la sustinerea corpului, iar pe de alta parte la locomotie sau la deplasarea diferitelor segmente ala acestuia. In alcatuirea aparatului locomotor intra oasele si articulatiile care formeaza sistemul osteoarticular, cu rol pasiv in miscare, si sitemul muscular, format din muschi reprezentand aorgane active ale miscarii.
Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Sistemul muscular este format din muschi, care sunt organe active ale miscarii. Acest rol este realizat de catre musculatura scheletica(somatica) , ce are in structura sa tesut muscular striat Muschii au forme variate si anume: Fusiformi(biceps,triceps) Triunghiulari(piramidal al abdomenului)
Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Muschi de forma patrulatera(mare drept abdominal si marele dorsal) Muschi in forma de cupola(diafragma) Muschi in forma de trapez(muschiul trapez) Muschi circulari(orbicularul buzelor si cel al pleoapelor), la fel au forma circulara si sfincterele(sfincterul extern al anusului si cel al uretrei)
Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Dupa dimensiunea care predomina, distingem: Muschi lati (marele drept abdominal, muschi oblici extern si intern, muschiul transvers al abdomenului)au tendoane latite numite aponevroze Muschi lungi(muschii de la brat, antebrat, coapsa si gamba) Muschi scurti(muschii din palma ) Dupa numarul capetelor care se prind pe os, pot fi: cu un singur capat pe os (mushii pielosi)
Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular ,celalalt capat inserandu-se pe piele. Cu doua capete(muschiul biceps) Cu trei capete(muschiul triceps) Cu patru capete(muschiul cvadriceps)
Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular STRUCTURA MUSCHIULUI Muschii scheletici prezinta o portiune centrala musculara, mai voluminoasa, numita corpul muschiului(pantecele) si doua extremitati de culoare alb-sidefie, numite tendoane, care au in structura lor tesut fibros. Tendonul care se insera pe osul fix se numeste origine, iar tendonul care se prinde de osul mobil se numeste insertie Corpul muschiului este format din fibre musculare striate, care la unii muschi pot atinge o lungime de 10-15 cm
Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Muschiul are o bogata vascularizatie, asigurata de ramurile musculare ale diferitelor artere care insotesc muschiul. Inervatia muschiului este dubla, somatica si vegetativa. Inervatia vegetativa simpatica determina, pe cai aferente, reactii vasomotorii. Inervatia somatica senzitiva este asigurata de dentritele neuronilor somatosenzitivi din ganglionii spinai, care ajung la portiunea ecuatoriala(centrala) a fibrelor musculare din structura fusului neuromuscular, la corpusculii Vater din muschi sau la corpusculii tendinosi Golgi
Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Inervatia somatica motorie este asigurata de axonii neuronilor somatomotori situati in cornul anterior al maduvei, care ajung la fibra musculara striata, formand placa motorie, si mai este inervat si de catre axonii neuronilor somatomotori , cu aceeasi localizare, care ajung la portiunea periferica a fibrelor musculare din structura fusului neuromuscular.
Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Componenta presinaptica este reprezentata de butonii terminali ai fibrei nervoase care patrund in niste adancituri ale sarcoplasmei fibrei musculare striate Butonii terminali contin vezicule cu acetilcolina Componenta postsinaptica este reprezentata de sarcoplasma, lipsita la acest nivel de miofibrile, dar care contine multi nuclei si numeroase mitocondrii. Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular PRINCIPALELE GRUPE DE MUSCHI SOMATICI Muschii somatici sunt grupati in: Muschii capului Muschii gatului Muschii trunchiului Muschii membrelor
Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular La cap se descriu doua tipuri de muschi: Muschi mimicii care prin contractia lor determina diferite expresii ale fetei Muschii masticatori care intervin in realizarea actului masticatiei Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Se mai numesc si muschi cutati, deoarece unul din capetele lor se prinde de piele Sunt inervati de nervul facial si sunt grupati in jurul orificiilor orbitale, nazale si bucal Muschii mimicii sunt urmatorii: Frontal la nivelul frunti, increteste pielea frunti Sprancenos determina cute intre sprancene Auriculari (anterior,superior, posterior)-in jurul pavilionului urechii, atrofiati la om Occipital regiunea occipitala
Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Zigomatic (mare si mic)-in regiunea occipital Patratul si triunghiularul buzelor la nivelul barbiei, coboara buza superioara Mental la nivelul barbiei, determina gropita din barbie Orbicularul ochiului-in jurul orbitei, inchide pleoapele Orbicularul buzelor-in jurul orificiului bucal, apropiind buzele intre ele Buccinator-la nivelul obrazului, intervine in fluierat si este dezvoltat la suflatorii la trompeta Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Muschii masticatori se insera cu un capat pe oasele bazei craniului si cu celalalt pe mandibula Sunt inervati de nervul trigemen Miscarea de coborare a mandibulei este efectuata de muschii suprahioidieni(digastric si milohioidian) Muschii masticatori sunt urmatorii: Maseter arcada zigomatica, ridica mandibula,intervine inmiscarile de lateralitate si anteropulsie
Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Temporal-scuama osului temporal, ridica mandibula si intervine in retropulsie Pterigoidian intern-procesul pterigoid al sfenoidului, ridica mandibula, intervine in anteropulsie si miscarile de lateralitate Pterigoidian extern- procesul pterigoid al sfenoidului, intervine I miscarile de lateralitate si determina antepulsia mandibulei,intervine si in coborarea mandibulei Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular In regiunea anterolaterala a gatului se afla o serie de muschi, pe mai multe planuri: Platisma situat imediat sub piele, pe pielea obrazului si pe comisura bucala -coboara buzele si ridica pielea gatului - inervat de nervul facial Sternocleidomastoidian situat pe stern si clavicula - cand se contracta unilateral inclina capul de aceeasi parte si il roteste spre partea opusa
Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Suprahioidieni -Digastric cu doua pantece unite printr-un tendon intermediar -Stiloidian -Milohioidian -Geniohiodian Infrahioidieni -Sternotiroidian -Tirohioidian -Sternohioidian -Omohioidian
Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Scaleni anterior, mijlociu si posterior Muschii prevertebrali lung al capului, lung al gatului si drept anterior al capului
Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Muschi trunchiului se grupeaza in: Muschii spatelui si ai cefei Muschii anterolaterali ai toracelui Muschii anterolaterali ai abdomenului
Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular muschii membrului superior muschii umarului muschii regiunii anterioare a bratului muschii regiunii posterioare a bratului muschii regiunii anterioare a antebratului muschii regiunii posterioare a antebratului muschii regiunii laterale a antebratului muschii membrului inferior muschii anteriori ai bazinului muschii posteriori ai bazinului muschii anteriori ai coapsei muschii posteriori ai coapsei muschii mediali ai coapsei muschii anteriori ai gambei muschii laterali ai gambei muschii posteriori ai gambei
Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular COMPONENTA MUSCULARA COMPONENTA NERVOASA TONUSUL MUSCULAR PRINCIPIILE ACTIVITATII MUSCULARE MECANISMUL CONTRACTIEI MUSCULARE Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular e data de muschii striatI ( scheletici). STRIATI caracteristici: - 40 45 % din masa muscular a corpului Se contracta asigurand tonusul muscular necesar mentinerii pozitiei corpului sisegmentelor Necesar producerii miscarii ca urmare a scurtarii muschilor. Sunt elemente active ale aparatului locomotor pt ca pun in miscare segmenteosoase Dezvolta forta si viteza. Obosesc repede Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular NETEZI se gasesc in peretii organelor interne ( stomac, intestine, vase sanguine),numai la organe cavitare. Se contracta involuntarI, lent si poate fi timp indelungat fara oboseala. Dezvolta o forta insemnata Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Sensibilitatea proprioceptiva, contractile muscular suntfenomene ce se realizeaza prin sistemul nervos Ea este de doua tipuri: Somatica-senzitiva si motorie Vegetativa Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Senzitiva: asigura culegerea excitatiilor tactil e, dureroase si termice de lanivelul muschilor si organelor antagoniste ( tendoane, fascii, aponevroze,ligamente). Aceste excitatii sunt conduse prin miscari senzitivi la maduva, apoi la etajele nervilor superiori care emit impulsuri degajeaza si coordoneaza activitatea motrica acorpului. O imoprtanta deosebita o au proprioceptorii ( organe speciale de receptive)localizate la nivelul muschilor, tendoanelor, ligamentelor
Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Motorie - reprezentata de axonii neuronilor motorii alfa, de coarneleanterioare ale maduvei spinarii si ajung la firele musculaturii striate formand placa motorie (sinapsa neuro- musculara) . Mai e data si de axonii neuro-motorii gama din coarnele anterioare ce ajung la contractile periferice ale fusului neuromuscular. Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Data de SN Vegetativ simpatic, parasimpatic ce ajunge la muschi pe calea plaxurilor si regleaza debitul circular vascular. In timpul incalzirii din antrenament sau competitie la nivel muscular se realizeaza vasodilatatie ce asigura oxigen si substantele nutritive necesare efortului fizic ELEMENTELE SNM: SISTEMUL SENZORIAL ( proprioceptorii) culeg informatii asupra desfasurarii si evolutiei miscarii
Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular SISTEMUL REGLATOR ( sistemul nervos) asigura organizarea si modificareaocturatiei. Celulele nervoase din diferite etaje ale axonului cerebro-spinal. Celule de conducere ce sunt de 2 feluri ascentente si descendente. SISTEMUL EFECTOR ( muschii striati) efectuarea actelor si activitatii motorii in repaus si effort fizic
Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Muschiul e un transformator de energie chimica in energie fie mecanica fie termica Contractia muschiului se declanseaza pe baza unui stimul fiziologic ( impuls nervos). Functia contractila e data de :- sursa energetic; aport digestive; aport sanguin. Muschiul este principalul producator de acid lactic (substanta energetic importata prin miocard) el produce CO2 si sursa de caldura pentru organism
Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Este dat de: Substratul structural :- e miofibrila cu sarcomerele ei; Substrat biochimic e dat de fie miozina (protein contractila) Mushiul se poate afla in 2 stari functionale: 1.De rapaus ( pasiva) 2.De contractie (activa) Trecerea de la repaus la contractie se face prin mecanismul de cuplaj si de la contractie la repaus prin relaxare.Mecanismul de contractie e explicat prin glisarea (alunecarea) filamentelor de actina printre cele de miozina producandu-se scurtarea sarcomerului si nu a filamentelor de actina si miozina Aparatul lococmotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Oasele sunt piese rigide, componenente ale scheletului. Ele indeplinesc mai multe roluri functionale: 1. Rol de parghii ale aparatului locomotor 2. Rol de protectie a unor organe vitale 3. Rol antitoxic 4. Rol de sediu principal al organelor hematopoietice 5. Rol in metabolisul calciului,fosforului si electrolitilor Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular asupra lor actioneaza muschii, asigurand sustinerea si locomotia corpului
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Cutia craniana pentru creier Canalul rahidian pentru maduva spinarii Cutia toracica pentru inima si plamani Bazinul osos pentru organele pelviene.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular oasele retin numeroase substante toxice(Hg, Pb, F ) patrunse accidental in organism si le elibereaza treptat,fiind eliminate renal Concentratia sangvina a toxicului nu creste prea mult si sunt prevenite efectele nocive asupra altor organe
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Oasele reprezinta principalul rezervor de substante minerale al oragnismului Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular la copii toate oasele, iar la adult oasele late contin maduva rosie,hematogena
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular COMPOZITIA CHIMICA A OASELOR Osul este alcatuit dintr-o matrice organica solida, care este foarte mult intarita de depozitele de saruri de calciu Osul compact obisnuit contine aproximativ 30% din greutatea matricei si 70% saruri Matricea organica a osului este alcatuita 90-95% din fibre de colagen, iar restul este un mediu omogen denumit substanta fundamentala (impreuna constituind oseina)
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Substanta fundamentala este alcatuita din lichid extracelular si proteoglicani, mai ales acid hialuronic si condroitin sulfat Sarurile minerale sunt reprezentate in special de calciu si fosfati, iar cea mai importanta substanta cristalina este hidroxiapatita Rezistenta la presiune si la compresiune a osului fiecare fibra de colagen a osului este alcatuita din segmente periodice, repetitive la fiecare 64 nm(nanometri) ai lungimii sale cristalele de hodroxiapatita se afla adiacent fiecarui segment de fibra si se leaga strans de acesta impiedicand alunecarea lor
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular
Fibrele de colagen ale osului, ca si cele din tendoane, au o mare rezistenta la tensiune, in timp ce sarurile de calciu au mare rezistenta la compresiune Aceste propietati combinate, la care se adauga gradul de legare intre fibrele de colagen si cristale, creeaza o structura osoasa care are o mare rezistenta atat la intindere cat si la compresiune.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular METABOLISMUL OSULUI
Mecanismul calcificarii osoase Rolul vitaminei D Calciul de schimb Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular La nivelul oaselor au loc procese metabolice similare celorlalte organe O particularitate metabolica o constituie marea afinitate a substantei fundamentale fata de sarurile minerale Primul stadiu al formarii osului este secretia de colagen si substanta fundamentala de catre osteoblaste Ritmul sintezei substantelor organice este influentata de glandele endocrine Hipofiza , prin STH, gonadele si tiroida, prin hormonii lor, mareste ritmul sintezelor proteice din os Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Glucocorticoizii stimuleaza activitatea osteoclastelor care distrug structura proteica a osului Ritmul sintezei substantelor organice din os scade cu varsta Procesul de mineralizare este guvernat de legi fizico-chimice Procesul de mineralizare se afla in echilibru permanent cu un proces de sens contrar, numit demineralizare. Prevalenta unuia sau altuia depinde de echilibrul fosfo-calcic din sange Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Valoarea calcemiei este de 10 mg/100 ml sange, iar a fosfatemiei de 3,5 mg/100 ml sange Concentratiile acestor doua minerale la nivelul sangelui sunt mentinute in limite stranse de variatie datorita interventiei unui mecanism neuroendocrin de reglare a metabolismului fosfo-calcic Acest mecanism asigura valoarea constanta a concentratiei calciului si fosforului in mediul intern, influentand absorbtia intestinala, eliminarea renala, depunerea si mobilizarea lor din oase. Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Rolul cel mai important il au parathormonul, calcitonina si vitamina D Exista si alti hormoni ce influenteaza intr-un sens sau altul mineralizarea osului Actiune mineralizanta au hormoni sexuali, somatotropul, hormonii timici si epifizari, iar actiune demineralizanta ACTH-ul si glucocorticoizii. Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Actiunile ei determina cresterea concentratiei plasmatice a calciului Actioneaza direct pe os, intestinul subtire si rinichi La nivelul osului creste mobilitatea calciului si fosfatului din os; activeaza proteina de legare a calcilui din os;efect antirahitic La nivelul intestinului subtire creste absorbtia intestinala a calciului,determina marirea absorbtiei intestinale a fosfatului, dar intr-o masura mai mica.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular La nivel renal stimuleaza reabsorbtia calciului in tubii distali ai nefronului,stimuleaza reabsorbtia fosfatului in tubii proximali Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Osul ca si alte tesuturi ale organismului, contine un tip de calciu de schimb care este intotdeuna in echilibru cu ioni de calciu din lichidul extracelular Calciul de schimb de la nivelul osului reprezinta pana la 1% din calciul osos total, fiind reprezentat de saruri usor mobilizabile Acest tip de calciu realizeaza un mecanism rapid de tampon, care impiedica concentratia calciului din lichidul extracelular sa varieze foarte mult. Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular OSTEOGENEZA SI OSTEOLIZA (REMODELAREA OSULUI) Osul este in permanenta format de catre osteoblaste si este continuu lizat acolo unde sunt active osteoclastele Osteoblastele se gasesc pe suprafetele exterioare ale oaselor si in cavitatile osoase In toate oasele vii se desfasoara o oarecare activitate osteoblastica
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular OSTEOLIZA Are loc in imediata vecinatate a osteoclastelor Acestea emit catre os prelungiri similare vilozitatilor si secreta din aceste vilozitati doua tipuri de substante: enzime proteolitice si cativa acizi, incluzand acidul citric si acidul lactic Enzimele digera sau dezorganizeaza matricea organica a osului, iar acizii solubilizeaza sarurile minerale
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular OSTEOGENEZA Fractura unui os activeaza intr-un anume mod,maximal, toate osteoblastele periostale si intraosoase implicate in ruptura. Aproape imediat sunt formate extrem de multe osteoblaste noi din celule osteoprogenitoare(celule stem ale osului). In scurt timp se dezvolta intre cele doua capete rupte ale osului o mare aglomerare de tesut osteoblastic si o matrice organica noua, urmata de depunerea sarurilor de calciu Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Cuprinde oase, organe dure si rezistente datorita compozitiei chimice, cat si arhitecturi sistemului osos. Clasificare: oase lungi oase late oase scurte oase neregulate oase pneumatice
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Oase lungi (predomina lungimea ) Exemple: femur tibie fibula humerus radius ulna
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Oase late (predomina latimea si inaltimea). Exemple: Coxal omoplat parietal frontal occipital stern
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Oase scurte: carpiene tarsiene Cele trei dimensiuni sunt aproximativ egale.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Oase neregulate: vertebre sfenoid etmoid mandibula
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Oase pneumatice: frontal maxilar etmoid sfenoid
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Oase alungite cum sunt coastele si clavicula, la care predomina lungimea, dar care nu prezinta diafiza si epifize, asa cum au oasele lungi. Oasele prezinta suprafete articulare cu cele vecine,acoperite de un cartilaj articular hialin De asemenea, prezinta apofize si tuberozitati pe care se prind muschii, cauzate de tractiunea acestora asupra oaselor, santuri si fosete determinate de presiuni exercitate aupra osului.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular
Prin arhitectura sa, osul este adaptat functiei de a rezista la presiune si tractiune, supunandu- se principiului "cu material putin, maximum de rezistenta.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular La nivelul corpului oaselor lungi(diafiza) se remarca in centru canalul central, care adaposteste maduva osoasa: la fat rosie- (formeaza hematii) galbena la adult (depozit de grasimi) cenusie la batrani (fara functie) In jurul canalului central se afla o zona de tesut osos compact care are in structura sa sisteme hawersiene (osteoane) =unitati morfofunctionale ale tesutului osos.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular in centrul osteonului se afla canalul Hawers (vizibil la microscop)-contine tesut conjuctiv si vase de sange in jurul canalului Hawers sunt dispuse 5-30 lamele osoase concentrice, intre care se afla cavitati numite osteoplaste- in interiorul carora sunt adapostite osteocitele in afara tesutului osos compact se dispune periostul = membrana conjuctivo-vasculara, cu rol in cresterea osului in grosime si in refacerea tesutului oso la nivelul fracturilor.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular periostul este alcatuit din fibre conjuctive si este bogat vascularizat si inervat periostul la exterior prezinta o patura fibroasa, iar la interior o patura osteogenica, cu rol in formarea tesutului osos la locul de unire a diafizei cu epifiza , oasele tinere prezinta cartilaj de crestere, responsabil de cresterea in lungime a oaselor, care inceteaza in jurul varstei de 20 de ani. epifizele au in structura lor tesut spongios in interior si tesut compact la periferie tesutul spongios este format din lamele osoase care se intretaie si delimiteaza spatii numite areole- pline cu maduva rosie.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular periostul este alcatuit din fibre conjuctive si este bogat vascularizat si inervat periostul la exterior prezinta o patura fibroasa, iar la interior o patura osteogenica, cu rol in formarea tesutului osos la locul de unire a diafizei cu epifiza , oasele tinere prezinta cartilaj de crestere, responsabil de cresterea in lungime a oaselor, care inceteaza in jurul varstei de 20 de ani. epifizele au in structura lor tesut spongios in interior si tesut compact la periferie tesutul spongios este format din lamele osoase care se intretaie si delimiteaza spatii numite areole- pline cu maduva rosie
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular areolele sunt echivalentul canalului central din diafiza oaselor lungi oasele scurte au la interior tesut spongios, cu areole , iar la exterior tesut compact oasele late au in interior tesut spongiosdiploe , iar la exterior o patura de tesut compact maduva osoasa prezinta trei varietati : rosie galbena cenusie
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Maduva osoasa are rol hematopoietic. Maduva rosie la adult se afla in tesutul spongios din interiorul oaselor scurte si late, cat si in interiorul epifizelor oaselor lungi Maduva galbena se gaseste in canalul central din diafizele oaselor lungi ale adultului si este bogat in tesut adipos(rol de rezerva) In oasele persoanelor in varsta exista maduva cenusie, fara rol functional.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Dezvoltarea oaselor are loc prin procesul de osteogeneza =care consta in transformarea tesutului cartilaginos sau conjuctivo-fibros al embrionului si apoi al fatului in scheletul osos al adultului. Procesul are loc in doua faze: Faza de osificare primara-in care predomina procesele constructive in urma carora se realizeaza osul brut, nefunctional Faza de osificare secundara(de remaniere)-in care procesele constructive se realizeaza concomitent cu cele de ditrugere si care duce la formarea osului functional, cu lamelele osoase dispuse pe directiile liniilor de forta
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Dupa originea lor (tesutul conjuctiv sau cartilaginos) oasele se pot imparti : oase de membrana dezvoltate prin osificare desmala oase de cartilagiu dezvoltate prin osificare encondrala Osificarea desmala da nastere oaselor boltii cutiei craniene, partial claviculelor(corpul) si mandibulei realizeaza cresterea in grosime a oaselor lungi pe seama paturii interne(osteogene) a periostului in membrana conjuctiva, in niste zone numite centre de osificare, fibrele colagene se inmultesc si se aduna in fascicule
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular oseina (substanta preosoasa) secretata de osteoblaste inglobeaza fibre colagene prin mineralizarea oseinei(impregnarea ei cu saruri fosfo- calcice) sub actiunea unor enzime , se formeaza lamelele osoase osificarea iradiaza de la centru la periferie, repetadu-se si in alte centre de osificare prin fuzionarea tuturor centrelor de osificare se formeaza osul definitiv
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Osificarea encondrala da nastere oaselor membrelor, oaselor scurte si oaselor bazei craniului prin acest tip de osificare se realizeaza cresterea in lungime a osului la nivelul cartilajului de crestere(cartilajul diafizo- epifizar) in modelul cartilaginos al unui os lung apar puncte de osificare, mai intai in diafiza, ulterior si in epifize; aceste puncte se numesc puncte de osificare primitiva intr-o prima etapa , celulele cartilaginoase se multiplica, se hipertrofiaza, dupa care incep sa degenereze, lasand in locul lor niste cavitati
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular in jurul acestora, in substanta fundamentala a cartiljului se depun saruri de calciu care formeaza o serie de linii(travee) directoare in etapa urmatoare, din pericondru, membrana care acopera modelul cartilaginos, pleaca muguri conjuctivo- vascular, care inainteaza progresiv in piesa cartilaginoasa in tesutul conjuctiv din canale incepe procesul de osteogeneza celulele mezenchimale se asaza pe peretii traveelor, devenind osteoblasti, care incep sa secrete oseina
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular aceasta se impregneaza ulterior cu saruri fosfo-calcice, formandu-se astfel tesutul osos primar la oasele lungi, osteoclastele aduse de mugurii conjuctivo-vasculari distrug osul primar si formeaza in partea centrala a diafizei canalul medular maduva din interirul canalului medular se formeaza tot pe seama acestor muguri conjuctivo-vasculari in urma remanierii osoase se vor forma sistemele Hawers in diafiza si tesutul spongios, in epifize si in oasele scurte
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular osificarea epifizelor incepe mai tarziu, dupa ce ele au aluns aproape de dimensiunile definitive raman cartilaginoase, pana in jurul varstei de 20 de ani, doar cartilajele de cnjugare(diafizoepifizare sau de crestere) celulele acestor cartilaje prolifereaza numai spre diafiza, realizand astfel procesul de crestere a osului(cresterea in grosime este realizata de zona interna osteogena , a periostului) dupa ce procesul de crestere a incetat, epifizele raman acoperite cu un strat subtire de cartilaj hialin, numit cartilaj articular
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular in jurul varstei de 20-25 de ani, cand cresterea in lungimea a incetat, cartilajele de crestere sunt inlocuite de tesut osos, iar epifizele se sudeaza la diafize punctele de osificare secundara apr mai tarziu in diferite regiuni ale osului, determinand formarea de apofize, tuberozitati, fete articulare, creste osoase osteogeneza este un proces genera al organismului,ea se face sub influenta unor enzime cu rol in calcificare(fosfataze), a unor vitamine(D, C, A), a unor hormoni (hipofizari, tiroidieni, paratiroidieni, sexuali) si a altor factori metabolici
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Scheletul capului este alcatuit din neurocraniu, care adaposteste encefalul, si din viscerocraniu, unde se afla segmentele periferice ale oraganelor de simt, cat si primele segmente ale aparatului respirator si digestiv.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular NEUROCRANIUL are forma unui ovoid, cu partea mai voluminoasa situata posterior, prezentand o baza si o bolta oasele boltii sunt legate intre ele prin suturi sutura sagitala uneste cele doua oase parietale sutura coronara uneste scuama frontalului de oasele parietale sutura lambdoida uneste parietalele de scuama occipitalului toate aceste suturi sunt dintate(prezinta dinti care se intrepatrund) Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular NEUROCRANIUL parietalele sunt unite la scuama temporaului printr-o sutura solzoasa(marginile oaselor care se articuleaza se subtiaza si se aplica una peste alta ca solzii de peste) baza neurocraniului este formata din portiunea orbitara a osului frontal, de osul etmoid, de sfenoid, de stanca oaselor temporale si de osul occipital.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular NEUROCRANIUL baza craniului este prevazuta cu orificii prin care ies nervii cranieni, precum si vena jugulara interna si intra o serie de artere(carotida interna, vertebrala arterele meningee) unul dintre orificii este mai mare si se numeste gaura accipitala la nivelul acesteia, maduva se continua cu bulbul, iar meningenele spinale cu meningenelel cerebrale, tot pe aici intra si artera vertebrala
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular NEUROCRANIUL mentionam si alte orificii mari, cum ar fi gaura jugulara prin care iese din craniu nervii glosofaringian, vag si accesor, cat si vena jugulara interna, gaura rotunda, prina care iesenervul maxilar, gaura ovala prin care iese nervul mandibular (nervul maxilar si nervul mandibular sunt ramuri din nervul trigemen), fisura orbitala superioara, prin care intra in orbita nervii oculomotor, trohlear abducens si ramura oftalmica a nervului trigemen, precum si gaura optica, prin care iese din orbita nervul optic si intra artera oftalmica
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular NEUROCRANIUL este alcatuit din patru perechi de oase neperechi: frontal etmoid sfenoid occipital doua oase perechi - temporale - parietale.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular 1.Osul frontal localizat in partea anterioara a neurocraniului, participand la formarea boltii si bazei craniului Elementele anatomice: portiunea verticala (scuama frontalului) formeaza fruntea prezinta o fata exocraniala si o fata endocraniala portiunea orizontala formeaza peretele superior al orbitei pe fata exocraniala, in partea inferioara se afla glabela
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular 1.Osul frontal lateral se afla arcurile sprancenoase, sub care se afla marginea supraorbitara a frontalului prevazuta cu gaura supraorbitara, prin care ies artera si nervul omonim. Arcurile sprancenoase se termina prin procesul zigomatic al frontalului Pe fata endocraniala, medial, se observa creasta frontala interna, care se continua in sus cu santul sinusului sagital La intalnirea portiunii verticale a frontalului cu portiunea orizontala se afla sinusul frontal.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular 2.Osul etmoid Situat- inapoia osului frontal, apartine bazei craniului si participa la formarea orbitelor si a foselor nazale Elemetele anatomice -partea orizontala(lama ciuruita) prezinta serie de orificii prin care trec nervii olfactivi -portiunea verticala, cu doua segmente:superior si inferior -segmentul superior este numit crista galli si ofera insertia coasei creierului -segmentul inferior este reprezentat de lama perpendiculara a etmoidului, care se articuleaza inferior cu vomerul, formand portiunea osoasa a septului nazal.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular 2.Osul etmoid -masele laterale ale etmoidului contin celule etmoidale si participa la formarea peretilor laterali ai foselor nazale si a peretilor mediali ai orbitelor -pe fata interna se afla cornetul nazal superior si mijlociu, care delimiteaza meatul superior si, respectiv, mijlociu.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular 3.Osul sfenoid Situat: inapoia etmoidului si anterior de portiunea bazilara a occipitalului are forma de fluture, cu aripile intinse Elemente anatomice: -corpul situat central, are forma cubicape fata superioara a corpului se afla saua turceasca, iar pe partile laterale santul arterei carotide interne; in corpul sfenoid se afla sinusurile sfenoidale - aripile mici sunt situate lateral de corp si anterior.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular 3.Osul sfenoid -aripile marisunt situate inapoia aripilor mici si prezinta, in partea mediala , gaura rotunda si ovala; ontre aripile mari si mici se afla fisura orbitara superioara, iar medial, gaura optica; intre cele doua gauri optice se afla santul optic, care adaposteste chiasma optic -procesul pterigoid se detaseaza de pe fata inferioara a corpului sfenoidului; ofera insertie muschilor pterigoidieni(mediali si laterali).
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular 4.Osul occipital situatie -participa la formarea bazei craniului si a bolti craniene elemete anatomice -apofiza bazilara situata in partea anterioarape fata endocraniala prezinta o adancitura, numita clivus, in care se afla puntea si artera bazilara ; pe fata exocraniala prezinta tuberculul faringian -scuama occipitaluluipe fata exocraniala prezinta creasta occipitala externa, care se termina la protuberanta occipitala externa.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular 4.Osul occipital -lateral de protuberanta occipitala externa se afla linia nucala superioara si inferioara si paralel cu ea, linia nucala inferioara; pe fata endocraniala se observa un sant longitudinal si unul transvers -masele lateralepe fata exocraniala se observa condilii occipitali; inaintea lor se afla canalul nervului hipoglos, prin care paraseste craniul nervul hipoglos, prin care paraseste craniul nervul hipoglos, iar inapoi canalul condilian, prin care intra o vena mica ce uneste sistemul venos exocranial cu cel endocranial.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular 5.Oasele temporale Elemente anatomice: -scuama temporaluluipe fata exocraniana se prinde muschiul temporal; de pe fata exocraniala pleaca procesul zigomatic, care formeaza arcada zigomatica cu procesul temporal al osului zigomatic; sub procesul zigomatic se afla fosa madibulara, care se articuleaza cu condilul mandibulei, formand articulatia temporo-mandibulara; fata endocraniala a scuamei vine in raport cu lobul temporal -stanca temporaluluicontine urechea medie si interna, canalul carotic si canalul nervului facial.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular 5.Oasele temporale - apofiza mastoidaeste o proeminenta pe care se insera muschiul sternocleidomastoidian; in interiorul sau se afla celule pneumatice, dintre care una este mai mare(antrum) si comunica cu casa timpanului printr-un canal osos, numit aditus ad antrum - procesul stiloidse detaseaza de pe fata inferioara a stancii; pe el se prind o serie de muschi(muschii stilieni) - osul timpanalse dispune in jurul conductului auditiv extern, avand forma de "U"majuscul.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular 6.Oasele parietale in sus se articuleaza intre ele (sutura sagitala), in jos se articuleaza cu scuama temporalelor(sutura scuamoasa), anterior cu scuama frontalului(sutura coronara), iar posterior cu scuama occipitalului(sutura lambdoida); sunt situate pe parti laterale ale boltii craniene si au o forma patrulatera.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular VISCEROCRANIUL Viscerocraniul este format 6 oase perechi-maxilare -palatine -nazale -lacrimale -zigomatice -cornetele nazale inferioare 2 oase neperechi - vomerul - mandibula Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Este format din coloana vertebrala, stern, coaste si bazin. Coloana vertebrala reprezinta scheletul axial, fiind situata in partea mediana si posterioara a corpului. Indeplineste un triplu rol, fiind axul de sustinere a corpului, protejand maduva spinarii si partipand la executarea diferitelor miscari ale trunchiului si capului. Vertebra tip(vertebra toracala) prezinta in partea sa anterioara corpul vertebral, iar posterior arcul vertebral,care este legat de corpul vertebral din 2 pendiculi vertebrali. Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Caracterele regionale ale vertebrelor: regiunea cervicala (7 vertebre) regiunea toracala (12 vertebre) regiunea lombara ( 5 vertebre). Osul sacral provine din sudarea celor 5 vertebre sacrale. Este un os median, nepereche, de forma triunghiulara cu baza in sus. Fata sa anterioara este usor concava si prezinta 4 linii transverse, care corespund locului de unire a celor 5 vertebre sacrale. Coccigele rezulta din fuzionarea celor 4-5 vertebre coccigene si reprezinta un vestigiu al cozii de la mamifere. Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Are forma triunghiulara, cu baza indreptata in sus spre varful sacrului, cu care de altfel se si articuleaza. Coloana vertebrala nu este rectilinie, ci prezinta curburi atat in plan sagital, cat si in plan frontal. In interiorul conoanei vertebrale se afla canalul vertbral, format prin suprapunerea gaurilor vertbrale. Scheletul toracelui Toracele osos este format anterior de catre stern, posterior de catre colona vertebrala, iar lateral de coaste. Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Sternul este os lat, situat anterior pe linia mediana a toracelui. Este format din manubriu, corp si apendicele xifoid, care ramane cartilaginos pana in jurul varstei 40 de ani. La locul de unire a manubriului cu corpul sternului se afla unghiul sternal, in dreptul careia se afla cartilajul coastei II. Coastele sunt arcuri osteocartilaginoase situate in partea laterala a toracelui, intinse de la coloana vertebrala toracala pana la stern. Sunt in numar de 12 perechi, fiind formate posterior dintr-un arc osos, iar anterior din cartilajul costal. Cartilajul costal lipseste la coastele XI si XII. Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Primele 7 perechi de coaste sunt coaste adevarate, cartilajul lor articulandu-se cu sternul. Coastele VIII, IX si X sunt coaste false, deoarece se articuleaza cu sternul prin intermediul cartilajului coastei VII. Ultimele 2 coaste nu au carilaj si nu ajung la stern. Se numesc coaste flotante (libere). Posterior, scheletul toracelui este format din 12 vertebre toracale. Toracele osos are forma unui trunchi de con, cu baza in jos, la acest nivel aflandu-se diafragma. Dimensiunile si forma variaza in functie de varsta, sex, constitutia individuala si de anumite stari patologice. La femei este mai scurt si are diametrul tranvers este mai mic. Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Scheletul membrelor superioare este format din scheletul centurii scapulare si scheletul membrului superior liber (scheletu bratului, antebratului si mainii). Centura scapulara leaga membrul superior de torace si este formata din clavicula si scapula (omoplatul). Scheletul centurii scapulare: Clavicula este un os lung, pereche, de forma literei "S, in partea antero- superiora a toracelui. Scapula este un os lat de forma triunghiulara, cu baza in sus, situat in partea posterioara a toracelui.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Scheletul membrului superior liber: 1. Humerusul os lung, formeaza osul bratului. 2. Ulna este osul fix si intern al scheletului bratului. 3. Radiusul- este un os mobil si lateral al antebratului. 4. Oasele carpiene sunt formate din 8 oase scurte, pe doua randuri: proximal, dinafara spre inauntru se afla oasele (scafoid, semilunar, piramidal si pisiform). distal, dinafara spre inauntru, sunt Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Scheletl membrului superior liber: distal, dinafara spre inauntru, sunt oasele (trapez, trapezoid,, osul mare si osul cu carlig). 5. Oasele metacarpiene sunt in numar de 5,numerotate de la I la V, dinspre lateral spre medial. 6. Oasele degetelor (falangele)
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Scheletul membrelor inferioare cuprinde centura pelviana si scheletul membrului inferior liber. Scheletul centurii pelviene: Osul coxal seste format din trei oase: ileonul (in partea superioara) pubele (anterior) ischionul (posterior) Scheletul membrului inferior: 1. Femurul este un os lung, care formeaza scheletul coapsei. 2. Patela (rotula) este un os scurt, turtit, aflat in tendonul muschiului cvadriceps.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular 3. Tibia participa la formarea scheletului gambei , fiind plasata medial. 4. Fibula participa la formarea scheletului gambei, fiind situata lateral. 5. Oasele tarsiene sunt 7 oase dispuse in doua randuri. Randul posterior, fomat din doua oase( talusul in sus si calcaneul in jos). Randul anterior, 5 oase (cuboidul,navicularul si 3 cuneiforme). 6. Oasele metatarsiene sunt numerotate de la I la V,dinspre partea partea medial spre lateral. Fiecare metatarsian prezinta o baza, un corp si un cap.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular 7. Oasele degetelor sunt numerotate de la I la V, dinspre partea mediala spre partea laterala : primul deget, deget; degetela II-V au cate trei falange, iar halucelele numai doua. Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Sunt organe de legatura intre oase, fiind sediul miscarilor. Dupa gradul de mobilitate, articulatiile se impart in sinatroze. SINARTROZELE sunt articulatii fixe, imobile si nu poseda cavitate articulara. Ele se impart in sindesmoze, sincondroze si sinostoze. Sindesmozele sunt articulatii in care intre cele doua oase se interpune tesutul fibros. Articulatia dintre oasele coxale si sacru sunt unite prin ligamente interosoase puternice.
Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Sincondrozele sunt articulatii in care, intre cele doua oase care se articuleaza se interpune o lama de tesut cartilaginos. In categoria sincondrozelor mentionam si simfizele, unde intre cele doua oase se interpune tesut fibrocartilaginos (simfiza pubiana dintre oasele pubiene). Sinostozele rezulta din osificarea sincondrozelor si a sindesmozelor la oamenii in varsta. Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular DIARTROZELE sunt articulatii care poseda un grad de variabil de mobilitate si se impart in amfiartroze (articulatii semimobile) si artrodii (articulatii mobile). Amfiartrozele sunt articulatii cu suprafete articulare plane sau usor concave. Aceste artciculatii sunt semimobile. Artrodiile sunt articulatii sinoviale, cu o mare mobilitate. Miscarile depind de forma suprafetelor articulare. Ele se pot realiza in jurul unui ax, a doua axe sau a trei axe. Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular Elmentele unei artrodii: Suprafete articulare Capsula articulara Membrana sinoviala Cavitatea articulara Ligamente articulare Tipurile de miscari in articulatii sunt: Flexie-extensie Abductie-adductie Rotatie-circumductie Pronatie-supinatie Aparatul locomotor Fiziologia sistemului osos Anatomia sistemului muscular Fiziologia sistemului muscular