Evaluarea coloanei vertebrale.

Testing muscular si articular

Corectarea cifozei la scolari si prescolari

1.1 Date anatomice si biomecanice

Coloana vertebrală este alcatuita din 33-34 de vertebre (7 cervicale, 12 toracale, 5
lombare, 5 sacrale, 4-5 coccigiene). Primele 3 regiuni sunt constituite din vertebre adevărate
(formate din corpi, are si pediculi), iar ultimele două regiuni din vertebre false.

Vertebrele se articulează intre ele prin intermediul a doua tipuri de articulații:

1.Articulatii adevarate: discovertebreale, articulatiile proceselor articulare

2. Articulatii false: articulatiile lamelelor vertebrale, a proceselor spinoase, a proceselor

transverse.

Articulatiile discovertebrale sunt simfize si unesc corpii vertebrali prin intermediul

discurilor intervertebrale. Acestea sunt formatiuni fibrocartilaginoase ce adera la platourile
corpilor vertebrali, fiind formate dn: inelul fibros, format din fibre de collagen, concentric
doar in zona lombara si din nucleul pulpos, o masa de tesut cartilaginous situate in interiorul
inelului fibros, format din cellule condrocitare, hidrofile, cu rol de perna pneumatic intre
corpii vertebrali.

Stabilitatea acestor articulatii este data de ligamentele:

- Ligamentul longitudinal anterior – limiteaza extensia coloanei.

- Ligamentul longitudinal posterior – limiteaza flexia coloannei.

Articulatiile proceselor spinoase sunt sindesmoze, mijloacele de unire sunt reprezentate

de ligamentele:

- Ligamentele interspinale – limiteaza flexia si rotatia coloanei;

- Ligamentele supraspinale – limiteaza flexia si rotatia coloanei;
- Ligamentul nucal – se gaseste doar in regiunea cervical, fiind omologul celor doua
enumerate anterior, constituind un support pentru insertia musculaturii extensoare
paravertebrale cervical. Limiteaza flexia si rotatia coloanei cervicale.

Articulatiile unciforme ( intre procesele articulare) sunt de tip zigapofizar, unind

apofizele articulare inferioare ale vertebre de deasupra cu cele superioare ale vertebrei de
dedespt.
 Dintre mijloacele de unire cunoscute , la acest nivel este prezenta doar capsula articulara,
laxitatea sa depizand de regiune ( in zona cervical mobilitatea este maxima, deci
capsulele vor fi mail axe).

Articulatiile lamelelor vertebrale sunt sindesmoze, mijloacele de unire fiind

reprezentate de ligamentul galben care contribuie la:

- Reducerea coloanei in pozitie anatomica, dup ace in prealabil a fost flectata;

- Limitarea flexiei coloanei;
- Mentinerea coloanei in pozitie vertical.

Articulatiile proceselor transverse sunt sindesmoze, mijloacele de unire fiind formate

din ligamentele intertransverse.

Miscarile la nivelul:

a) Colanei cervical :
- Flexia – ducerea barbiei inspre stern;
- Extensia – ducerea occiputului inspre coloana;
- Inclinarea lateral – apropierea urechii de acromion;
- Rotatia – miscare ce se executa in jurul unui ax transversal ce trece prin mijlocul
discurilor intervertebrale.
b) Coloanei vertebrale pe ansamblu:
- Flexia – aplecarea inainte;
- Extensia – aplecarea inapoi;
- Inclinarea laterale – aplecarea trunchiului inspre dreapta sau stanga;
- Rotatia – miscarile ce se executa in jurul unui ax transversal ce trece prin mijlocul
discurilor intervertebrale.

Articulatia sacro-iliaca asigura jonctiunea dintre coloana vertebrala si centura pelvina,

avand rol foarte important in transmiterea greutatii catre membrul inferior in timpul
deplasarii

Suprafetele articulare sunt reprezentate de sacrum si osul iliac.

Mijloacele de unire sunt alcatuide de capsula articulara si ligamentele :

- Sacro-iliace anterioare;
- Sacroiliace interosoase – cel mai important mijloc de stabilizare a articulatiei;
- Sacro-iliace posterioare.

Miscarile posibile la acest nivel sunt de nutatie si contranutatie (bascularea anterioara si

posterioara a sacrului).
1.2 Coloana cervicala – bilant articular
Flexia capului si a gatului

Definirea miscarii: miscarea prin care barbia se apropie de stern

Valoarea normal: 30 – 450

Pozitia initiala: subiectul in sezand, cu privirea inainte.

Pozitia finala: subiecul in sezand, barbia se apropie de stern, pana la limita de miscare.

Determinarea planului in care se executa miscarea : sagital.

Pozitia goniometrului:

- Centrul goniometrului se plaseaza la nivelul articulatiei temporo-mandibulare, pe

partea lateral.
- Bratul fix urmareste linia ce uneste conductul auditiv cu comisura buzelor.
- Bratul mobil urmareste acelasi reper in pozitie finala.

Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat – lateral.

Extensia capului si gatului

Definirea miscarii: miscare in plan posterior prin care occiputul se apropie de coloana
vertebrala.

Valoarea normala : 30 – 45 *

Pozitia initiala: subiectul in sezand cu privirea inainte.

Pozitia finala: subiectul in sezand, occiputul se apropie de coloana vertebrala, pana la

limita de miscare

Determinarea planului in care se executa miscarea: sagital.

Pozitia goniometrului:

- Centru goniometrului se plaseaza la nivelul articulatiei temporo- madibulare pe partea

laterala.
- Bratul fix urmareste linia ce uneste conductul auditiv cu comisura buzelor.
- Bratul mobil urmareste acelasi reper in pozitie finala.

Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat este in lateral.

 Inclinarea capului si gatului

Pozitia initiala: subiectul in sezand cu privirea inainte.

Pozitia finala: subiectul in sezand, urechea se apropie de acromion, pana la limita de

miscare.

Determinarea planului in care se executa miscarea: frontal.

Pozitia goniometrullui:

- Centrul goniometrului se plaseaza la nivelul vertebrei C7, pe partea posterioara.

- Bratul fix urmareste linia mediana a capului, respective vertexul.
- Bratul mobil urmareste acelasi reper in pozitie finala

Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat este in spate.

Rotatia capului si a gatului

Definirea miscarii: miscarea de privire peste umar (miscarea in jurul unui ax ce trece prin
mijlocul vertebrelor cervical).

Valoarea normal 45-70*

Pozitia initiala: subiectul in sezand, cu privirea inainte.

Pozitia finala: subiectul in sezand, roteste capul inspre o parte, pana la limita de miscare.

Determinarea planului in care se executa miscarea: transversal.

Pozitia goniometrului:

- Centrul goniometrului se plaseaza la nivelul partii superioare a capului, respective la

nivelul vertexului.
- Bratul fix urmareste linia imaginara a varfului nasului.
- Bratul mobil urmareste acelasi reper dar in pozitie finala.

Poztia kinetoterapeutului fata de segmentul testat este in spate.

Coloana cervical – bilant muscular
Flexia capului si a gatului

Muschii principali: sternocleidomastoidian (contractie bilateral), scalene (contractie

bilateral).

Muschii accesori: lungul gatului.

Pozitia fara gravitatie: subiectul in decubit lateral cu capul si gatul sustinut de

kinetoterapeut.

Stabilizarea: se realizeaza la nivelul umarului. Kinetoterapeutul este plasat in spatele

subiectului.

F1: muschii sternocleidomastoidieni se palpeaza pe fata antero-laterala a gatului, de o

parte si de alta a traheei.

F2:din pozitia fara gravitatie, subiectul executa flexia gatului

Pozitia abtigravitationala: subiectul in decubit dorsal.

F3: din pozitia antigravitationala, subiectul executa flexia gatului.

F4: respectand aceeasi pozitie se opune o rezistenta usoara la nivelul fruntii.

F5: Rezistenta aplicata in aceeasi regiune este mai mare sau excentrica.

Substitutii: flexia trunchiului, inclinarea capului si gatului.

Extensia capului si gatului

Muschii principali: spleniusul gatului (contractie bilateral), semispinalul gatului

(contractie bilateral), trapezul (contractie bilateral), lungul capului si al gatului(contractie
bilateral).

Pozitia fara gravitatie: subiectul in decubit lateral cu capul si gatul sustinute de

kinetoterapeut.

Stabilizarea: se realizeaza la nivelul umarului, pe paetea posterioara.

Kinetoterapeutul este plasat in spatele subiectului.

F1: muschii se palpeaza paravertebral coloanei cervicale.

F2: din pozitia fara gravitatie, subiectul executa extensia gatului.

Pozitia antigravitationala: subiectul in decubit ventral.

F3: din pozitia antigravitationala, subiectul executa extensia gatului.

F4: respectand aceeasi pozitie se opune o rezistenta usoara la niveelul occiputului si o

stabilizare a regiunii dorsal.

F5: Rezistenta aplicata in aceeasi regiune este mai mare sau excentrica.

Inclinarea capului si a gatului

Muschii principali: sternocleidomastoidian (contractie unilateral, de aceeasi parte),

scalene (contractie unilaterala, de aceeasi parte).

Muschii accesori: ridicatorul scapulei.

Pozitia fara gravitatie: subiectul in decubit dorsal.

Stabilizarea : se realizeaza la nivelul ambilor umeri. Kinetoterapeutul este plasat lateral

fata de subiect.

F1: se palpeaza muschii de pe partea corespunzatoare inclinarii capului si gatului.

F2: din pozitia fara gravitatie subiectul executa inclinarea gatului de o parte sau de alta.

Pozitia antigravitationala: subiectul in decubil heterolateral, fata de partea in care

urmeaza sa fie executata miscarea.

F3: din pozitia antigravitationala, subiectul executa inclinarea gatului intr-o parte sau alta.

F4: respectand aceeasi pozitie se opune o usoara resistenta la nivelul temporalului.

F5:Rezistenta aplicata in aceeasi regiune este mai mare sau excentrica.

Substitutii: ridicarea umarului homolateral, inclinarea trunchiului de aceeasi parte.

Rotatia capului si gatului

Muschi principali: sternocleidomastoiian (contractie unilaterala, de partea opusa), oblic

inferior al capului (contractie unilateral, de aceeasi parte), multifizi, scaleni.

Pozitia fara gravitatie: subiectul in sezand

Stabilizarea: se realizeaza la nivelul ambilor umeri. Kinetoterapeutul este plasat in spatele
subiectului.

F1: se palpeaza muschii.

F2: din pozitia fara gravitatie subiectul executa rotatia gatului de o parte sau de alta.

Pozitia antigravitationala: subiectul in decubit homolateral, fata de oartea pe care se afla

musculature de testat.

F3: din pozitia antigravitationala, subiectul executa rotatia capului si gatului intr-o parte
sau alta.

F4: respectand aceeasi pozitie se opune o rezistenta usoara la nivelul temporalui.

F5: rezistenta aplicata in aceeasi regiune este mai mare sau excentrica.

extensia gatului.

Coloana dorso-lombara – bilant articular

Flexia trunchiului

Definirea miscarii: miscare prin care peretele abdominal se apropie de fata anterioara a
coapselor.

Valoarea normal 80-90*

Pozitia initiala : subiectul in ortostatism.

Pozitia finala: parerea mea este ca trunchiul trebuie sa realizeze o flexie atat cat
membrele superioare atrase de forta gravitational atarna ( cad) lible pentru a evita
intinderea ischiogambierilor, flexia genunchilor, bascularea posterioara a bazinului.

Determinarea planului in care se executa miscarea : sagital.

Pozitia goniometrului:

- Centrul goniometrului este plasat la nivelul SIAS.

- Bratul fix perpendicular pe linia medioaxilara a trunchiului.
- Bratul mobil urmareste linia medioaxilara a trunchiului si directia de deplasare a
trunchiului in flexie.
Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat este in lateral.
 Extensia trunchiului

Definirea miscarii: miscarea prin care trunchiul se deplaseaza in plan posterior.

Valoarea normal: 20-30*

Pozitia initiala: subiectul in sezand.

Pozitia finana: realizarea miscarii pana la limita aparitiilor miscarilor de substitutie.

Determinarea planului in care se executa miscarea: sagital.

Pozitia goniometrului:

- Centrul goniometrului este plasat la nivelul SIAS

- Bratul fix perpendicular pe linia medioaxilara a trunchiului
- Bratul mobil urmareste linia medioaxilra si dirextia de deplasare atrunchiului in
extensie.
Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul de testat este in lateral.

Inclinarea trunchiului

Definirea miscarii: miscare prin care trunchiul se deplaseaza de linia mediana a corpului.

Valoarea normal: 20-35*

Pozitia initiala: subiectul in sezand.

Pozitia finala: subiectul in sezand, trunchiul se departeaza de linia mediana a corpului,

pana la limita de miscare.

Determinarea planului in care se executa miscarea: frontal.

Pozitia goniometrului:

- Central goniometrului este plasat la nivelul punctului sacral.

- Bratul fix urmareste SIPS, de aceeasi parte de care se efectueaza miscarea.
- Bratul mobil urmareste coloana vertebrala.
Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat este in spatele subiectului.

Rotatia trunchiului

Definirea miscrii: miscare care se realizeaza in jurul uni ax ce trece prin vertebrele
toracice.
 Valoarea normal 30-45*

Pozitia initiala: subiectul in sezand, cu membrele inferioare flectate la 90*, coatele

extinse.

Pozitia finala: rotatia trunchiului din articulatia dorso-lobara fara participarea coloanei
cervical.

Determinarea planului in care se executa miscarea: transversal.

Pozitia goniometrului:

- Centrul goniometrului este plasat la nivelul partii superioara a capului, respective

vertexul.
- Bratul fix urmareste inia imaginaa a varfului nasului.
- Bratul mobil urmareste mijlocul distantei dintre cele doua brate, care trebie sa ramana
paralele pe tot parcursul miscarii, fara participarea capului.
Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat este in spatele subiectului.

Coloana dorso-lombara – bilant muscular

Flexia trunchiului

Muschii principali: dreptii abdominali, transversal

Muschii accesori: oblicii abdominali.

Pozitia fara gravitatie: subiectul in decubit dorsal cu membrele inferioare flectate si

talpile pe bancheta.

F1: se palpeaza paraombilical dreptii abdominali.

F2: din pozitia fara gravitatie subiectul ridica umerii de pe masa pana la nivelul spinei
omoplatului.

Pozitia antigravitationala: este identica cu cea fara gravitatie.

F3: din pozitia antigravitationala, subiectul ridica trunchiul de pe masa pana la nivelul
unghiului inferior al omoplatilor. De asemenea membrele superioare se ridica de pe planul
mesei.
 F4: respectand aceeasi pozitie subiectul executa aceasi miscare, incrucisand bartele pe
piept.

F5: respectand aceeasi pozitie subiectul executa aceasi miscare cu mainile la nivelul
cefei.

Substitutii: asocierea flexiei trunchiului cu rotatia acestuia, ridicarea talpilor de pe

bancheta prin flectarea membrelor inferioare.

Extensia trunchiuli

Muschii principali: paravertebralii din segmentul thoracic si lombar, marele dorsal

Pozitia fara gravitatie: subiectul in decubit ventral.

F1: se palpeazaa musculature paravertebrala.

F2: din pozitia fara gravitatie subiectul ridica capul si umerii de pe planul mesei pana la
desprinderea mentonului de pe planul mesei.

Pozitia antigravitationala: este identical cu cea fara gravitatie.

F3: din pozitia antigravitationala, subiectul ridica cat de mult poate trunchiul de pe masa,
nivelul maxim fiind pana la decolarea ombilicului de pe planul mesei. Stabilizarea se face la
nivelul gambelor.

F4: respectand aceeasi pozitie se opune o rezistenta usoara simultana in segmentul dorso-
lombar sau in functie de zona interesata, verificand pe rand cele doua segmente.

F5: rezistenta aplicata este mai mare sau excentrica.

Substitutii: extensia capului, extensia membrelor superioare, extensia membrelor

inferioare.

Inclinarea trunchiului

Muschii principali:oblicii interni si externi abdominali

Muschii accesori: Dreptii abdominali.

Pozitia fara gravitatie: subiectul in decubit dorsal.

 Stabilizarea: se realizeaza bilateral la nivelul bazinului.

F1: se palpeaza muschii pe partea laterala a trunchiului.

F2: din pozitia fara gravitie subiectul executa inclinarea trunchiului

Pozitia antigravitationala: subiectul in decubit heterolateral.

F3:din pozitia fara gravitatie subiectul executa inclinarea trunchiului.

F4: din aceeasi pozitie se opune o rezistenta usoara la nivelul umerilor.

F5: rezistenta aplicata este mai mare sau excentrica.

Substitutii: inclinarea caplui de aceasi parte, flextarea membrelor inferioare.

Rotatia trunchiului

Muschii principali: oblicii interni si externi abdominali.

Pozitia fara gravitatie: subiectul in sezad.

F1: se palpeaz muschii pe partea lateral a trunchiului.

F2: din pozitia fara gravitatie se executa rotatia trunchiuli.

Pozitia antigravitationala: subiectul in decubit dorsal cu membree inferioare flectate si

talpile pe bancheta

F3: din pozitia antigravitationala, subiectul executa rotatia trunchiului.

F4: respectand aceeasi pozitie se opune o usoara rezistenta prin incrucisarea membrelor
superioare la nivelul umerilor.

F5: rezistenta mai mare este obtinuta prin ducerea mainilor la ceafa .

Substitutii: rotatia capului, inclinarea trunchiului.

Bazin – bilant articular

Inclinarea(ridicarea) bazinului

Definirea miscarii: ridicarea sau inclinarea bazinului in sens cranial:

 Val normalaa 3* - 5*

Pozitia initiala: subiectul in decubit dorsal

Pozitia finala: aceeasi ca mai sus, dar in pozitia finala a miscarii de inclinare.

Determinarea planului in care se executa miscarea : frontal.

Pozitia goniometrului:

- Centrul goniometrului este plasat la nivelul spinei iliace antero-superioare.

- Bratul fix urmareste liia mediana a coapsei, respectiv rotula.
- Bratul mobil urmareste spina iliaca opusa
Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat este lateral.

Bazin – bilant muscular

Inclinarea(ridicare) bazinului

Muschii princcipali: patratul lombar

Muschi accesori: dorsal mare, oblic abdominal extern, oblic abdominal intern, iliocostal
lombar

Pozitia fara gravitatie: decubit dorsal cu soldul isi genunchiul extinse;

Stabilizarea: pe creasta iliaca.

F1: muschiul nu se poate palpa.

F2: se exacta o ridicare a bazinului cu orientare craniala

Pozita antigravitationala: ortostatism.

F3: stabilizarea trunchiului la nivelul crestei iliace opuse hemibazinului cec efectueaza
ridicarea.

F4: respectand aceeasi pozitie se opne o usoara rezistenta in treminea distal a gambei la
jumatatea cursei de miscare.

F5: rezistenta aplicata este mai mare sau excentrica.

Substitutii: inclinarea trunchiului de partea piciorului de sprijin.

Atitudinea global cifotică este o deficienţă specifică şcolarilor, mai ales la

vârsta pubertăţii, când creşterea accelerată în înălţime, fără o dezvoltare
corespunzătoare a elementelor aparatului locomotor produce o dizarmonie
întregului organism, o insuficienţă a musculaturii spatelui şi un slab autocontrol
neuromotor asupra funcţiei de atitudine.
Uneori este expresia unei poziţii relaxatoare care din punct de vedere al
efortului muscular şi nervos este mai economică.
Caracteristici: coloana vertebrală şi întregul spate prezintă o arcuire cu
convexitatea îndreptată posterior. Capul şi gâtul se înclină înainte, umerii sunt
adduşi şi căzuţi, toracele este înfundat, abdomenul supt, alteori balonat. Bazinul
este puţin înclinat, iar membrele inferioare în flexie.
Atitudinea cifotică, în stadiile iniţiale nu provoacă durere şi nu tulbură
funcţiile statice şi dinamice ale coloanei vertebrale.
Interesul scăzut pentru profilaxia deviaţiilor coloanei vertebrale manifestat
de către părinţi şi educatori face ca atitudinile cifotice să se transforme în cifoze
habituale, sau de obişnuinţă.
Atitudinea cifotică, este prezentă în egală măsură la băieţi şi fete şi se
prezintă ca o încurbare a coloanei vertebrale, de formă aproape rotunjită, situată în
regiunea dorsală sau dorso-lombară.
Deosebirea între o atitudine cifotică şi o cifoză habituală constă din
modificări care s-au produs la nivelul elementelor aparatului locomotor şi care
generează tulburări de mobilitate a coloanei vertebrale. Dacă individul poate
adopta o poziţie hipercorectivă, în mod voluntar, avem de-a face cu o atitudine
cifotică.
În apariţia şi evoluţia atitudinii cifotice sunt încriminate următoarele cauze:
 slab autocontrol neuromotor şi psihomotor, care permite adoptarea unor
poziţii relaxatoare, deficiente;
 insuficienţa musculaturii spatelui însoţită de laxitate articulară;
 poziţia în banca şcolară sau la masa de lucru (8-10 ore pe zi) care au
înălţimea scaunului şi pupitrului neadecvate dimensiunilor segmentelor
individului;
 probleme de vedere, de direcţionare a luminii în timpul diferitelor activităţi;
 la persoanele adulte cifozele dorsale şi cervico-dorsale apar din cauza
spondilitei anchilozante. Ele evoluează progresiv şi sunt ireductibile;
 vârstnicii cu osteoporoză sau osteomalacie (tulburări ale metabolismului
calciului) şi tasarea anterioară a discurilor intervertebrale prin hipotonia
paravertebralilor, prezintă, de asemenea, la nivelul coloanei dorsale, o cifoză
mai mult sau mai puţin accentuată, localizată de obicei cervico-dorsal la
bărbaţi şi dorso-lombar la femei;
 slaba preocupare pentru educarea atitudinii corecte, pentru tonifierea
musculaturii corpului prin exerciţii fizice.
Pentru eliminarea cauzelor favorizante ce privesc mobilierul şcolar, unii
autori recomandă ca banca şcolară să aibă următoarele dimensiuni:
 înălţimea scaunului să fie egală cu lungimea gambei iar piciorul să se
sprijine pe sol în unghi de 900. Se recomandă deasemeni ca unghiul dintre
axa trunchiului şi coapsă, coapsă şi genunchi să nu fie mai mic de 900;
 adâncimea scaunului să fie ceva mai mică decât lungimea coapsei pentru a
nu comprima circulaţia sângelui şi nervii din plica poplitee;
 înălţimea şi înclinarea scaunului trebuie să cuprindă înălţimea spatelui până
la nivelul omoplaţilor;
 înclinarea pupitrului (suprafeţei mesei) să fie astfel orientată ca privirea să
cadă perpendicular pe suprafaţa cărţii sau a caietului.
Obiectivele propuse în corectarea atitudinii global cifotice urmăresc:
 redresarea curburilor coloanei vertebrale şi a spatelui;
 tonifierea musculaturii alungite şi atone a spatelui;
 alungirea şi elasticizarea musculaturii scurtate şi hipertone a toracelui;
 corectarea umerilor căzuţi şi adduşi;
 apropierea omoplaţilor depărtaţi şi desprinşi.