Sunteți pe pagina 1din 21

Sistemul muscular

Sistemul muscular
Totalitatea muschilor din corp formeaza sistemul muscular.

Muschii sunt organe active ale miscarii datorita proprietatii lor de a se contracta.

Muschii contin: apa (75%), substante minerale, substante organice specifice (miozina,
actomiozina) si substante energetice (adenozintrifosfatul, fosfocreatina, glicogenul, acidul
lactic).

Din punct de vedere histologic si functional, exista 3 categorii de muschi:

Muschi striati (scheletici)


Muschi netezi
Muschiul cardiac (miocard)

Muchi striati
reprezinta 40% din greutatea corpului .Acestia participa la:

realizarea miscarilor;
mentinerea in contact a oaselor unei articulatii, deoarece capetele muschiului se fixeaza
pe oase vecine, ce formeaza articulatia;
dau forma corpului.
Alcatuirea muschiului 2 capete = tendoane unul se insera pe osul fix si se numeste
originea muschiului;
celalalt se prinde de osul mobil si se numeste insertia muschiului.
Dup numrul capetelor de origine, muchii pot fi:
1. Cu un singur capt (majoritatea);
2. Cu 2, 3, 4 capete (biceps, triceps, cvadriceps).
STRUCTURA MUSCHIULUI SCHELETIC
Principalele grupe de muschi scheletici:
1. Muschii capului
2. Muschii gatului
III. Muschii trunchiului
1. Muschii membrelor

I Muschii capului se impart in:


1. muchii mimicii (cutanai): frontal, sprancenos, zigomatic, occipital,orbicular al ochiului,
orbicular al buzelor, buccinator,etc)
rol : prin contractie dau expresia fetei.
1. muschii masticatori:maseter,temporal,pterigoidieni.
Muschiul maseter
Origine: arcada zigomatica;
Insertie: ramura mandibulei (fata externa);
Actiune: ridica mandibula;

Muschiul temporal
Origine: scuama osului temporal;
Insertie: procesul coronoid al mandibulei;
Actiune: ridica mandibula;
Muschi maseter
Muschi temporal

1. Muschii gatului: platisma,sternocleidomastoidian(SCM),scaleni,


prevertebrali,suprahioidieni (coboratori ai mandibulei), infrahioidieni.
Muschiul sternocleidomastoidian
Origine: pe stern si clavicula;
Insertie: pe procesul mastoid al osului temporal;
Actiune:
prin contractie unilaterala inclina capul de aceeasi parte si il roteste in partea opusa;

in contractia bilaterala este flexor al capului.

III. Muschii trunchiului


1. a) ai spatelui si ai cefei;
2. b) anterolaterali ai toracelui;
3. c) abdominali;

1. a) ai spatelui si ai cefei
in plan superficial: trapez, marele dorsal;

in plan profund: ridicator al scapulei,romboid, dintat posterior superior,dintat posterior inferior,


splenius al capului si al gatului, muschii jgheaburilor vertebrale.

Muschiul trapez
Origine: pe apofizele spinoase ale vertebrelor cervicale si toracale;
Insertie: pe clavicula, acromion si spina scapulei;
Actiune:
cand ia punct fix pe coloana ridica umarul;
cand ia punct fix pe centura scapulara fibrele superioare inclina capul de aceeasi parte, iar
cele inferioare ridica toracele
Muschiul marele dorsal (cel mai lat muschi al corpului)
Origine: pe procesele spinoase ale ultimelor 6 vertebre toracale, ale vertebrelor lombare
Si creasta sacarala

Insertie: pe humerus;
Actiune:
cand ia punct fix pe coloana coboara bratul si il roteste inauntru
cand ia punct fix pe humerus ridica toracele(catarare).
1. b) anterolaterali ai toracelui:
in plan superficial: marele pectoral,

marele dintat.

inplan profund: micul pectoral,

subclavicular;

intercostali externi;

intercostali interni.

Muschiul pectoral mare


Origine: primele 6 cartilaje costale, teaca marelui abdominal;
Insertie: pe humerus(creasta marelui tubercul)
Actiune:
cand ia punct fix pe torace apropie bratul de torace(adductia bratului);

cand ia punct fix pe humerus intervine in catarare ridicand toracele.

Muschiul marele dintat


Origine: pe primele 10 coaste.
Insertie: pe marginea interna a scapulei.
Actiune:
cand ia punct fix pe torace duce scapula inainte si lateral;

cand ia punct fix pe scapula ridica coastele

1. c) abdominali: drept abdominal, oblic extern, oblic intern, transvers, piramidal, patrat
lombar, psoas.

Actiunile muschilor abdominali:


la mentinerea echilibrului corpului;

la miscarea de flexie a trunchiului prin muschii drepti si oblici abdominali;


la flexia laterala a trunchiului;
asigura presiunea abdominala:

formeaza o centura contractila, rolul principal revenind muschiului transvers;

prin tonicitatea lor contribuie la fixarea organelor abdominale;

cand se contracta activ, comprima organele abdominale si determina o presa abdominala ce


intervine in acte fiziologice precum: expiratia mictiunea, defecatia, expulzia fatului.

1. Muschii memmbrelor
2. Muschii membrelor superioare
3. a) ai centurii superioare (scapulare) :
deltoid,supraspinos, infraspinos, rotund mic,
rotund mare, subscapular;
Muschiul deltoid:
Origine: pe clavicula(fasciculul anterior),pe acromion
(fasciculul mijlociu), pe spina scapulei(fasciculul

posterior);

Insertie: pe corpul humerusului,fata laterala;


Actiune:
fasciculele anterioare proiecteaza bratul inainte;

fasciculele posterioare proiecteaza bratul inapoi;

contractia sinergica a celor trei fascicule duce bratul pana la orizontala(abductie).

Muschiul supraspinos este abductor al bratului.


Muschii infraspinos si rotund mic fac rotatia in afara a bratului.
Muschii rotund mare si subscapular fac rotatia inauntru a bratului si
il apropie de corp (adductie).

1. b) ai bratului :
anteriori : biceps brahial,coracobrahial, brahial;
posteriori: triceps brahial.

Muschiul biceps brahial: (are 2 capete de origine)


Origine: pe procesul coracoid al scapulei si pe tuberculul
situat deasupra cavitatii glenoide a scapulei;

Insertie: pe tuberozitatea radiusului (fata anterioara superioara);


Actiune: flexia antebratului pe brat.

Muschiul triceps brahial: (are 3 capete de origine)


Origine: un capat situat pe tuberculul situat sub cavitatea glenoida a scapulei,
celelalte 2 capete pe fata posterioara a humerusului;

Insertie: pe olecran (cot);


Actiune: extensor al bratului.

Muschi coracobrahial

1. c) ai antebratului :
anteriori: sunt flexori ai degetelor, ai mainii si ai antebratului;
muschiul rotund pronator face miscarea de pronatie a mainii(origine pe humerus,insertie
pe radius)
posteriori: sunt extensori ai degetelor, ai mainii si ai antebratului;
laterali: sunt extensori ai mainii si flexori ai antebratului pe brat;
muschiul supinatoar este cel mai puternic supinator al antebratului si mainii.

1. d) ai mainii
mana are muschi numai pe fata sa palmara si in spatiile interosoase;
sunt flexori ai degetelor si abductori ai policelui(degetul mare) si degetului mic.

2. Muschii membrelor inferioare:


a) ai centurii inferioare ( pelviene):
anteriori : ileopsoas, este flexor al coapsei pe bazin;
posteriori: fesierii (gluteus) (mare , mijlociu si mic);
obturatori (intern si extern);

tensor al fasciei

Fesierii au originea pe aripa iliaca si insertia pe trohanterul mare al femurului.


Fesierii mari sunt extensori ai coapsei si contribuie la mentinerea pozitiei verticale a corpului.
Fesierii mijlocii si mici au actiune comuna:
prin contractia fibrelor posterioare au actiune de extensie si rotatie in afara a coapsei;

prin contractia fibrelor anterioare au actiune de flexie si rotatie inauntru a coapsei.


1. b) ai coapsei :
anteriori: croitor (sartorius), cvadriceps femural;
Muschiul croitor:
Origine: pe osul coxal-spina iliaca;
Insertie: pe fata mediala a tibiei, sub epifiza superioara;
Actiune: flexor al coapsei pe bazin si al gambei pe coapsa.

Muschiul cvadriceps femural (are 4 capete de origine)


Origine: vastul lateral- pe fata laterala a femurului;
vastul medial pe fata mediala a femurului;

vastul intermediar pe fata anterioara a femurului;

dreptul femural pe bazin.

Insertie: pe baza si marginile rotulei;


Actiune: extensia gambei pe coapsa.

posteriori: biceps femural, semitendinos, semimembranos.

Muschiul biceps femural: ( are 2 capete de origine)


Origine: pe coxal ischion;
pe femur, la partea posterioara;

Insertie: pe capul fibulei.


Actiune: extensor al coapsei, flexor al genunchiului si rotator in afara al gambei.

mediali: pectineu,adductori (mare, lung, scurt), gracilis.


Origine: pe pubis si ischion;
Insertie: pe femur(posterior), cu exceptia muschiului gracilis care se insera pe fata mediala a
tibiei;
Actiune: adductori ai coapselor.

1. c) ai gambei
anteriori : tibialul anterior este supinator al piciorului
extensori ai degetelor.

laterali: peronieri (lung si scurt)- sunt pronatori ai piciorului;

posteriori:
gastrocnemian cu origine pe capul femural inferior
solear pe capul si fata posterioara a fibulei
impreuna formeaza muschiul triceps sural care se insera pe tuberozitatea calcaneului (osul
calcaiului) prin tendonul lui Ahile.
Actiune: extensor, supinator si adductor al piciorului.
1. d) ai piciorului piciorul prezinta muschi atat pe fata dorsala(extensori ai degetelor)
cat si pe cea plantara (flexori ai degetelor,abductor al halucelui,adductor al halucelui).

FIZIOLOGIA MUSCHIULUI SCHELETIC

Miofibrilele
Sunt organite speciale contractile cu o grosime de 0,2-2 mm, dispuse pe intreaga lungime a
fibrei musculare, ocupand aproximativ 80% din volumul acesteia. Sunt alcatuite dintr-o
succesiune de benzi sau discuri, care sunt de doua tipuri:
discuri clare, izotrope (discurile I) contin actina;
discuri intunecate, anizotrope (discurile A) contin miozina si partial actina.
Discul clar este, la randul sau, impartit in doua hemidiscuri de catre banda Z, iar discul
intunecat are in partea centrala banda H, bisectata de linia M. Intre doua membrane Z succesive
este delimitat sarcomerul unitatea morfofunctionala a miofibrilei, cu o lungime de 2,5 mm si
format dintr-un disc intunecat flancat de doua hemidiscuri clare.
Miofibrilele sunt alcatuite din miofilamente contractile:
de miozina groase (diametrul de 10 nm si lungimea de 1,5 mm);
de actina subtiri (diametrul de 5 nm si lungime de 2 mm).

Sistemul sarcotubular
Este format din tubulii T (transversali) si o retea de tubuli L (longitudinali) dispusa in jurul
miofibrilelor.

Tubulii T sunt o continuare intracelulara a sarcolemei, iar spatiul intratubular este o extensie a
spatiului extracelular.
Tubulii L sunt reprezentati de reticulul sarcoplasmatic care prezinta dilatatii laterale bogate in
Ca2+, numite cisterne terminale.
Tubulii T sunt dispusi adiacent jonctiunii dintre discul clar si discul intunecat. La acest nivel, un
tubul T vine in contact cu doua cisterne terminale ale reticulului sarcoplasmatic, juxtapozitia
sistemului T si L reprezentand triada sarcoplasmatica.
Fiecarui sarcomer ii revin doua triade sarcoplasmatice.

Sistemul sarcotubular are rol in cuplarea excitatie-contractie.

Cuplarea excitatie-contractie sau cuplarea electro-mecanica reprezinta succesiunea de


fenomene care realizeaza legatura functionala intre sarcolema si structurile contractile,
determinand declansarea, intretinerea si intreruperea contractiei.

Tipuri de contractii ale fibrei musculare scheletice


Secusa. Contractia musculara obtinuta sub actiunea unui singur stimul se numeste secusa, iar
inregistrarea grafica a acesteia se numeste miograma. In organism, contractii unice de tipul
secusei sunt rare, insotind frisonul, sistola cardiaca si unele reflexe proprioceptive (miotatic).
Secusa dureaza cateva fractiuni de secunda si prezinta 3 perioade:

de latenta (0,01sec);
de contractie propriu-zisa (0,04sec);
de relaxare (0,05 sec).

Tetanosul. Impulsurile nervoase rapide, repetate, succesive si de durata, care cad in perioada
excitabila a muschiului, determina contractia tetanica. Tetanosul este o contractie musculara
prelungita care, in functie de frecventa de stimulare, poate fi:
incomplet cu platou striat daca frecventa de stimulare permite relaxarea partiala a
muschiului;
complet cu platou neted daca frecventa de stimulare nu permite relaxarea musculara;
Muschi netezi
Musculatura neteda, prezenta in organelle visceral, vasele sangvine si piele, este constituita din
fibre muscular fusiforme. Nucleul celulelor muscular netede este mare, situate central, iar
reticulul endoplasmatic este slab dezvoltat. Caracteristica pentru fibrele musculare netede este
lipsa striatiilor transversal, deoarece miofibrilele nu sunt organizate in sarcomere.

Miofibrilele sunt constituite din fascicule mici de actina si miozina, de forma neregulata, dispuse
la intamplare in citoplasma. Ele aluneca unul pe celalalt in timpul contractiei, structura ce pare
omogena (neteda) electronomicroscopic.

Muschii netezi, pe baza proprietatilor morfofunctionale, se impart in:


-muschi viscerali
-muschi multiunitari

Muschiul neted visceral se gaseste in peretii viscerelor cavitare (stomac, intestine, vezica,
uretere, uter) si functioneaza ca un sincitiu (masa citoplasmatica cu mai multi nuclei, rezultata
prin fuziunea mai multor cellule, dar intre care mai aman punti intercelulare).

Acesta are activitate motorize spontana, independent de inervatie. Stimularea nervilor


vegetative exercita influente importante asupra activitatii sale. Astfel, obisnuit, nervii simpatici
si adrenalina maresc potentialul de membrane, diminueaza frecventa potentialelor de actiune si
muschiul se relaxeaza, iar nervii parasimpatici si acetilcolina exercita efecte inverse. In
organism, enervatia vegetativa a muschiului neted visceral nu are functia de a initia activitatea
musculara, ci doar de a o modifica.

Muschiul neted visceral este mai putin excitabil decat cel striat. Potentialele de actiune ale celor
mai multi muschi netezi au amplitudinea mica (de ordinal 60 mV), iar viteza transmiterii
impulsului variaza de la cativa mm la cativa cm/s.

Contractia muschiului neted, avand o perioada de latenta mai lunga decat a muschiului striat,
are si o durata lunga, iar relaxarea dupa contractie este foarte lenta.

O caracteristica importanta a muschiului neted visceral este plasticitatea capacitatea de a-si


mentine constanta tensiunea la diverse lungimi. Plasticitatea explica capacitatea viscerelor
cavitare de a-si modifica volumul fara modificari semnificative ale presiunii intracavitare
(umplerea stomacului, acumularea bilei in colecist sau a urinei in vezica urinara).
Muschiul neted multiunitar este constituit din fibre muscular separate, neunite intre ele prin
punti intercelulare, si de aceea contractia sa nu se raspandeste pe distante mari, ci este mai
fina si mai limitata. Asemenea tip de muschi netezi se afla in iris si produc contractia fina si
gradata a acestei structuri. Desi muschiul neted multiunitar nu este sub control voluntar, el are
asemanari cu muschiul striat scheletic, deoarece contractiile sale sunt mai degraba de tipul unui
tetanus neregulat decat al unei secuse simple si, chiar daca se obtine o secusa, aceasta
seamana cu cea a muschiului striat, dar este de 10 ori mai lunga.
Muschiul cardiac
Miocardul este peretele muscular al inimii, fiind partea cea mai groas a peretelui cardic,
format din esut muscular. n structura miocardului se disting dou varieti de esut
muscular: esutul cardiac i esutul nodal.
esutul cardiac formeaz cea mai mare parte a miocardului. Este format din fibre
striate cardiace, alctuind aa-zisul miocard adult. n atrii fibrele sunt dispuse circular iar n
ventricule sunt dispuse oblic-spiralat, spre vrful inimii, formnd vrtejul inimii. Nu exist
continuitate ntre miocardul atriilor i cel al ventriculelor, separatia fiind fcut printr-o ptur
conjunctivofibroas, legtura anatomic i funcional fiind realizat de esutul nodal, alctuit
dintr-o musculatur specific, ce pstreaz caracterele embrionare.

esutul nodal este denumit i miocardul embrionar sau aparatul de conducere al inimii. Este
format din fibre musculare cu mult sarcoplasm, n care se acumuleaza glicogen, dar cu puine
miofibrile, care sunt dispuse n toate sensurile. Acest esut formeaz aglomerri de fibre
numite noduli. n inima adult exista doi noduli: nodulul sinoatrial, n atriul drept, n vecintatea
vrsrii venei cave superioare i nodulul atrioventricular, care pleac din nodulul
atrioventricular i se mparte n dou ramuri, una stng i alta dreapt, care coboar n
ventricule. Cele dou ramuri se divid, formnd n pereii ventriculari reeaua subendocardiac
(reeaua Purkinje).
Morfologic, esutul nodal se deosebete de cel de execuie prin aranjamentul neregulat al
miofibrilelor care trec de la o celul la alta, formnd reele, i prin abundena sarcoplasmei,
bogat n glicogen.
Proprietile miocardului sunt comune cu ale muchilor striai scheletici (excitabilitatea,
conductibilitatea, contractibilitatea) i proprii (automatismul).
Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a rspunde maximal la stimuli care
egaleaz sau depesc valoarea prag. Aceasta reprezint legea totul sau nimic. Inima
este excitabil numai in faza de relaxare (diastol), iar in sistol se afl n stare refractare
absolut i nu raspunde la stimuli. Aceasta reprezinta legea neexcitabilitii periodice a
inimii.
Automatismul reprezint proprietatea esutului nodal de a se autoexcita ritmic.
Mecanismul se bazeaz pe modificri ciclice de depolarizare i repolarizare ale
membranelor celulelor acestuia.
Conductibilitatea este proprietatea miocardului de a propaga excitaia n toate fibrele
sale. Impulsurile generate automat i ritmic de nodulul sinoatrial se propag n pereii
atriilor, ajung n nodulul atrioventricular i, prin fascilulul His i reeaua Purkninje, la
esutul miocardic ventricular. esutul nodal genereaz i conduce impulsurile, iar esutul
miocardic adult rspunde prin contracii.
Contractibilitatea este proprietatea miocardului de a rspunde la aciunea unui stimul
prin modificri ale dimensiunilor i tensiunii. Astfel, n camerele inimii se produce o
presiune asupra coninutului sanguin i are loc expulzarea acestuia. Fora de contracie
este mai mare n ventricule dect n atrii, iar ce mai mare este n ventriculul stng.
Contraciile miocardului se numesc sistole, iar relaxrile, diastole.
Electrocardiograma (ECG sau EKG) este o nregistrare a activitii electrice a fibrelor musculare
ale inimii. Fiecare contracie a miocardului este urmarea unei excitaii electrice care provine de
la nodulul sinusal i transmis musculaturii inimii. Aceste modificri ale potenialelor electrice ale
inimii se pot msura la suprafaa organismului, fiind prezentate printr-o imagine repetat a
activitii cardiace electrice.

Pe traseul EKG se inscriu 3 unde positive (P R T) si 2 unde negative (Q S). Unda P reprezinta
modificarile alectrice din timpul transmiterii stimulului prin atria (activarea sau depolarizarea
atriala). Undele Q R S ilustreaza activitatea sau depolarizarea ventriculara. Unda T corespunde
repolarizarii ventriculare. Repolarizarea atriala se produce simultan cu QRS dar este mascata de
depolarizarea ventriculara.