Terapia ocupationala este definita ca fiind ,,forma de tratament care foloseste activitati si metode specifice,

pentru a dezvolta, ameliora sau reface capacitaatea de a desfasura activitatile necesare vietii individului, de a
compensa disfunctii si de a diminua deficiente fizice". Terapia ocupationala este o profesie care ajuta o
persoana cu incapacitate sa-si castige potentialul maxim pentru independenta si productivitate in propria viata;
terapia ocupationala foloseste ,,activitati" pentru cresterea si restaurarea starii fizice si psihice ale unei
persoane, la nivel functional, necesar vietii cotidiene.

Recuperarea prin terapie ocupationala poate fi folosita cu succes in mare parte din patologia medicala. De
metodele terapiei ocupationale beneficiaza foarte multe categorii de bolnavi, cele mai intalnite in cadrul
terapiei la domiciliu fiind:

- Recuperarea articulatiei mainii

- Poliartrita reumatoida

- Accident vascular cerebral

- Picior plat

- Gonartroza

- Coxartroza

Spre exemplu in recuperarea unor afectiuni reumatice, terapia ocupationala poate fi de un real folos. In
poliartrita reumatoida, afectiune cronica cu caracter evolutiv, ergoterapia poate mentine capacitatea de munca
si in general are scopul de a pastra sau de a redobandi o functionare cat independenta in viata de zi cu zi.
Recuperarea prin terapie ocupationala urmareste sa dezvolte, sa amelioreze, sa sustina sau sa refaca abilitatile
fizice pentru viata zilnica (ADL), pentru munca sau pentru activitati productive, pentru activitati de vacanta si
distractie.

Terapia ocupationala dezvolta sau restaureaza performantele senzitivo-senzoriale, cognitive sau psihosociale.
Identifica si faciliteaza angajarea pacientului in ocupatii sanatoase, lipsite de factori de risc.

Terapia ocupationala educa pacientul, precum si familia acestuia sau ingrijitorul sau alte persoane in scopul de
a realiza interventiile posibile de asistare-ajutorare a pacientului.

Recuperarea prin terapie ocupationala imbraca mai multe forme: terapia prin invatare, ludoterapia si
ergoterapia. Ergoterapia sau activitatile de tip lucrativ, sunt un mijloc de exprimare, permitand persoanei
suferinde sa creeze in realitate ceea ce a vazut, a trait sau si-a imaginat.

Activitatile ergoterapeutice implica gandire, planificare, presupunere si alegere, pentru ca la finalul activitatii,
persoana in cauza sa fie mandra ca a creat un obiect util. Acest lucru confera un sentiment revirgorant, un simt
al realizarii si al increderii in sine, contribuind la structurarea statutului si rolului persoanei, recunoscute din
punct de vedere social. Ludoterapia reprezinta una dintre metodele de tratament al bolilor psiho-motorii prin
joc.

1 Mana si articulatia pumnului posttraumatic.

Se recomanda activitati precum :

Ø Imprimeria (tipografierea), incluzând toate operaţiunile: culegerea literelor, aranjarea lor,

presarea pe hârtie, etc.
Ø Ţesutul de război
Ø Dactilografiat, scris, desen tehnic;
Ø Împachetaj-ambalaj pentru o diversitate de obiecte şi de modele;
Ø Lucru de mână (tricotat, brodat, cusut, etc);
Ø Traforaj, tâmplărie şi dulgherie uşoară;
Ø Strungărie în lemn sau fier, feronerie;
Ø Lucru în pielărie;
Ø Croitorie, lenjerie;
Ø Electronică , ceasornicărie;
Ø Grădinărit, olărit etc.
Ø Rularea făcăleţului;
 Ø A bate un ou
Ø Înşirarea mărgelelor pe o sfoară;
Ø Cântatul la pian, acordeon sau la instrumente de suflat;
Ø Modelări cu plastelină;
Ø Folosirea foarfecelor la decupat hârtie, carton;
Ø Apucarea unor obiecte mari pentru a le simţi cu mâna;
Ø Apucarea obiectelor din ce în ce mai mici: monede, scobitori etc;
Ø Răsfoirea unei cărţi;

2 Terapia ocupaţională în poliartrita reumatoidă

Este utilă pentru menţinerea capacităţii funcţionale a bolnavului pentru activitatea zilnică la domiciliu, în
colectivitate sau la locul de muncă. Ea urmăreşte refacerea mobilităţii articulare sub aspectele :amplitudinii
articulare,forţei şi rezistenţei musculare,coordonării mişcării-acest obiectiv se realizează efectuând diferit sau
evitând anumite activităţi cotidiene pentru a evita deformaţiile.

– în poliartrita reumatoidă distingem două aspecte:

•Ergoterapia specifică-cuprinde activităţi adresate deficitului funcţional propriu-zis al pacientului,activităţi care

solicită articulaţiile şi musculatura afectată.

1.deviaţia cubitală a degetelor -activităţi recomandate :

-rularea unor feşe sau altor materiale în direcţie radială;

-imprimarea pe diverse materiale folosind ştampilă cu mâner conic;

-învârtirea unui titirez în sens antiorar.

2.deformaţia în „gît de lebădă“-activităţi recomandate :

-cusut;

-brodat cu acul;
-croşetat;

-modelare cu materiale semimoi.

3.deformaţia „în butonieră“-activităţi recomandate :

-sortareade mărgele de diferite mărimi;

-înşirarea mărgelelor pe sârmă sau aţă;

-cusut;

-brodat.

4.police „în Z“-activităţi recomandate :

-rularea unei feşe sau altor materiale în direcţie radială solicitând flexiafalangei distale a policelui;

-învârtirea unui titirez în sens antiorar.

•Tehnici de protecţie articulară-cuprinde metode de efectuare a unor activităţi astfel încât forţele care ar
putea produce deformări sau disfuncţionalităţi articulare sa fie reduse.Principii de protecţie articulară
:-menţinerea cursei de mişcare şi a forţei musculare;-evitarea posturilor deformatoare;-folosirea articulaţiilor
disponibile mai puternice pentru diversele activităţi;-folosirea fiecărei articulaţii în planul cel mai stabil
anatomic şi funcţional;-conservarea energiei;-folosirea unor poziţii comode;-evitarea oricărei activităţi care
implică menţinerea articulaţiilor în aceeaşi poziţie sau folosirea musculaturii în izometrie pe o perioadă
nelimitată de timp;-nu trebuie să se iniţieze nici o mişcare care nu poate fi oprită imediat ce s-ar dovedii că
depăşeşte posibilitatea individului;-respectarea pragului dureros;-orice activitate trebuie întreruptă de
perioade de repaus

3 In cazul pacientilor cu accident vascular cerebral terapia ocupationala

va fi executata asistat sau indepent in functie de faza in care se afla pacientul:

A Faza acută:

1. Transferul (asistat/ independent):

-Din decubit dorsal în decubit lateral(dreapta/stânga)

- Din decubit lateral în şezând

- Din şezând în pat transfer în scaun/ scaun rulant

- Din şezând în scaun/ scaun rulant în pat

2. Alimentaţia:

- Din poziţia şezând la masă

B Faza subacută

1. Transfer:

- Din şezând în ortostatism

- Din ortostatism în şezând

- În cadă

- În duş

- În toaletă

2. Alimentaţie :

- Autoservire din şezând

3. Locomoţie/ambulaţia :

- Mers sau deplasare cu scaunul cu rotile

- Mers sprijinindu-se de baston/ asistent

- În cadrul salonului

4 În cazul pacienţior cu picior plat se vor recomanda activităţi precum:

- înot,
-schi,
-patinaj
- mers în râu de munte
-mers prin iarbă udă dimineaţa
-mers pe pietriş
-tenis de picior pe zgură

6 Terapia ocupaţională în coxartroză va utiliza doar acele forme care se execută

din şezând şi eventual decubit, bazate pe pedalaj, giroplane, alunecări pe planşeta cu rotile .

Sporturi permise : nataţie, ciclism, schif, călărie.

7 Terapia ocupaţională în gonartroză va ţine seama de evitarea ortostatismului.

Ca sporturi indicate menţionăm : înotul, ciclismul, canotajul
8 Pentru hernia de disca operata pacientul poate executa:
-Urcatul şi coborâtul scărilor;
-Maşina de cusut;
-Roata olarului;
-Săritul cu coarda;
-Mersul pe plan înclinat;
-Mersul pe teren accidentat.