Sistemul muscular este alcătuit din totalitatea mușchilor care intră în alcătuirea

organismului.
Mușchii sunt de trei tipuri:
-mușchi striați, care se prind pe schelet și de aceea se mai numesc și mușchi scheletici =
musculatura somatică – circa 40% din masa corpului
-mușchi netezi, care se găsesc în pereții organelor interne și se mai numesc mușchi viscerali
sau ai organelor interne
-mușchi striați de tip cardiac, adică mușchiul inimii, miorcardul
Mușchii scheletici sunt organele active ale mișcării.
Principalele grupe de mușchi scheletici:
Mușchii scheletici formează peste 40% din greutatea corpului. Numărul mușchilor scheletici
este de peste 500. Mușchii au forme variate:
- fusiformi – biceps, triceps
- triunghiulari – piramidal al abdomenului
- patrulateri – marele drept abdominal, marele dorsal
- cupolă – diafragma
- circulari – orbicularul buzelor, al pleoapelor, sfincterele
Alcătuirea mușchiului scheletic:
- corpul mușchiului – partea centrală, mai voluminoasă
- 2 extremități – tendoane – țesut fibros de culoare alb-sidefie
- tendonul inserat pe osul fix = originea mușchiului
- tendonul inserat pe osul mobil = inserția mușchiului
În general, originea este unică, dar există și mușchi cu mai muote origini: biceps,
triceps, cvadriceps.
Corpul mușchiului este format din fibre musculare striate asociate cu țesut conjunctiv:
- fascia musculară – membrană conjunctivă la exteriorul corpului muscular
- epimisium – lamă de țesut conjunctiv sub fascie
- perimisium – septuri conjunctive desprinse din epimisium spre interiorul corpului
muscular, inconjoară fascicule musculare
- endomisium – teci fine de țesut conjunctiv care învelesc fiecare fibră musculară
Mușchiul este bogat vascularizat.
Inervația mușchiului este dublă (senzitivă și motorie), somatică și vegetativă. Inervația
vegetativă determină reacții vasomotorii.
După regiunile corpului, mușchii sunt grupați în: mușchii capului, mușchii gâtului,
mușchii trunchiului și mușchii membrelor.
1. Mușchii capului -sunt reprezentați de - mușchii mimicii (orbicularul pleoapelor, al buzelor,
frontal, occipital)
- mușchii masticatori (maseteri, temporali)
- mușchii limbii
- mușchii extrinseci ai globilor oculari.
2. Mușchii gâtului – în regiunea anterolaterală a gâtului, așezați pe mai multe planuri:
- mușchiul pielos al gâtului – superficial, încrețește pielea gâtului
- mușchiul sternocleidomastoidian - profund
Au rol în mișcările capului.
3. Mușchii trunchiului sunt grupați în mușchii spatelui și cefei, mușchii toracelui și
anterolaterali ai abdomenului.
a) mușchii spatelui și cefei
- mușchii trapezi – în plan superficial, superior
- mușchii dorsali – inferior de trapez – origine – aponevroza lombară
- mușchi romboid – sub trapez
b) mușchii anterolaterali ai toracelui
- mușchii pectorali – marele și micul pectoral – în partea superioară
- mușchiul subclavicular – mai profund
- mușchiul dințat mare - lateral
- mușchii intercostali externi și interni – în spațiile intercostale
- diafragma – mușchi lat, care separă cavitatea toracică de cea abdominală, cu fața boltită spre
torace și fața concavă spre abdomen
c) mușchii anterolaterali ai abdomenului – sunt mușchi lați
- mușchii drepți abdominali – de o parte și alta a liniei mediane
- mușchiul piramidal – anterior față de fiecare mușchi drept abdominal
- lateral de mușchii drepți abdominali - mușchii oblic extern, oblic intern și transvers al
abdomenului.
4. Mușchii membrelor
Sunt reprezentați de mușchii membrelor superioare și cei ai membrelor inferioare.
Mușchii membrelor superioare
a) mușchii umărului – deltoidul – situat imediat sub piele, ridică membrul superior până la
orizontală, realizând abducția brațului.
b) mușchii brațului – anterior - biceps brahial și coracobrahial
- posterior - triceps brahial
c) mușchii antebrațului – anteriori – mușchii flexori ai antebrațului și ai mâinii
- mușchii pronatori ai mâinii și flexori ai degetelor
- posteriori și laterali – mușchii extensori ai antebrațului,
- mușchii extensori ai mâinii și degetelor
Pronația este răsucirea antebrațului și mâinii către interior astfel încât degetul mare se apropie
de corp.
Supinația este răsucirea antebrațului și mâinii către exterior astfel încât degetul mare se
îndepărtează de corp
d) mușchii mâinii – aparat musculat complex
- mâna are mușchi numai pe fața sa palmară și în spațiile interosoase.
Mușchii membrelor inferioare
a) mușchii bazinului – mușchii fesieri – în jurul articulației șoldului (articulați coxo-
femurală)
b) mușchii coapsei – în loja anterioară – mușchiul croitor (cel mai lung mușchi al corpului) și
- mușchiul cvadriceps – sub mușchiul croitor
- în partea medială – 4 mușchi realizează adducția coapselor:
– 3 mușchi adductori – mare, scurt și lung
- mușchiul drept medial
- în loja posterioară – mușchii biceps femural, semitendinos, semimembranos
c) mușchii gambei – în loja anterioară – mușchii tibial anterior și extensori ai degetelor
- în loja laterală – mușchii peronieri scurt și lung
- în loja posterioară – mușchiul gastrocnemian – în plan superficial
- mușchiul solear - formează, împreună cu
gastrocnemianul, tricepsul sural
- în plan profund - mușchii tibial posterior și flexori ai
degetelor (fac extensia labei piciorului și flexia degetelor)
d) mușchii piciorului – așezați atât pe fața dorsală cât și pe fața plantară