MĂSURARE ȘI EVALUARE ÎN KINETOTERAPIE

KMS- ANUL III

2017-2018

CURSUL NR.1

Prof.univ.dr.
ELENA MOLDOVAN
Evaluare motrica si spmato-
functionala
- curs de bază-

Curs teoretic Lucrări practice

Evaluarea

Examen scris Caiet practic

50% cu masuratori
50% Project RO/04/B/P/PP5006
17
 CE ESTE EVALUAREA?

Evaluarea - un sistem compus din tehnici

de măsurare şi apreciere a rezultatelor
unui procesului instructiv-educativ sau
terapeutic în raport cu obiectivele stabilite,
specifice domeniului.
• Evaluarea se poate defini ca: "procesul de
stabilire a valorii sau meritului dalelor culese,
prin judecarea după anumite criterii a
rezultatelor măsurătorilor".
• Măsurarea = procesul prin care culegem
informaţiile
• Cuantificarea = descrierea numerică a unor
caracteristici ale obiectelor sau fenomenelor,
utilizând standarde, etaloane sau unităţi de
măsură specifice.
• Testul = probă determinată ce implică o
sarcină de îndeplinit, identică pentru toţi
subiecţii examinaţi pe baza unei tehnici
precise, în scopul aprecierii succesului sau
eşecului sau notării numerice a reuşitei.
• Etalonarea = operaţia de stabilire a scării
valorice a rezultatelor subiecţilor Aprecierea,
în comparaţie cu măsurarea, presupune
emiterea unei judecăţi de valoare asupra
fenomenului evaluat, pe baza datelor
obţinute prin măsurare, acordându-se
semnificaţii acestora prin raportarea Ia un
termen de referinţă, la un sistem de valori
sau criterii .
 Creşterea
• - este un proces biologic cantitativ al
organismului, dinamic şi complex, care
duce la mărirea dimensională a
corpului, după anumite legi şi într-o
anumită succesiune. Are loc din
momentul concepţiei şi se termină la
instalarea maturităţii.
 Dezvoltarea
• reprezintă procesul biologic calitativ,
de adaptare şi perfecţionare a
organismului, ce implică o anumită
activitate biologică, fizică, psihică sau
intelectuală. Are loc paralel cu procesul
creştere, dar continuă şi după
instalarea maturităţii. Dezvoltarea fizică
poate prezenta modificări în sens
pozitiv sau negativ.
 EVALUAREA DEZVOLTĂRII FIZICE

• OBIECTIVE
• Obiectivele urmărite prin examenul dezvoltării fizice sunt
următoarele :
– stabilirea gradului de dezvoltare fizică în raport cu sexul şi
vârsta, comparativ cu masa populaţiei nesportive ;
– aprecierea vârstei fiziologice în raport cu gradul de dezvoltare
fizică ;
– stabilirea exerciţiilor fizice care pot avea efect favorabil asupra
dezvoltării armonioase a organismului ;
– orientarea subiectului spre ramura sportivă în care ar putea da
randamentul maxim ;
– depistarea deficienţelor fizice şi indicarea mijloacelor de
corectare ;
– urmărirea dezvoltării sub influenţa practicării sistematice a
exerciţiilor fizice.
Aspectele ce trebuie precizate în cadrul
unui examen de dezvoltare fizică sunt :
– nivelul dezvoltării staturale ;
– stabilirea stării de nutriţie ;
– stabilirea proporţiilor între diferitele
segmente ale corpului;
– depistarea deficienţelor fizice ;
– interpretarea datelor obţinute, raportarea
la un model optim şi precizarea unui
diagnostic complex ;
– stabilirea indicaţiilor şi contraindicaţiilor.
 Metodele de evaluare
somato-funcţionale

Metode subiective Metode obiective

.Somatoscopia Somatoscopia Examinarea

generală segmentară somatoscopică Somato-
instrumentală metria
Evaluare Evaluare
.
globală segmentară
 EXAMENUL SOMATOSCOPIC

• Constă în observarea vizuală a subiectului dezbrăcat ;

• Examenul somatoscopic este mai obiectiv dacă se
foloseşte cadrul antropometric.
• Subiectul se examinează din faţă, din profil şi din
spate, static şi dinamic (mişcări cât mai apropiate de
specificul probei).
• Examenul somatoscopic permite stabilirea :
- atitudinii sau ţinutei;
- stării de nutriţie globală;
- dezvoltării musculaturii (forma, volumul, repartiţia,
simetria sau disarmonia acesteia);
- prezenţei şi formei de repartiţie a ţesutului adipos şi
a deficienţelor fizice. Project RO/04/B/P/PP 17
5006
 Pentru aprecierea atitudinii

• se pot utiliza mijloace simple – firul cu

plumb care trebuie să treacă prin dreptul
lobului urechii, mijlocului umărului,
mijlocului marelui trohanter, în spatele
rotulei si în faţa maleolei externe

Project RO/04/B/P/PP 17
5006
 INDICATORI
Indicatori
somatici

Indicatori funcţionali

Indicatori psihomotrici

Indicatori de testare a
parametrilor
motrici
 Indicatori somatici

- apreciere obiectivă a dezvoltării staturale,

a stării de nutriţie, a proporţiilor de dezvoltare a
diferitelor segmente, este o investigaţie ce apreciază
construcţia corporala prin măsurători specifice:
 Măsurători
antropometrice
Diametrul biacromial

Înălţimea bustului Diametrul bitrohanterian

Lungimea membrelor inferioare

Diametrul bihumeral
Lungimea membrelor superioare
Perimetrul toracelui
Perimetrul abdominal Măsurătorile antropometrice se sistematizează
Perimetrul braţului în:
•dimensiuni longitudinale
Perimetrul antebraţului •dimensiuni (diametre) transversale
•dimensiuni sagitale
Perimetrul coapsei •dimensiuni circulare
•determinarea plicilor
Perimetrul gambei •dimensiuni ale masei osmotice
•date fiziometrice
Project RO/04/B/P/PP 17
Diametrul toracic 5006
 Somatoscopia generală: urmăreşte
descoperirea deficienţelor fizice sau de
atitudine ale corpului şi apreciază:

statura:
■ starea de
nutriţie:
■ subiecţi pot fi:
■ subiecţi pot
fi:
- normostatural
- normoponderali
- hiperstatural
-
- substaturali hiperponderali(până
la obezi)

- hipoponderali
 STATURA
• La noi în ţară s-a utilizat scara Rainer,
conform căreia subiecţii cu valorile :
• – până la 159,9 cm – au talie foarte mică
;
• – 160–163,9 – au talie mică ;
• – 164–169,9 – au talie mijlocie ;
• – 170–179,9 – au talie mare ;
• peste 180 cm = talie foarte mare.
• Femeile sunt mai mici decât bărbaţii în
medie cu circa 10 cm.
 Indicatorii funcţionali

 se măsoară pentru a pune în evidenţă modificările

produse de practicarea activităţii fizice;
arată în general felul cum organismul celor
testaţi reacţionează la efortul depus .
 Indici pentru testarea
psihomotricităţii

- este o caracteristica a comportamentului motor reieşită din

particularităţile individuale ale organizării si coordonării
muşcărilor musculare;
- o funcţie complexă, ce integrează si conjuga
aspecte motrice si psihice legate de funcţiile senzoriale,
perceptive, motorii si intelectuale, de recepţia informaţiilor si
de execuţia adecvata a actului de răspuns, care determina o
conduita specifica, individualizată.
Indici de testare a parametrilor
motrici

- Gradul de apreciere a pregătirii fizice poate fi

determinat pe baza testărilor efectuate la anumite
probe care să scoată în relief nivelul de dezvoltare
al principalelor calităţi motrice (viteză, rezistenţă,
forţă, mobilitate).
• Modificările mersului normal dau şchiopătările.
Există anomalii ale mersului care sunt mai des
întâlnite şi aduc mersul şi recuperarea sa în
atenţia kinetoterapeutului. Cele mai des întălnite
anomalii sunt : pasul unilateral, pasul tarsait,
pasul cosit, pasul scurtat, pasul lărgit.

• 1. Pasul unilateral : dat de fracturi sau de piciorul

dureros, bolnavul avansează numai cu piciorul
bolnav, rămânând în sprijin pe piciorul sănătos
pe care îl duce înainte repede şi numai până la
nivelul celui bolnav, astfel că impulsia este
făcută numai de piciorul sănătos, piciorul bolnav
având numai pas anterior neavând faza de
impulsie, mersul este sacadat.
• 2. Pasul târsâit : executat cu
genunchii îndoiţi este întâlnit în
boala Parkinson. Bolnavul
păşeşte pe toată talpa neexistând
rularea de la călcâi la vârf, pasul
fiind scurtat şi din cauza mersului
fără extensie în pasul posterior,
cât şi în cel anterior.
• 3. Pasul cosit : este întâlnit în
hemiplegii ţi este datorat
extensiei gambei pe coapsă,
piciorul fiind dus lateral cu
rotaţie în jurul piciorului
sănătos cu laba piciorului în
equin.
• 4. Pasul scurtat : apare în suferinţele
articulaţiilor gleznei, genunchiului sau
şoldului din cauza adaptării pasului
piciorului sănătos la lungimea pasului
piciorului bolnav .
• 5. Pasul lărgit : apare în tulburările de
echilibru la copii care încep să
meargă sau la bătrânii care încep să
folosească bastonul.
• Deplasările anormale determină mişcări dezordonate ale
trunchiului, care pot fi :
• 1. pe verticală : deplasarea corpului nu se realizează din
lipsa acţiunii tricepsului sural în faza de impulsie, fie a
cvadricepsului care nu face extensia gambei sau datorită
redorii de genunchi şi a scurtării membrului.
• 2. înainte : apare mişcarea de ,,salutare” determinată de
tulburarea pasului posterior de impulsie în cazul : redorii
de genunchi, redoare de flexie a coapsei, picior ecvin
sau paralizie a cvadricepsului cu genunchi în flexie.
• 3. înapoi : apare în paraliziile extensorilor coapsei.