Sistemul Muscular

Scurta descriere a SM
• Sistemul muscular al unui animal reprezintă
totalitatea muschilor acestuia, cu ajutorul cărora se realizează
locomoția și alte funcții vitale (de exemplu mușchiul cardiac), formând
împreună cu  oasele de care sunt atașate, aparatul locomotor
• Sistemul muscular al omului reprezintă 40% din masa corpului;este
format din aproximativ 600 de mușchi scheletici,cu rol de mișcare. In
structura unui mușchi scheletic se afla:țesut muscular striat,țesut
conjunctiv și fibre nervoase senzitive. Principalele grupe de mușchi
sunt: -mușchii capului -mușchii gatului -mușchii cefei și ai spatelui -
mușchii abdomenoului -mușchii părții anterolaterale a toracelui -
muschii membrelor (superioare și inferioare).
 Clasificare muschilor
• Mușchii sunt de trei tipuri:
• mușchi striați - se prind de
schelet și de aceea se numesc și
mușchi scheletici;
• mușchi netezi - se găsesc în
pereții organelor interne și se mai
numesc mușchi viscerali sau ai
organelor interne;
• mușchi striați de tip cardiac -
mușchiul inimii, miorcardul.
 Muschi capului
• Sunt reprezentați de mușchii
mimicii, mușchii masticatori,
mușchii limbii și mușchii
extrinseci ai globilor oculari. 
• a) Mușchii mimici
•  Au rol în determinarea expresiei
feței (mimica) și sunt următorii: •
mușchiul frontal; • mușchiul
occipital; • mușchii grupați în jurul
orificiilor nazale, orbitale și
auditive.
• b) Muschi masticatori
•  Intervin în actul masticației
(proces mecanic de mărunțire și
fragmentare a alimentelor) și
sunt următorii:
• mușchii maseteri;
• mușchii temporali.
 Muschi gatului
• Mușchii gâtului Au rol în
mișcările capului și sunt
reprezentați de următorii mușchi :
• mușchiul omo-hiodian,
• mușchiul sternotirodian,
• mușchiul digastric,
• mușchiul sterno cleido
mastoidian( pozitie oblica),
• mușchii cricotirodieni
 Mușchii trunchiului 
• Sunt reprezentați de mușchii spatelui și cefei, mușchii
toracelui și abdomenului:
a) mușchii spatelui și cefei
• mușchii trapezi;
• mușchii dorsali.
b) mușchii toracelui
• mușchii pectorali;
• mușchii dințați;
• mușchii intercostali;
• diafragmul (mușchiul respirator - separă cavitatea toracică
de cea abdominală).
c) mușchii abdomenului
• mușchii drepți abdominali;
• mușchii oblici interni;
• mușchii oblici externi.
 Muschi membrelor superioare
a) mușchii umărului:
• deltoidul.
b) mușchii brațului:
• biceps și triceps brahial.
c) mușchii antebrațului:
• mușchii flexori și extensori ai degetelor;
• mușchii pronatori și supinatori ai antebrațului.
Pronația este răsucirea antebrațului și mâinii către
interior astfel încât degetul mare se apropie de corp.
Supinația este răsucirea antebrațului și mâinii către
exterior astfel încât degetul mare se îndepărtează de
corp.
d) mușchii mâinii: • mușchii flexori și extensori ai
degetelor.
 Muschi membrelor inferioare
a) mușchii articulației coxo-femurale:
• fesierii.
b) mușchii coapsei: • mușchii croitor și cvadriceps
femural (pe partea anterioară a coapsei);
• mușchii biceps femural (pe partea posterioară a
coapsei).
c) mușchii gambei: • mușchii triceps sural alcătuiți
din mușchii gemeni (gastrocnemieni) și solear;
• mușchii flexori și extensori ai degetelor;
• mușchii pronatori și supinatori ai piciorului.
d) mușchii plantei (laba piciorului):
• mușchii flexori și extensori ai degetelor.
Tipuri de contracti
Mușchii sunt organe active ale mișcării asigurând tonusul, postura, echilibrul,
mimica și mișcările voluntare. Proprietatea specifică mușchilor este
contractilitatea. Contractilitatea constă în general în scurtarea mușchiului
atunci când asupra lui acționează un excitant. În timpul contracției musculare,
în fibrele musculare au loc procese chimice în urma cărora se eliberează
energie. Cea mai mare parte din energia eliberată se transformă în căldură iar
o mică parte se transformă în energie mecanică. În fiziologie, prin contracție
musculară nu se înțelege obligatoriu scurtarea mușchiului, ci producerea unei
tensiuni interne. După variația lungimii mușchiului și a tensiunii musculare,
contracțiile pot fi de două tipuri: contracții izotonice (aceeași tensiune) și
contracții izometrice (aceeași dimensiune).
a) Contracțiile izotonice Mușchiul se scurtează
iar tensiunea musculară rămâne constantă.
Realizează lucru mecanic. Sunt caracteristice
musculaturii membrelor.
b) Contracțiile izometrice Mușchiul iși modifică
tensiunea fără a se scurta. Nu realizează lucru
mecanic. Sunt caracteristice musculaturii care
asigură stațiunea verticală a corpului.
După numărul de stimuli și frecvența aplicării
acestora pe mușchi, contracțiile pot fi de două
tipuri:
 contracții simple;
 contracții fuzionate.