ÎNTREBĂRI

1. Kinetologia medicală este:

- stiinta biologica interdisciplinara
- stiinta sociala
- stiinta pedagogiga

2. Kinetologia medicală se ocupă:

- cu studiul miscarilor corpului omenesc
- cu studiul activitatilor corporale
- cu tudiul miscarilor

3. Cine realizează mişcările corpului omenesc?

- miscarile de compensare
- elementele anatomo-functionale
- miscarile de corectare

4. Pentru cine elaborează kinetologia o metodologie specifică?

- anatomie
- biochimie
- cercetare stiintifica

5. Ce se înţelege prin mişcare?

- cunoasterea umana
- transformarea in general
- cunoasterea spiritului

6. Abordare mişcării umane se poate face daca se analizează:

- forma de existenta materiala
-forma de existenta spirituala
- ambele forme ale existentei umane

7. Din puncte de vedere dialectic mişcarea este:

- mod de existenta a materiei vii
- mod de miscare
- mod de actiune

8. Concepţia modernă despre mişcare:

- este un lucru
- este o stare
- este proprietatea lucrului
9. Principalele forme de manifestare a mişcării sunt:
- simple
- compexe
- simple si complexe

10. Educaţia fizică are ca obiective:

- dezvoltre
- formare
- dezvoltare si formare

11. Kinetoterapie şi Sporterapie are ca obiective:

- recuperare
- integrare sociala
- recuperare,integrare sociala

12. Conceptul de motricitate este definit ca:

- o insusire a fiintei umane
- capacitatea activitatii nervoase superioare
- ambele

13. Motricitatea reuneşte:

- totalitatea actelor motrice
- priceperile motrice
- actiuni motrice

14. Formele simple şi complexe ale mişcării sunt în raport de proporţionalitate:

- raport invers proportional
- raport de egalitate
- raport direct

15. Reacţiile sugarilor au caracter reflex datorită:

- slaba dezvoltare a sistemului nervos
- capacitate senzoriala redusa
- ambele

16. Echilibrul se dezvoltă în perioada:

- prescolara
- copii sugari
- anteprescolara

17. Ce deprindere motrică de bază marchează perioada antepreşcolară?

- mersul
- alergarea
- aruncarea
18. Câte etape parcurge însuşirea mersului?
-4
-3
-5

19. În ce procent se găseşte jocul ca activitate la vârsta preşcolară?

- 70%
- 90%
- 60%

20. Vârsta de aur a copilăriei este:

- varsta scolara mica
- varsta prescolara
- varsta anteprescolara

21. Mielinizarea fibrelor nervoase ameliorează:

-procesarea informatiei
- precizia miscarilor
- ambele

22. Cum este creşterea şi dezvoltarea morfo-funcţională la vârsta şcolară mică?

- mai rapida
- mai rapida si mai uniforma
- mai uniforma

23. Ce conferă copilului o mare receptivitate în comparaţie cu adulţii?

-cresterea rapida
-plasticitatea sistemului nervos
- dezvoltarea fizica

24. La vârsta şcolară mică stimulii externi produc:

- reactii motrice exagerate
- reactii motrice insuficient coordonate
- ambele

25. Ce stabilizează structura nouă în repertoriul motric la vârsta şcolară mică?

- repetarea sistematica
- capacitatea de invatare
- plasticitatea nervoasa
26. Dozarea corectă a efortului la copiii antepubertari asigură:
- valorificarea completa a capacitatii reale de efort
- posibilitati crescute de progres
-ambele

27. Care este activitatea dominantă în perioada pubertară?

-activitatea sportiva
- instruire scolara
- mobilizarea aptitudinilor

28. Care sunt calităţile motrice care se pot dezvolta la vârsta pubertară?
- viteza,rezistenta,coordonare
- forta,rezistenta,viteza
- viteza,forta,coordonare

29. În etapa adolescenţei se reduc:

- cresterile in inaltime
- diametrele
- perimetrele

30. Exerciţiul fizic este:

- instrument principal
- stimul biologic
- ambele

31. Care din etapele de mai jos este considerată „vârsta adultă activă” ?
- etapa adolescentei
- etapa tineretii
- etapa adulta

32. Performanţa motrică la etapa tinereţii este privită ca dominant fizică prin:
- relati psihicului cu dinamica actiunii motrice
- capacitatea de practicare independenta a ex. fizice
- scheme motorii de baza perfectionate

33. Care este vârsta substadiului I a vârstei adulte?

- 45-55 ani
- 35-45 ani
- 55-65 ani

34. Capacitatea senzorială la vârsta adultă cunoaşte o curbă:

-ascendenta
- descendenta
- fara modificari
35. Ce contribuie la îmbunătăţirea condiţiei adultului?
-activitatea motrica
- activitatile de timp liber
- educatia

36. La ce funcţii sunt posibile adaptări pozitive la vârsta adultă?

- circulatorii
- cardio-respiratorii
- psihice

37. Ce calitate motrică poate fi dezvoltată la vârsta adultă?

- forta-viteza
- rezistenta aeroba
-coordonare

38. Care este factorul determinant în modificarea siluetei şi a ţinutei corporale la vârsta
senescenţei?
- sedentarismul
- cresterea fragilitatii osoase
- schimbarile morfo-functionale

39. Corpul omenesc este:

- transportator de energie
- transformator de energie
- ambele

40. Locomoţia este rezultatul interacţiunii dintre:

- fortele interne
- fortele externe
- fortele interne si cele externe

41. Forţele interne implicate în realizarea mişcării sunt:

- impulsul nervos si contractia musculara
- parghiile osteo-articulare
- ambele

42. Cine sunt efectorii dintr-un arc reflex elementar?

- centrii nervosi
- muschii
- proprioceptorii
43. Excitaţiilor proprioceptive sunt transformate în senzaţii de către:
- cerebel
- scoarta cerebrala
- centri nervosi

44. Câte tipuri de contracţii musculare sunt?

-5
-3
-2

45. Câte grupe musculare participă la sincronizarea mişcărilor?

-4
-5
-3

46. După „direcţie” mişcările se clasifică în:

- rectilinii,curbilinii
- rotatorii
- ambele

47. Care sunt mişcările în plan frontal?

- flexie si extensie
- rotatie
- circumductie

48. Care sunt mişcările în plan sagital?

- flexie si extensie
- abductie si adductie
- rotatie

49. După forţele care intervin în mişcare avem:

- miscari active
- miscari pasive
- ambele

50. Care sunt forţele care se aplică pârghiilor?

- forta activa
-forta de rezistenta
- ambele
51. La pârghiile de gradul I forţele sunt îndreptate în acelaşi sens.
- fals
- adevarat

52. La pârghiile de gradul II şi III punctul de sprijin se află la unul din capetele
pârghiei.
- fals
- adevarat

53. Care este forţa care încearcă să învingă gravitaţia?

- saritura
- forta absoluta
- greutatea

54. Câte forţe externe sunt implicate în realizarea mişcării?

-7
-3
-5

55. Care din denumirile de mai jos se referă la totalitatea structurilor care iau parte la
mişcare?
- aparatul kinetic si sistemul muscula-scheletal
- aparatul locomotor si sistemul neuro-musculo-scheletal
- ambele

56. Aparatul kinetic este format din:

- 5 componente
- 3 componente
- 2 componente

57. Care este unitatea morfo-funcţională a aparatului kinetic?

- sistemul articulatiei singulare
- cartilagiul si ligamentul
- raportul senzitiv si neuronul

58. Este adevărat că osul este rezervor de ioni activi de calciu şi fosfor?
- adevarat
- fals

59. Este adevărat că osul este organ hematopoetic?

- adevarat
- fals
60. Ce este osteon-ul?
- sistem haversian
- canal central cu vase si nervi
- ambele

61. Care sunt procesele de remodelare ale osului?

- de distrugere
- de refacere
- ambele

62. Cum sunt ciclurile de resorbţie-reformare ale osului în decursul vieţii?

- de lunga durata
- intermitente
- succesive

63. Cum evoluează cantitatea de os cu vârsta?

- la fiecare ciclu scade
- ramane constanta la fiecare ciclu
- creste cu fiecare ciclu

64. Activitatea fizică influenţează procesele biologice ale osului.

- fals
- adevarat

65. Lipsa de mişcare şi imobilizarea determină osteoporoza.

- fals
- adevarat

66. Supunerea osului la mişcări mecanice determină creşteri ale masei osoase.
- adevarat
- fals

67. Conţinutul mineral al osului creşte notabil după o perioadă de exerciţii fizice.
- 3 saptamani
- 6 saptamani
- 4 saptamani

68. Câte categorii de articulaţii osoase avem?

-6
-4
-3
69. Câte tipuri de diartroze cuprinde a treia categorie de articulaţii?
-5
-7
-4

70. Elementul motor al mişcării este:

- osul
- articulatia
- muschiul

71. Cât reprezintă muşchii din greutatea unui sportiv?

- 25-30 %
- 50 %
- 35-45 %

72. Cine reprezintă singurul element contractil al muşchiului?

- fibra musculoasa
- fasciculul muscular
- miofibrilele

73. Câte tipuri de fibre ale unităţilor motorii se cunosc?

-3
-4
-2

74. Actele motrice întreţin relaţiile cu:

- mediul natural
- mediul social
- ambele

75. Conceptul mişcării biologice include conceptul de motricitate.

- fals
- adevarat

76. Componentele mişcării umane sunt:

- actul si actiunea
- activitatea motrica
- ambele
77. Acţiunea desemnează un sistem de acte motrice.
- adevarat
- fals

78. Activitatea motrică este formată dintr-un ansamblu de acţiuni motrice.

- fals
- adevarat

79. Mişcarea umană face parte din conduita conştientă a omului.

- fals
- adevarat

80. Corpul uman sau segmentele sale se deplasează prin contracţii fazice sau
dinamice.
- fals
- adevarat

81. Activitatea motrică umană se întemeiază pe comportamente:

- dobandite
- conduite globale invatate
- ambele

82. Acţiunea motrică se integrează în acţiunea socială.

- adevarat
- fals

83. Acţiunile motrice umane specifice practicării exerciţiilor fizice se reduc la

acţiunile de transformare a mediului.
- fals
- adevarat

84. Kinetoterapia este un mijloc de tratament medical:

- profilactiv,recuperator
- ameliorator
- ambele
85. Kinetologia medicală utilizează în scop sanogenetic sau terapeutic mijloace
specifice şi nespecifice.
- fals
- adevarat

86. Mijloacele specifice kinetologiei medicale:

- ex. fizice,posturare,masaj
- dieta,mobilizare
- mijloace psihice

87. Mijloacele nespecifice kinetologiei medicale:

- exercitiul
- agenti fizici naturali,dieta,imobilizarea
- masajul

88. Care este cel mai important criteriu de clasificare al exerciţiilor?

- criteriul obiectivelor
- criteriul efectelor
- dupa tipul de incarcatura

89. Obiectivele realizabile prin practicarea exerciţiilor fizice în kinetologie sunt

clasificate în:
- morfologice,functionale,neuropsihice,social-educationale
- invatarea deprinderilor si priceperilor
- dezvoltarea calitatilor motrice

90. Modalităţile de aplicare a exerciţiilor terapeutice sunt:

- in coloana de gimnastica
- in cerc
- in grup si individual

91. Exerciţiile fizice în kinetologie sunt:

- simple
- active si pasive
- complexe

92. Exerciţiile fizice active sunt:

- ex. fizice dinamice si statice
- ex. in grup
- ex. complexe
93. Exerciţii fizice pasive – se realizează fără:
- partener
- obiecte portative
- contractii musculare voluntare

94. Câte feluri de mişcări se disting după originea comenzii?

-5
-3
-2

95. Care sunt caracteristicile mişcării?

- spatiala,temporala
- spatio-temporala
- ambele

96. Învăţarea motrică este condiţionată:

- de deprinderile motrice
- de existenta aptitudinilor psihomotrice
- de inteligenta

97. Indispensabilă învăţării motrice este:

- memoria
- aparatul locomotor
- sistemul nervos

98. Învăţarea conduce la:

- informatii motrice
- deprinderi motrice
- crearea si fixarea unor circuite nervoase specifice

99. Câte tipuri de memorie sunt menţionate în lucrările de specialitate?

-3
-2
-4

100. Câte faze se întâlnesc în procesul învăţării?

-5
-3
-2
101. În faza de coordonare globală are prioritate:
- procesele de excitatie
- procesele de inhibitie
- ambele

102. Cum rămâne ansamblul sistemului de inhibiţie şi excitaţie în faza elaborată?

- instabil
- relativ instabil si fragil
- fragil

103. Ce informaţii se reduc în faza de automatizare a mişcării?

- informatii vizuale si verbale
- informatii kinestezice
- informatii auditive

104. Omul posedă:

- priceperi elementare
- priceperi complexe si superioare
- ambele

105. Etapele de formare a priceperilor, elementare sunt:

-3
-4
-6

106. Care este obiectivul principal al activităţii de educaţie fizică?

- invatarea actiunilor motrice
- formarea deprinderilor motrice
- invatarea actelor motrice

107. Deprinderile motrice sunt caracterizate de:

- precizie,eficienta,cursivitate
- directie
- viteza

108. Formarea deprinderilor motrice presupune… etape:

-3
-4
-2
109. Evaluarea eficienţei programului kinetic se realizează prin:
- masurare si apreciere
- dozare
- ritmicitate

110. Evaluarea creşterii şi dezvoltării fizice se realizează prin:

- metode subiective
- metode obiective
- ambele

111. Somatoscopia se realizează în stare:

- stare statica
- stare dinamica
- ambele

112. Poziţia ideală din care se realizează evaluarea este:

-stand
- asezat
- culcat ventral

113. Somatoscopia se realizează din:

- fata si spate
- profil
- ambele pozitii

114. Examinarea somatoscopică instrumentală se realizează cu:

- firul cu plumb
- cadrul antopometric de simetrie
- ambele

115. Câte metode obiective de evaluare cunoaşteţi?

-3
-4
-6

116. Câte categorii de planuri anatomice care secţionează corpul omenesc sunt?
-4
-3
-5

117. Axele se formează prin intersecţia a….planuri:

-3
-2
-5
118. Mobilitatea articulară se realizează prin:
- bilantul articular
- masurarea analitica a unghiurilor de miscare
- mobilizarea unui segment

119. Măsurarea analitică a unghiurilor de mişcare implică:

- interventia articulatiei respective
- interventia tuturor structurilor adiacente
- ambele

120. Controlul motor este denumit ca:

- abilitatea de a realiza ajustari ale posturii dinamice
- abilitatea de a regla miscarile corpului si memebrelor
- ambele

121. Controlul motor se dezvoltă în 4 etape pe măsura maturizării:

- sistemului muscular
- sistemului nervos
- sistemului respirator

122. Stabilitatea corpului este:

- invers proportionala cu inaltimea centrului de gravitatie al corpului
- direct proportionala cu marimea bazei de sustinere
- ambele

123. Care sunt procesele superioare corticale care facilitează „învăţarea” abilităţilor
pentru echilibru?
- atentia,gandire,memoria
- agitatia
- lipsa de concentrare

124. Dezvoltarea fizică este concretizată în:

- indici morfologigi (somatici)
- indici functionali
- ambele

125. După întindere deviaţiile coloanei vertebrale sunt:

- deviatii tipice
- deviatii atipice
- ambele
126. Cifoza este deviaţie a coloanei vertebrale în plan:
- sagital
- frontal
- transversal

127. Exerciţiile pentru corectarea cifozei au următorul scop:

- tonificarea si scurtarea muschilor spatelui si lungirea celor situati in partea anterioara
a trunchiului
- corectarea deficientelor secundare care insotesc cifoza
- ambele

128. Lordoza este deviaţie a coloanei vertebrale în plan:

- antero-posterior
- transversal
- frontal

129. Exerciţiile pentru corectarea lordozei au următorul scop:

- tonificarea si scurtarea m. din regiunea lombosacrala si lungirea m. abdominali
- prevenirea tendintei de inversare a curburilor coloanei lombare
- ambele

130. Scolioza este o deviaţie constantă a coloanei vertebrale în plan:

- frontal
- sagital
- transversal

131. Mişcările utile în corectarea deviaţiilor scoliotice sunt:

- indoiri laterale,rasuciri si intinderi
- aplecari
- balansari

132. La scolioză, membrul superior din partea concavităţii lucrează:

- la nivelul liniei umerilor sau sub aceasta linie
- deasupra liniei orizontale a umerilor
- pentru redresarea umerilor

133. Exerciţiile pentru corectarea scoliozei au următorul scop:

- redresarea bazinului si echilibrarea centurii scapulare
- prevenirea tendintei de inversare a curburilor coloanei vertebrale
- tonificarea si lungireaa m. situati in partea anterioara a trunchiului
134. Mişcările de extensie la scolioză:
- lordozeaza coloana
- exercita simtul simetriei trunchiului
- ambele

135. Care sunt deficienţele membrelor superioare?

- atitudini functionale defectuoase
- deficiente morfologice
- ambele

136. Deficienţa morfologică poate cuprinde:

- membrul superior in intregime
- parti componente ale membrelor superioare
- ambele

137. Deficienţa regională a membrului superior se referă la:

- deficienta membrului superior in intregime
- deficienta unor parti componente
- deficienta bratului,antebratului sin pumnului

138. Care sunt deficienţele segmentare care pot fi corectate prin exerciţiile fizice la
copiii de vârstă şcolară?
- deficientele segmentare ale umerilor si omoplatilor
- deficientele bratelor
- deficientele regionale

139. Care exerciţii ajută la corectarea deficienţelor membrelor superioare?

- exercitii statice
- exercitii dinamice
- ambele

140. Unde sunt localizate deficienţele membrelor inferioare?

- la nivelul articulatiei coxo-femurale
- la nivelul genunchilor si picioarelor
- la nivelul coapselor

141. La nivelul piciorului, deviaţiile şi deformaţiile sunt sistematizate după:

- orientarea axului lung al labei piciorului
- sprijinul talpii
- ambele
142. Ce mijloace sunt folosite pentru corectarea genunchiului în valgum?
- exercitii statice si dinamice
- exercitii de redresare activa si pasiva
- ambele

143. Care din exerciţiile de mai jos nu sunt exerciţii dinamice pentru corectarea
genunchiului în valgum?
- mers corectiv,taratre si echilibru
- extensii de membre inferioare
- stand pe varfuri,pe partea externe a labei piciorului

144. Pentru corectarea genunchilor în varum în condiţii de scurtare lucrează muşchii:

- muschii laterali externi ai coapselor si gambelor
- muschii interni ai coapselor si gambelor
- muschii externi ai coapselor si gambelor

145. Exerciţii de membre inferioare – depărtarea picioarelor – rotaţie internă, flexie –

executate activ sau împotriva unei rezistenţe externe sunt pentru corectarea:
- genunchii in valgum
- genunchii in varum
- genunchii in flexie

146. Tonificarea şi scurtarea musculaturii anterioare a coapsei (quadricepsul femural)

în acelaşi timp cu alungirea muşchilor situaţi posterior pe coapsă şi genunchi
este scop pentru corectarea:
- genunchii in valgum
- genunchii in varum
- genunchii in flexie

147. Formarea unui reflex corect de mişcare în mers şi în ortostatism reprezintă scop
pentru:
- genunchii in flexie
- genunchii in valgum
- genunchii in varum

148. Tonificarea şi scurtarea musculaturii posterioare a coapselor şi gambelor,

concomitent cu lungirea muşchilor quadriceps femural reprezintă scop pentru:
- genunchii in flexie
- genunchii in hiperextensie
- genunchii in varum
149. Stând cu genunchii îndoiţi este exerciţiu static pentru:
- genunchii in hiperextensie
- genunchii in valgum
- genunchii in flexie

150. Mişcările de flexie şi extensie ale şoldurilor sunt exerciţii dinamice pentru:
- genunchii in valgum
- genunchii in varum
- genunchii in hiperextensie