Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pentru a stabili cat mai obiectiv daca un subiect se incadreaza in limitele normale se
realizeaza evaluarea cresterii si dezvoltarii fizice la diferite date, etape sau inceputul si
finalizarea unor activitati.
Examenul dezvoltarii fizice vizeaza urmatoarele obiective: aprecierea gradului de dezvoltare
fizica generala, aprecierea armoniei si raportului in dezvoltarea diferitelor segmente ale corpului,
aprecierea raportului dintre dezvoltarea in inaltime si volum, aprecierea starii de nutritive,
aprecierea compozitii corporale, depistarea deficentelor de dezvoltare fizica, indicarea
exercitiilor fizice, orientarea subiectului spre sportul in care ar putea avea cele mai bune rezultate
prin prisma dezvoltarii fizice, aprecierea dinamica a efectelor exercitiilor fizice asupra diferitilor
parametric ai dezvoltarii fizice, previziunea cresterii la copii si adolescent.
Evaluarea starii de dezvoltare fizica sau exemenul medical al dezvoltarii fizice se face prin 4
metode : anamneza, somatoscopia, antropometria si determinarea compozitiei corporale.
ANTROPOMETRIA
SOMATOSCOPIA
ANAMNEZA
DETERMINAREA COMPOZITIEI
CORPORALE
ANAMNEZA
Evaluarea starii de
dezvoltare fizica
Anamneza (gr. ana=din, prin + mnesis = memorie) este prima etap n cadrul examinrii
SOMATOSCOPIA
Somatoscopia (gr. Soma= corp si scopein= a privi) este metoda de examinare a corpului cu
ajutorul privirii, permite aprecierea globala si analitica a proceselor de crestere si dezvoltare ,
prin observarea i descrierea nti a corpului n ntregime - (talia, starea de nutritie, atitudinea,
forma, repartitia i gradul de dezvoltare a tesutului celular subcutanat i muscular), apoi
observarea i descrierea fiecrui segment n parte i respectiv a eventualelor deficiente de
dezvoltare fizic.
Examenul somatoscopic se face privind subiectui n ortostitism, din fat, spate i profil, apoi
punandu-l s efectueze diferite micri, s umble, s adopte diferite pozitii (cu trunchiul flectat
sau nclinat lateral, n extensie, rsucit etc.). Subiectul va fi privit de la o distant potrivit (3-4
m) spre a avea o bun perspectiv, avnd grij s stea relaxat, cu sprijin egal repartizat pe ambele
picioare, iar lumina s vin din spatele examinatorului pentru evitarea umbrelor care ar putea da
imagini false. Examenul somatoscopic se va face nti global n plan frontal (anterior i
posterior) i n plan sagital, apoi segmentar pe aceleai planuri. Se vor nota urmtoare elemente:
- Talia (aprecierea calitativ - mic, medie, mare, foarte mare sau foarte mic).
- Gradul de dezvoltare i repartizare a tesutului subcutanat (n exces, normal, n minus,
uniform sau neuniform repartizat).
- Gradul i armonia dezvoltrii musculaturii (slab, normal, foarte bine dezvoltat, armonios
dezvoltat sau cu predominent pe anumite segmente corporale).
- Atitudinea corpului (corect, cifotic, lordotic, scoliotic, cifolordodic, plan).
- Pozitia capului i gatului (corect, nclinate nainte sau lateral)
- Conformatia toracelui: normal (cu diametrul frontal mai mare dect cel sagital), plat (cu
diametrul sagital mic), rotund sau n butoi (cu diametrele egale).
- Pozitia umerilor: corect, ridicati (tepo), coborti , adui nainte, asimetrici (unul mai jos sau
mai sus, mai n fat sau mai n spate).
- Pozitia omoplatilor: departati de peretele toracic (dezlipiti sau decalati) denivelati, inegal
deprtati de coloana vertebral (orientarea se face dup unghiul inferior).
- Conformatia coloanei vertebrale: aspectul curburilor fiziologice, prezentarea curburilor
patologice n plan frontal (scolioze) sau sagital (cifoze i lordoze) preciznd localizarea i gradul
acestora.
- Simetria toracelui, prezenta gilusurilor sau depresiunilor. Gilusul scoliatic se accentueaz n
flexia coloanei vertebrale,
- Triunghiurile taliei (spatiile brahio-toracice) formate de fata lateral a trunchiului i fata
intern a membrelor superioare. Acestea sunt egale cnd arhitectonia toracelui i bazinului este
corect, devenind inegale n caz contrar.
- Conformatia abdomenului: suplu i elastic, bombat anterior i n prtile laterale.
- Pozitia bazinuiui n plan frontal i sagital. n plan frontal crestele iliace trebuie s fie la
aceeai naltime. n plan sagital bazinul trebuie s fie nclinat n fat cu aproximativ 35.
Dimensiunile bazinuiui difer la cele dou sexe: este mai mic la brbat i mai mare la femeie (n
special mai lat). Diametrul transversal al bazinuiui la brbat este mai mic dect cel al umerilor,
dnd trunchiului un aspect de trunchi de con cu baza n sus, n timp ce la femei este mai mare sau
egal cu cel al umerilor.
- Plicile subfesiere sunt denivelate cnd bazinul este nclinat n plan frontal: este mai jos cea din
partea nspre care este mai cobort bazinul.
- Pozitia genunchilor poate fi normal, n var, n valg sau recurbati.
- Conformatia gambei: normal, ncurbat lateral cu conexitatea nafar (gamba n var),
ncurbate cu conexitatea anterior i cu rnarginea tibial anterioar ascutit (tibie n iatagan) etc.
- Pozitia picioarelor poate fi normal, adus (var), abdus (valg - situatie n care mateola intern
este proiectat nuntru i axul calcaneului orientat nafara), echi (sprijinit numai pe vrf).
- Bolta planetar: normal, diminuat (picior plat de gr. I, II, III) ori accentuat (picior scobit).
Examenul dezvoltrii fizice fcut prin somatoscopie, are marele neajuns c este insuficient de
precis, datele recoltate influentate foarte mult de subiectivismul i exigenta examinatorului,
aprecierea fiind fcut prin cuvinte i calificative. Somatoscopia poate fi totui obiectivizat prin
diferite mijioace ca: firul cu plumb, cadrul antropometric, examenul radiologic, aparate i
metode pentru determinarea nclinrii bazinului.
- Examenul cu firul cu plumb. n mod normal firul cu plumb atinge occipitalul (centrul
protuberantei occipitale externe), vrful apofizei vertebrei C7, dup care coboar proiectndu-se
pe linia apofizelor spinoase i cade la nivelul antului interfesier. Lordoza cervical se gsete la
o distant de 2 cm fat de fir, iar cea lombar la 3 cm. Se nscrie cu un creion dermatograf
proiectia apofizelor spinoase pe tegumente i se msoar eventuala ei deviere sagital de la firul
cu plumb, ceea ce ne indic prezenta unei scolioze. Devierea firului cu plumb fat de antul
interfesier ne indic o scolioz (nclinare lateral a trunchiului) neechilibrat.
- Cadrul antropometric este o ram (cadru) de lemn, prevazut cu fire verticale i orizontale
din 5 n 5 sau din 10 n 10 cm. Examenul somatoscopic cu ajutorul su se face plasnd subiectul
n spatele acestui cadru i msurnd diferitele puncte antropometrice fat de reperele (liniile
verticale i orizontale) cadrului i eventual fotografierea pacientutui. Aprecierea obiectiv a
piciorului plat se face prin nscrierea plantogramei Examenul radiografic este o metod obiectiv
TALIA
GRADUL DE DEZVOLTARE SI REPARTIZARE
A TESUTULUI SUBCUTANAT
GRADUL SI ARMONIA DEZVOLTARII
MUSCULATURII
ATITUDINEA CORPULUI
SAGITAL
5
.....
PLICILE SUBFESIERE
POZITIA GENUNCHILOR
Exemple de
CONFORMATIA GAMBEI
elementelor de
POZITIA PICIOARELOR
somatoscopica.
BOLTA PLANTARA
ELEMENTELE SOMATOSCOPIEI
SOMATOSCOPIA
este executat cu o
a segmentelor
coloana vertebral,
Apreciere
notare a
examinare
ANTROPOMETRIA
Este o metoda de apreciere a cresterii si dezvoltarii fize de baza pe masurarea corpului
omenesc ca un intreg si a partilor acestuia si denumirea provine din cuvintele elene antropos =
om si metrom = masura.
Masura prezinta avantajul exprimarii cifice a rezultatelor, fapt care confera un plus de
obiectivitate si exactitate.
Este metoda de examinare a cresterii si dezvoltarii fizice cu ajutorul a diferite masuratori
ale corpului.
Antropometria se efectueaza prin masurarea taliei (inaltimii), a greutatii, a diferitelor axe
corporale ( a umerilor, a bazinului), a anvergurii ( distanta dintre punctele cele mai extreme ale
degetelor medii de la maini cand membrele superioare sunt intinse lateral) , a diametrelor
toracelui ( antero-posterior si transversal), a diametrilor toracelui si a membrelor superioare si
inferioare, precum si a lungimii diferitelor segmente corporale : bust, membre inferioare,
membre superioare sau diferitele component ale acestora ; coapsa, gamba, brat, antebrat, mana.
Tot in cadrul examenului antropometric se va masura si forta diferitelor grupe musculare ( flexori
palmari, scapulara, lombara) desi aceasta este mai mult o proba functionala.
Datele antropometrice ne servesc ca atare sau prin calcularea unor indici care ne vor
permite aprecierea mai corecta si mai obiectiva a diferitelor aspect ale dezvoltarii fizice.
Se vor aprecie :
DIMENSIUNI LONGITUDINALE
DIMENSIUNI TRANSVERSALE
DIMENSIUNI CIRCULARE
ANTROPOMETRIA
DIMENSIUNI SAGITALE
DIMENSIUNI ALE MASEI SOMATICE
DATE FIZIOMETRICE
ELEMENTELE ANTROPOMETRIEI
Aparatura de masurat :
Taliometrul
Banda metrica
Compasul
Goniometrul
Adipocentimetrul
Miotometrul
Dinamometrul
Sistemul pentru determinarea dezechilibrelor musculare prezente la nivelul
trunchiului
Scarita pentru mobilitate
Idicele toracic al lui Erissman se calculeaza scazand din perimetrul toracic mediu jumatate
din inaltime.
(Pt-I/2)
Indecele de proportionalitate Adrian N. Ionescu rezulta din scaderea jumatatii taliei din
lungimea bustului.
(Bust-I/2)
Indecele biacromial.
(Diam. Biacr. X 100/Inaltime)
Are urmatoarele valori :18-23 % din inaltime pentru barbate si 18-20 % din inaltime pentru
femei.
Indicele bitrohanterian.
(Diam. Bitroh. X 100/ Inaltime)
Are valori de 18-19% din inaltime pentru barbate si de 19-20% din inaltime pentru femei.
Indicele de nutritive al lui Quentelet se calculeaza impartind greutatea in g.la inaltimea in cm.
(Greutate/Inaltime)
Indicele Amar reprezinta raportul dintre bust si talie, exprimat prin formula:
I (Amar)= B/I
Valorile sale normale sunt de : 0,52 cm (B) ; 0,54 cm (F).
In mod normal anvergura este mai mare decat inaltimea cu 4 cm la barbati, iar la femei este egala
cu inaltimea sau mai mica decat aceasta.
I - anvergura
Formula :
10
-indicele Adrian N.
Relatia trunchi-
B X 100 / I (%)
Ionescu cu formula:
Mi X 100 / I
diametrul
toracic
Dtransv. X 100 / I
11
Si prin indicele
Pt I / 2
Relatia perimetrul
Erissman cu formula :
Pcoapsa X 100 / G
Danteropost. X 100 / I
Interpretarea IMC
IMC sub 18,5. Risc pentru sanatate : ridicat. Aceasta valoare indica riscuri pentru
sanatatea ta, este mult prea mica pentru o sanatate optima.
IMC 18,5 24,9. Risc pentru sanatate : minim / scazut.
IMC 25 29,9. Risc pentru sanatate : scazut / moderat
IMC 30 34,9. Risc pentru sanatate : moderat / ridicat. Acesta e un semn de
advertisement : schimba-ti dieta acum !
IMC peste 35. Risc pentru sanatate : ridicat. Greutatea iti afecteaza in mod
radical sanatatea.Scapa de surplusul de greutate!
12
ANI
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
Inaltime
(cm)
Greutate
(kg)
Crestere anuala
Inaltimea
Greutate
180
178
176
170
165
160
150
145
140
135
130
128
125
120
110
105
100
95
85
75
50
170
168
166
164
162
160
155
150
145
140
130
128
125
120
110
105
100
95
85
75
50
68
67
65
60
55
50
40
36
33
30
27
26
24
22
20
18
16
14
12
9
8
58
57
56
55
53
50
45
40
36
33
28
26
24
22
20
18
16
14
12
9
8
2
3
5
5
5
10
5
5
5
5
2
3
5
10
5
5
5
10
10
25
2
2
2
2
2
5
5
5
5
10
2
3
5
10
5
5
5
10
10
25
1
2
5
5
5
10
4
3
3
3
1
2
2
2
2
2
2
2
3
6
1
1
1
2
3
5
5
4
3
5
2
2
2
2
2
2
2
2
3
6
13
II
III
IV
Inaltime (cm)
B
124
F
123
B
130
F
129
B
135
F
134
B
140
F
139
Greutate (kg)
25
24,4
28
27,2
30,2
29,4
34,5
35,2
Perimetru toracic
(cm)
Elasticitatea
toracelui
59,8
58,3
63,1
61,4
65
63,8
68
67,5
6-7
6-7
6-7
6-7
6-7
6-7
6-7
6-7
I
B
II
F
14
III
F
IV
F
Alergare de
viteza pe 25
m(s)
Saritura in
lungime de pe
loc
Alergare de
rezistenta pe
600 m
5,4
5,8
5,3
5,5
5,1
5,4
5,0
5,2
130
125
135
130
145
135
155
145
Fara
timp
Fara
timp
Fara
timp
Fara
timp
Fara
timp
Fara
timp
Mediul urban
Mediul rural
Inaltime
Greutate
Inaltime
100,1
4,9
15,8
2,0
97,8
4,9
15,1
1,8
106,9
5,3
17,8
2,3
104,2
5,2
16,8
2,1
113,1
5,5
19,9
2,8
109,9
5,4
18,6
3,3
118,8
5,6
22,0
3,1
115,6
5,4
20,5
2,5
124,7
5,8
24,6
3,7
120,8
5,5
22,6
2,8
129,8
6,1
27,0
4,1
125,9
5,7
24,9
3,2
10
134,3
6,2
29,4
4,6
130,2
6,0
27,0
3,5
15
greutate
11
139,0
6,6
32,2
5,4
134,8
6,2
29,4
3,9
12
144,0
7,3
35,3
6,1
139,4
6,7
32,3
4,7
13
149,7
8,1
39,5
7,2
144,4
7,2
35,6
5,6
14
156,7
9,0
44,8
8,6
150,2
8,3
39,8
6,7
15
163,6
8,9
51,0
9,0
156,0
8,3
45,1
7,6
16
198,3
7,4
55,8
8.2
160,9
8,2
50,3
7,8
17
170,8
6,9
59,5
8,0
164,8
7,7
54,9
7,5
18
171,7
6,4
61,6
7,6
166,3
7,0
57,8
6,8
Varsta
(ani)
Mediul urban
Inaltime
Mediu rural
Greutate
Inaltime
greutate
99,4
5,3
15,4
2,1
97,0
4,8
14,6
1,9
5,3
17,5
2,4
103,3
5,1
16,3
2,1
106,
2
112,4
5,7
19,5
2,9
109,2
5,4
18,1
2,4
11,2
5,3
21,8
3,4
114,8
5,5
20,0
2,7
123,
8
129,
0
5,9
24,0
3,9
120,2
5,7
22,0
3,0
6,2
26,4
4,6
125,1
5,7
24,2
3,3
16
10
11
12
13
14
15
16
17
18
134,
3
139,
7
146,
2
151,
8
155,
5
157,
7
158,
5
159,
0
159,
2
6,8
29,3
5,3
129,8
6,0
26,7
4,0
7,3
32,9
6,5
135,0
6,6
29,5
4,4
7,7
37,3
7,5
140,7
7,1
33,0
5,4
7,2
42,1
7,6
146,5
7,1
37,6
6,4
6,4
46,4
7,4
151,4
6,6
42,5
6,8
6,0
49,3
7,1
154,0
3,1
46,4
6,7
5,9
51,5
6,9
155,8
5,9
49,6
6,4
5,8
52,8
7,0
156,5
5,8
51,7
6,5
5,9
53,4
7,0
157,5
5,3
53,5
6,2
17
Cu alte cuvinte, potrivit acestui indice greutatea corpuli trebuie sa fie egala cu numarul de
centimetri cu care inaltimea depaseste 1m.
Acest indice este criticat pentru faptul ca presupune cifre de greutate prea mari in special
pentru cei cu talie inalta si foarte inalta.
G = I - 100
G = I - 105
o Pentru
18
G = I - 110
o Pentru cei cu
Indicele Quetelet autorul acestui indice considera ca este correct ca greutatea optima a
unui individ sa fie calculate dupa numarul de grame de greutate corporala care ar trebui
sa revina pentru fiecare centimetru din inaltime. Formula este urmatoarea :
Goptima
G( grame)
Inaltime ( cm)
Miron Georgescu constat o continua crestere a acestor valori pe masura ce copii inainteaza in
varsta.Fenomenul se explica prin cresterea diferentiata a greutatii corporale si a inaltimii: in timp
ce greutatea creste aproximativ de 22 de ori, in acesta perioada, inaltimea se mareste doar de 3,5
ori.
Valorile medii ale indicelui Quetelet la populatia adulta din tara noastra sunt, dupa M,
Georgescu, pe baza calculelor aratate mai sus de 380 g pentru barbate si de 360 g pentru femei.
19
Suprafata corporala se calculeaza din raportul statura greutate, prin utilizarea nomogramei lui
Du Bois.
TA% * G = TA kg (TA = tesut adipos)
G TA kg = MA kg (masa active)
Valoarea optima a tesutului adipos este de 11 12 %. La barbatul adult sportive plica poate fi de
12 mm, la femeie de 20mm, la copilul in crestere de 20mm.La un adult 2mm de tesut adipos
reprezinta 1 kg.
EVALUAREA MERSULUI
Se poate spune ca evaluarea mersului este o apreciere global-analitica caci poate furniza date
importante atat analitice pe segmente limitate cat si globale asupra unui complex functional
neuro-mio-artrokinetic static si dinamic ca si aspecte extrem de importante ale echilibrului.
Evaluarea mersului se face in principal prin observatia estatorului care considera tipul de
mers al subiectului.
Modalitati de mers
Mers normal
Mers rapid
Mers in lateral
Mers peste mici obstacole
Urcat-coborat scari
Modalitati de mers.
Aspecte urmarite
20
-echilibrul
-simetria
-pozitia piciorului
-comportarea lantului
kinematic al membrului
inferior
-parametri masurabili ai
mersului
-miscarile bazinului
-miscarile trunchiului
-miscarile membrelor
superioare
Mecanismul mersului consta in miscarea intregului corp : cap, trunchi, umeri, membre
superioare, bazin si membre inferioare.In mers normal, membrele inferioare se deplaseaza
alternative si constant, realizand functia de sprijin si propulsive.
Elementului
mersului normal
-suportul
antigravitationa
l al corpului
-pasitul
-echilibrul
Elementele
-propulsia
mersului normal.
21
Elementele
masurabile ale
pasului
a) Largimea pasului este distanta care separa calcaiul de linia de mers si are o valoare
medie de 5-6 cm.
b) Unghiul pasului (a) este format de axa longitudinala a piciorului cu linia mersului si are
aproximativ 15 (grade)
c) Cadenta mersului (tempo-ul) reprezinta numarul de psai efectuati pe unitatea de timp.In
mersul normal, cadenta este in jur de 70-80 pasi pe minut.
d) Viteza mersului reprezinta distanta parcursa in unitatea de timp si este in medie de 4
kilometri pe ora.
Mersul normal urmeaza cea mai scurta distanta dintre doua puncte, deci o linie dreapta.
In mers se activeaza 1/6 1/7 din musculature scheletica.
Succesiunea intrarii lor in actiune este dependent de inaltimea si lungimea fiecarui pas,
de integritatea lor, a organelor de simt si a centrilor nervosi superiori.
22
23
Prin utilizarea acestei metode se scurteaza foarte mult timpul necesar masurarii (maxim 5
minute)
Aceasta eficienta maxima a operatiei se realizeaza prin simplificarea la strictul necesar a
aparatului de masurare astfel incat aceasta sa fie usor de deplasat, de montat si de
intretinut.
Datele sunt achizitionate, prelucrate si reprezentate graphic in timp real.
Metoda si aparatul se afla pe final de brevetare sub denuirea metoda si aparat pentru
detrminarea dezechilibrelor musculare prezente la nivelul trunchiului cu urmatoarele
repere : Numar dosar a 2008 00193 AO, Clasa A61B 5/22 (2006).01.
A. Metoda si aparatua.
24
25
Nr.
Punctual correspondent pe
diagram
Punctul A pe diagrama - masurarea
fortei pentru musculature dorsala pe
extensie, din ortostatism, cu sprijin
la nivelul bazinului
Punctul B pe diagrama
masurarea fortei pentru musculature
dorsala, pe extensie, din asezat
Valori obisnuite pe
varste
5 ani intre 4-9 kg/f
6 ani intre 6-23 kg/f
7 ani- intre 4-20 kg/f
Punctul C pe diagrama
masurarea fortei musculaturii
lombare (test classic)
26
Media pe varste
C. Exemplu de evaluare
In continuare, vom comenta un exemplu de evaluare ce cuprinde testarea initiala si
finala realizata cu ajutorul acestui aparat la un copil de 6 ani. La un subiect de varsta prescolara,
la testarea initiala se constata valori foarte mici ale musculaturii extensoare si abdominale
precum si o atitudine scoliotica dreapta demonstrate prin valoarea mai mare a fortei musculare pe
partea stanga (8kg/f) fata de partea dreapta (6kg/f). Valorile inregistrate pe extensie sunt
disproportionate ( 2kg/f din asezat si 6 kg/f din ortostatism) fata de 20 kg/f la testarea clasica a
musculaturii lombare. Rezulta ca muschii erector si extensori ai coloanei vertebrale sunt slabi
dezvoltati avand astfel o predispozitie la cifoza in timp ce musculature lombara este mult mai
dezvoltata, fapt ce indica predipozitie catre lordoza.
Conform acestei evaluari s-a aplicat un program de exercitii specifice ameliorarii acestor
deficient de atitudine iar dupa testarea finala.
Se poate observa cresterea tuturor valorilor fortei musculare si echilibrarea acetora intr-un
mod armonios.Valorile masurate pe extensie s-au echilibrat. Valorile fortelor musculaturii
abdominale masurate din asezat si din ortostatism nu s-au diferentiat ceea ce demonstreaza ca
exercitiile nu au vizat aceste grupe musculare sau nu au fost eficiente. Deci se va continua cu
echilibrarea fortelor musculare stanga- dreapta pana la perfecta lor egalizare si se va insista mai
mult pe dezvoltarea musculaturii abdominale pentru a diferentia valorile masurate.
27
Comentariu : In acest caz au scazut valorile fortei pe partea stanga, si au crescut toate valorile
pe extensie si pe flexie. Se constata o atitudine scoliotica dreapta.
Diagrama finala s-a echilibrat semnificativ deci fortele ce actioneaza asupra
coloanei vertebrale sunt mai uniform dispuse decat la testarea initiala. Forta musculara care
actiona asupra concavitatii curburii scoliotice s-a redus atitudinea deficient reducandu-se
semnificativ.
28
29
30