2.1.

Articulatiile membruui inferior

articulatia genunchiului este complicata prin includerea rotulei. Suprafetele articulare sunt
mijlocite de meniscuri in forma de semilunare (meniscul medial) sau circulare (meniscul lateral).
Posterior, capsula articulara se insera de deasupra condililor femurali, apoi pe fata lor dorsala, pana pe
condilii tibiali. Pe marginea fetei rotulare a femurului, urca pe sub muschiul cvadriceps, intorcandu-se
pe marginile patellei. Anterior jos, se fixeaza pe condilii tibiei. Ligamentele care participa la
realizarea articulatiei genunchiului sunt: ligamentul colateral medial, cu originea pe epicondilul medial
a femurului si insertia pe condilul medial al tibiei; ligamentul colateral lateral, cu originea pe
epicondilul lateral al femurului si insertia pe capul fibulei; ligamentul incrucisat anterior intern, care
leaga partea anterioara a proeminentei intercondiliene cu pertea interna a condilului lateral al
femurului, si ligamentul incrucisat posterior, care leaga partea posterioara a proeminentei
intercondiliene cu partea interna a condilului medial al femurului; ligamentul popliteu oblic,
prelungire a muschiului semimembranos; ligamentul popliteu arcuat porneste de la condilul lateral al
femurului, la partea inferioara a capsulei; ligamentul rotulian, tendonul de insertie pe tibie a
muschiului cvadriceps; retinaculele rotulei sunt expansiuni fibroase ale muschilor vastul medial si
vastul lateral.
articulatiile tibio fibulare sunt ligamente ce permit mici miscari, in partea lor superioara,
devenind in partea mediala membrana interosoasa a gambei; in treimea distala exista o sindesmoza
tibiofibulara, fortificata de ligamente.
articulatia gleznei este de tip balama (ginglymus) intre tibie, peroneu si osele tarsiene.
Celelalte articulatii, intre oasele tarsiene, metatarsiene si falange sunt similare celor de la palma.

2.2.Articulatiile membrului superior

ARTICULATIILE GATULUI MAINII (PUMNULUI)

Pumnul este un complex osteoarticular in care distingem, in principal, articulatia

radiocarpiana- o diartroza de tip condilian- si articulatia mediocarpiana. In aceste doua
articulatii se executa miscarile pumnului. Articulatiile intercarpiene, nu intra in calculul
acestor miscari.

a) Articulatia radiocarpiana este formata din cavitatea glenoida antebrahiala (formata la

randul sau din suprafata articulara inferioara a radiusului si fata inferioara a discului articular)
si de suprafetele articulare ale scafoidului, semilunarului si mai putin ale piramidalului. Din
punct de vedere geometric, ia nastere o articulatie elipsoidala cu axul lung dispus transversal,
cu doua grade de libertate: flexie-extensie in sagital si miscari de abductie- adductie, in
frontal.

Cavitatea articulara are forma unei linii cu concavitatea in jos, care uneste cele doua
procese stiloide ale radiusului si ulnei.

1
 Capsula articulara este mai
groasa, tensionata palmar (fata pumnului), mai subtire si mai relaxata dorsal (dosul
pumnului). Membrana sinoviala a acesteia poate prezenta comunicari cu cavitatile articulatiei
radioulnare distale si mediocarpiene.

b) Articulatia mediocarpiana se formeaza intre randul proximal, exceptand osul pisiform

(scafoid, semilunar, piramidal), si cel de-al doilea rand al oaselor carpiene (trapez, trapezoid,
osul mare si osul cu carlig). Interlinia articulara este neregulata, are forma unui S orizontal,
fiind o artrodie (articulatie a) in partea externa si o condiliana in partea interna.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de :

ligamentul radiat al carpului, asezat pe fata palmara (anterior);

ligamentul posterior, slab dezvoltat si inconstant;

capsula articulara.

Miscarile pumnului sunt de flexie - extensie, inclinare cubitala- radiala si, prin asociere, de
circumductie. Articulatia radiocarpiana participa mai mult in flexie (500) si mediocarpiana in
extensie (500). Inclinatia radiala este realizata predominant din radiocarpiana (100), iar
inclinatia cubitala, din mediocarpiana (250).

ARTICULATIILE MAINII

Mana este cel mai complicat segment de membru din organism. Atat structura, cat si
functia sa sunt adaptate complexei activitati umane. Suprafata de proiectie din cortexul
cerebral, care controleaza mana, este proportional enorma, dovada complexitatii acestui
'organ'.

Mana are functii legate de prehensiune (prindere), sensibilitatea discriminativa, organ

al personalitatii umane, al expresivitatii, al profesionalitatii. Tot restul membrului superior-
2
umar, brat, cot, antebrat- nu are decat rolul de a pune mana in pozitia cea mai favorabila
pentru indeplinirea unei anumite functii.

Anatomic, mana incepe cu al doilea rand (distal) de oase carpiene, care se articuleaza
cu capetele metacarpienelor (articulatia carpometacarpiana), realizand patru artrodii pentru
metacarpienele II- V) si o articulatie selara intre trapez si primul metacarpian.

Ultimele patru metacarpiene se articuleaza intre ele prin bazele lor (articulatia
intermetacarpiana), formand trei artrodii.

3
 La capatul distal al metacarpienelor se articuleaza cavitatile glenoide ale primelor
falange (articulatiile metacarpofalangiene). Distal, urmeaza articulatiile interfalangiene
proximale (prima si a doua falanga), apoi articulatiile interfalangiene distale (intre a doua si a
treia falanga). Ele sunt trohleartroze.

Policele are propria articulatie carpometacarpiana (articulatia trapezometacarpiana, in

sa) si numai o articulatie interfalangiana.

Mijloace de unire: Toate articulatiile mainii sunt intarite de cate un manson capsular si
ligamente dispuse lateral si ligamente interosoase (la nivelul intermetacarpienelor, fiecare
ligament intinzandu-se intre doua oase alaturate)

Miscarile permise sunt diferite:

articulatiile carpometacarpiene (CM) permit numai miscari de alunecare;

articulatiile intercarpiene (IC) sunt diartroze iforme, deci permit tot miscari de alunecare;

articulatiile degetelor permit miscari de flexie- extensie, inclinare (abductia- departarea

de axul median al mainii care trece prin medius, si adductia, miscarea inversa),
circumductie, prin articulatiile metacarpofalangiene (MCF); prin articulatiile
interfalangiene degetele se apropie de palma (flexie) sau se departeaza (extensie);

Articulatia carpometacarpiana a policelui realizeaza cele mai importante miscari ale mainii,
in cadrul 'coloanei' policelui: abductie- adductie, flexie- extensie, si opozabilitate. Opozitia
rezulta din combinarea a trei miscari: o miscare unghiulara, o miscare de rotatie a policelui in
jurul axei longitudinale si una de flexie.

4
3.2.Muschii membrului inferior
muschiul iliopsoas este un complex format din doua ramuri: ramura
iliacului, cu originea pe fosa iliaca, si ramura psoasului mare, cu originea pe
corpurile si apofizele costale ale vertebrei toracice XII si lombare I IV, ambele
inserandu-se printr-un ligament comun pe trohanterul mic. Este cel mai
important complex muscular care flecteaza coapsa pe bazin, cand punctul fix
este trunchiul; cand punctul fix este femurul, contribuie la flexia trunchiului.
Rotator extern al piciorului;
muschiul piriform este de forma conica, cu originea pe fata pelvina a sacrului
(lateral de gaurile sacrale pelviene 2 4), inserandu-se pe varful trohanterului
mare, dupa ce trece prin golul mare al ischionului. Realizeaza abductia si rotatia
externa a coapsei;
muschiul obturator intern are forma de evantai, cu originea pe fata interna a
membranei obturatorii si cadrul osos invecinat, iese prin golul mic al ischionului
si se insera pe fosa trohanterica. Realizeaza rotatia laterala a coapsei;
muschiul marele fesier (marele gluteu) este un muschi superficial, dand
relieful fesei. Originar de pe osul iliac (dorsal de linia gluteala posterioara), pe
fata posterioara a sacrului si pe ligamentele sacrotuberale, trece oblic lateral pe
5
tractul iliotibial si pe fata laterala a treimii superioare a femurului, inserandu-se
la baza marelui trohanter. Extinde coapsa, asigurand pozitia ortostatica;
muschiul fesier mijlociu este in forma de evantai, cu originea pe fata externa
a ilionului, inserandu-se pe fata laterala a trohanterului mare. Abductor al
coapsei si rotator al piciorului. Este acoperit partial de fesierul mare;
muschiul fesierul mic are forma de evantai si se gaseste sub cel mijlociu;
originar de pe fata externa a ilionului, are insertia pe fata anterioara a
trohanterului mare. Este abductor si rotator intern al coapsei;
muschiul patrat femural se gaseste sub marele fesier, avand rolul de rotator
extern al coapsei;
muschii gemeni sunt: superior, cu originea pe spina ischiadica si insertia pe
trohanterul mare, si inferior, cu originea pe tuberozitatea ischionului si insertia
pe trohanterul mare;
muschiul tensor al fasciei late are originea pe spina iliaca anterior
superioara si insertia pe tibie, sub genunchi, prin intermediul tractului ilio
tibial. Este rotator intern, flexor al coapsei, extensor al gambei;
muschiul croitor (sartorius) este cel mai lung muschi al corpului uman, situat
superficial pe partea anterioara a coapsei. Originar de pe spina iliaca anterior
superioara, se insera pe tuberozitatea tibiei, printr-un tendon latit (laba de gasca).
Este flexor, rotator slab extern al articulatiei coxofemurale. In locomotie,
serveste la flexia gambei pe coapsa si rotator intern al genunchiului;
muschiul cvadriceps femural este alcatuit din patru ramuri: muschiul drept
femural, componentul principal, cu originea pe spina iliaca anterioara;
muschiul vastul lateral, cu originea pe fata mediala a femurului si buza
mediala a zonei aspre; muschiul intermediar, care are originea pe partea
superior anterioara a femurului; muschiul vastul lateral, cel mai voluminos,
are originea pe fata laterala a femurului, sub trohanterul mare, toate avand
insertia pe baza si marginea laterala a rotulei si pe tuberozitatea tibiei (prin
tendonul rotulian);
muschiul semitendinos se gaseste pe partea mediala a fetei posterioare a
coapsei, pornind de pe tuberozitatea ischiadica, inserandu-se printr-un tendon
lung pe partea mediala a tuberozitatii tibiei (laba de gasca). Este flexor al
genunchiului si rotator intern al acestuia in flexie;
muschiul semimembranos se gaseste sub precedentul, fiind turtit,
membranos. Originar de pe tuberozitatea ischiadica, coboara spre condilul
medial al tibiei, inserandu-se in parte sub platoul tibial (laba de gasca), in parte
radiind in ligamentul popliteu oblic. Este flexor al genunchiului;
muschiul biceps femural are doua ramuri: ramul lung, care intersecteaza in
diagonala fata posterioara a coapsei, si ramul scurt, care are originea pe treimea
6
inferioara a liniei aspra, ambele inserandu-se pe capatul fibulei, printr-un tendon
unic. Flexor al genunchiului, rotator exterior al acestuia in flexie;
muschiul pectineu este cel mai scurt muschi adductor, pornind de pe linia
pectinee a osului pubian si inserandu-se pe linia pectinee a femurului. Este
flexor si rotator extern, slab adductor al gambei;
muschiul adductor lung are originea pe fata anterioara a pubisului si insertia
pe treimea mijlocie a liniei aspre. Realizeaza adductia, flexia si rotatia externa a
coapsei;
muschiul adductor scurt se gaseste sub cel lung, avand originea pe fata
exterioara a ramurii inferioare a pubisului si insertia pe treimea superioare a
liniei aspre.
muschiul gracilis este un muschi lung si plat, cu originea pe ramura inferioara
a osului pubis si insertia sub condilul medial al tibiei (laba gastii);
muschiul adductor mare este un muschi lat, puternic, profund, in forma de
evantai. Are originea pe tuberozitatea ischiadica si ramura inferioara a
ischionului si insertia prin trei fascicule: superioare, aproape orizontale, pe buza
mediala a liniei aspre; mijlocii, oblice, pe linia aspra, medial distal, si
inferioare, apropape verticale, pe epicondilul medial al femurului. Este cel mai
puternic adductor al coapsei;
muschiul tibial anterior este un muschi lung, prismatic, cu originea pe
condilul lateral si partea superior anterioara a fetei laterale a tibiei, inserandu-
se pe primul cuneiform (tarsiene) si baza metatarsianului I realizeaza flexia
dorsala si supinatia piciorului;
muschiul extensor lung al degetelor este situat pe fata laterala a gambei,
avand originea pe condilul lateral al tibiei, capul si portiunea laterala a
peroneului, membrana interosoasa, fascia gambei, coborand pe fata posterioara a
piciorului, impartindu-se in patru fascii inserate pe falangele mijlocii distale
ale degetelor II IV. Realizeaza flexia dorsala si pronatia piciorului;
muschiul extensor lung al halucelui este scurt, pornind de pe treimea
mijlocie a fibulei si membrana interosoasa, iiserandu-se printr-un tendon lung la
baza ultimei falange a degetului mare. Realizeaza extensia degetului mare si
flecteaza dorsal piciorul;
muschiul lung peronier are originea pe capul fibulei si pe septurile
intermusculare ale lojei peroniere, aluneca pe talpa prin santul osului cuboid,
trecand oblic si inserandu-se pe fata inferioara a cuneiformului medial si baza
primului metatarsian. Este flexor plantar si pronator al piciorului;
muschiul scurt peronier porneste de pe fata inferioara laterala a fibulei si se
insera la baza metatarsianului V. Este flexor plantar si pronator al piciorului;
muschiul gastrocnemian are doua capete de origine, pe suprafetele rugoase
7
extraarticulare ale condililor femurali si capsula articulara de dedesupt,
inserandu-se pe calcaneu (prin tendonul lui Achile). Este extensor al talpii;
muschiul solear, anterior de gastrocnemian, are originea pe capul fibulei si
insertia pe calcaneu, prin tendonul lui Achile;
muschiul popliteu, scurt, lat, este situat posterior de articulatia genunchiului.
Are originea pe condilul lateral al femurului, coborand oblic, spre suprafata
posterioara a tibiei, unde se insera. Este flexor al genunchiului;
muschiul flexor lung al degetelor este un muschi profund medial, cu
originea pe treimea superioara si mijlocie a fetei posterioare a tibiei, si insertia
prin patru fascicule, pe falangele terminale ale degetelor II IV. Este flexorul
acestora;
muschiul tibial posterior este un muschi profund, lateral de flexorul lung al
degetelor, cu originea pe partea superioara posteroara a tibiei si peroneului si
pe membrana interosoasa. Se insera pe osul navicular, iradiind si tarsienele
invecinate. Este supinator si adductor al piciorului;
muschiul flexor lung al halucelui are originea pe partea inferioara a fetei
dorsale a fibulei si pe membrana interosoasa si insertia la baza falangei
terminale a halucelui. Este flexor al halucelui, flexor plantar al piciorului,
totodata sustinand astragalul si calcaneul.

4.1.Inervatia si vascularizatia membrului superior

Inervatia
Nervul ulnar C8, T1:

distributia motorie: la nivelul antebratului, inerveaza muschiul flexor ulnar al

carpului, jumatate din muschiul flexor profund al degetelor, iar la nivelul mainii,
muschii hipotenari, interososi si adductor al policelu

distributia senzoriala: la nivelul mainii (jumatate din inelar si degetul mic,

jumatate din palma, atat pe fata dorsala cat si pe cea palmara).

Afectiuni comune: sindromul de tunel ulnar (la nivelul de trecere al nervului

intre osul pisiform si carligul osului hamat), la nivelul pumnului (traume
ocupationale), distal de cot (compresie la trecerea intre cele doua capete sau
flexor ulnar al carpului), la nivelul epicondilului medial al humerusului, in
plexul brahial, ca rezultat al unei traume.

Se urmareste existenta unei abductii involuntare a degetului mic, pierdere

hipotenara, ulceratii aparute la nivelul pielii in aceasta zona (luciul unghiei, in
8
general schimbari trofice). Nervul ulnar deserveste muschii interososi, deci
trebuie urmarita orice pierdere musculara la acest nivel. Se urmareste existenta
cubitusului valgus, a atrofiei musculare pe partea mediala a antebratului.

Se flecteaza si se extinde cotul, urmarindu-se mobilitatea anormala; se palpeaza

nervul pe tot traiectul sau. Pacientul este rugat sa tina intre degetul mic si inelar
o bucata de carton. Pacientul trebuie sa opuna rezistenta la miscarea pasiva de
adductie facuta de examinator asupra degetului mic aflat in extensie. Se testeaza
abductor policis (pacientul trebuie sa tina o foaie de hartie intre police si fata
laterala a indexului, in timp ce examinatorul incearca sa traga de aceasta). Se
examineaza orice pierdere senzoriala la acest nivel.

Nervul median (ramura laterala si mediala) C5,6,7,8; T1:

-distributia motorie: mana (muschii tenari si cei doi muschi lombricali laterali),
antebratul (muschiul flexor lung al policelui, jumatate din flexorul profund al
degetelor, muschiul patrat pronator), langa cot (muschiul flexor superficial al
degetelor, palmarul lung si rotundul pronator).

-distributia senzitiva: se urmareste existenta unei variatii in zonele deservite de

nervul median si radial. Zonele deservite sunt: tunelul carpian, incheietura
mainii, plica cotului, la nivelul antebratului (nervul interosos anterior), distal de
cot (la nivelul muschiului rotund pronator).

Se testeaza muschiul rotund pronator, puterea muschiului flexor lung al

policelui. Pacientul este rugat sa faca un cerc prin impreunarea policelui cu
indexul si sa apese puternic cele doua degete. Pacientul este rugat sa apuce cu
policele si indexul degetul examinatorului. Se identifica pozitia nervului la
nivelul incheieturii mainii, apoi este rugat sa-si flecteze incheietura si sa
incerce sa o extinda, examinatorul opunand rezistenta. Examinatorul creaza
presiune prin palpare la nivelul tunelului carpian.

Vascularizatia

Artera radiala (laterala) :

-reprezinta ramura de bifurcatie laterala ce se intinde din fosa cubitala pana in
partea profunda a fetei palmare a mainii. La inceput artera are un scurt traiect
oblic inferolateral dupa care devine aproapevertical si coboara pana la nivelul
procesului stiloid al radiusului pe unde traverseaza al 2-lea
spatiuintermetacarpian si ajunge in regiunea palmara unde se anastomozeaza cu
9
ramul palmar profund alarterei ulnare formand arcul palmar profund.Ramuri
colaterale :-artera recurenta radiala anterioara-ramul carpian palmar -ramul
carpian dorsal-ramul palmar superficial-artera principala a policelui
Artera ulnara (mediala) :
-reprezinta ramul medial de bifurcatie al arterei brahiale , fiind mai voluminoasa
decat artera radialaE situata pe fata anterioara a antebratului intinzandu-se din
fosa cubitala pana pe fata palmara unde seanastomozeaza cu ramul ramul palmar
superficial al arterei radiale formand arcada palmarasuperficiala.La nivelul
antebratului coboara vertical pe partea mediala pana la nivelul triformuluiavand
ca muschi satelit flexorul ulnar al carpului si fiind insotita de 2 vene satelite si
de nervul ulnar situat medial arterei.Ramuri colaterale :-artera recurenta ulnara-
ramul carpian palmar -ramul carpian dorsal-ramul palmar profund-artera
interosoasa comuna
Arcul palmar superficial :
-rezulta din anastomoza terminarii arterei ulnare cu ramul palmar superficial al
arterei radiale.Areforma unei arcade cu concavitatea superioara situata sub
fascia palmara superficiala.Ramuri colaterale :-din concavitate-acest arc nu da
nici un ram colateral- din convexitate-4 ramuri denumite arterele digitale
palmare comune care au un traiect radiar spreultimele 4 degete
Arcada palmara profunda :
-rezulta din anastomoza ramului terminal al arterei radiale cu ramul aplmar
profund al arterei ulnare.Arcul e cu concavitatea superior fiind situat anterior
extremitatii proximale a metacarpienelor si aspatiilor intermetacarpiene.Rauri
colaterale :-din concavitate-ramuri ascendente(articulare) ce se distribuie oaselor
carpiene si articulatiilor dintre ele.-din convexitate-artere metacarpiene palmare
( interosoase palmare) pentru toate cele 4 spatiiintermetacarpiene.Aceste artere
se vor anastomoza in final cu arterele digitale palmare comune alearcului palmar
superficial.
Venele membrului superior
-vene profundevene superficialeVenele profunde insotesc arterele purtand
aceeasi denumire si fiind in general in numar de 2 pentrufiecare artera.Exceptie :
-vena axilaraVenele superficiale => principalul sistem venos al membrului
superior.La nivelul degetelor si mainiivenele superficiale sunt foarte dezvoltate
pe fata dorsala in timp ce pe fata palmara sunt reprezentate printr-o retea de mici
venule ce vor forma arcul venos palmar superficial.La nivelul degetului mic
seafla salvatela degetului mic ce se va anastomoza cu portiunea mediala a
arcadei venoase dorsale si vaforma vena bazilica a antebratului sau vena ulnara
superficiala. Din portiunea mijlocie a arcadeivenoase dorsale se desprinde vena
mediala a antebratului ce va urca pe fata anterioara pana la nivelulfosei cubitale
10
unde se va imparti in 2 ramuri : vena mediana-cefalica-bazilicaVena bazilica a
antebratului urca pe partea mediala pana la nivelul fosei cubitale unde se va uni
cuvena mediana bazilica.Vena cefalica va urca pe partea laterala pana la nivelul
fosei cubitale unde se va anastomoza cu venamediana cefalica unde va forma
vena cefalica.Din aceste vene la nivelul fosei cubitale se formeaza asanumitul M
venos al lui Poiriere.Vena bazilica va urca pe partea mediala a bratului si se va
varsa intr-una din cele 2 vene brahialeVena cefalica va urca pe partea laterala a
bratului, se va situa aoi in santul deltopectoral si se va varsain vena axilara.
Limfaticele membrului superior
-Exista 2 retele limfatice-superficiale-profundeFiecare retea e formata din vase
limfatice si noduli limfatici.Limfaticele superficiale isi au originea in tegumenul
membrului superior prin retele fine situate lanivelul mainii ,antebratului si
bratului.Din reteaua limfatica dorsala a mainii se formeaza la nivelul
antebratului 3 grupe colectoare ce vor insoti venele superficiale- Limfaticele din
grupul medial vor fi atasate venei bazilice-Limfaticele din grupul lateral vor fi
atasate venei cefalice-Limfaticele din grupul median vor fi atasate venei
mediane. Nodulii superficiali sunt situati pe traiectul vaselor limfatice formand
urmatoarele grupe:-cubitali-grupul de noduli situati in spatiul
deltopectoralVasele limfatice profunde sunt atasate vaselor sangvine, incep la
nivelul arcurilor palmare si urca lanivelul antebratelor impreuna cu vasele
radiale, ulnare, interosoase ulnare si posterioare.La nivelul fosei cubitale se
continua cu canalele limfatice ce vor insoti vasele brahiale .Nodulii limfatici
profunzisunt sateliti arterei membrului superior reprezentat de grupul brahial,
radial si ulnar ce vor duce in final in nodulii axilari ce aduna limfa din ambele
retele limfatice superficial si profund.Constituie un veritabil colector spre care
converg atat vasele limfatice ale membrului superior cat si cele ale
peretilor toracici si ale peretelui abdominal supraombilicar.

4.2.Inervatia si vascularizatia membrului inferior

Inervatia

NERVUL FEMURAL (CRURAL)

11
Inervaie motorie :
Muchiul ilio-psoas (flexia coapsei pe bazin)
Muchiul cvadriceps (muchii drept femural, vast medial, vast intermediar,
vast lateral):
flexia coapsei pe bazin (muchiul drept femural)
extensia genunchiului muchiul cvadriceps impreun cu muchii fesier mare
i triceps
sural intervin in
lanul triplei extensii: extensia la nivelul oldului, genunchiului, precum i
extensia (flexia
plantar) la
nivelul gleznei.
ETIOLOGIE
Traumatisme (fracturi de bazin, injunghiere)
Compresiuni:
tumori, abcese, hematoame
hernie femural
Neuropatii (diabet zaharat, porfirie)
dupa histerectomii;
inflamatia muschiului psoas;
apendicele retrocecal operat;
limfoame retroperitoaneale maligne;
anevrismul de artera aorta abdominala;
hematomul muschiului psoas in tulburari de coagulare (hemofilii si in
tratamente cronice cu
anticoagulante);
agiopatia diabetica sau aterosclerotica (foarte sensibil la ischemie)
lovire la nivelul arcadei crurale elongatie cu flexie si rotatia excesiva a
coapsei;
inglobarea in tesutul cicatricial dupa cura herniei inghino-crurale;
traumatism prin hiperextensia soldului rar;
Spondilodiscartroz lombar (hernie de disc la nivel L2-L4)
Iatrogen:
rahianestezii la nivel L2-L4
cura chirurgical a herniei inghinale i femurale
TABLOU CLINIC
Inspecie :

12
 atrofia muchiului cvadriceps
atitudine particular: genu recurvatum
** Genu recurvatum este o deformatie a genunchiului caracterizata prin
posibilitatea de a
intinde exagerat de mult in fata gamba, fata de coapsa, formand un unghi
deschis in fata.
Genu recurvatum familial se observa la primii pasi ai unui copil. Este benign, se
datoreaza
unei hiperlaxitati a articulatiei si dispare in mod normal la varsta adulta, fara a se
recurge la
un tratament.
Genu recurvatum congenital se intalneste mai rar, este mai grav si este asociat
unei
artrogripoze. Necesita un tratament chirurgical.
Genu recurvatum dobantit apare datorita unei fracturi a partii inferioare a
femurului sau a
partii superioare a tibiei, sau ca urmare a deficitelor musculare datorate unei
paralizii care
permit genunchiului sa aiba o mobilitate anormala. Pentru a preveni producerea
artrozei
genunchiului, se va practica o osteotomie. **
Reflexul rotulian abolit .
Sindrom motor:
afectarea micrii de flexie a coapsei pe bazin
afectarea micrii de extensie la nivelul genunchiului
afectarea mersului: membrul inferior este tarat pan la nivelul membrului
inferior sntos
fr a-l depi
afectarea lanului de tripl extensie (diverse activiti in lan kinetic inchis):
tulburri in
meninerea
poziiei ortostatice, la urcarea scrilor, la ridicarea de pe scaun, in efectuarea
genoflexiunilor
Teste clinice:
- cand deficitul e bilateral, bolnavul nu poate sta in picioare;
- flexia coapsei pe bazin contrarezistenta nu se executa;
- extensia gambei pe coapsa concomitent cu palparea tendonului cvadricepsului
nu este
posibila;
13
- proba urcatului scarilor este negativa;
SCIATIC (ISCHIADIC)

. Ramul
terminal este reprezentat de nervul sciatic. Ramuri colaterale:
nervul mic sciatic;
nervul hemoroidal;
nervul rusinos intern;
nervul obturator intern;
nervul fesier superior( ce inerveaza muschiul tensor al fasciei lata);
nervul micului si mijlociului fesier;
nervul ridicator anal.
La nivelul spaiului popliteu se bifurc in:
- nervul sciatic popliteu extern (peronier comun)
- nervul sciatic popliteu intern (tibial posterior)
ETIOLOGIE
Traumatisme la nivelul bazinului
Plgi penetrante la nivelul regiunii fesiere, regiunii posterioare a femurului,
spaiului
popliteu
Compresiune: tumori pelvine, hematoame, sarcin.
Iatrogen: injecii greite la nivel fesier
Se pot intalni 2 tipuri de leziuni:
- Leziuni nalte: afectarea ischiogambierilor (extensia la nivelul oldului i flexia
la
nivelul genunchiului)
mers i ortostatism imposibile
- Leziuni joase: paralizia nervului sciatic popliteu extern sau a nervului sciatic
popliteu
intern.
Paralizia de nerv mic sciatic determina: dificultate in abductia si rotatia externa a
coapsei,
deficit de extensie a coapsei ceea ce face dificil mersul si ortostatismul, bazinul
e inclinat de
partea bolnava iar coloana de partea opusa, mersul este leganat. Cand leziunile
sunt bilaterale
bolnavul nu poate sta in ortostatism.

14
 Nervul sciatic popliteu extern (SPE ) la nivelul regiunii poplitee, inconjoara
capul
peronierului si se imparte in 2 ramuri terminale:
nervul musculo-cutanat pentru lungul si scurtul peronier care efectueaza flexia
dorsala,
abductia si rotatia externa a piciorului. Senzitiv inerveaza fata dorsala a
piciorului cu exceptia
marginii externe si a ultimei falange a degetelor
nervul tibial anterior ce inerveaza muschiul gambier anterior, extensorul
comun al
degetelor, extensorul halucelui si pediosul; care efectueaza flexia dorsala,
adductia, rotatia
interna a piciorului si extensia degetelor. Ramurile colaterale ale SPE sunt:
accesor safen
extern si cutanat peronier care asigura inervatia senzitiva in regiunea antero-
externa a
gambei.
In ansamblu, SPE asigura:
extensia piciorului cu pozitionarea pe calcai;
extensia primei falange a degetelor;
abductia plantei, rotatia externa a acesteia si asigura bolta plantara.
Aspectul clinic:
piciorul este cazut, balant, rotat intern, addus;
hipotonie in loja antero-externa a gambei;
in mers bolnavul stepeaza, adica flecteaza exagerat gamba si coapsa datorita
imposibilitatii
de flexie dorsala a piciorului ;
bolnavul nu poate efectua flexia dorsala a piciorului ( nu sta pe calcai ),
ridicarea marginii
externe, abductia piciorului;
nu poate bate tactul cu varful piciorului;
apar tulburari trofice pe fata antero-externa a gambei si fata dorsala a
piciorului, cu exceptia
marginii externe a piciorului.
Nervul sciatic popliteu intern (SPI), merge pe fata posterioara a gambei si are un
ram
terminal- nervul tibial posterior- si un ram colateral- nervul accesor safen intern.
SPI

15
inerveaza muschii: tricepsul sural (flexor si adductor al piciorului, flexor accesor
al gambei),
gambierul posterior- flexor si rotator intern, flexor comun al degetelor, flexor
propriu al
halucelui, muschiul plantar subtire, muschiul scurt abductor al halucelui, scurt
flexor al
halucelui, scurt flexor comun al degetelor, muschii interososi. SPI asigura: flexia
plantei
(ridicarea pe varfuri), flexia, abductia si adductia degetelor,adductia plantei.
Aspectul clinic:
- atitudine cu picior in valgus si degete in ciocan;
- deficitul motor intereseaza flexia plantara si adductia;
- nu poate sta pe varfuri, in mers se sprijina pe calcai si mijlocul plantei- mers
talonat-;
- nu poate efectua abductia si adductia degetelor;
- reflexul Achilian este abolit;
- apare o durere cu caracter cauzalgic;
- tulburarile vasculo-trofice sunt importante, se intalneste atrofia lojei
posterioare a gambei,
piciorul este scobit, edematiat, cianozat. Putem vorbi despre ulcer perforant
plantar - datorita interesarii filetelor vegetative.

Vascularizatia

Artera poplitee incepe de la inelul celui de-al treilea adductor si se termina la

arcul tendinos al solearului. Ea trarseaza spatiul popliteu in axul mare al
rombului popliteu si vine in raport inainte cu ligamentele posterioare ale
articulatiei genunchiului si muschiului popliteu; posterior este acoperita de piele,
fascia poplitee si grasime si de catre muschiul semimembranos in partea
superioara, iar in cea inferioara de muschiul gastrocnemian (gemeni). Artera
poplitee este in raporturi intime cu na poplitee, fiind cuprinse intr-o teaca
fibroasa, uneori foarte densa in conditiile patologice ale obstructiilor
aterosclerotice. Artera este situata cel mai profund in anterior pe ul osos, na este
mai superficiala, situata lateral si posterior fata de artera.
Artera poplitee emite cinci ramuri articulare destinate articulatiei genunchiului
si partilor moi incinate, formand o retea articulara bogata sub aspect numeric si
care se anastomozeaza cu ramuri din artera descendenta a genunchiului, si cu

16
artera recurenta tibiala anterioara. in ciuda acestei bogate retele anastomotice
ligatura de artera poplitee este periculoasa, pentru ca anastomozele au un calibru
redus si sunt situate in uri fibroase inexsten-sibile, care nu permit dilatarea lor.
Hemostaza se face la nilul spatiului popliteu prin compresiunea arterei pe ul
osos anterior situat.
Chirurgical se descriu trei portiuni distincte ale artrei poplitee, superioara la
coapsa, mijlocie situata in dreptul articulatiei si inferioara situata la gamba sub
articulatie. Abordul chirurgical pentru popliteea superioara se face in treimea
inferioara pe fata mediala a coapsei, pentru cea mijlocie pe aceeasi cale
prelungita medial pana sub linia inter-articulara si de obicei cu sectionarea
tendoanelor muschilor semimembranos si semitendinos, iar pentru popliteea
inferioara la nilul gambei pe fata antero-intema in 1/3 superioara. Este de
remarcat ca protezele sintetice, fara inele se monteaza pana la nilul interliniei
articulare, iar sub acest nil ele trebuie sa fie cu inele sau spirala, sau sa se puna
grefoane de na safena interna.
Artera tibiala anterioara este ramura de bifurcatie anterioara a arterei poplitee,
constituind trunchiul arterial al lojei anterolaterale a gambei. Ea se intinde de la
nilul arcului tendinos al solearului, pana la nilul interliniei articulare talocrurale,
inapoia ligamentului cruciform al gambei. in portiunea sa initiala, pe o distanta
de 2-3 cm, artera este situata in loja posterioara a gambei, fiind asezata profund,
acoperita de muschiul solear, apoi trece prin membrana interosoasa in loja
anterioara urmand traiectul muschiului tibial anterior (muschi sau satelit), in cele
3/4 superioare are ca ramuri: artera recurenta tibiala anterioara, ramuri
musculare pentru muschii regiuni anterioare a gambei si arterele maleolare
anterioare, laterala si mediala. Aceasta ramificatie bogata permite ligaturarea
arterei la orice nil, fara pericolul ischemiei.
Artera pedioasa (dorsala a piciorului) continua direct artera tibiala anterioara,
de la mijlocul spatiului intermaleolar pana la extremitatea proximala a primului
spatiu intermetatarsian. Traiectul este recti-liniu si se gaseste situat cu 1 cm
lateral fata de tendonul extensor lung al halucelui. Artera pedioasa va participa
apoi la formarea arcadei vasculare dorsale a piciorului, care are concavitatea
orientata proximal si rezulta din anastomozarea cu artera tarsiana laterala.
Arcada dorsala are numeroase anastomoze cu arcul tar de calibru suficient de
mare pentru a permite bifurcarea in ramurile sale terminale: arterele tare
mediana si laterala. Artera este profund situata in cele 2/3 superioare, avand
anterior muschiul tibial posterior si muschiul flexor al degetelor (care este
muschiul satelit al arterei), iar posterior masa voluminoasa a muschiului solear
(triceps sural) si gastrocnemian. in 1/3 distala a gambei artera este situata medial
fata de tendonul lui Ahile, pe muschiul flexor lung al degetelor si acoperita
17
numai de piele si cele doua fascii gambiere (superficiala si profunda). in
regiunea retromaleolara mediala artera este situata la jumatatea distantei dintre
marginea posterioara a maleolei si tendonul lui Ahile; inaintea ei trec tendoanele
muschilor flexori lungi ai degetelor, si tibial posterior, iar inapoia ei tendonul
flexorului lung al halucelui. Distal de maleola mediana, artera descrie o curba
larga pe marginea mediala a piciorului, aproape de 90 asezandu-se pe fata
mediala a calcaneului, in canalul calcaneal, unde se bifurca in cele doua ramuri
terminale: artera tara mediala si laterala (. 3).
Artera tara mediala se indreapta spre articulatia metatarso-falangiana a
halucelui, dand ramuri musculare, cutanate, o ramura de anastomoza cu arcul tar
si artera tara mediala a halucelui.
Artera tara laterala este mai voluminoasa decat artera tara mediala, de la
originea sa din canalul calcaneal se indreapta lateral spre marginea laterala a
piciorului, pana la baza metatarsianului V, de unde se indreapta medial luand un
traiect mai profund intre muschiul adductor al halucelui si muschii interososi,
spre extremitatea proximala a primului spatiu interosos unde se anastomozeaza
cu ramura profunda din artera dorsala a piciorului, participand la formarea
arcului tar al piciorului, situat transrsal pe capetele distale ale metatar-sienelor si
pe muschii interososi. Din arcul tar pornesc artere pentru regiunea mijlocie,
profunda a piciorului, pentru fetele tare ale degetelor. Arcada tara realizeaza
numeroase anastomoze cu arcada dorsala a piciorului. Arterele tibiala anterioara
si posterioara sunt insotite de cate doua ne satelite cu care contacteaza aderente
stranse.
Artera peroniera este o ramura de distributie a arterei tibiale posterioare, ia
nastere la 3-4 cm dis-tal de arcul tendinos al solearului. Portiunea arterei tibiale
posterioare pana la desprinderea arterei pe-rioniere este cunoscuta chirurgical
sub numele de trunchi tibio-peronier. Artera peroniera se orienteaza oblic in jos
si lateral spre peroneu, initial este cuprinsa intre muschiul tibial posterior pe care
repau-seaza si muschiul solear situat anterior, apoi coboara intre muschiul flexor
lung al halucelui si membrana interosoasa si se termina distal de maleola
perioniera. Prin ramurile sale participa la formarea retelei maleolare laterale si
irigatia platei.

5.1.Biomecanica membrului inferior

5.2.Biomecanica genunchiului

Desi formata din doi condili si doua fose articulare (glenoide), datorita
ligamentelor incrucisate, sub aspect functional articulatia genunchiului se

18
comporta ca o singura articulatie de tipul trohleartrozei, care de-a lungul unui ax
transversal, permite executarea miscarilor de flexie si de extensie ale gambei.
Datorita inegalitatilor existente intre cei doi condili, la aceste miscari
fundamentale se adauga si miscari de rotatie pasiva.

a) Miscarile de flexie si extensie

Desi gamba este segmentul mobil, sunt considerate ca deplasari ale

condililor

femurali contra platoului tibial. Axul transversal al acestor miscari strabate

condilii femurali, fara a avea insa o dispozitie constanta. El se deplaseaza inainte
in extensie si inapoi in flexie. Condilii femurali in timpul flexiei si extensiei fac
o miscare de rotatie sau rulaj si o a doua miscare de alunecare sau glisaj, fata de
platoul tibial. Aceste doua categorii de miscari au un sens contrar, adica in flexie
condilul femural ruleaza posterior simultan alunecand inainte; in extensie,
rotatia se face inainte si glisajul inapoi.

Rotula in timpul miscarilor de flexie si extensie aluneca in sus si in jos,

parcurgand un drum de 5-7 cm. In extensie se situeaza mai sus de nivelul
condililor femurali, in flexie se aseaza inaintea acestora.

Ligamentele articulare in raport cu miscarea se comporta diferit, limitand

amplitudinea acesteia. In flexie, ligamentul patelar se intinde, ligametele
posterioare se relaxeaza. In extensie se intind ligamentele laterale si cele
posterioare, impiedicand o hiperextensie excesiva. Ligamentele incrucisate,
indiferent de tipul miscarii, au fascicule intinse in permanenta asigurand astfel
contactul dintre suprafetele articulare in ambele miscari.

Extensia este pozitia de rectitudine a genunchiului, considerata

ca pozitie fiziologica. Gamba vine in prelungirea coapsei,
genunchiul avand astfel o mare stabilitate pentru a suporta
greutatea corpului. Poate fi realizata chiar o usoara hiperextensie
in care pozitia verticala a corpului este mentinuta cu o forta
musculara minima.

Flexia este apropierea fetei posterioare a gambei la fata similara a

coapsei. Marimea flexiei, masurata la unghiul format de axul
gambei si al coapsei, este de 40-60.

19
Fig. 11.
Biomecanicagenunchiului.

b) Miscarile de rotatie

Miscarile de rotatie in articulatia genunchiului sunt pasive si se petrec la

terminarea extensiei si flexiei. Numite si miscari terminale, apar in urma
inegalitatilor dintre cei doi condili femurali si a intinderii ligamentelor
incrucisate. Inegalitatea condililor impune deplasarea meniscurilor astfel incat se
poate considera ca miscarile de rotatie ale gambei se petrec in compartimentul
menisco-tibial al articulatiei, fata de miscarile fundamentale, desfasurate in
compartimentul menisco-femural, fara participarea meniscurilor. Miscarile de
rotatie excesiva in articulatia genunchiului dezinsera sau rup meniscul, mai
frecvent cel medial (leziune de menisc).

Miscarile de rotatie se executa in jurul unui ax longitudinal care strabate

tibia. Miscarea de rotatie interna apare la capatul unei flexiuni extreme, iar
miscarea de rotatie externa la sfarsitul miscarii de extensie. Prin rotatia externa
de 5-10, gamba este plasata intr-o pozitie statica mai optima, in care stabilitatea
membrului inferior este crescuta.

5.2.Biomecanica membrului superior

Se formeaza intre cele doua articulatii radio-cubitale, superioara si inferioara.

20
- Superior, osul cubitus, prezinta un ligament inelar care prinde capul
radial.
- Inferior, articulatia radio-cubitala, impreuna cu primul rand de carpiene,
formeaza articulatia pumnului.Intre radius si cubitus avem o membrana
interosoasa.

Muschii anteriori ai antebratului

- rotundul pronator
- marele si micul palmar
- cubitalul anterior
- 2 flexori ai degetelor
- patratul pronator
- flexorul policelui

Muschii posteriori ai antebratului

- extensorul degetelor
- extensorul degetului mic
- cubitalul posterior
- anconeul
- abductorul si extensorul policelui

Muschi externi ai antebratului

- braho-radialul
- primul si al doilea radial extern
- scurtul supinator

La antebrat avem doua MISCARI : supinatia si pronatia.

1.Supinatia este facuta de scurtul si lungul supinator, si de muschiul
biceps.
2.Pronatia este facuta de rotundul si patratul pronator.

MISCARILE la articulatia pumnului:

1. flexie

2. extensie

3. inclinarea cubitala

4. inclinarea radiala
21
 5. circumductia

22