăreşte spaţiul dintre degetul I şi II.
Varianta 2:
 Centrul goniometrului se plasează la nivelul genunchiului, pe faţa anterioară a patelei.
 Braţul fix, paralel cu linia mediană a feţei anterioare a gambei.
 Braţul mobil urmăreşte spaţiul dintre degetul I şi II.
Varianta 3:
 Centrul goniometrului se plasează la genunchiului, pe faţa anterioară a patelei.
 Braţul fix, paralel cu linia mediană a feţei anterioare a gambei, urmăreşte spaţiul dintre degetul I şi II.
 Braţul mobil urmăreşte spaţiul dintre degetul I şi II.
6. Rotația internă a soldului - miscare medială a femurului in jurul axului sau longitudinal , in plan
transversal.
Amplitudine de mișcare-0-35-45⁰
Muschi principali fesierul mic, tensorul fasciei lata.

4
Muşchi accesori: fesierul mijlociu , semitendinos şi semimembranos.
Factori limitatori ai miscarii:
- Tensionarea ligamentului iliofemural cand coapsa este extinsa,
- Tensionarea ligamentului ischiofemural cand coapsa este flectată,
- Tensionarea muschilor antagonisti ai soldului
Factori stabilizatori:
- Greutatea trunchiului
Goniometrie
Poziţia iniţială:
Varianta 1: decubit dorsal cu genunchiul extins, piciorul se orientează spre exterior;
Varianta 2: decubit ventral cu genunchiul flectat la 90⁰, gamba se orientează intern;
Varianta 3: aşezat la marginea mesei cu şoldul şi genunchiul la 90⁰, gamba atârnă liber.
Poziţia finală: gamba şi piciorul se mişcă medial, în timp ce coapsa se roteşte lateral, fără flexie sau abducţie
asociată (pentru variantele 2 şi 3); pentru varianta 1 piciorul se deplasează în exterior).
Poziţia goniometrului:
Varianta 1:
 Centrul goniometrului se plasează la nivelul calcaneului.
 Braţul fix, paralel cu marginea medială a piciorului, urmăreşte spaţiul dintre degetul I şi II.
 Braţul mobil urmăreşte spaţiul dintre degetul I şi II.
Varianta 2:
 Centrul goniometrului se plasează la nivelul genunchiului, pe faţa anterioară a patelei.
 Braţul fix, paralel cu linia mediană a feţei anterioare a gambei.
 Braţul mobil urmăreşte spaţiul dintre degetul I şi II.
Varianta 3:
 Centrul goniometrului se plasează la genunchiului, pe faţa anterioară a patelei.
 Braţul fix, paralel cu linia mediană a feţei anterioare a gambei, urmăreşte spaţiul dintre degetul I şi II.
 Braţul mobil urmăreşte spaţiul dintre degetul I şi II.

Comportarea ligamentelor articulare coxofemurale in timpul miscarilor este urmatoarea:

- in flexie sunt toate destinse;
- in extensie sunt tensionate;
- in abductie fasciculul superior este destins cel inferior este tensionat;
- in adductie fasciculul superor este tensionat, iar cel inferior destins;
- in rotatie externa sunt toate tensionate;
- in rotatie interna sunt destinse.

5
 Flexia si rotatia interna destinde aceste ligamente in timp ce extensia si rotatia externa le
tensioneaza.