EVALUAREA DEZVOLTARII FIZICE.

Pentru a stabili cat mai obiectiv daca un subiect se incadreaza in limitele normale se
realizeaza evaluarea cresterii si dezvoltarii fizice la diferite date, etape sau inceputul si
finalizarea unor activitati.

Examenul dezvoltarii fizice vizeaza urmatoarele obiective: aprecierea gradului de dezvoltare

fizica generala, aprecierea armoniei si raportului in dezvoltarea diferitelor segmente ale corpului,
aprecierea raportului dintre dezvoltarea in inaltime si volum, aprecierea starii de nutritive,
aprecierea compozitii corporale, depistarea deficentelor de dezvoltare fizica, indicarea
exercitiilor fizice, orientarea subiectului spre sportul in care ar putea avea cele mai bune rezultate
prin prisma dezvoltarii fizice, aprecierea dinamica a efectelor exercitiilor fizice asupra diferitilor
parametric ai dezvoltarii fizice, previziunea cresterii la copii si adolescent.

Evaluarea starii de dezvoltare fizica sau exemenul medical al dezvoltarii fizice se face prin 4
metode : anamneza, somatoscopia, antropometria si determinarea compozitiei corporale.

ANAMNEZA

SOMATOSCOPIA

Evaluarea starii de
dezvoltare fizica ANTROPOMETRIA

DETERMINAREA COMPOZITIEI
CORPORALE

1
 ANAMNEZA

Anamneza (gr. ana=din, prin + mnesis = memorie) este prima etapă în cadrul examinării

clinice a bolnavului și reprezintă totalitatea informațiilor obținute de medic de la bolnav sau
însoțitorii acestuia, cu scopul stabilirii diagnosticului.
Anamneza orientează diagnosticul și urmărește găsirea atitudinilor terapeutice potrivite,
alegerea și prescripția tratamentului, precum și determinarea prognosticului bolii.
Anamneza reprezinta prima etapa oblogatorie care ne ofera date importante pe care nu le
putem obtine altfel.
Anamneza aduce date privind cresterea si dezvoltarea fizica a ascendentilor ai a colateralilor
subiectului examinat.
Totodata, prin datele culese putem afla evolutia si dezvoltarii persoanei studiate.Putem afla daca
ea a decurs normal, ce ritm a avut, in ce faza a procesului de crestere si dezvoltare se afla
s.a.m.d.

SOMATOSCOPIA

Somatoscopia (gr. Soma= corp si scopein= a privi) este metoda de examinare a corpului cu
ajutorul privirii, permite aprecierea globala si analitica a proceselor de crestere si dezvoltare ,
prin observarea şi descrierea întâi a corpului în întregime - (talia, starea de nutritie, atitudinea,
forma, repartitia şi gradul de dezvoltare a tesutului celular subcutanat şi muscular), apoi
observarea şi descrierea fiecărui segment în parte şi respectiv a eventualelor deficiente de
dezvoltare fizică.
Examenul somatoscopic se face privind subiectui în ortostitism, din fată, spate şi profil, apoi
punandu-l să efectueze diferite mişcări, să umble, să adopte diferite pozitii (cu trunchiul flectat
sau înclinat lateral, în extensie, răsucit etc.). Subiectul va fi privit de la o distantă potrivită (3-4
m) spre a avea o bună perspectivă, având grijă să stea relaxat, cu sprijin egal repartizat pe ambele
picioare, iar lumina să vină din spatele examinatorului pentru evitarea umbrelor care ar putea da
imagini false. Examenul somatoscopic se va face întâi global în plan frontal (anterior şi
posterior) şi în plan sagital, apoi segmentar pe aceleaşi planuri. Se vor nota următoare elemente:

2
- Talia (aprecierea calitativă - mică, medie, mare, foarte mare sau foarte mică).
- Gradul de dezvoltare şi repartizare a tesutului subcutanat (în exces, normal, în minus,
uniform sau neuniform repartizat).
- Gradul şi armonia dezvoltării musculaturii (slab, normal, foarte bine dezvoltată, armonios
dezvoltată sau cu predominentă pe anumite segmente corporale).
- Atitudinea corpului (corectă, cifotică, lordotică, scoliotică, cifolordodică, plană).
- Pozitia capului şi gatului (corectă, înclinate înainte sau lateral) –
- Conformatia toracelui: normală (cu diametrul frontal mai mare decât cel sagital), plat (cu
diametrul sagital mic), rotund sau în butoi (cu diametrele egale).
- Pozitia umerilor: corectă, ridicati (tepoş), coborâti , aduşi înainte, asimetrici (unul mai jos sau
mai sus, mai în fată sau mai în spate).
- Pozitia omoplatilor: departati de peretele toracic (dezlipiti sau decalati) denivelati, inegal
depărtati de coloana vertebrală (orientarea se face după unghiul inferior).
- Conformatia coloanei vertebrale: aspectul curburilor fiziologice, prezentarea curburilor
patologice în plan frontal (scolioze) sau sagital (cifoze şi lordoze) precizând localizarea şi gradul
acestora.
- Simetria toracelui, prezenta gilusurilor sau depresiunilor. Gilusul scoliatic se accentuează în
flexia coloanei vertebrale,
- Triunghiurile taliei (spatiile brahio-toracice) formate de fata laterală a trunchiului şi fata
internă a membrelor superioare. Acestea sunt egale când arhitectonia toracelui şi bazinului este
corectă, devenind inegale în caz contrar.
- Conformatia abdomenului: suplu şi elastic, bombat anterior şi în părtile laterale.
- Pozitia bazinuiui în plan frontal şi sagital. În plan frontal crestele iliace trebuie să fie la
aceeaşi înaltime. În plan sagital bazinul trebuie să fie înclinat în fată cu aproximativ 35°.
Dimensiunile bazinuiui diferă la cele două sexe: este mai mic la bărbat şi mai mare la femeie (în
special mai lat). Diametrul transversal al bazinuiui la bărbat este mai mic decât cel al umerilor,
dând trunchiului un aspect de trunchi de con cu baza în sus, în timp ce la femei este mai mare sau
egal cu cel al umerilor.
- Plicile subfesiere sunt denivelate când bazinul este înclinat în plan frontal: este mai jos cea din
partea înspre care este mai coborât bazinul.
- Pozitia genunchilor poate fi normală, în var, în valg sau recurbati.
- Conformatia gambei: normală, încurbată lateral cu conexitatea înafară (gamba în var),
încurbate cu conexitatea anterior şi cu rnarginea tibială anterioară ascutită (tibie în iatagan) etc.

3
- Pozitia picioarelor poate fi normală, adusă (var), abdusă (valg - situatie în care mateola internă
este proiectată înăuntru şi axul calcaneului orientat înafara), echi (sprijinit numai pe vârf).
- Bolta planetară: normală, diminuată (picior plat de gr. I, II, III) ori accentuată (picior scobit).
Examenul dezvoltării fizice făcut prin somatoscopie, are marele neajuns că este insuficient de
precis, datele recoltate influentate foarte mult de subiectivismul şi exigenta examinatorului,
aprecierea fiind făcută prin cuvinte şi calificative. Somatoscopia poate fi totuşi obiectivizată prin
diferite mijioace ca: firul cu plumb, cadrul antropometric, examenul radiologic, aparate şi
metode pentru determinarea înclinării bazinului.
- Examenul cu firul cu plumb. În mod normal firul cu plumb atinge occipitalul (centrul
protuberantei occipitale externe), vârful apofizei vertebrei C7, după care coboară proiectându-se
pe linia apofizelor spinoase şi cade la nivelul şantului interfesier. Lordoza cervicală se găseşte la
o distantă de 2 cm fată de fir, iar cea lombară la 3 cm. Se înscrie cu un creion dermatograf
proiectia apofizelor spinoase pe tegumente şi se măsoară eventuala ei deviere sagitală de la firul
cu plumb, ceea ce ne indică prezenta unei scolioze. Devierea firului cu plumb fată de şantul
interfesier ne indică o scolioză (înclinare laterală a trunchiului) neechilibrată.
- Cadrul antropometric este o ramă (cadru) de lemn, prevazută cu fire verticale şi orizontale
din 5 în 5 sau din 10 în 10 cm. Examenul somatoscopic cu ajutorul său se face plasând subiectul
în spatele acestui cadru şi măsurând diferitele puncte antropometrice fată de reperele (liniile
verticale şi orizontale) cadrului şi eventual fotografierea pacientutui. Aprecierea obiectivă a
piciorului plat se face prin înscrierea plantogramei Examenul radiografic este o metodă obiectivă
foarte fidelă dacă este executat cu o proiectie corectă a segmentelor respective: coloana
vertebrală, bazin, picior etc.

Nr. Elemente Variante Apreciere

1 Talia Mica, medie,
Mare,foarte mare sau foarte
mica
2 Pozitia capului si gatului Corecta,
Inclinate inainte sau lateral
3 Conformatia toracelui Normal,
Plat, rotund sau in butoi
4 …………………. …………………………
5 ………………..... …………………………

Exemple de notare a elementelor de examinare somatoscopica.

4
 ELEMENTELE SOMATOSCOPIEI

TALIA
GRADUL DE DEZVOLTARE SI
REPARTIZARE A TESUTULUI SUBCUTANAT
GRADUL SI ARMONIA DEZVOLTARII
MUSCULATURII
ATITUDINEA CORPULUI
POZITIA CAPULUI SI GATULUI
CONFORMATIA TORACELUI
POZITIA UMERILOR
POZITIA OMOPLATILOR
CONFORMATIA COLOANEI VERTEBRALE
SOMATOSCOPIA SIMETRIA TORACELUI
TRIUNGHIURILE TALIEI
CONFORMATIA ABDOMENULUI
POZITIA BAZINULUI IN PLAN FRONTAL SI
SAGITAL
PLICILE SUBFESIERE
POZITIA GENUNCHILOR
CONFORMATIA GAMBEI
POZITIA PICIOARELOR
BOLTA PLANTARA

ANTROPOMETRIA

Este o metoda de apreciere a cresterii si dezvoltarii fize de baza pe masurarea corpului

omenesc ca un intreg si a partilor acestuia si denumirea provine din cuvintele elene antropos =
om si metrom = masura.
Masura prezinta avantajul exprimarii cifice a rezultatelor, fapt care confera un plus de
obiectivitate si exactitate.
Este metoda de examinare a cresterii si dezvoltarii fizice cu ajutorul a diferite masuratori
ale corpului.
Antropometria se efectueaza prin masurarea taliei (inaltimii), a greutatii, a diferitelor axe
corporale ( a umerilor, a bazinului), a anvergurii ( distanta dintre punctele cele mai extreme ale
degetelor medii de la maini cand membrele superioare sunt intinse lateral) , a diametrelor

5
toracelui ( antero-posterior si transversal), a diametrilor toracelui si a membrelor superioare si
inferioare, precum si a lungimii diferitelor segmente corporale : bust, membre inferioare,
membre superioare sau diferitele component ale acestora ; coapsa, gamba, brat, antebrat, mana.
Tot in cadrul examenului antropometric se va masura si forta diferitelor grupe musculare
( flexori palmari, scapulara, lombara) desi aceasta este mai mult o proba functionala.
Datele antropometrice ne servesc ca atare sau prin calcularea unor indici care ne vor
permite aprecierea mai corecta si mai obiectiva a diferitelor aspect ale dezvoltarii fizice.
Se vor aprecie :
 Dimensiuni longitudinale: statura, bustul, lungimea membrelor superioare si
inferioare
 Dimensiuni transversale: diametrul biacrominal, diametrul bitrohanterian si
anvergura, diametrul transversal al toracelui
 Dimensiuni circulare: perimetrul toracelui, abdomenului, bratelor,
antebratelor,coapselor si gambelor
 Dimensiuni sagitale : diametrul toracic anteroposterior
 Dimensiuni ale masei somatice: greutatea corporala
 Date fiziometrice: spirometria, forta dinamometrica a flexorilor mainii si a
musculaturii spatelui

DIMENSIUNI LONGITUDINALE

DIMENSIUNI TRANSVERSALE

DIMENSIUNI CIRCULARE
ANTROPOMETRIA
DIMENSIUNI SAGITALE

DIMENSIUNI ALE MASEI SOMATICE

DATE FIZIOMETRICE

6
 ELEMENTELE ANTROPOMETRIEI

Aparatura de masurat :

 Taliometrul
 Banda metrica
 Compasul
 Goniometrul
 Adipocentimetrul
 Miotometrul
 Dinamometrul
 Sistemul pentru determinarea dezechilibrelor musculare prezente la nivelul
trunchiului
 Scarita pentru mobilitate

Diametrul bitrohanterian – apreciaza largimea bazinului si se masoara in plan transversal

pe marginea anteroexterna a marilor trohantere.Poate fi mai greu de masurat la femei, unde
stratul adipos il poate masca.

Diametrul biacromial – reprezinta distanta dintre punctele distale pe marginea externa a

acromionului.Un diametru biacromial mare este peste 39 cm la femei si peste 43 cm la barbati.

Bustul masurat din asezat pe un scaun cuprinde distanta intre planul de sprijin al feselor si
crestetul capului, subiectul avand in spatele sprijinit de taliometrul. In medie , bustul reprezinta
52% din statura la barbat si 53% la femei, cu variatii intre 54,6%si 55% la ambele sexe.

Relatia bust-statura este foarte importanta la diverse categorii de sportive, unde cei de
statura inalta trebuie sa aiba si membre inferioare lungi sau membre inferioare mai scurte cu
pozitionarea mai joasa a centrului de greutate pentru asigurarea unei stabilitati crescute in
executia tehnica.

Anvergura reprezinta distanta intre varful mediusului drept sic el stang, cu bratele intinse
orizontal la nivelul claviculelor. Ea este utilizata in sportul de performanta in directa legatura cu
finalizarea efortului sportive.

Marimea ei trebuie sa fie egala cu statura caracterizarea facudu-se: brate scurte, medii si
lungi (s-au inregistrat valori pana la + 14 cm fata de statura)

7
 Diametrele toracice – sunt antero-posterioare si transverse.Cele transverse se masoara in
planul in care trece la nivelul sternului si a coastei a patra, in dinamica, adica in inspire si expir
prelungit, in dorinta realizarii unei diferente cat mai mari.

Perimetru toracic : dupa statura si greutate , aceste valori reprezinta rezultatul masuratorilor
folosite cel mai intens.Figureaza in toate fisele biometrice, ca si in toate formulele destinate sa
aprecieze robustetea individului.

INDICI ANTROPOMETRICI DE ARMONIE

Idicele toracic al lui Erissman –se calculeaza scazand din perimetrul toracic mediu jumatate
din inaltime.
(Pt-I/2)

Indecele de proportionalitate Adrian N. Ionescu – rezulta din scaderea jumatatii taliei din
lungimea bustului.

(Bust-I/2)

Indecele biacromial.

(Diam. Biacr. X 100/Inaltime)

Are urmatoarele valori :18-23 % din inaltime pentru barbate si 18-20 % din inaltime pentru
femei.

Indicele bitrohanterian.

(Diam. Bitroh. X 100/ Inaltime)

Are valori de 18-19% din inaltime pentru barbate si de 19-20% din inaltime pentru femei.

Indicele de nutritive al lui Quentelet se calculeaza impartind greutatea in g.la inaltimea in cm.

(Greutate/Inaltime)

Indicele Amar reprezinta raportul dintre bust si talie, exprimat prin formula:

I (Amar)= B/I

Valorile sale normale sunt de : 0,52 cm (B) ; 0,54 cm (F).

8
In mod normal anvergura este mai mare decat inaltimea cu 4 cm la barbati, iar la femei este egala
cu inaltimea sau mai mica decat aceasta.

Formula : I - anvergura

Aprecierea dezvoltarii toracelui si a bazinului , respective a centurii scapulare si a celei

pelvine se face prin diferenta dintre diametrul biacromial sic el bitrohanterian.Diferenta este de 4
cm la barbate, zero sau negative la femei.

Diam.biac. – Diam.Bitroh. = 4 cb (B) si negative (F)

Examenul antropometric se incheie cu interpretarea datelor.Aceasta presupune

prelucrarea datelor antropometrice si compararea lor cu ale grupului de indivizi din care face
parte subiectul respective precum si cu ale sale proportii rezultate in urma examinarilor
anterioare.

Datele prelucrate si interpretate trebuie sa evidentieze pricipalele aspect ale cresterii si

dezvoltarii fizice : procesul de crestere, armonia dezvoltarii fizice, starea de nutritive,
concordanta cu sportul practicat si gradul deficentelor fizice existente.

Aprecierea procesului de crestere.

In cadrul aprecierii procesului de crestere se va preciza daca dimensiunile corpului in cele

trei planuri sunt normale, in minus sau in exces.Se va stabile de asemenea si dinamica cresterii
raportata la faza de crestere si mi ales, trebuie precizata perspectiva perioadei care va urma,
respective calcularea niveluluifinal al cresterii,cu alte cuvinte se va face predictia taliei(inaltimii)
pe care subiectul o va avea la varsta adulta.

Aprecierea armoniei dezvoltarii fizice

Evolutia procesului de adaptare a organismului la conditiile fiziologice cat si la ale mediului

ambient a facut ca dezvoltarea fizica a femeii, dimensiunile corpului ai a segmentelor acesteia,
precum si proportia dintre segmente si talie sau dintre diferitele segmente corporale sa difere de
cele ale barbatului.
Raportul dintre corpul intreg si
Armonia dezvoltarii principalele sale segmente
fizice si aprecierea prin Raportul dintre diferitele
analiza succesiva a segmente
urmatoarelor etape Raportul dintre partile
componente ale segmentelor
corporale
9
 ASPECTELE APRECIERII DEZVOLTARII FIZICE
a) Relatii de proportionalitate dintre masuratorile antropometrice in axul longitudinal
si statura:
Relatii bust-statura prin:
B X 100 / I (%)
-indicele Guifrida Ruggeri cu formula:

-indicele Adrian N. Ionescu cu formula: B – I /2

Relatia trunchi-statura prin formula : = Tr. X 100 / I (%)

Relatia lungimea membrelor superioare – statura, respective lungimea membrelor

inferioare- statura prin formulele :

Mi X 100 / I
Ms X 100 / I

b) Relatii de proportionalitate dintre caracterele antropometrice in plan frontal si

statura :

Relatia anvergura – statura prin formula: Anv. X 100 / I (%)

Relatia diametrul biacromial – statura, prin formula: Dbiacromial X 100 / I (%)

Reladia diametrul (ilicretal) – statura prin formula : Dbicret X 100 /I (%)

Dbitroh. X 100 / I
Relatia diametrul bitroh. – statura prin formula :

Relatia diametrul toracic transv. – statura prin relatia : Dtransv. X 100 / I

10
 c) Relatii de proportionalitate dintre caracterele antropometrice din plan transversal
si statura sau alte caractere :

Relatia perimetrul toracic – statura prin indecele Burgsch Goldstein, cu formula :

Pt X 100 / I (%)

Si prin indicele Erissman cu formula : Pt – I / 2

Relatia perimetrul abdominal – statura prin formula : Pabd X 100 / I (%)

Relatia perimetrul bratului – statura prin formula : Pbr X 100 / I (%)

Relatia perimetrul antebratului – statura prin formula : Pantb X 100 / I (%)

Relatia perimetrul coapsei- greutatea corporala prin indicele : Milcu Maicanescu- Georgescu,
cu formula :
Pcoapsa X 100 / G

d) Relatii de proportionalitate dintre caracterile antropometrice din plan sagittal si

statura :

Relatia diametrul toracic antero-posterior – statura prin formula : Danteropost. X 100 / I

e) Relatii de proportionalitate dintre greutatea corporala si statura :

Relatia greutatea corporala – statura exprimata prin indicele masei corporale ( body mass
index) cu formula :

Greutatea actuala (kg) / [inaltimea (m)]2

Interpretarea IMC

 IMC sub 18,5. Risc pentru sanatate : ridicat. Aceasta valoare indica riscuri pentru
sanatatea ta, este mult prea mica pentru o sanatate optima.
 IMC 18,5 – 24,9. Risc pentru sanatate : minim / scazut.

11
  IMC 25 – 29,9. Risc pentru sanatate : scazut / moderat
 IMC 30 – 34,9. Risc pentru sanatate : moderat / ridicat. Acesta e un semn de
advertisement : schimba-ti dieta acum !
 IMC peste 35. Risc pentru sanatate : ridicat. Greutatea iti afecteaza in mod
radical sanatatea.Scapa de surplusul de greutate!

ANI Inaltime Greutate Crestere anuala

(cm) (kg)
Inaltimea Greutate
B F B F B F B F
20 180 170 68 58 2 2 1 1
19 178 168 67 57 3 2 2 1
18 176 166 65 56 5 2 5 1
17 170 164 60 55 5 2 5 2
16 165 162 55 53 5 2 5 3
15 160 160 50 50 10 5 10 5
14 150 155 40 45 5 5 4 5
13 145 150 36 40 5 5 3 4
12 140 145 33 36 5 5 3 3
11 135 140 30 33 5 10 3 5
10 130 130 27 28 2 2 1 2
9 128 128 26 26 3 3 2 2
8 125 125 24 24 5 5 2 2
7 120 120 22 22 10 10 2 2
6 110 110 20 20 5 5 2 2
5 105 105 18 18 5 5 2 2
4 100 100 16 16 5 5 2 2
3 95 95 14 14 10 10 2 2
2 85 85 12 12 10 10 3 3
1 75 75 9 9 25 25 6 6
0 50 50 8 8

12
 Canonul de crestere normal in inaltime si greutate (dupa Stratz)

MODELUL EDUCATIEI FIZICE IN INVATAMANTUL PRIMAR

a) Modelul dezvoltarii fizice

Indicatori I II III IV
B F B F B F B F
Inaltime (cm) 124 123 130 129 135 134 140 139
Greutate (kg) 25 24,4 28 27,2 30,2 29,4 34,5 35,2
Perimetru toracic 59,8 58,3 63,1 61,4 65 63,8 68 67,5
(cm)
Elasticitatea 6-7 6-7 6-7 6-7 6-7 6-7 6-7 6-7
toracelui

b) Modelul capacitatii motrice

13
 Indicatori I II III IV
B F B F B F B F
Alergare de 5,4 5,8 5,3 5,5 5,1 5,4 5,0 5,2
viteza pe 25
m(s)
Saritura in 130 125 135 130 145 135 155 145
lungime de pe
loc
Alergare de - - Fara Fara Fara Fara Fara Fara
rezistenta pe timp timp timp timp timp timp
600 m

Datele medii al inaltimii si greutatii corporale la baieti de 4 – 18 ani

(dupa Tanasescu si colab.)

Varsta Mediul urban

(ani) Mediul rural

Inaltime Greutate Inaltime greutate

╤ ╤ ╤ ╤ ╤ ╤ ╤ ╤
4 100,1 4,9 15,8 2,0 97,8 4,9 15,1 1,8

5 106,9 5,3 17,8 2,3 104,2 5,2 16,8 2,1

6 113,1 5,5 19,9 2,8 109,9 5,4 18,6 3,3

7 118,8 5,6 22,0 3,1 115,6 5,4 20,5 2,5

8 124,7 5,8 24,6 3,7 120,8 5,5 22,6 2,8

9 129,8 6,1 27,0 4,1 125,9 5,7 24,9 3,2

14
 10 134,3 6,2 29,4 4,6 130,2 6,0 27,0 3,5

11 139,0 6,6 32,2 5,4 134,8 6,2 29,4 3,9

12 144,0 7,3 35,3 6,1 139,4 6,7 32,3 4,7

13 149,7 8,1 39,5 7,2 144,4 7,2 35,6 5,6

14 156,7 9,0 44,8 8,6 150,2 8,3 39,8 6,7

15 163,6 8,9 51,0 9,0 156,0 8,3 45,1 7,6

16 198,3 7,4 55,8 8.2 160,9 8,2 50,3 7,8

17 170,8 6,9 59,5 8,0 164,8 7,7 54,9 7,5

18 171,7 6,4 61,6 7,6 166,3 7,0 57,8 6,8

Datele medii al inaltimii si greutatii corporale la fetele de 4 – 18 ani

(dupa Tanasescu si colab.)

Varsta Mediul urban Mediu rural

(ani)

Inaltime Greutate Inaltime greutate

╤ ╤ ╤ ╤ ╤ ╤ ╤ ╤

4 99,4 5,3 15,4 2,1 97,0 4,8 14,6 1,9

5 106,2 5,3 17,5 2,4 103,3 5,1 16,3 2,1
6 112,4 5,7 19,5 2,9 109,2 5,4 18,1 2,4
7 11,2 5,3 21,8 3,4 114,8 5,5 20,0 2,7
8 123,8 5,9 24,0 3,9 120,2 5,7 22,0 3,0

15
 9 129,0 6,2 26,4 4,6 125,1 5,7 24,2 3,3

10 134,3 6,8 29,3 5,3 129,8 6,0 26,7 4,0

11 139,7 7,3 32,9 6,5 135,0 6,6 29,5 4,4
12 146,2 7,7 37,3 7,5 140,7 7,1 33,0 5,4
13 151,8 7,2 42,1 7,6 146,5 7,1 37,6 6,4
14 155,5 6,4 46,4 7,4 151,4 6,6 42,5 6,8
15 157,7 6,0 49,3 7,1 154,0 3,1 46,4 6,7
16 158,5 5,9 51,5 6,9 155,8 5,9 49,6 6,4
17 159,0 5,8 52,8 7,0 156,5 5,8 51,7 6,5
18 159,2 5,9 53,4 7,0 157,5 5,3 53,5 6,2

DETERMINAREA SI INTERPRETAREA COMPOZITIEI CORPORALE

Al doilea indicator absolut, greutatea corporala, cunoaste limite valorice determinante

statistic-matematic pentru fiecare an de varsta, pe sexes i mediul de provenienta, raporturile la
standardele stabilite pe tara, fiind obligatorii in aprecierea orientativa a greutatii corporale a unui
subiect.

Corescpunzator metodologiei IMS – Bucuresti starea de nutritive se apreciaza calitativ

superior fata de metodele clasice urmarindu-se determinarea compozitiei corporale.

Pentru aceasta, se porneste de la premise ca masa active optima ar trebui sa fie circa 89%
din greutatea corporala (73 % apa, 20.2 % protein si 6.8 % minerale ), iar tesutul adipos 11 %.

Aprecierea starii de nutritie

16
 Starea de nutritive se poate aprecie prin examenul somatoscopie, cat si prin cel
antrpometri, precum si prin calcularea compozitie corporale.

Examenul somatoscopid permite aprecierea aspectului general al corpului.Spatiile

intercostale fiind pline cu tesut adipos la cei grasi, nu se pot observa; in schimb la cei slabi, cu
tesut adipos slab reprezentat, sunt mai adanci decat la cei normali, observandu-se cu usurinta si
punand in evidenta coastele ( indivizii costelivi).

In cazul unei stari de nutritive in exces tedut adipos subcutanat are o grosime mai mare pe
tot corpul, depunandu-se totusi preferential, pe abdomen, solduri, fese si coapse.Masurarea plici
cutanate da posibilitatea aprecierii exacte a grosimii stratului de grasime subcutanata. Intr-o
nutritive optima plica tegumentara are o grosime de 1 cm la barbat si 2cm la femei.La cei
subnutriti ea este mai subtire, iar la cei cu nutritive in exces este mai groasa.Cu ajutorul plicilor
cutanate se pot determina compozitia corporala prin metoda indirecta.

Indicii de nutritie au o valoare deosebita in aprecierea starii de nutritive. Exista o

multitudine de formule pentru aprecierea indicilor de nutritive, in functie de opinia diversilor
autori in privinta semnificatiei si valorii ce o acorda diferitilor parametri care sunt luati in calcul.

 Indicele Broca – stabileste greutatea optima scazand cifra 100 din inaltime masurata in
centimetri: Gr (kg) = I (cm) - 100

Cu alte cuvinte, potrivit acestui indice greutatea corpuli trebuie sa fie egala cu numarul de
centimetri cu care inaltimea depaseste 1m.

Acest indice este criticat pentru faptul ca presupune cifre de greutate prea mari in special
pentru cei cu talie inalta si foarte inalta.

 Indicele Brugsch – propunand acest indice, autorul incearca sa inlature neasjunsul

indicelui Broca, preconizand ca greutatea optima sa se calculeza diferit, pe grupe de
inaltime, dupa cum urmeaza :
o La inaltimea de pana la 164 cm:

(ca la formula lui Broca) G = I - 100

G = I - 105
o Pentru inaltimea cuprinsa intre 165 – 174 cm:

G = I - 110

17
 o Pentru cei cu inaltimea intre 175 – 185 cm :

 Indicele Quetelet – autorul acestui indice considera ca este correct ca greutatea optima a
unui individ sa fie calculate dupa numarul de grame de greutate corporala care ar trebui
sa revina pentru fiecare centimetru din inaltime. Formula este urmatoarea :

G(¿ grame)
Goptima¿
Inaltime (¿ cm)

Valorile normale ale indicelui ar fi cuprinse intre :

 370 – 400 g/cm pentru barbate

 325 – 370 g/cm pentru femei
 Pentru baieti la 15 ani valorile ar fi 325 g/cm
 Pentru fetite la 15 ani valorile ar fi 318 g/cm.

Miron Georgescu constat o continua crestere a acestor valori pe masura ce copii inainteaza in
varsta.Fenomenul se explica prin cresterea diferentiata a greutatii corporale si a inaltimii: in timp
ce greutatea creste aproximativ de 22 de ori, in acesta perioada, inaltimea se mareste doar de 3,5
ori.

Valorile medii ale indicelui Quetelet la populatia adulta din tara noastra sunt, dupa M,
Georgescu, pe baza calculelor aratate mai sus de 380 g pentru barbate si de 360 g pentru femei.

Metoda de calcul a tesutului adipos procentual in IMS- Bucuresti se bazeaza pe recoltarea

tesutului adipos prin masurarea a 5 plici situate pe abdomen, flanc, spate, triceps, brachial si
extremitatea superioara a coapsei, puncte situate pe partea dreapta a corpului. In mod normal
valorile plicilor nu trebuie sa depaseasca 15 – 20 m.Formula de calcul folosita este :

TA % = (suma a 5 plici *0.15) + 5,8 + SC (suprafata corporala)

Suprafata corporala se calculeaza din raportul statura – greutate, prin utilizarea nomogramei lui
Du Bois.

TA% * G = TA kg (TA = tesut adipos)

18
 G – TA kg = MA kg (masa active)

Valoarea optima a tesutului adipos este de 11 – 12 %. La barbatul adult sportive plica poate fi de
12 mm, la femeie de 20mm, la copilul in crestere de 20mm.La un adult 2mm de tesut adipos
reprezinta 1 kg.

EVALUAREA MERSULUI

  Se poate spune ca evaluarea mersului este o apreciere global-analitica caci poate furniza date
importante atat analitice pe segmente limitate cat si globale asupra unui complex functional
neuro-mio-artrokinetic static si dinamic ca si aspecte extrem de importante ale echilibrului.

Evaluarea mersului se face in principal prin observatia estatorului care considera tipul de
mers al subiectului.

Mers normal
Mers rapid
Modalitati de mers Mers in lateral
Mers peste mici obstacole
Urcat-coborat scari

Modalitati de mers.

-echilibrul
-simetria
-pozitia piciorului
-comportarea lantului
kinematic al membrului
Aspecte urmarite inferior
-parametri masurabili ai
mersului
-miscarile bazinului
-miscarile trunchiului
-miscarile membrelor
superioare

19
 Aspecte urmarite in evaluarea mersului

Mecanismul mersului consta in miscarea intregului corp : cap, trunchi, umeri, membre
superioare, bazin si membre inferioare.In mers normal, membrele inferioare se deplaseaza
alternative si constant, realizand functia de sprijin si propulsive.

Elementului
mersului normal

Elementele mersului normal.

a) Suportul antigravitational al corpului este asigurat de reflexele antigravitationale, care

realizeaza extensia trunchilui, coapselor si genunchilor, aceste reflexe sunt influentate de
pozitia capului si gatului.
b) Pasitul component de baza a mersului, are centrul reflex in mezencefal, stimuli
declansatori fiin reprezentati de : - contactul plantei cu o suprafata plana
- Inclinarea corpului, dintr-o parte in alta, la transferul
greutatii de pe un membru inferior pe celalalt.
c) Echilibrul consta pastrarea balansului si a directiei miscarii.Pozitia centrului de
greutateal corpului se modifica in permanenta, odata cu transferul greutatii de pe un
membru inferior pe altul.
d) Propulsia este realizata prin inclinarea anterioara si laterala a
corpului, inaintea sprijinului pe un -suportul membru inferior.
antigravitationa
l al corpuluipasului
-largimea
-pasitul
- unghiul pasului
Elementele -echilibrul
-largimea pasului
masurabile ale
pasului -unghiul pasului
-propulsia
-cadenta mersului

-viteza mersului

20
 Elementele masurabile ale pasului.

a) Largimea pasului este distanta care separa calcaiul de linia de mers si are o valoare
medie de 5-6 cm.
b) Unghiul pasului (a) este format de axa longitudinala a piciorului cu linia mersului si are
aproximativ 15 (grade)
c) Cadenta mersului (tempo-ul) reprezinta numarul de psai efectuati pe unitatea de timp.In
mersul normal, cadenta este in jur de 70-80 pasi pe minut.
d) Viteza mersului reprezinta distanta parcursa in unitatea de timp si este in medie de 4
kilometri pe ora.
Mersul normal urmeaza cea mai scurta distanta dintre doua puncte, deci o linie dreapta.

In mers se activeaza 1/6 – 1/7 din musculature scheletica.

Succesiunea intrarii lor in actiune este dependent de inaltimea si lungimea fiecarui pas,
de integritatea lor, a organelor de simt si a centrilor nervosi superiori.

Elementele masurabile ale pasului.

21
 -flexorii degetelor, extensorii
gleznelor, genunchilor si
-muschi propulsori
soldurilor
Grupe - muschii balansului (faza -extensorii degetelor, flexorii
musculare oscilanta) piciorului, flexorii si extensorii
activate in mers -muschii care asigura transferul genunchilor, flexorii soldurilor
greutatii corpului si deplasarea -abductorii, ratorii interni si
bazinului in cele trei planuri extensorii soldului, pe de o
-muschii care mentin directia parte, si ratorii trunchiului pe
anterioara a capului de alta parte
-muschii trunchiului superior si
ratorii capului

Grupele musculare activate in mers

Evaluarea dezechilibrelor musculare la nivelul trunchiului

O atitudine corecta a corpului ofera omului o anumita plasticitate, o anumita adaptate la le o

serie de conditii foarte variate, la tot ceea ce poate presupune o activitate omeneasca oarecare in
spatiu si timp.

Din punct de vedere psihologic, tinuta sau atitudinea, exprima printr-o anumita pozitie a
corpului dar si printr-un anumit continut psihic, raspunsul sau reactia individului intr-o situatie
data: fata de unul sau mai multi indivizi, efectul unei solicitari, modul de astepta confruntarea cu
un anumit eveniment.

Cel mai adesea, pozitia generala a corpului este edificatoare pentru trairea psihica a individului
in momentul respective.

Astfel, atitudinea caracterizata prin : umerii “cazuti”, trunchiul inclinat in fata, capul aplecat in
jos, mainile intinse moi de-a lungul corpului, denota in mod frecvent fie starea de oboseala – ca
urmare a unui fenomen maladiv – fie o stare depresiva, in urma unui eveniment neplacut.

Pozitii corporale asemanatoare pot indica : modestie, lipsa de opozitie sau de rezistenta fata de
evenimentele neplacute, asteptare, atitudine defensive, un nivel scazut al mobilizarii energetice,
tristete etc.

22
 La extrema cealalta, pieptul bombat, capul sus, umerii drepti, picioarele larg departate, mainile
evolunad larg pe langa corp denota cel mai adesea siguranta de sine, tendinta dominatoare,
atitudine “martiala”, atitudine de provocare.

Se poate spune ca o atitudine corecta a corpului in toate ipostazele lui (ortostatica sau miscare),
pe langa starea de sanatate fizica si psihica, orienteaza benefic gandirea, dispozitiile profunde ale
finite noastre si reactiile personale fata de un obiect sau o situatie.

Sistemul prezentat rezolva cateva problem tehnice importante:

 Prin utilizarea acestei metode se scurteaza foarte mult timpul necesar masurarii (maxim 5
minute)
 Aceasta eficienta maxima a operatiei se realizeaza prin simplificarea la strictul necesar a
aparatului de masurare astfel incat aceasta sa fie usor de deplasat, de montat si de
intretinut.
 Datele sunt achizitionate, prelucrate si reprezentate graphic in timp real.

Metoda si aparatul se afla pe final de brevetare sub denuirea “metoda si aparat pentru
detrminarea dezechilibrelor musculare prezente la nivelul trunchiului” cu urmatoarele
repere : Numar dosar a 2008 00193 AO, Clasa A61B 5/22 (2006).01.

A. Metoda si aparatua.

Sistemul are patru componente majore: cu un cadru metallic, un traducator de forta, un

laptop si programul software de celegere, transmitere si prelucrare a datelor culese de
traducator.

23
 B. Detalii privind diagrama rezultata in urma masuratorii

Conform diagrame de mai sus semnificatia abrevierilor este urmatoare:

 Punctul A pe diagrama – masurarea fortei pentru musculature dorsala pe
extensie, din ortostatism, cu sprijin la nivelul bazinului
 Punctul B pe diagrama – masurarea fortei pentru musculature dorsala, pe
extensie, din asezat
 Punctul C pe diagrama – masurarea fortei musculaturii lombare (test classic)
 Punctul D pe diagrama- masurarea fortei pentru musculature abdominala, pe
flexie, din ortostatism, cu sprijin la nivelul bazinului
 Punctul E pe diagrama- masurarea fortei pentru musculature abdominala, pe
flexie din asezat
 Pnctele Fst si Fdr pe diagrama – masurarea fortei musculaturii care participa
la miscari de lateralitate, din asezat, din directiile stanga si dreapta
 Punctele Gst. si Gdr. pe diagrama – masurarea fortei musculaturii care
participa la miscari de lateralitate, din asezat, pe directiile stanga si dreapta.

Nr. Punctual correspondent pe Valori obisnuite pe Media pe varste

diagram varste
1 Punctul A pe diagrama - 5 ani – intre 4-9 kg/f 5 ani – 5,1 kg/f
masurarea fortei pentru musculature 6 ani – intre 6-23 kg/f 6 ani – 5,6 kg/f
dorsala pe extensie, din ortostatism, 7 ani- intre 4-20 kg/f 7 ani – 72 kg/f
cu sprijin la nivelul bazinului
2 Punctul B pe diagrama – 5 ani – intre 2-11 kg/f 5 ani – 2,2 kg/f
masurarea fortei pentru musculature 6 ani- intre 2-9 kg/f 6 ani – 3 kg/f
dorsala, pe extensie, din asezat 7 ani – intre 3-16 kg/f 7 ani – 4,7 kg/f

3 Punctul C pe diagrama – 5 ani – intre 9-35 kg/f 5 ani - 10,2 kg/f

masurarea fortei musculaturii 6 ani- intre 10-32 kg/f 6 ani – 11,2 kg/f
lombare (test classic) 7 ani – intre12-45 kg/f 7 ani – 17,7 kg/f

4 Punctul D pe diagrama- masurarea 5 ani – intre 3-16 kg/f 5 ani – 4,5 kg/f
fortei pentru musculature 6 ani- intre 4-19 kg/f 6 ani – 5 kg/f
abdominala, pe flexie, din 7 ani – intre 3-23 kg/f 7 ani – 7,4 kg/f
ortostatism, cu sprijin la nivelul
bazinului

5 Punctul E pe diagrama- masurarea 5 ani – intre 2-7 kg/f 5 ani – 2,2 kg/f

24
 fortei pentru musculature 6 ani- intre 2-8 kg/f 6 ani – 2,7 kg/f
abdominala, pe flexie din asezat 7 ani – intre 3-13 kg/f 7 ani – 4,7 kg/f

6 Punctul Fst pe diagrama- 5 ani – intre 1-13kg/f 5 ani – 4,2 kg/f

masurarea fortei musculaturii care 6 ani- intre 4-17 kg/f 6 ani – 4,4 kg/f
participa la miscari de lateralitate, 7 ani – intre 3-18 kg/f 7 ani – 6,7 kg/f
din ortostatism, cu sprijin la nivelul
bazinului,spre stanga
7 Punctul Fdr pe diagrama- 5 ani – intre 5-14 kg/f 5 ani – 3,2 kg/f
masurarea fortei musculaturii care 6 ani- intre 2-24 kg/f 6 ani – 4,2 kg/f
participa la miscari de lateralitate, 7 ani – intre 4-21 kg/f 7 ani – 6,8 kg/f
din ortostatism, cu sprijin la nivelul
bazinului,spre dreapta
8 Punctul Gst. pe diagrama – 5 ani – intre 2-7 kg/f 5 ani – 4,2 kg/f
masurarea fortei musculaturii care 6 ani- intre 2-9 kg/f 6 ani – 2,4 kg/f
participa la miscari de lateralitate, 7 ani – intre 2-16 kg/f 7 ani – 4,8 kg/f
din asezat, spre stanga
9 Punctul Gdr. pe diagrama - 5 ani – intre 2-9 kg/f 5 ani - 2,9 kg/f
masurarea fortei musculaturii care 6 ani- intre 1-8 kg/f 6 ani – 2,7 kg/f
participa la miscari de lateralitate, 7 ani – intre 3-18 kg/f 7 ani – 4,9 kg/f
din asezat, spre dreapta

C. Exemplu de evaluare

In continuare, vom comenta un exemplu de evaluare ce cuprinde testarea initiala si

finala realizata cu ajutorul acestui aparat la un copil de 6 ani. La un subiect de varsta prescolara,
la testarea initiala se constata valori foarte mici ale musculaturii extensoare si abdominale
precum si o atitudine scoliotica dreapta demonstrate prin valoarea mai mare a fortei musculare pe
partea stanga (8kg/f) fata de partea dreapta (6kg/f). Valorile inregistrate pe extensie sunt
disproportionate ( 2kg/f din asezat si 6 kg/f din ortostatism) fata de 20 kg/f la testarea clasica a
musculaturii lombare. Rezulta ca muschii erector si extensori ai coloanei vertebrale sunt slabi
dezvoltati avand astfel o predispozitie la cifoza in timp ce musculature lombara este mult mai
dezvoltata, fapt ce indica predipozitie catre lordoza.

Conform acestei evaluari s-a aplicat un program de exercitii specifice ameliorarii acestor
deficient de atitudine iar dupa testarea finala.

Se poate observa cresterea tuturor valorilor fortei musculare si echilibrarea acetora intr-un
mod armonios.Valorile masurate pe extensie s-au echilibrat. Valorile fortelor musculaturii
abdominale masurate din asezat si din ortostatism nu s-au diferentiat ceea ce demonstreaza ca
exercitiile nu au vizat aceste grupe musculare sau nu au fost eficiente. Deci se va continua cu
echilibrarea fortelor musculare stanga- dreapta pana la perfecta lor egalizare si se va insista mai
mult pe dezvoltarea musculaturii abdominale pentru a diferentia valorile masurate.

25
Diagrama testarii initiale. Diagrama testarii finale.

Evaluarea dezechilibrelor musculare (testarea initiala si finala)

26
Comentariu : In acest caz au scazut valorile fortei pe partea stanga, si au crescut toate valorile
pe extensie si pe flexie. Se constata o atitudine scoliotica dreapta.

Diagrama finala s-a echilibrat semnificativ deci fortele ce actioneaza asupra

coloanei vertebrale sunt mai uniform dispuse decat la testarea initiala. Forta musculara care
actiona asupra concavitatii curburii scoliotice s-a redus atitudinea deficient reducandu-se
semnificativ.

FAZA a doua va fi alcatuirea planului (programului) de recuperare care are la baza

urmatoarele:

a) Toate datele obtinute prin evaluari

b) Aprecierea (analiza) metodelor si mijloacelor necesare si disponibile pentru tratament, ca si
cadrele de executie (numar, tipuri, pregatire)
c) Locul unde se va desfasura programul : spital, ambulatoriu, domiciliu, etc

Planul de recuperare trebuie sa prevada:

 Obiectivele pe termen scurt

 Obiectivele pe termen lung
 Duratele aproximative ale etapelor si momentelor de reevaluare
 Dorintele vocationale (profesionale) ale pacientului
 Momentul aproximativ cand se va face “ descarcarea” de responsabilitate adica cand
se incheie relatia medic-bolnav sau kinetoterapeut-bolnav.

Trebuie precizat ca programul de recuperare se bazeaza mai ales pe nevoile pacientului si nu

atat pe deficientele lui, desi intre acestea exista o corelare evidenta ( dar nu intotdeauna si o
corcondanta deplina).

Faza a treia este prezentata de aplicarea programului de recuperare, adica de tratament propriu-
zis, asa cum a fost el preconizat in plan.

Faza a patra a reevaluarii, care fusese deaja fixate de la inceput in program are ca scop:

o Stabilirea eficientei programului aplicat

o Realizarea unor corecturi ale programului in functie de observatiile inregistrate in
timpul executiei lui
o Eliminarea unor obiective care practice nu pot fi atinse sau care au disparut
o Adaugarea unor noi obiective cau s-au evidentiat sau adaugarea unuor ni metode
tehnici, mijloace terapeutice.

27
 Toata aceasta reevaluare devine devine punctual de plecare pentru alcatuirea unui nou plan
(program) de recuperare ca va fi implementat si asa mai departe.

Assessmentul nu reprezinta doar o colectie de date si evaluari punctuale asupra pacientului.El

comporta si o participare integrative gandita asupra acestor date si evaluari.In acest fel se vor
putea naste concluzii reale adecvate situatiei pacientului.

Exemplu : paralizia unei maine drepte desigur ca se considera mai disfunctionala decat aceea a
mainii stangi.Dar daca pacientul este stangaci capacitatea lui functionala este cu mult mai mare
nemaifiind necesara instituirea unui program de abilitati pentru mana stanga.

Din cele expuse mai sus trebuie sa ramana cu idea ca “aprecierea” (assessment) se refera doar la
pacientii cu incapacitate care vor intra in programele de recuperare.Este adevarat ca pentru
specealistii in asistenta de recuperare acesta este domeniul de baza, iar actuala monografie se
adreseaza in primul rand acestora.

In sens mai larg assessmentul este “un process care, utilizand diverse madalitati,urmareste
adunarea unor informatii necesare unui anumit scop”. Evident modalitatile utilizate trebuie
orientate in functie de acest scop.

Asa, spre exemplu, se pot organiza “aprecieri” pentru:

 Asistenta de recuperare a deficientelor, pe aces obiectiv facandu-senprezentarea de mai

sus
 Alcatuirea unui program educational al copiilor cu diverse incapacitate
 Organizarea unor activitati culturale sau sportive
 Organizarea unui invatamant de pregatire special, in diverse domenii
 Etc

Cu alte cuvinte exista o evaluare si a persoanelor sanatoase.Daca se face in scop “ de sanate”

este vorba de aspect profilactice si se vor stabili nivelul de fitness, capacitatea functionala, gradul
de performanta fizica.Daca se face in scop “ de educatie” se vor stabili nivelele de cunostinta
generale si speciale, capacitatea de receptive, gradul de inteligenta, memorare, etc.

Pentru sportivi “aprecierea” gradul de performanta este o sarcina de baza a oricarui antrenor si
medic sportive, apreciere care se face tot pe baza principiilor assessmentului.

28