Sunteți pe pagina 1din 30

EVALUAREA DEZVOLTARII FIZICE.

Pentru a stabili cat mai obiectiv daca un subiect se incadreaza in limitele normale se
realizeaza evaluarea cresterii si dezvoltarii fizice la diferite date, etape sau inceputul si
finalizarea unor activitati.
Examenul dezvoltarii fizice vizeaza urmatoarele obiective: aprecierea gradului de dezvoltare
fizica generala, aprecierea armoniei si raportului in dezvoltarea diferitelor segmente ale corpului,
aprecierea raportului dintre dezvoltarea in inaltime si volum, aprecierea starii de nutritive,
aprecierea compozitii corporale, depistarea deficentelor de dezvoltare fizica, indicarea
exercitiilor fizice, orientarea subiectului spre sportul in care ar putea avea cele mai bune rezultate
prin prisma dezvoltarii fizice, aprecierea dinamica a efectelor exercitiilor fizice asupra diferitilor
parametric ai dezvoltarii fizice, previziunea cresterii la copii si adolescent.
Evaluarea starii de dezvoltare fizica sau exemenul medical al dezvoltarii fizice se face prin 4
metode : anamneza, somatoscopia, antropometria si determinarea compozitiei corporale.

ANTROPOMETRIA

SOMATOSCOPIA
ANAMNEZA
DETERMINAREA COMPOZITIEI
CORPORALE

ANAMNEZA
Evaluarea starii de
dezvoltare fizica

Anamneza (gr. ana=din, prin + mnesis = memorie) este prima etap n cadrul examinrii

clinice a bolnavului i reprezint totalitatea informaiilor obinute de medic de la bolnav sau


nsoitorii acestuia, cu scopul stabilirii diagnosticului.
Anamneza orienteaz diagnosticul i urmrete gsirea atitudinilor terapeutice potrivite,
alegerea i prescripia tratamentului, precum i determinarea prognosticului bolii.
Anamneza reprezinta prima etapa oblogatorie care ne ofera date importante pe care nu le
putem obtine altfel.
Anamneza aduce date privind cresterea si dezvoltarea fizica a ascendentilor ai a colateralilor
subiectului examinat.
Totodata, prin datele culese putem afla evolutia si dezvoltarii persoanei studiate.Putem afla daca
ea a decurs normal, ce ritm a avut, in ce faza a procesului de crestere si dezvoltare se afla
s.a.m.d.

SOMATOSCOPIA
Somatoscopia (gr. Soma= corp si scopein= a privi) este metoda de examinare a corpului cu
ajutorul privirii, permite aprecierea globala si analitica a proceselor de crestere si dezvoltare ,
prin observarea i descrierea nti a corpului n ntregime - (talia, starea de nutritie, atitudinea,
forma, repartitia i gradul de dezvoltare a tesutului celular subcutanat i muscular), apoi
observarea i descrierea fiecrui segment n parte i respectiv a eventualelor deficiente de
dezvoltare fizic.
Examenul somatoscopic se face privind subiectui n ortostitism, din fat, spate i profil, apoi
punandu-l s efectueze diferite micri, s umble, s adopte diferite pozitii (cu trunchiul flectat
sau nclinat lateral, n extensie, rsucit etc.). Subiectul va fi privit de la o distant potrivit (3-4
m) spre a avea o bun perspectiv, avnd grij s stea relaxat, cu sprijin egal repartizat pe ambele
picioare, iar lumina s vin din spatele examinatorului pentru evitarea umbrelor care ar putea da

imagini false. Examenul somatoscopic se va face nti global n plan frontal (anterior i
posterior) i n plan sagital, apoi segmentar pe aceleai planuri. Se vor nota urmtoare elemente:

- Talia (aprecierea calitativ - mic, medie, mare, foarte mare sau foarte mic).
- Gradul de dezvoltare i repartizare a tesutului subcutanat (n exces, normal, n minus,
uniform sau neuniform repartizat).
- Gradul i armonia dezvoltrii musculaturii (slab, normal, foarte bine dezvoltat, armonios
dezvoltat sau cu predominent pe anumite segmente corporale).
- Atitudinea corpului (corect, cifotic, lordotic, scoliotic, cifolordodic, plan).
- Pozitia capului i gatului (corect, nclinate nainte sau lateral)
- Conformatia toracelui: normal (cu diametrul frontal mai mare dect cel sagital), plat (cu
diametrul sagital mic), rotund sau n butoi (cu diametrele egale).
- Pozitia umerilor: corect, ridicati (tepo), coborti , adui nainte, asimetrici (unul mai jos sau
mai sus, mai n fat sau mai n spate).
- Pozitia omoplatilor: departati de peretele toracic (dezlipiti sau decalati) denivelati, inegal
deprtati de coloana vertebral (orientarea se face dup unghiul inferior).
- Conformatia coloanei vertebrale: aspectul curburilor fiziologice, prezentarea curburilor
patologice n plan frontal (scolioze) sau sagital (cifoze i lordoze) preciznd localizarea i gradul
acestora.
- Simetria toracelui, prezenta gilusurilor sau depresiunilor. Gilusul scoliatic se accentueaz n
flexia coloanei vertebrale,
- Triunghiurile taliei (spatiile brahio-toracice) formate de fata lateral a trunchiului i fata
intern a membrelor superioare. Acestea sunt egale cnd arhitectonia toracelui i bazinului este
corect, devenind inegale n caz contrar.
- Conformatia abdomenului: suplu i elastic, bombat anterior i n prtile laterale.

- Pozitia bazinuiui n plan frontal i sagital. n plan frontal crestele iliace trebuie s fie la
aceeai naltime. n plan sagital bazinul trebuie s fie nclinat n fat cu aproximativ 35.
Dimensiunile bazinuiui difer la cele dou sexe: este mai mic la brbat i mai mare la femeie (n
special mai lat). Diametrul transversal al bazinuiui la brbat este mai mic dect cel al umerilor,
dnd trunchiului un aspect de trunchi de con cu baza n sus, n timp ce la femei este mai mare sau
egal cu cel al umerilor.
- Plicile subfesiere sunt denivelate cnd bazinul este nclinat n plan frontal: este mai jos cea din
partea nspre care este mai cobort bazinul.
- Pozitia genunchilor poate fi normal, n var, n valg sau recurbati.
- Conformatia gambei: normal, ncurbat lateral cu conexitatea nafar (gamba n var),
ncurbate cu conexitatea anterior i cu rnarginea tibial anterioar ascutit (tibie n iatagan) etc.
- Pozitia picioarelor poate fi normal, adus (var), abdus (valg - situatie n care mateola intern
este proiectat nuntru i axul calcaneului orientat nafara), echi (sprijinit numai pe vrf).
- Bolta planetar: normal, diminuat (picior plat de gr. I, II, III) ori accentuat (picior scobit).
Examenul dezvoltrii fizice fcut prin somatoscopie, are marele neajuns c este insuficient de
precis, datele recoltate influentate foarte mult de subiectivismul i exigenta examinatorului,
aprecierea fiind fcut prin cuvinte i calificative. Somatoscopia poate fi totui obiectivizat prin
diferite mijioace ca: firul cu plumb, cadrul antropometric, examenul radiologic, aparate i
metode pentru determinarea nclinrii bazinului.
- Examenul cu firul cu plumb. n mod normal firul cu plumb atinge occipitalul (centrul
protuberantei occipitale externe), vrful apofizei vertebrei C7, dup care coboar proiectndu-se
pe linia apofizelor spinoase i cade la nivelul antului interfesier. Lordoza cervical se gsete la
o distant de 2 cm fat de fir, iar cea lombar la 3 cm. Se nscrie cu un creion dermatograf
proiectia apofizelor spinoase pe tegumente i se msoar eventuala ei deviere sagital de la firul
cu plumb, ceea ce ne indic prezenta unei scolioze. Devierea firului cu plumb fat de antul
interfesier ne indic o scolioz (nclinare lateral a trunchiului) neechilibrat.
- Cadrul antropometric este o ram (cadru) de lemn, prevazut cu fire verticale i orizontale
din 5 n 5 sau din 10 n 10 cm. Examenul somatoscopic cu ajutorul su se face plasnd subiectul
n spatele acestui cadru i msurnd diferitele puncte antropometrice fat de reperele (liniile
verticale i orizontale) cadrului i eventual fotografierea pacientutui. Aprecierea obiectiv a
piciorului plat se face prin nscrierea plantogramei Examenul radiografic este o metod obiectiv

foarte fidel dac


proiectie corect
respective:
bazin, picior etc.

TALIA
GRADUL DE DEZVOLTARE SI REPARTIZARE
A TESUTULUI SUBCUTANAT
GRADUL SI ARMONIA DEZVOLTARII
MUSCULATURII
ATITUDINEA CORPULUI

POZITIA CAPULUI SI GATULUI


CONFORMATIA TORACELUI
Nr.
Elemente
Variante
POZITIA
UMERILOR
1
Talia
Mica, medie,
POZITIA
OMOPLATILOR
Mare,foarte mare sau foarte
CONFORMATIA COLOANEI
VERTEBRALE
mica
2
Pozitia capului si gatuluiSIMETRIA TORACELUI
Corecta,
Inclinate inainte
sau lateral
TRIUNGHIURILE
TALIEI
3
Conformatia toracelui
Normal,
CONFORMATIA ABDOMENULUI
Plat, rotund sau in butoi
POZITIA BAZINULUI IN PLAN FRONTAL SI
4
.

SAGITAL
5
.....

PLICILE SUBFESIERE
POZITIA GENUNCHILOR
Exemple de
CONFORMATIA GAMBEI
elementelor de
POZITIA PICIOARELOR
somatoscopica.
BOLTA PLANTARA

ELEMENTELE SOMATOSCOPIEI

SOMATOSCOPIA

este executat cu o
a segmentelor
coloana vertebral,

Apreciere

notare a
examinare

ANTROPOMETRIA
Este o metoda de apreciere a cresterii si dezvoltarii fize de baza pe masurarea corpului
omenesc ca un intreg si a partilor acestuia si denumirea provine din cuvintele elene antropos =
om si metrom = masura.
Masura prezinta avantajul exprimarii cifice a rezultatelor, fapt care confera un plus de
obiectivitate si exactitate.
Este metoda de examinare a cresterii si dezvoltarii fizice cu ajutorul a diferite masuratori
ale corpului.
Antropometria se efectueaza prin masurarea taliei (inaltimii), a greutatii, a diferitelor axe
corporale ( a umerilor, a bazinului), a anvergurii ( distanta dintre punctele cele mai extreme ale
degetelor medii de la maini cand membrele superioare sunt intinse lateral) , a diametrelor
toracelui ( antero-posterior si transversal), a diametrilor toracelui si a membrelor superioare si
inferioare, precum si a lungimii diferitelor segmente corporale : bust, membre inferioare,
membre superioare sau diferitele component ale acestora ; coapsa, gamba, brat, antebrat, mana.
Tot in cadrul examenului antropometric se va masura si forta diferitelor grupe musculare ( flexori
palmari, scapulara, lombara) desi aceasta este mai mult o proba functionala.
Datele antropometrice ne servesc ca atare sau prin calcularea unor indici care ne vor
permite aprecierea mai corecta si mai obiectiva a diferitelor aspect ale dezvoltarii fizice.
Se vor aprecie :

Dimensiuni longitudinale: statura, bustul, lungimea membrelor superioare si


inferioare

Dimensiuni transversale: diametrul biacrominal, diametrul bitrohanterian si


anvergura, diametrul transversal al toracelui

Dimensiuni circulare: perimetrul toracelui, abdomenului, bratelor,


antebratelor,coapselor si gambelor

Dimensiuni sagitale : diametrul toracic anteroposterior

Dimensiuni ale masei somatice: greutatea corporala

Date fiziometrice: spirometria, forta dinamometrica a flexorilor mainii si a


musculaturii spatelui

DIMENSIUNI LONGITUDINALE
DIMENSIUNI TRANSVERSALE
DIMENSIUNI CIRCULARE
ANTROPOMETRIA
DIMENSIUNI SAGITALE
DIMENSIUNI ALE MASEI SOMATICE
DATE FIZIOMETRICE

ELEMENTELE ANTROPOMETRIEI

Aparatura de masurat :

Taliometrul
Banda metrica

Compasul
Goniometrul
Adipocentimetrul
Miotometrul
Dinamometrul
Sistemul pentru determinarea dezechilibrelor musculare prezente la nivelul
trunchiului
Scarita pentru mobilitate

Diametrul bitrohanterian apreciaza largimea bazinului si se masoara in plan transversal


pe marginea anteroexterna a marilor trohantere.Poate fi mai greu de masurat la femei, unde
stratul adipos il poate masca.
Diametrul biacromial reprezinta distanta dintre punctele distale pe marginea externa a
acromionului.Un diametru biacromial mare este peste 39 cm la femei si peste 43 cm la barbati.
Bustul masurat din asezat pe un scaun cuprinde distanta intre planul de sprijin al feselor si
crestetul capului, subiectul avand in spatele sprijinit de taliometrul. In medie , bustul reprezinta
52% din statura la barbat si 53% la femei, cu variatii intre 54,6%si 55% la ambele sexe.
Relatia bust-statura este foarte importanta la diverse categorii de sportive, unde cei de
statura inalta trebuie sa aiba si membre inferioare lungi sau membre inferioare mai scurte cu
pozitionarea mai joasa a centrului de greutate pentru asigurarea unei stabilitati crescute in
executia tehnica.
Anvergura reprezinta distanta intre varful mediusului drept sic el stang, cu bratele intinse
orizontal la nivelul claviculelor. Ea este utilizata in sportul de performanta in directa legatura cu
finalizarea efortului sportive.
Marimea ei trebuie sa fie egala cu statura caracterizarea facudu-se: brate scurte, medii si
lungi (s-au inregistrat valori pana la + 14 cm fata de statura)
Diametrele toracice sunt antero-posterioare si transverse.Cele transverse se masoara in
planul in care trece la nivelul sternului si a coastei a patra, in dinamica, adica in inspire si expir
prelungit, in dorinta realizarii unei diferente cat mai mari.
Perimetru toracic : dupa statura si greutate , aceste valori reprezinta rezultatul masuratorilor
folosite cel mai intens.Figureaza in toate fisele biometrice, ca si in toate formulele destinate sa
aprecieze robustetea individului.

INDICI ANTROPOMETRICI DE ARMONIE

Idicele toracic al lui Erissman se calculeaza scazand din perimetrul toracic mediu jumatate
din inaltime.
(Pt-I/2)

Indecele de proportionalitate Adrian N. Ionescu rezulta din scaderea jumatatii taliei din
lungimea bustului.
(Bust-I/2)
Indecele biacromial.
(Diam. Biacr. X 100/Inaltime)
Are urmatoarele valori :18-23 % din inaltime pentru barbate si 18-20 % din inaltime pentru
femei.
Indicele bitrohanterian.
(Diam. Bitroh. X 100/ Inaltime)
Are valori de 18-19% din inaltime pentru barbate si de 19-20% din inaltime pentru femei.
Indicele de nutritive al lui Quentelet se calculeaza impartind greutatea in g.la inaltimea in cm.
(Greutate/Inaltime)
Indicele Amar reprezinta raportul dintre bust si talie, exprimat prin formula:
I (Amar)= B/I
Valorile sale normale sunt de : 0,52 cm (B) ; 0,54 cm (F).
In mod normal anvergura este mai mare decat inaltimea cu 4 cm la barbati, iar la femei este egala
cu inaltimea sau mai mica decat aceasta.
I - anvergura

Formula :

Aprecierea dezvoltarii toracelui si a bazinului , respective a centurii scapulare si a celei


pelvine se face prin diferenta dintre diametrul biacromial sic el bitrohanterian.Diferenta este de 4
cm la barbate, zero sau negative la femei.
Diam.biac. Diam.Bitroh. = 4 cb (B) si negative (F)

Examenul antropometric se incheie cu interpretarea datelor.Aceasta presupune


prelucrarea datelor antropometrice si compararea lor cu ale grupului de indivizi din care face
parte subiectul respective precum si cu ale sale proportii rezultate in urma examinarilor
anterioare.
Datele prelucrate si interpretate trebuie sa evidentieze pricipalele aspect ale cresterii si
dezvoltarii fizice : procesul de crestere, armonia dezvoltarii fizice, starea de nutritive,
concordanta cu sportul practicat si gradul deficentelor fizice existente.

Aprecierea procesului de crestere.


In cadrul aprecierii procesului de crestere se va preciza daca dimensiunile corpului in cele
trei planuri sunt normale, in minus sau in exces.Se va stabile de asemenea si dinamica cresterii
raportata la faza de crestere si mi ales, trebuie precizata perspectiva perioadei care va urma,
respective calcularea niveluluifinal al cresterii,cu alte cuvinte se va face predictia taliei(inaltimii)
pe care subiectul o va avea la varsta adulta.
Aprecierea armoniei dezvoltarii fizice
Evolutia procesului de adaptare a organismului la conditiile fiziologice cat si la ale mediului
ambient a facut ca dezvoltarea fizica a femeii, dimensiunile corpului ai a segmentelor acesteia,
precum si proportia dintre segmente si talie sau dintre diferitele segmente corporale sa difere de
cele ale barbatului.
Raportul dintre corpul
Armonia dezvoltarii
intreg si principalele sale
fizice si aprecierea prin
segmente
analiza succesiva a
Raportul dintre diferitele
urmatoarelor etape
segmente
Raportul dintre partile
componente ale segmentelor
corporale
ASPECTELE APRECIERII DEZVOLTARII FIZICE
a) Relatii de proportionalitate dintre masuratorile antropometrice in axul longitudinal
si statura:

10

Relatii bust-statura prin:


-indicele Guifrida Ruggeri cu formula:
B I /2

-indicele Adrian N.

Relatia trunchi-

B X 100 / I (%)

Ionescu cu formula:

Tr. X 100 / I (%)

statura prin formula : =

Relatia lungimea membrelor superioare statura, respective lungimea membrelor


inferioare- statura prin formulele :
Ms X 100 / I

Mi X 100 / I

b) Relatii de proportionalitate dintre caracterele antropometrice in plan frontal si


statura :
Relatia anvergura

Anv. X 100 / I (%)

Relatia diametrul biacromial


Reladia diametrul (ilicretal)
Relatia diametrul bitroh.
Relatia

diametrul

toracic

statura prin formula:

Dbiacromial X 100 / I (%)


Dbicret X 100 /I (%)
Dbitroh. X 100 / I

Dtransv. X 100 / I

statura, prin formula:


statura prin formula :

statura prin formula :


transv. statura prin relatia :

c) Relatii de proportionalitate dintre caracterele antropometrice din plan transversal


si statura sau alte caractere :
Relatia perimetrul toracic statura prin indecele Burgsch Goldstein, cu formula :
Pt X 100 / I (%)

11

Si prin indicele

Pt I / 2

Relatia perimetrul

Erissman cu formula :

Pabd X 100 / I (%)

Relatia perimetrul bratului


Relatia perimetrul antebratului
Relatia perimetrul coapseiindicele : Milcu Maicanescu-

abdominal statura prin formula :

Pbr X 100 / I (%)

statura prin formula :

Pantb X 100 / I (%)

Pcoapsa X 100 / G

statura prin formula :


greutatea corporala prin
Georgescu, cu formula :

d) Relatii de proportionalitate dintre caracterile antropometrice din plan sagittal si


statura :
Relatia diametrul toracic antero:

Danteropost. X 100 / I

posterior statura prin formula

e) Relatii de proportionalitate dintre greutatea corporala si statura :


Relatia greutatea corporala statura exprimata prin indicele masei corporale ( body mass
index) cu formula :
Greutatea actuala (kg) / [inaltimea (m)]2

Interpretarea IMC

IMC sub 18,5. Risc pentru sanatate : ridicat. Aceasta valoare indica riscuri pentru
sanatatea ta, este mult prea mica pentru o sanatate optima.
IMC 18,5 24,9. Risc pentru sanatate : minim / scazut.
IMC 25 29,9. Risc pentru sanatate : scazut / moderat
IMC 30 34,9. Risc pentru sanatate : moderat / ridicat. Acesta e un semn de
advertisement : schimba-ti dieta acum !
IMC peste 35. Risc pentru sanatate : ridicat. Greutatea iti afecteaza in mod
radical sanatatea.Scapa de surplusul de greutate!

12

ANI

20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0

Inaltime
(cm)

Greutate
(kg)

Crestere anuala
Inaltimea

Greutate

180
178
176
170
165
160
150
145
140
135
130
128
125
120
110
105
100
95
85
75
50

170
168
166
164
162
160
155
150
145
140
130
128
125
120
110
105
100
95
85
75
50

68
67
65
60
55
50
40
36
33
30
27
26
24
22
20
18
16
14
12
9
8

58
57
56
55
53
50
45
40
36
33
28
26
24
22
20
18
16
14
12
9
8

2
3
5
5
5
10
5
5
5
5
2
3
5
10
5
5
5
10
10
25

2
2
2
2
2
5
5
5
5
10
2
3
5
10
5
5
5
10
10
25

1
2
5
5
5
10
4
3
3
3
1
2
2
2
2
2
2
2
3
6

1
1
1
2
3
5
5
4
3
5
2
2
2
2
2
2
2
2
3
6

13

Canonul de crestere normal in inaltime si greutate (dupa Stratz)

MODELUL EDUCATIEI FIZICE IN INVATAMANTUL PRIMAR

a) Modelul dezvoltarii fizice


Indicatori

II

III

IV

Inaltime (cm)

B
124

F
123

B
130

F
129

B
135

F
134

B
140

F
139

Greutate (kg)

25

24,4

28

27,2

30,2

29,4

34,5

35,2

Perimetru toracic
(cm)
Elasticitatea
toracelui

59,8

58,3

63,1

61,4

65

63,8

68

67,5

6-7

6-7

6-7

6-7

6-7

6-7

6-7

6-7

b) Modelul capacitatii motrice


Indicatori

I
B

II
F

14

III
F

IV
F

Alergare de
viteza pe 25
m(s)
Saritura in
lungime de pe
loc
Alergare de
rezistenta pe
600 m

5,4

5,8

5,3

5,5

5,1

5,4

5,0

5,2

130

125

135

130

145

135

155

145

Fara
timp

Fara
timp

Fara
timp

Fara
timp

Fara
timp

Fara
timp

Datele medii al inaltimii si greutatii corporale la baieti de 4 18 ani


(dupa Tanasescu si colab.)
Varsta
(ani)

Mediul urban
Mediul rural
Inaltime

Greutate

Inaltime

100,1

4,9

15,8

2,0

97,8

4,9

15,1

1,8

106,9

5,3

17,8

2,3

104,2

5,2

16,8

2,1

113,1

5,5

19,9

2,8

109,9

5,4

18,6

3,3

118,8

5,6

22,0

3,1

115,6

5,4

20,5

2,5

124,7

5,8

24,6

3,7

120,8

5,5

22,6

2,8

129,8

6,1

27,0

4,1

125,9

5,7

24,9

3,2

10

134,3

6,2

29,4

4,6

130,2

6,0

27,0

3,5

15

greutate

11

139,0

6,6

32,2

5,4

134,8

6,2

29,4

3,9

12

144,0

7,3

35,3

6,1

139,4

6,7

32,3

4,7

13

149,7

8,1

39,5

7,2

144,4

7,2

35,6

5,6

14

156,7

9,0

44,8

8,6

150,2

8,3

39,8

6,7

15

163,6

8,9

51,0

9,0

156,0

8,3

45,1

7,6

16

198,3

7,4

55,8

8.2

160,9

8,2

50,3

7,8

17

170,8

6,9

59,5

8,0

164,8

7,7

54,9

7,5

18

171,7

6,4

61,6

7,6

166,3

7,0

57,8

6,8

Datele medii al inaltimii si greutatii corporale la fetele de 4 18 ani


(dupa Tanasescu si colab.)

Varsta
(ani)

Mediul urban

Inaltime

Mediu rural

Greutate

Inaltime

greutate

99,4

5,3

15,4

2,1

97,0

4,8

14,6

1,9

5,3

17,5

2,4

103,3

5,1

16,3

2,1

106,
2
112,4

5,7

19,5

2,9

109,2

5,4

18,1

2,4

11,2

5,3

21,8

3,4

114,8

5,5

20,0

2,7

123,
8
129,
0

5,9

24,0

3,9

120,2

5,7

22,0

3,0

6,2

26,4

4,6

125,1

5,7

24,2

3,3

16

10
11
12
13
14
15
16
17
18

134,
3
139,
7
146,
2
151,
8
155,
5
157,
7
158,
5
159,
0
159,
2

6,8

29,3

5,3

129,8

6,0

26,7

4,0

7,3

32,9

6,5

135,0

6,6

29,5

4,4

7,7

37,3

7,5

140,7

7,1

33,0

5,4

7,2

42,1

7,6

146,5

7,1

37,6

6,4

6,4

46,4

7,4

151,4

6,6

42,5

6,8

6,0

49,3

7,1

154,0

3,1

46,4

6,7

5,9

51,5

6,9

155,8

5,9

49,6

6,4

5,8

52,8

7,0

156,5

5,8

51,7

6,5

5,9

53,4

7,0

157,5

5,3

53,5

6,2

DETERMINAREA SI INTERPRETAREA COMPOZITIEI CORPORALE

Al doilea indicator absolut, greutatea corporala, cunoaste limite valorice determinante


statistic-matematic pentru fiecare an de varsta, pe sexes i mediul de provenienta, raporturile la
standardele stabilite pe tara, fiind obligatorii in aprecierea orientativa a greutatii corporale a unui
subiect.
Corescpunzator metodologiei IMS Bucuresti starea de nutritive se apreciaza calitativ
superior fata de metodele clasice urmarindu-se determinarea compozitiei corporale.
Pentru aceasta, se porneste de la premise ca masa active optima ar trebui sa fie circa 89%
din greutatea corporala (73 % apa, 20.2 % protein si 6.8 % minerale ), iar tesutul adipos 11 %.

17

Aprecierea starii de nutritie


Starea de nutritive se poate aprecie prin examenul somatoscopie, cat si prin cel
antrpometri, precum si prin calcularea compozitie corporale.
Examenul somatoscopid permite aprecierea aspectului general al corpului.Spatiile
intercostale fiind pline cu tesut adipos la cei grasi, nu se pot observa; in schimb la cei slabi, cu
tesut adipos slab reprezentat, sunt mai adanci decat la cei normali, observandu-se cu usurinta si
punand in evidenta coastele ( indivizii costelivi).
In cazul unei stari de nutritive in exces tedut adipos subcutanat are o grosime mai mare pe
tot corpul, depunandu-se totusi preferential, pe abdomen, solduri, fese si coapse.Masurarea plici
cutanate da posibilitatea aprecierii exacte a grosimii stratului de grasime subcutanata. Intr-o
nutritive optima plica tegumentara are o grosime de 1 cm la barbat si 2cm la femei.La cei
subnutriti ea este mai subtire, iar la cei cu nutritive in exces este mai groasa.Cu ajutorul plicilor
cutanate se pot determina compozitia corporala prin metoda indirecta.

Indicii de nutritie au o valoare deosebita in aprecierea starii de nutritive. Exista o


multitudine de formule pentru aprecierea indicilor de nutritive, in functie de opinia diversilor
autori in privinta semnificatiei si valorii ce o acorda diferitilor parametri care sunt luati in calcul.

Gr (kg) = I (cm) - 100

Indicele Broca stabileste greutatea optima scazand cifra


100 din inaltime masurata in centimetri:

Cu alte cuvinte, potrivit acestui indice greutatea corpuli trebuie sa fie egala cu numarul de
centimetri cu care inaltimea depaseste 1m.
Acest indice este criticat pentru faptul ca presupune cifre de greutate prea mari in special
pentru cei cu talie inalta si foarte inalta.

Indicele Brugsch propunand acest indice, autorul incearca sa inlature neasjunsul


indicelui Broca, preconizand ca greutatea optima sa se calculeza diferit, pe grupe de
inaltime, dupa cum urmeaza :
o La inaltimea de pana la 164 cm:
(ca la

G = I - 100

formula lui Broca)

G = I - 105
o Pentru

inaltimea cuprinsa intre 165 174 cm:

18

G = I - 110
o Pentru cei cu

inaltimea intre 175 185 cm :

Indicele Quetelet autorul acestui indice considera ca este correct ca greutatea optima a
unui individ sa fie calculate dupa numarul de grame de greutate corporala care ar trebui
sa revina pentru fiecare centimetru din inaltime. Formula este urmatoarea :

Goptima

G( grame)
Inaltime ( cm)

Valorile normale ale indicelui ar fi cuprinse intre :

370 400 g/cm pentru barbate


325 370 g/cm pentru femei
Pentru baieti la 15 ani valorile ar fi 325 g/cm
Pentru fetite la 15 ani valorile ar fi 318 g/cm.

Miron Georgescu constat o continua crestere a acestor valori pe masura ce copii inainteaza in
varsta.Fenomenul se explica prin cresterea diferentiata a greutatii corporale si a inaltimii: in timp
ce greutatea creste aproximativ de 22 de ori, in acesta perioada, inaltimea se mareste doar de 3,5
ori.
Valorile medii ale indicelui Quetelet la populatia adulta din tara noastra sunt, dupa M,
Georgescu, pe baza calculelor aratate mai sus de 380 g pentru barbate si de 360 g pentru femei.

Metoda de calcul a tesutului adipos procentual in IMS- Bucuresti se bazeaza pe recoltarea


tesutului adipos prin masurarea a 5 plici situate pe abdomen, flanc, spate, triceps, brachial si
TA % = (suma a 5 plici *0.15) + 5,8 + SC (suprafata corporala)
extremitatea superioara a coapsei, puncte situate pe partea dreapta a corpului. In mod normal
valorile plicilor nu trebuie sa depaseasca 15 20 m.Formula de calcul folosita este :

19

Suprafata corporala se calculeaza din raportul statura greutate, prin utilizarea nomogramei lui
Du Bois.
TA% * G = TA kg (TA = tesut adipos)

G TA kg = MA kg (masa active)

Valoarea optima a tesutului adipos este de 11 12 %. La barbatul adult sportive plica poate fi de
12 mm, la femeie de 20mm, la copilul in crestere de 20mm.La un adult 2mm de tesut adipos
reprezinta 1 kg.

EVALUAREA MERSULUI
Se poate spune ca evaluarea mersului este o apreciere global-analitica caci poate furniza date
importante atat analitice pe segmente limitate cat si globale asupra unui complex functional
neuro-mio-artrokinetic static si dinamic ca si aspecte extrem de importante ale echilibrului.
Evaluarea mersului se face in principal prin observatia estatorului care considera tipul de
mers al subiectului.

Modalitati de mers
Mers normal
Mers rapid
Mers in lateral
Mers peste mici obstacole
Urcat-coborat scari
Modalitati de mers.

Aspecte urmarite

20

-echilibrul
-simetria
-pozitia piciorului
-comportarea lantului
kinematic al membrului
inferior
-parametri masurabili ai
mersului
-miscarile bazinului
-miscarile trunchiului
-miscarile membrelor
superioare

Aspecte urmarite in evaluarea mersului

Mecanismul mersului consta in miscarea intregului corp : cap, trunchi, umeri, membre
superioare, bazin si membre inferioare.In mers normal, membrele inferioare se deplaseaza
alternative si constant, realizand functia de sprijin si propulsive.

Elementului
mersului normal

-suportul
antigravitationa
l al corpului
-pasitul
-echilibrul

Elementele

-propulsia

mersului normal.

a) Suportul antigravitational al corpului este asigurat de reflexele antigravitationale, care


realizeaza extensia trunchilui, coapselor si genunchilor, aceste reflexe sunt influentate de
pozitia capului si gatului.
b) Pasitul component de baza a mersului, are centrul reflex in mezencefal, stimuli
declansatori fiin reprezentati de : - contactul plantei cu o suprafata plana
- Inclinarea corpului, dintr-o parte in alta, la transferul
greutatii de pe un membru inferior pe celalalt.
c) Echilibrul consta pastrarea balansului si a directiei miscarii.Pozitia centrului de
greutateal corpului se modifica in permanenta, odata cu transferul greutatii de pe un
membru
inferior pe altul.
d) Propulsia
este realizata prin inclinarea anterioara si
-largimea pasului
laterala a
corpului, inaintea sprijinului pe un membru
unghiul
pasului
inferior.
-largimea pasului
-unghiul pasului
-cadenta mersului
-viteza mersului

21

Elementele
masurabile ale
pasului

Elementele masurabile ale pasului.

a) Largimea pasului este distanta care separa calcaiul de linia de mers si are o valoare
medie de 5-6 cm.
b) Unghiul pasului (a) este format de axa longitudinala a piciorului cu linia mersului si are
aproximativ 15 (grade)
c) Cadenta mersului (tempo-ul) reprezinta numarul de psai efectuati pe unitatea de timp.In
mersul normal, cadenta este in jur de 70-80 pasi pe minut.
d) Viteza mersului reprezinta distanta parcursa in unitatea de timp si este in medie de 4
kilometri pe ora.
Mersul normal urmeaza cea mai scurta distanta dintre doua puncte, deci o linie dreapta.
In mers se activeaza 1/6 1/7 din musculature scheletica.
Succesiunea intrarii lor in actiune este dependent de inaltimea si lungimea fiecarui pas,
de integritatea lor, a organelor de simt si a centrilor nervosi superiori.

22

Elementele masurabile ale pasului.

-flexorii degetelor, extensorii


gleznelor, genunchilor si
soldurilor
Grupe
-muschi propulsori
-extensorii degetelor, flexorii
musculare
piciorului, flexorii si extensorii
activate in mers- muschii balansului (faza
genunchilor, flexorii soldurilor
oscilanta)
-abductorii, ratorii interni si
-muschii care asigura transferul
extensorii soldului, pe de o
greutatii corpului si deplasarea
parte, si ratorii trunchiului pe
bazinului in cele trei planuri
de alta parte
-muschii care mentin directia
anterioara a capului -muschii trunchiului superior si
ratorii capului

Grupele musculare activate in mers

Evaluarea dezechilibrelor musculare la nivelul trunchiului

23

O atitudine corecta a corpului ofera omului o anumita plasticitate, o anumita adaptate la le o


serie de conditii foarte variate, la tot ceea ce poate presupune o activitate omeneasca oarecare in
spatiu si timp.
Din punct de vedere psihologic, tinuta sau atitudinea, exprima printr-o anumita pozitie a
corpului dar si printr-un anumit continut psihic, raspunsul sau reactia individului intr-o situatie
data: fata de unul sau mai multi indivizi, efectul unei solicitari, modul de astepta confruntarea cu
un anumit eveniment.
Cel mai adesea, pozitia generala a corpului este edificatoare pentru trairea psihica a individului
in momentul respective.
Astfel, atitudinea caracterizata prin : umerii cazuti, trunchiul inclinat in fata, capul aplecat in
jos, mainile intinse moi de-a lungul corpului, denota in mod frecvent fie starea de oboseala ca
urmare a unui fenomen maladiv fie o stare depresiva, in urma unui eveniment neplacut.
Pozitii corporale asemanatoare pot indica : modestie, lipsa de opozitie sau de rezistenta fata de
evenimentele neplacute, asteptare, atitudine defensive, un nivel scazut al mobilizarii energetice,
tristete etc.
La extrema cealalta, pieptul bombat, capul sus, umerii drepti, picioarele larg departate, mainile
evolunad larg pe langa corp denota cel mai adesea siguranta de sine, tendinta dominatoare,
atitudine martiala, atitudine de provocare.
Se poate spune ca o atitudine corecta a corpului in toate ipostazele lui (ortostatica sau miscare),
pe langa starea de sanatate fizica si psihica, orienteaza benefic gandirea, dispozitiile profunde ale
finite noastre si reactiile personale fata de un obiect sau o situatie.
Sistemul prezentat rezolva cateva problem tehnice importante:

Prin utilizarea acestei metode se scurteaza foarte mult timpul necesar masurarii (maxim 5
minute)
Aceasta eficienta maxima a operatiei se realizeaza prin simplificarea la strictul necesar a
aparatului de masurare astfel incat aceasta sa fie usor de deplasat, de montat si de
intretinut.
Datele sunt achizitionate, prelucrate si reprezentate graphic in timp real.

Metoda si aparatul se afla pe final de brevetare sub denuirea metoda si aparat pentru
detrminarea dezechilibrelor musculare prezente la nivelul trunchiului cu urmatoarele
repere : Numar dosar a 2008 00193 AO, Clasa A61B 5/22 (2006).01.
A. Metoda si aparatua.

24

Sistemul are patru componente majore: cu un cadru metallic, un traducator de forta, un


laptop si programul software de celegere, transmitere si prelucrare a datelor culese de
traducator.

B. Detalii privind diagrama rezultata in urma masuratorii


Conform diagrame de mai sus semnificatia abrevierilor este urmatoare:
Punctul A pe diagrama masurarea fortei pentru musculature dorsala pe
extensie, din ortostatism, cu sprijin la nivelul bazinului
Punctul B pe diagrama masurarea fortei pentru musculature dorsala, pe
extensie, din asezat
Punctul C pe diagrama masurarea fortei musculaturii lombare (test classic)
Punctul D pe diagrama- masurarea fortei pentru musculature abdominala, pe
flexie, din ortostatism, cu sprijin la nivelul bazinului
Punctul E pe diagrama- masurarea fortei pentru musculature abdominala, pe
flexie din asezat
Pnctele Fst si Fdr pe diagrama masurarea fortei musculaturii care participa
la miscari de lateralitate, din asezat, din directiile stanga si dreapta
Punctele Gst. si Gdr. pe diagrama masurarea fortei musculaturii care
participa la miscari de lateralitate, din asezat, pe directiile stanga si dreapta.

25

Nr.

Punctual correspondent pe
diagram
Punctul A pe diagrama - masurarea
fortei pentru musculature dorsala pe
extensie, din ortostatism, cu sprijin
la nivelul bazinului
Punctul B pe diagrama
masurarea fortei pentru musculature
dorsala, pe extensie, din asezat

Valori obisnuite pe
varste
5 ani intre 4-9 kg/f
6 ani intre 6-23 kg/f
7 ani- intre 4-20 kg/f

5 ani 5,1 kg/f


6 ani 5,6 kg/f
7 ani 72 kg/f

5 ani intre 2-11 kg/f


6 ani- intre 2-9 kg/f
7 ani intre 3-16 kg/f

5 ani 2,2 kg/f


6 ani 3 kg/f
7 ani 4,7 kg/f

Punctul C pe diagrama
masurarea fortei musculaturii
lombare (test classic)

5 ani intre 9-35 kg/f


6 ani- intre 10-32 kg/f
7 ani intre12-45 kg/f

5 ani - 10,2 kg/f


6 ani 11,2 kg/f
7 ani 17,7 kg/f

Punctul D pe diagrama- masurarea


fortei pentru musculature
abdominala, pe flexie, din
ortostatism, cu sprijin la nivelul
bazinului

5 ani intre 3-16 kg/f


6 ani- intre 4-19 kg/f
7 ani intre 3-23 kg/f

5 ani 4,5 kg/f


6 ani 5 kg/f
7 ani 7,4 kg/f

Punctul E pe diagrama- masurarea


fortei pentru musculature
abdominala, pe flexie din asezat

5 ani intre 2-7 kg/f


6 ani- intre 2-8 kg/f
7 ani intre 3-13 kg/f

5 ani 2,2 kg/f


6 ani 2,7 kg/f
7 ani 4,7 kg/f

Punctul Fst pe diagramamasurarea fortei musculaturii care


participa la miscari de lateralitate,
din ortostatism, cu sprijin la nivelul
bazinului,spre stanga
Punctul Fdr pe diagramamasurarea fortei musculaturii care
participa la miscari de lateralitate,
din ortostatism, cu sprijin la nivelul
bazinului,spre dreapta
Punctul Gst. pe diagrama
masurarea fortei musculaturii care
participa la miscari de lateralitate,
din asezat, spre stanga
Punctul Gdr. pe diagrama masurarea fortei musculaturii care
participa la miscari de lateralitate,

5 ani intre 1-13kg/f


6 ani- intre 4-17 kg/f
7 ani intre 3-18 kg/f

5 ani 4,2 kg/f


6 ani 4,4 kg/f
7 ani 6,7 kg/f

5 ani intre 5-14 kg/f


6 ani- intre 2-24 kg/f
7 ani intre 4-21 kg/f

5 ani 3,2 kg/f


6 ani 4,2 kg/f
7 ani 6,8 kg/f

5 ani intre 2-7 kg/f


6 ani- intre 2-9 kg/f
7 ani intre 2-16 kg/f

5 ani 4,2 kg/f


6 ani 2,4 kg/f
7 ani 4,8 kg/f

5 ani intre 2-9 kg/f


6 ani- intre 1-8 kg/f
7 ani intre 3-18 kg/f

5 ani - 2,9 kg/f


6 ani 2,7 kg/f
7 ani 4,9 kg/f

26

Media pe varste

din asezat, spre dreapta

C. Exemplu de evaluare
In continuare, vom comenta un exemplu de evaluare ce cuprinde testarea initiala si
finala realizata cu ajutorul acestui aparat la un copil de 6 ani. La un subiect de varsta prescolara,
la testarea initiala se constata valori foarte mici ale musculaturii extensoare si abdominale
precum si o atitudine scoliotica dreapta demonstrate prin valoarea mai mare a fortei musculare pe
partea stanga (8kg/f) fata de partea dreapta (6kg/f). Valorile inregistrate pe extensie sunt
disproportionate ( 2kg/f din asezat si 6 kg/f din ortostatism) fata de 20 kg/f la testarea clasica a
musculaturii lombare. Rezulta ca muschii erector si extensori ai coloanei vertebrale sunt slabi
dezvoltati avand astfel o predispozitie la cifoza in timp ce musculature lombara este mult mai
dezvoltata, fapt ce indica predipozitie catre lordoza.
Conform acestei evaluari s-a aplicat un program de exercitii specifice ameliorarii acestor
deficient de atitudine iar dupa testarea finala.
Se poate observa cresterea tuturor valorilor fortei musculare si echilibrarea acetora intr-un
mod armonios.Valorile masurate pe extensie s-au echilibrat. Valorile fortelor musculaturii
abdominale masurate din asezat si din ortostatism nu s-au diferentiat ceea ce demonstreaza ca
exercitiile nu au vizat aceste grupe musculare sau nu au fost eficiente. Deci se va continua cu
echilibrarea fortelor musculare stanga- dreapta pana la perfecta lor egalizare si se va insista mai
mult pe dezvoltarea musculaturii abdominale pentru a diferentia valorile masurate.

27

Diagrama testarii initiale.

Diagrama testarii finale.

Evaluarea dezechilibrelor musculare (testarea initiala si finala)

Comentariu : In acest caz au scazut valorile fortei pe partea stanga, si au crescut toate valorile
pe extensie si pe flexie. Se constata o atitudine scoliotica dreapta.
Diagrama finala s-a echilibrat semnificativ deci fortele ce actioneaza asupra
coloanei vertebrale sunt mai uniform dispuse decat la testarea initiala. Forta musculara care
actiona asupra concavitatii curburii scoliotice s-a redus atitudinea deficient reducandu-se
semnificativ.

FAZA a doua va fi alcatuirea planului (programului) de recuperare care are la baza


urmatoarele:
a) Toate datele obtinute prin evaluari
b) Aprecierea (analiza) metodelor si mijloacelor necesare si disponibile pentru tratament, ca si
cadrele de executie (numar, tipuri, pregatire)
c) Locul unde se va desfasura programul : spital, ambulatoriu, domiciliu, etc
Planul de recuperare trebuie sa prevada:

28

Obiectivele pe termen scurt


Obiectivele pe termen lung
Duratele aproximative ale etapelor si momentelor de reevaluare
Dorintele vocationale (profesionale) ale pacientului
Momentul aproximativ cand se va face descarcarea de responsabilitate adica cand
se incheie relatia medic-bolnav sau kinetoterapeut-bolnav.

Trebuie precizat ca programul de recuperare se bazeaza mai ales pe nevoile pacientului si nu


atat pe deficientele lui, desi intre acestea exista o corelare evidenta ( dar nu intotdeauna si o
corcondanta deplina).
Faza a treia este prezentata de aplicarea programului de recuperare, adica de tratament propriuzis, asa cum a fost el preconizat in plan.
Faza a patra a reevaluarii, care fusese deaja fixate de la inceput in program are ca scop:
o Stabilirea eficientei programului aplicat
o Realizarea unor corecturi ale programului in functie de observatiile inregistrate in
timpul executiei lui
o Eliminarea unor obiective care practice nu pot fi atinse sau care au disparut
o Adaugarea unor noi obiective cau s-au evidentiat sau adaugarea unuor ni metode
tehnici, mijloace terapeutice.
Toata aceasta reevaluare devine devine punctual de plecare pentru alcatuirea unui nou plan
(program) de recuperare ca va fi implementat si asa mai departe.
Assessmentul nu reprezinta doar o colectie de date si evaluari punctuale asupra pacientului.El
comporta si o participare integrative gandita asupra acestor date si evaluari.In acest fel se vor
putea naste concluzii reale adecvate situatiei pacientului.
Exemplu : paralizia unei maine drepte desigur ca se considera mai disfunctionala decat aceea a
mainii stangi.Dar daca pacientul este stangaci capacitatea lui functionala este cu mult mai mare
nemaifiind necesara instituirea unui program de abilitati pentru mana stanga.
Din cele expuse mai sus trebuie sa ramana cu idea ca aprecierea (assessment) se refera doar la
pacientii cu incapacitate care vor intra in programele de recuperare.Este adevarat ca pentru
specealistii in asistenta de recuperare acesta este domeniul de baza, iar actuala monografie se
adreseaza in primul rand acestora.
In sens mai larg assessmentul este un process care, utilizand diverse madalitati,urmareste
adunarea unor informatii necesare unui anumit scop. Evident modalitatile utilizate trebuie
orientate in functie de acest scop.

29

Asa, spre exemplu, se pot organiza aprecieri pentru:

Asistenta de recuperare a deficientelor, pe aces obiectiv facandu-senprezentarea de mai


sus
Alcatuirea unui program educational al copiilor cu diverse incapacitate
Organizarea unor activitati culturale sau sportive
Organizarea unui invatamant de pregatire special, in diverse domenii
Etc

Cu alte cuvinte exista o evaluare si a persoanelor sanatoase.Daca se face in scop de sanate


este vorba de aspect profilactice si se vor stabili nivelul de fitness, capacitatea functionala, gradul
de performanta fizica.Daca se face in scop de educatie se vor stabili nivelele de cunostinta
generale si speciale, capacitatea de receptive, gradul de inteligenta, memorare, etc.
Pentru sportivi aprecierea gradul de performanta este o sarcina de baza a oricarui antrenor si
medic sportive, apreciere care se face tot pe baza principiilor assessmentului.

30