CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA
SISTEMULUI VENOS AL MEMBRELOR
INFERIOARE
1.1 ANATOMIA
Venele se formeaza din canalele anastomotice arteriovenoase si capilare si care
se termina la inima , in atrii . Prin ele sangele circula de la periferie spre inima.

In functie de dispozitia lor in organism ,venele sunt : profunde si superficiale

.Cele profunde sunt dispuse in adancimea organismului si insotesc arterele,iar cele
superficiale sunt asezate sub piele si nu insotesc arterele.

In functie de grosimea lor , venele sunt : mari,mijlocii si mici.Cele mai subtiri

ramuri ale venelor se numesc venule si se formeaza prin unirea capilalelor .

Venele din unirea carora se formeaza vene mai mari se numesc vene de
origine,iar venele care se deschid pe traiectul unei vene colectoare se numesc
afluienti. Venele sunt vase sangvine prin care sangele circula dinspre capilare spre
inima si au un volum de 3 ori mai mare decat cel al arterelor.

Structura peretilor venosi cuprinde 3 tunici ca si cea a arterelor,dar cu anumite

adaptari datorate conditiilor hemodinamice speciale din sectorul venos (presiune
scazuta,lipsa variatiilor presionale,suprafata mai mare,viteza de circulatie mai
redusa) .De aceea venele au peretii mai subtiri decat cei ai arterelor si se destind cu
usurinta.

Venele situate sub nivelul cordului sunt prevazute cu valvule endoteliale(pliuri) si

au musculatura mai dezvoltata .

Peretele unei vene este format din 3 tunici :

 Tunica interna sau endovena sau intima este formata dintr-un endoteliu si dintr-
un strat conjunctiv elastic.Ea formeaza in interiorul unor vene niste pliuri
semilunare ,numite valvule venoase.Venele care au valvule se numesc vene
valvulare .

Tunica mijlocie sau mezovena sau media este formata din tesut conjunctiv lax,in
care sunt cuprinse si fibre musculare.

Tunica externa sau perivena sau adeventicea este constituita din tesut conjunctiv
lax ,in care se gasesc , pe langa fibre conjunctive si elastice,si elemente musculare.

Totalitatea venelor formeaza sistemul venos ,care este alcatuit din : sistemul
venelor pulmonare sau al micii circulatii si sistemul venelor cave sau al marii
circulatii.

Sistemul venos al marii circulatii se colecteaza in vena cava superioara si vena

vena cava inferioara care se deschide in atriul drept.

Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de doua vene mari :

-vena cava superioara

-vena cava inferioara

Vena cava inferioara aduna sangele venos de la membrele inferioare,de la

peretii si viscerele din bazin,de la rinichi,suprarenale,testicule (respectiv ovare),de
la peretele posterior al abdomenului(venele lombare) ,cat si de la ficat (venele
hepatice).

Circulatia de intoarcere a membrului inferior se face prin intermediul a 2

sisteme venoase :

1.sistemul venos superficial-10-20% din debitul sanguin,cu vena safena interna

(safena mare) si vena safena externa(safena mica) .

2.sistemul venos profund-80-90% din debitul sanguin venos al membrului

inferior format din vene care insotesc arterele membrului inferior.

Cele 2 sisteme venoase comunica intre ele prin venele comunicante.Venele

membrului inferior sunt prevazute cu valve bi si tricuspide situate de-a lungul
trunchiurilor venoase-valve axiale,la nivelul comunicantelor si la nivelul orificiilor
de varsare a venelor superficiale-valve ostiale.

Venele superficiale

Venele superficiale au peretii grosi,bogati in fibre conjunctive si muschi si sunt

prevazute cu valvule asezate la3-4 cm distanta una de alta.Aceste valvule nu permit
circulatia sangelui de jos in sus si sunt destul de largi pentru a permite dilatatia
venelor de o data si jumatate,fara a deveni insuficiente.

Rolul venelor superficiale in intoarcerea venoasa este modest,ele transportand

doar 8% din sangele care se intoarce catre inima .Cea mai mare parte din sangele
vehiculat de venele superficiale trece prin sistemul perforantelor in venele
profunde.

Venele superficiale formeaza retele care nu insotesc arterele si dreneaza spre cele
doua colectoare venoase superficiale principale,venele safena mare(interna)si
mica(externa).La nivelul piciorului exista venele digitale ale piciorului care se
varsa in arcul venos dorsal al piciorului.Din capatul medial al arcului porneste vena
safena interna,din cel lateral vena safena externa.

Pe fata dorsala a piciorului intre cele doua vene exista multiple anastomoze care
alcatuiesc o retea venoasa dorsala cu ochiuri mari.

Venele digitale profunde tare sunt subtiri ,asezate superficial pe aponevroza intr-o
retea venoasa cu ochiuri mici: reteaua dreneaza in vena safena externa inconjurand
marginea laterala a piciorului respectiv medial inspre profunzime in arcul venos .

Vena safena interna se indreapta de la origine inspre proximal peste fata

mediala a maleolei tibiale,apoi inapoia marginii mediale tibiale,pe fata interna a
gambei :trece inapoia condilului medial al tibiei si al femurului si se indreapta spre
radacina coapsei la nivelul hiatului safen situat la aproximativ 4 cm sub ligamentul
inghinal si la 1,5 cm de mijlocul arcadei crurale.

La gamba vena safena interna primeste ca afluent vena safena anterioara

superficiala si un arc venos superior. Proiectia safenei pe tegument este
reprezentata de o linie ce uneste maleola tibiala cu hiatul safen .La nivelul
hiatului ,vena safena interna se varsa in vena femurala printr-o crosa orientata
posterior.

Vena safena externa trece de la picior la gamba ,fiind situata inapoia maleolei
externe peroniere si urmeaza un traiect rectiliniu ascendent pe axul median al fetei
posterioare a gambei ; initial este plasata superficial in tesutul subcutanat si apoi
patrunde intr-o dedublare a fasciei la nivelul muschiului gastrocnemian .Vena
safena interna si si vena safena externa sunt legate prin multiple anastomoze.Marea
vena anastomica Giacomini este o anastomoza femuro-poplitee care coboara oblic
in esarfa pe fata posterioara a coapsei .

Venele profunde

Venele profunde insotesc arterele si ramurile acestora ,prezentand numeroase

valvule.Ele au peretii subtiri,deseori sunt duble sau chiar triple.

Incep la nivelul fetei plantare si dorsal a piciorului.Au rolul principal in

intoarcerea venoasa,92% din sange fiind drenat pe aceasta cale.

Functionalitatea sistemului venos profund este direct dependent de contractia

musculaturii membrelor inferioare ,aceasta jucand un adevarat rol de pompa.

Sistemul venelor perforante asigura legatura dintre sistemul venos profund si cel
superficial .Venele perforante sunt prevazute cu valvule astfel orientate incat
permit sangelui sa circule numai de la suprafata spre profunzime.In timpul
contractiei muscular valvulele se inched ermetic si nu permit refluxul sangelui spre
exterior.Valvele venoase impiedica sangele sa curga inapoi in jos.Ele functioneaza
ca niste valve fara cale de intoarcere si care nu permit intoarcerea sangelui,ci doar
circulatia acestuia intr-o singura directive,si anume catre inima.

Pe fata tara a piciorului se afla venele digitale tare,situate profund si paralel cu

arterele omonime,varsandu-se in arcul venos tar alaturat arterei tare.

De la nivelul arcului venos pornesc venele tare mediane si venele tare

laterale.Acestea se reunesc in santuri dinapoia maleolei tibiale respective peroniere
si formeaza venele tibiale posterioare (cel putin doua) si venele peroniere (cel
putin doua) care insotesc arterele omonime.

Venele tibiale anterioare sunt alaturate arterei in loja musculara.

 Din unirea venelor tibiale cu cele peroniere se formeaza trunchiul tibio-peronier
care primeste si venele muschiului solear.

Venele muschiului gastrocnemian sunt reprezentate de doua vene,eventual cea

mediana este dubla.Acestea se varsa in vena poplitee la acelasi nivel cu vena
safena externa : exista frecvent o variant in care varsarea este comuna.Venele
muschiului gastrocnemian sunt valvulate.

Venele muschiului solear denumite sinusoidele soleare sunt de obicei

largi,sinuoase si avalvulate.Varsarea venelor soleare se poate face in venele tibiale
posterioare,in peroniere sau uneori direct in vena poplitee.

De la arcul tendinos al solearului venele se continua cu vena poplitee,alaturata

arterei si strabate ascendant pe mijloc regiunea poplitee pana la adductori ;
primeste vena safena externa.

De la inelul adductorilor se continua cu vena femurala superficiala care la 9 cm

de arcada primeste si vena femurala profunda si devine vena femurala comuna ;
vena femurala mai primeste venele circumflexe femurale si vena safena interna.

Vena iliaca externa continua vena femurala si se orienteaza ascendent si posterior

spre articulatia sacroiliaca unde prin unire cu vena iliaca interna (hipogastrica)
formeaza vena iliaca comuna.

Cele doua vene iliace comune se orienteaza proximal si medial formand prin
unire vena cava inferioara,care este aseaza de-a lungul laturei drepte a coloanei
vertebrale.

Venele de legatura

La nivelul membrelor inferioare exista numeroase conexiuni intre vene,care

favorizeaza drenajul sangelui dinspre suprafata inspre profunzime si dinspre
periferie spre cord.

Venele de legatura sunt de mai multe tipuri :

-vene anastomotice care unesc vene de acelasi tip : profunde intre ele,safenele
intre ele,in arc pe acelasi trunchi venos ;
 -venele comunicante sau perforante unesc sistemul venos superficial cu cel
profund ; perforeaza aponevroza superficial pentru a ajunge in profunzime.Chiar
cele doua safene ar putea fi considerate perforante majore.

Venele perforante safeniene unesc venele safene cu cele profunde.Venele

perforante extrasafeniene unesc reteaua venoasa extrasafeniana cu venele
profunde.Perforantele directe leaga colectorul venos superficial de venele profunde
iar perforantele indirecte leaga colectorul venos superficial de venele musculare
profunde.

La membrul inferior se constata aproximativ 150 vene perforante ,dar numai

cateva au importanta clinica .La nivelul piciorului venele perforante sunt
avalvulate iar la nivelul gambei sunt prevazute cu 2-3 valve. Venele perforante
normale au valvele integer si sunt continente,adica dreneaza sangele dinspre
suprafata spre profunzime.Venele perforante sunt considerate insuficiente sau
incontinente daca dreneaza sangele dinspre profunzime inspre suprafata , deci
invers circulatiei normale.

Insuficienta perforantelor este determinata de dilatarea venelor de legatura ,

situatie in care valvele nu se mai ating sau sunt rezultatul unei distructii directe a
valvelor prin mecanismul de repermeabilizare dupa o tromboflebita acuta.

Principalele vene perforante sunt :

-Grupul Cockett ,constant si foarte important face legatura intre arcul venos
posterior al gambei (vena Leonardo) cu venele tibiale posterioare . De obicei sunt
trei perforante situate la 6 cm,13,5 cm si 18,5 cm deasupra varfului maleolei
interne.Uneori mai exista grupul Shermann (perforante la 24-26 cm);

-perforanta Boyd :la nivelul tuberozitatii tibiei,la limita gamba-genunchi ,face

legatura intre safena interna si vena tibiala posterioara ;

-perforantele Dodd (perforantele coapsei) sunt situate de obicei in 1/3 medie sau
chiar proximala a coapsei si leaga vena safena interna de vena femurala ;

-perforantele hunteriene :situate la nivelul canalului Hunter ;

-perforanta Bassi : situata posterior , uneste safena externa cu vena peroneala;

 -perforanta Hach ,situata posterior uneste sistemul superficial cu vena femurala
profunda ;

-perforante Linton si Kosinski sunt situate in apropierea crosei vena safena

externa ;

-grupul punctului gastrocnemian si vena perforanta May ;

-perforanta punctului solear conecteaza venele superficial ale gambei cu vena

solearului ;

1.2. FIZIOLOGIA

Principalele functii ale sistemului venos sunt urmatoarele :

-conducerea sangelui spre inima ;

-stocarea sangelui ;

-termoreglarea ;

Fiziologia circulatiei venoase a membrelor inferioare este complexa si difera

mult in functie de conditii : ortostatism , decubit , elevarea membrului .

Factori motori care asigura circulatia venoasa de reintoarcere sunt :

-forta de propulsive a ventriculului stang (vis-a-tergo) ;

-forta aspirant a inimii si a muschilor respiratori (vis-a-fronta) ;

-pompa muscular a piciorului si mai ales a gambei la mers (inima periferica) ;

-pulsarea imprimata de arterele paravenoase ;

-tonusul autonom al peretelui venos ;

-actiunea valvelor venoase care impiedica refluxul ;

Volumul venos este de 3 ori mai mare decat cel arterial , deci in teritoriul venos
se afla circa 75% din volumul sangvin .

Datorita structurii peretilor lor,ce contin cantitati mici de tesut elastic si muscular
neted ,venele prezinta distensibilitate si contractilitate .
 Distensibilitatea este proprietatea venelor de a-si mari pasiv calibrul sub
actiunea presiunii sangelui . Prin distensie ,capacitatea sistemului venos
creste,venele putand inmagazina volume sporite de sange . Deosebit de distensibile
sunt venele hepatice,slenice si subcutanate ,care indeplinesc rol de rezervoare de
sange.

Contractilitatea este proprietatea venelor de a-si varia in mod activ calibrul prin
contractia sau relaxarea muschilor netezi din peretele lor.Prin contractia venelor au
loc mobilizarea sangelui din organele de rezerva si deplasarea lui catre inima ,ceea
ce determina cresterea debitului cardiac.

Cauza principal a intoarcerii sangelui la inima este insasi activitatea de pompa

cardiaca a acesteia .

Inima creeaza si mentine permanent o diferenta de presiune intre aorta (100mm

Hg)si atriul drept (0mmHg).Desi presiunea sangelui scade mult la trecerea prin
arteriole si capilare,mai ramane o forta de impingere de 10 mm Hg ce se manifesra
la inceputul sistemului venos. Inima functioneaza simultan ca o pompa aspiro-
respingatoare. Ea respinge sange spre aorta , in timpul sistolei ventriculare,si
concomitant,aspira sangele din venele cave in atriul drept.

Aspiratia atriala dreapta se datoreaza cresterii bruste a capacitatii atriului ,ca

urmare a deplasarii in jos a planselui atrio-ventricular ,in timpul fazei de ejectie a
sistolei ventriculare.

Alti factori care mai determina intoarcerea sangelui la inima , sunt :

-aspiratia toracica factor care actioneaza mai ales in timpul inspiratiei si

influenteaza predominat presiunea din venele mari,realizand o aspiratie a sangelui
spre cord,se formeaza un vid ce creeaza o presiune negative ce aspira sangele din
venele periferice spre inima . In timpul inspiratiei actioneaza si coborarea
diafragmului care mareste presiunea intraabdominala ,impingand sangele spre
cord.

-presiunea sangelui din capilare impinge sangele dinspre venule spre venele
mai mari,in care scade progresiv cu cat se apropie de cord .
 -pompa musculara-in timpul contractiilor musculare,venele profunde sunt golite
de sange ,iar in perioadele de relaxare dintre doua contractii,ele aspira sangele din
venele superficiale.Refluxul sangvin este impiedicat de prezenta valvulelor(la
nivelul membrelor inferioare).

-gravitatia-are efect negative asupra intoarcerii sangelui din venele membrelor

inferioare.Ea favorizeaza curgerea sangelui din venele situate deasupra atriului
drept ,la nivelul gambei presiunea hidrostatica fiind de 100mmHg in timpul
mersului.

-masajul pulsatil efectuat de artere asupra venelor omonime ,aflate impreuna

in acelasi pachet vascular ,are efect favorabil asupra intoarcerii venoase.

Intoarcerea sangelui la inima are o mare importanta pentru reglarea debitului

cardiac ,deoarece o inima sanatoasa pompeaza ,conform legii inimii atat sange cat
primeste prin aflux venos.

Sangele circula in sistemul venos de 3 ori mai incet decat in cel atrial.

Circulatia venoasa a membrelor inferioare este influentata in mod favorabil de

masajul pulsatil efectuat de artere asupra venelor,aflate impreuna in acelasi pachet
vascular,si de contractia musculaturii striate a membrelor inferioare , care exercita
o compresie externa asupra venelor profunde propulsand sangele dirijat de sistemul
valvular catre inima.

Mersul constituie factorul principal care activeaza circulatia venoasa.

Ortostatismul static agraveaza staza .La fel actiunile osteo-articulare ce impiedica

sau ingreuneaza contractia musculaturii gambelor favorizeaza staza.

Contractia venelor,efectuata de musculature proprie,a carei contractie este

declansata de cresterea presiunii endovenoase joaca un rol important,in special in
sistemul superficial. Deteriorarea musculaturii venelor prin procese de
scleroza,atrofie sau dilatatie excesiva ,face ca acest mechanism sa se degradeze.

Reglarea nervoasa a circulatiei sangvine

 Sistemul nervos afecteaza in special functiile globale,ca,de exemplu,redistributia
sangvina in diverse teorii ale organismului,cresterea activitatii pompei cardiac,si
asigura in mod special controlul rapid al presiunii arteriale.

Sistemul nervos controleaza circulatia exclusive prin intermediul sistemului

nervos vegetativ ,mai ales prin sistemul nervos simpatic;sistemul nervos
parasimpatic este important in reglarea functiilor cordului .

Nervii simpatici contin un numar foarte mare de fibre vasoconstrictoare si doar

putin fibre vasodilatatoare.

In substanta reticulate bulbara si in treimea inferioara a puntii,bilateral,se afla

central vasomotor.Acest centru transmite impulsuri eferente prin maduva spinarii
,si,de aici,prin fibre simpatico vasoconstrictoare ,la aproape toate vasele
sangvine,care prezinta o zona vasoconstrictoare si zona vasodilatatoare.