MISCAREA

SISTEMUL OSOS
• Miscarea se realizeaza prin intermediul sistemului osos -
partea pasiva si sistemului muscular - partea activa a
aparatului locomotor.
• Totalitatea oaselor legate intre ele prin articulatii formeaza
scheletul corpului, care cuprinde 206 oase.

SCHELETUL - dupa regiunile corpului se disting:

• scheletul capului
• scheletul trunchiului
• scheletul membrelor superioare si inferioare
 1. SCHELETUL CAPULUI
este format din 22 de oase si cuprinde:
a) neurocraniul - cutia craniana, formata din 8 oase late care
adapostesc encefalul, din care:
• 4 oase nepereche:
1. osul frontal (osul fruntii)
2. osul etmoid } asezate la baza cutiei craniene
3. osul sfenoid
4. osul occipital (osul cefei)
• 2 oase pereche:
1. oasele temporale (oasele tamplelor)
2. oasele parietale (oasele boltii craniene)
b) Viscerocraniul - este format din 14 oase, dintre care:
• 2 oase nepereche:
1. osul vomer
2. osul maxilarului inferior - mandibula
• 6 oase pereche:
1. oasele maxilare
2. oasele palatine
3. oasele nazale
4. oasele lacrimale
5. oasele zigomatice
6. oasele coretele nazale inferioare
 2. SCHELETUL TRUNCHIULUI
cuprinde:
• coloana vertebrala
• coastele
• sternul
a) Coloana vertebrala
• este formata din 33 - 34 vertebre articulate prin
discurile;
• cuprinde 5 regiuni:
• cervicala, formata din 7 vertebre
• toracala, formata din 12 vertebre
• lombara, formata din 5 vertebre
• sacrala, formata din 5 vertebre;
• coccigiana, format din 4 - 5 vertebre reduse
 a) Coloana vertebrala
Prezinta 4 curburi fiziologice:
• lordoza cervicala
} cu convexitatea dispusa posterior
• lordoza lombara

• cifoza toracala
} cu concavitatea dispusa posterior
• cifoza sacrala
b) Coastele
• in numar de 12 perechi
• sunt oase late
• se impart in:
1. coaste adevarate - primele 7 perechi de la 1 – 7 -se
articuleaza direct cu sternul prin cartilajele costale proprii;
2. coaste false - urmatoarele 3 perechi (8-9-10) - se articuleaza
indirect cu sternul prin cartiiajul celei de a 7 coasta
3. coaste flotante - ultimele 2 percchi (11-12) - nu se
articuleaza cu sternul
c) Sternul:
• osul pieptului
• este os lat
• format din corp, manubriu si apendice xifoid
• se articuleaza cu claviculele si primele 7
perechi de coaste
stern+coaste +regiune toracala a coloanei vert. => cutia toracica
 3. SCHELETUL MEMBRELOR
este format din:
• scheletul centurilor
• scheletul membrelor propriu – zise
a) Scheletul membrelor superioare
cuprinde:
• centura scapulara care leaga oasele membrelor
superioare de scheletul trunchiului si este formata din:
1. omoplat - scapula
2. clavicula
• scheletul membrului liber propriu - zis - format din:
• scheletul bratului - humerus
• scheletul antebratului - radius si cubitus = ulna
• scheletul mainii - 8 carpiene, 5 metacarpiene si 14 falange
 b) scheletul membrelor inferioare
cuprinde:
• centura pelviana care leaga scheletul membrului inferior de cel al
trunchiului si este formata din:
1. 2 oase coxale, care impreuna cu
2. osul sacrum si
3. coccisul formeaza bazinul
• scheletul membrului liber propriu - zis format din:
1. scheletul coapsei – femur
2. scheletul gambei - tibie si fibula (peroneul);
3. scheletul piciorului - 7 tarsiene, 5 metatarsiene si 14 falange;
4. rotula (patela) = osul genunchiului
 ROLUL SISTEMULUI OSOS
Sistemul osos indeplineste functii importante pentru viata organismului:
• asigura statiunea bipeda a omului
• dau forma caracteristica corpului
• reprezinta locuri de insertie pentru muschi
• formeaza cavitati de protectie:
1. cutia craniana, adaposteste encefalul;
2. canalul vertebral, adaposteste maduva spinarii;
3. cutia toracica, adaposteste inima, plamanii, vasele mari;
4. bazinul, adaposteste organe ale sistemului digestiv, excretor si reproducator
• constituie depozit de saruri minerale;
• prin maduva rosie contribuie la formarea elementelor figurate ale sângelui;
• oasele reprezinta parghiile cu rol in miscare
 CRESTEREA IN LUNGIME SI GROSIME A OASELOR

1. Cresterea in lungime:
• caracterizeaza oasele lungi (exemplu: femur, tibie, radius, ulna);
• se realizeaza cu ajutorul cartilajelor de crestere, situate la limita dintre
diafiza si epifize;
• asigura formarea de tesut osos nou spre diafiza prin osificarea de cartilaj
2) Cresterea in grosime:
• caracterizeaza toate formele de oase: lungi, late, scurte;
• se realizeaza prin activitatea periostului - membrana conjunctiva situata la
exteriorul osului care asigura formarea de test osos nou prin osificare de
membrana

Cresterea oaselor depinde de factori endocrini, de prezenta vitaminelor (A,

C,D), de o alimentatie bogata in calciu si fosfor.
 SISTEMUL MUSCULAR
Principalele grupe de muschi scheletici
• Muschii scheletici sunt grupati în muschii
capului, gâtului, trunchiului si membrelor
• Muschii capului
• La cap se descriu doua categorii de muschi:
muschii mimicii, care, prin contractia lor,
determina diferite expresii ale fetei, si muschii
maseteri, care intervin în realizarea actului
masticatiei.
• Muschii gâtului
• În regiunea anterolaterala a
gâtului se afla o serie de
muschi, asezati pe mai multe
planuri, care, dinspre
suprafata spre profunzime,
sunt: muschiul pielos al
gâtului, care încreteste
pielea gâtului, apoi muschiul
sternocleidomastoidian.
 Muschii trunchiului
• Muschii trunchiului se grupeaza în:
1. muschii spatelui si ai cefei
2. muschii anterolaterali ai toracelui
3. muschii anterolaterali ai abdomenului
 1. Muschii spatelui si ai cefei
• În plan superficial, superior se afla muschii
trapezi
• Inferior de muschii trapezi se afla marii dorsali
 Muschii anterolaterali ai toracelui
• În partea anterioara a toracelui se gasesc cei doi
muschi pectorali — marele si micul pectoral
• Mai profund se afla muschiul subclavicular si dintatul
mare — situat lateral
• În spatiile intercostale se gasesc muschii intercostali
externi si interni
• La baza cutiei toracice se afla diafragma, un muschi
lat, care separa cutia toracica de cavitatea
abdominala, având o fata boltita spre torace si o fata
concava spre abdomen
 Muschii anterolaterali ai abdomenului

• Sunt muschi lati

• De o parte si de alta a liniei mediane se afla
muschii drepti abdominali
• Anterior fata de fiecare muschi drept
abdominal, se afla muschiul piramidal
• Lateral de muschii drepti abdominali, se afla
muschii oblic extern, oblic intern si transvers al
abdomenului.
 Muschii membrelor
• Muschii membrului superior
• Sunt grupati în muschi ai: umarului, bratului,
antebratului si mâinii
• Principalul muschi al umarului, deltoidul, este situat
imediat sub piele si ridica membrul superior pâna la
orizontala, realizând abductia bratului
• La nivelul bratului distingem anterior muschiul biceps
brahial, muschiul brahial si muschiul coracobrahial
• Posterior, la brat gasim muschiul triceps
 Muschii membrului superior
• Muschii anteriori ai antebratului sunt flexori ai
antebratului si ai mâinii si pronatori ai mâinii. Unii
sunt flexori ai degetelor
• Muschii posteriori si laterali ai antebratului sunt
extensori ai antebratului, mâinii si degetelor

• Mâna poseda un aparat muscular complex si are

muschi numai pe fata sa palmara si în spatiile
interosoase.
 Muschii membrului inferior
• La membrul inferior se descriu:
• muschii bazinului
• muschii coapsei
• muschii gambei
• muschii piciorului
 Muschii membrului inferior
• În jurul articulatiei soldului se gasesc muschii
fesieri
• La coapsa, muschii sunt grupati în loja antero-
mediala, loja posterioara si loja laterala
• În loja anterioara se afla muschiul croitor, care
este cel mai lung muschi al corpului
• Sub muschiul croitor se gaseste cvadricepsul
 Muschii membrului inferior
• În partea mediala a coapsei gasim cei trei
muschi adductori — mare, scurt si lung, si
muschiul drept medial
• acesti patru muschi, prin contractie, apropie
coapsele între ele — adductie.
• In loja posterioara se afla muschii biceps
femural, semitendinos si semimembranos
 Muschii membrului inferior
• Muschii gambei sunt grupati într-o loja anterolaterala si o loja
posterioara
• in loja anterioara se afla muschii tibial anterior si extensori ai
degetelor
• În loja laterala se afla muschii peronieri scurt si lung
• Loja posterioara prezinta, în plan superficial, muschiul
gastrocnemian care, împreuna cu solearul, formeaza tricepsul
sural
• În planul profund se afla muschii tibial posterior si flexori ai
degetelor
• Ei fac extensia labei piciorului si flexia degetelor
 Muschii membrului inferior
• Muschii piciorului sunt asezati atât pe fata
dorsala, cât si pe fata plantara
 Contractii ale fibrei musculare striate:

• izometrice — lungimea muschiului ramâne

neschimbata, dar tensiunea creste foarte mult
• În timpul acestui tip de contractie, muschiul
nu presteaza lucru mecanic extern; toata
energia chimica se pierde sub forma de
cãldurã plus lucru mecanic intern
• Exemplu de contractie izometrica este
sustinerea posturii corpului;
 Contractii ale fibrei musculare striate:

• izotonice — lungimea muschiului variaza, iar

tensiunea ramâne constanta
• Muschii realizeaza lucru mecanic
• Aceste contractii sunt caracteristice
majoritatii muschilor sheletici;
 Contractii ale fibrei musculare striate:

• auxotonica — variaza si lungimea si tensiunea

muschiului
• În timpul unei activitati obisnuite, fiecare
muschi trece prin faze izometrice, izotonice si
auxotonice