Sunteți pe pagina 1din 61

MOTIVATIE

La nivel mondial 10-33% din femeile adulte i 10-20% din brbai au


Insuficien Venoas Cronic. n statele europene prevalena este chiar mai
mare de 20 pn la 50%.
n Romania studii epidemiologice recente cu relevan naional au artat o
prevalen a IVC de 32%.
MOTTO:
Ingrijirea medicala este o arta. Deci necesita devotement exclusiv, pregatire
temeinica, ca orice pictor sau sculptor. Ce este mai mult sa ai de-a face cu
organismul viu templul duhului lui Dumnezeu
Florence NIGHTINGALE

CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMULUI VENOS
AL MEMBRELOR INFERIOARE
Schematic , venele membrului inferior pot fi grupate in doua sisteme : unul
superficial si altul profound , reunite prin numeroase anastomoze.
Sistemul profund:
- este format din venele omonime arterelor.
- are doua vene pentru fiecare artera, exceptie fac venele poplitee si femurala
- venele profunde: - arcul venos plantar
- vene tibiale posterioare
- vene tibiale anterioare
- vena poplitee
- vena femurala
- sunt sustinute si inconjurate de masa muschilor cu rol important in circulatia de
reintoarcere.
- are un rol important in circulatia membrului inferior, deoarece dreneaza
aproximativ 80 % din sangele venos.
Sistemul superficial:( Fig.1)
- este format din venele: - safena interna
- safena externa

Fig.1 V.safena interna si V.safena externa.

Daca nu este sustinut de tesuturile din jur si este privat de actiunea


contractilor musculare, sistemul venossafen, poate suferi dilatari considerabile, iar
circulatia sangelui se va face contra gravitatiei.

Originea venelor safene:


La nivelul fetei dorsale a piciorului se afla o retea venoasa superficiala
situate in jurul unui arc venos. Acesta este continuat prin doua vene marginale
(vena marginala mediana si vena marginala laterala) spre maleole dispuse pe
dosul piciorului.
Vena marginala laterala, devine safena externa, ocolind posterior maleola
de aceias parte.
Vena marginala mediala, se continua in vena safena interna, dupa ce trece
inaintea maleolei mediale.
VENA SAFENA INTERNA:
Este cea mai lunga vena a corpului.
Traiect: urca pe fata mediala a gambei, de la marginea anterioara a maleolei
mediale, ocoleste condilul femural pe dinapoi ajungand la coapsa; aici urca in
afara spre fata antero-mediala a radacinii coapsei si inainte,la 4 cm sub nivelul
ligamentului inghinal,formeaza o curbura cu convexitatea in jos,numita crosa
safenei interne ce trece prin hiatul safen in profunzime, varsandu-se in vena
femurala.Vena safena interna colecteaza un numar mare de ramuri colaterale ce
au dispozitie extrem de variata.
Pe parcursul sau, vena este intalnita de :
- nervul safen accesoriu (la nivelul gambei)
- musculo-cutanatul extern (la nivelul genunchiului)
- multiple vase si ganglioni limfatici, la nivelul crosei.
Vena safena interna prezinta pe toata intinderea ei, un numar variabil de valvule
(10-30) care asigura fluxul sanguin unidirectional si circulatia antigravitationala,
ultima valvula gasindu-se la varsarea ei in vena femurala.
VENA SAFENA EXTERNA:
Origine: - ia nastere inapoia maleolei laterale.
Traiect: - urca pe fata posterioara a gambei in subcutisul acesteia.Formeaza o
crosa (crosa venei safene externe), la nivelul intertliniei articultiei
genunchiului,perforand lama profunda a dedublarii, si devenind pofunda se
deschide in vena poplitee.
Colateralele venei safene externe, provin de pe si fata postero-laterala a gambei si
de pe planta.
Colateralele anastomotice cu vena safena interna sunt numeroase pe gamba,
sangele circulind in acestea in directia venei safene interne.

Venele perforante:
Realizeaza intre venele profunde si trunchiul safen principal o legatura
1directa, acestea au o dispozitie constanta si contin la locul de deschidere in
venele profunde , valvule ostiale, astfel este asigurata trecerea sangelui de la
suprafata spre profunzime.
Venele comunicante:
Realizeaza intre ramurile colaterale ale venelor safene si colaterale venoase
profunde o conexiune; aceste sunt inconstante ca dispozitie si numar.
Prin intermediul venelor din muschi, aceste vene se anastomozeaza direct cu
reteaua profunda . Trunchiul emisar al acestor doua sisteme este vena femurala
care se continua cu vena iliaca externa.
Sistemul superficial este format din colectori venosi situati in tesutul hipodermic
si care se grupeaza in jurul a doua trunchiuri principale: vena safena interna si
vena safena externa.
Sistemul venos profound este format din colectori venosi , bogat
anastomozati intre ei , care trec prin interstitiile musculare impreuna cu arterele
omonime. Ei se grupeaza cate doi sau trei de fiecare artera , in afara de femurala
si poplitee , in general unice. Intre cele doua sisteme venoase , superficial si
profound se interpune sistemul de vene perforante.
Sistematizarea venelor membrelor inferioare intr-un sistem superficial si
unul profound, separate de stratul aponevrotic si unite printr-un sistem
intermediar corespunde in cea mai mare masura , atata necesitatilor de ordin
morfo-functional , cat si celor de ordin patologic.
Venele membrelor inferioare sunt prevazute cu un aparat valvular bine
reprezentat, dispus de-a lungul trunchiurilor venoase ( valvulele axiale) si
lanivelul orificiilor de confluenta ( valvulele ostiale).
Pe langa deosebirile de situatie si traiect cele doua sisteme venoase,
superficial si profound prezinta caractere morfologice particulare, cu importanta
deosebita in patologia venoasa. Venele profunde au o buna sustinere in jur , fiind
continute intr-un spatiu relative inextensibil dintre fascie si scheletul osos si sunt
inconjurate de muschi, spre deosebire de venele superficiale care au o sustinere
slaba datorita sistuatiei lor in hipoderm.Circulatia venoasa indeplineste doua mari
functii: asigurarea transportului sangelui de la periferie spre inima si functia de
rezervor sangvin.
Peretii venelor sunt subtiri , elastice si prevazuti in general cu un numar
redus de fibre musculare ,fiind astfel adecvati pentru functia de depozitare.
Deplasarea sangelui venos de la tesuturi spre inima se face gratie
urmatorilor factori : contractile musculare , actiunea valvulelor venoase ,
pulsatiile arteriale , aspiratia toracica, aspiratia cardiaca
si

vasomotricitatea.Circulatia venoasa a membrelor inferioare in ortostatism


intampina dificultati datorita situatiei sale declive fata de cord. Factorul negativ
cel mai important este forta gravitatiei la care se asociaza presiunea abdominala si
rezistenta data de vascozitatea sangelui in venele mici.
In conditii normale factorii favorizanti contracareaza actiunea factorilor
negative si sangele este propulsat spre cord. Factorul favorizant cel mai eficient
este pompa musculo-venoasa ( inima periferica ) , care actioneaza prin jocul
dintre contractiile musculare ce determina sensul gradientului de presiuni si
aparatul valvular care imprima curgerea unidirectionala spre cord.
Dispozitia si continenta valvulelor axiale si ostiale conditioneaza circulatia
venoasa in sens centripet , dinspre suprafata inspre profunzime si de la periferie la
cord , factorul determinant fiind gradientul de presiune.
Sistemul venos profund este calea principala a reintoarcerii venoase
asigurand transportul a 80-90% din masa sangvina globala a membrului inferior
in timp ce prin sistemul venos superficial se reintoarce numai o cantitate de 1020%.
Patologia venelor , prin frecventa si problemele deosebite de interpretare
fiziopatologica , de diagnostic si tratament continua sa fie o problema de
permanenta actualitate , pe larg dezbatuta in
literatura de specialitate
moderna.Problema are un caracter medico-social cu totul deosebit avand in
vedere frecventa mare a insuficientei venoase cronice care ridica probleme
dificile de prevenire si tratament si care se caracterizeaza printr-un procent ridiact
de invaliditate.
Achizitiile fiziopatologice si metodele de explorare paraclinice moderne au
permis sa se elucideze mecanismele de producere a afectiunilor venoase si sa se
imbunatateasca posibilitatile de diagnostic si tratament.
Aparitia flebografiei in arsenalul metodelor de explorare a constituit un
element important in punerea unui diagnostic etiologic si topografic cat mai
exact.Pentru a stabili un bilant lezional complet este necesar sa se utilizeze si sa
se combine mai multe tehnice flebografice. Astfel, se poate practica flebografia
anterograda , retrograda , intraosoasa , dinamica ortostatica si anterograda
combinata.
O serie intrega de metode ca flebomanometria ,oscilometria , oximetria ,
arteriografia, limfografia , radiografia osoasa , biopsia, pletismografia,
termometria cutanata , ai fost folosite mai ales in scop de cercetare si au contribuit
la imbogatirea datelor informationale referitore la diversele fenomene si aspecte
ale afctiunilor venoase.
In ultimul timp au fost introduse o serie de metode noi de explorare bazate
pe utilizarea radioizotopilor ( testul cu fibrinogen marcat cu 125 I) si a
ultrasunetelor ( metoda Doppler).

Stadiul patologiei venoase pe afectiuni ca : malformatiile venoase


congenitale, traumatismele venelor , boala varicoasa si boala tromboembolica ,
corespunde unor necesitati didactice , dar si unor aspecte particulare
fiziopatologice , clinice si terapeutice caracteristice fiecarei afectiuni.
Prezentarea in final a insuficientei venoase cronice , vine sa demonstreze
numitorul comun al evolutiei tuturor afectiunilor venoase in faza lor de
compensare.

CAPITOLUL II
INSUFICIENTA VENOASA CRONICA
2.1. Definitie:
Insuficienta venoasa cronica reprezinta stadiul de decompensare a circulatiei
venoase a membrelor inferioare . Ea se caracterizeaza prin tulburari distrofice
grave: edem, dermatita, celulita subcutanata si ulcer de gamba.
2.2. Fiziopatogenie
Decompnsarea se manifesta prin prezenta hipertensiunii venoase permanente in
ortostatism, care se repercuta retrograd pana la nivelul capilarelor. Ca rezultat al
tulburarilor de permeabilitate capilara si a extravazarii de proteine se instaleaza
fibrodemul si scleroza hipodermica ( celulita indurativa). Pe acest teren cu
troficitate deficitara se grefeaza infectii ( streptococ), dermite, hipodermite care
impreuna cu procesul de fibroza subcutanata afecteaza circulatia limfatica si
agraveaza edemul. Tegumentele alterate devin sediul unor distructii tisulare , dand
nastere celei mai grave manifestari a insuficientei venoase cronice , ulcerul trofic
al gambei.
2.3. Etiologie
Insuficienta venoasa cronica se intalneste in specialin sindromul
posttromboflebitic si in varicele hidrostatice neglijate cu reflux masiv. Cauze mai
rar intalnite sunt malformatiile venoase congenitale si fistulele arterio-venoase
traumatice.
2.3.1.Sindromul posttromboflebitic
Reprezinta sechelele rezultate dupa o tromboza venoasa a axului venos al
membrelor inferioare.
Morfopatologie
In cadrul sindromului posttromboflebitic aspectul morfopatologic al leziunilor
este conditionat de evolutia procesului trombotic , de organizarea fibroconjunctiva a trombului , de repermeabilizarea si revascularizatia sa.
Schematic pot interveni trei situatii:

Organizarea fibro-conjunctiva a zonei trombozate , fara


repermeabilizarea axului venos si transformarea venei intr-un cordon firos;

Repermeabilizarea trombului , prin multiple canale , realizand forma


numita pluricanalara;


Repermeabilizarea unicanalaraprin rezorbtia partiala a cheagului
si organizarea fibro-conjunctiva endoparietala.
In timpul procesului de remaniere conjunctiva are loc si procesul de
alterare al valvulelor venoase cu repercusiuni importante asupra circulatiei in
segmentul venos afectat.
In esenta obstacolul venos poate sa fie obstructiv ( total), restrictiv ( partial), sau
prin evalvulare( reflux).
Fiziopatogenie
Consecinta acestor modificari va fi stanjenirea circulatiei de intoarcere ,
respectiv staza venoasa , care duce la hipertensiunea venoasa ortostatica si
ortodinamica.
Gravitatea suferintei antrenata de leziunile sechelare este conditionata de
natura , intinderea si localizarea lor.
In fata acestei situatii , organismul cauta sa se adapteze la noile conditii
circulatorii, deschizand cai venoase de supleere care incearca sa scurt-circuiteze
zona obstruata.Cand aceasta este limitata , sangele este derivat prin venele
colaterale profunde, din segmentul situat dedesubt in segmentul aflat deasupra
trombozei.
Cand obliterarea este intinsa si intereseaza confluenta si vene importante,
organismul nu poate utiliza decat putine colaterale profunde si este nevoit sa
apeleze la sistemul superficial , dar acest sistem nu poate niciodata suplini in
mod satisfacator sistemul profund.Supraincarcarea functionala ve avea drept
consecinta o insuficienta valvulara cu degenerscenta varicoasa secundara a
venelor superficiale.Sangele este derivat din sistemul profund in sistemul
superficial prin venele perforante, care datorita flebohipertoniei si avalvularii sunt
transformate din vene de drenaj in vene de reflux . Astfel, in pozitia ortostatica
sangele recade de sus in jos in reteaua venoasa profunda, repermeabilizata si
avalvulata si in reteaua superficiala degenerata varicos , realizand ,refluxul lung
vertical si stagneaza sau circula dezordonat in ambele sensuri , realizand
refluxul scurt orizontal. Se instaleaza un veritabil cerc vicios circulator cu
repercusiuni grave in hemodinamica venoasa a membrelor inferioare , in care
sangele stagnant este sustras circulatiei, fiind pus la dispozitia legilor gravitatiei.
Hipertensiunea venoasa ortosatica permanenta are repercusiuni asupra
celorlalte sectoare vasculare si in special asupra sistemului capilar, si ca urmare,
vor aparea tulburari la nivel tisular.La inceput apare un edem tranzitoriu care cu
timpul devine ireductibil. Apar tulburari trofice cutanate( hiperpigmentatie,
dermatita), celulita, scleroza indurativa , modificari osoase si aponevrotice ,
tulburari limfatice si in final , leziunea cea mai grava ulcerul de gamba.

Diagnostic
Diagnosticul sindromului posttrombotic se bazeaza pe existenta in antecedentele
bolnavului a unui episod tromboflebitic acut, pe prezenta edemului , a varicelor
secundare si a tulburarilor trofice.
Pentru confirmarea diagnosticului si pentru orientarea atitudinii
terapeutice , este necesar sa se recurga la explorarile paraclinice si in mod
deosebit la flebografie.Aceasta permite sa se precizeze natura si intinderea
leziunilor venoase profunde ( obstructia, repermeabilizarea), circulatia de
supleere si mai ales sediul comunicantelor insuficiente.
Tratamentul sindromului posttromboflebitic
Vizeaza combaterea stazei venoase si ameliorarea dereglarilor
microcirculatiei si a tulburarilor trofice. Pentru realizarea acestor deziderate
dispunem de metode chirurgicale, scleroterapie , compresie elastica externa, cure
de declivitate si masuri complementare ce se adreseaza leziunilor trofice
( antiinflamatorii).
Interventiile chirurgicale practicate in mod curent , verificate ca eficienta si
justificate fiziopatologic sunt:

Safenectomiile , in caz de existenta a varicelor secundare;

Ligaturile subaponevrotice ale venelor perforante insuficiente, asociate sau


nu cu fasciotomia sau aponevroctomia;

Excizia- grefa prin care se extirpa in bloc ulcerul venos impreuna cu zone
de celulita scleroasa , urmata de plastie cu piele libera despicata.
Compresia elastica externa ( ciorapi elastici , benzi elastice ), reprezinta singurul
mijloc eficace in combaterea sfectelor nocive ale flebohipertoniei. Compresiunea
elastica externa isi exercita actiunea favorabila prin reducerea rezervorului venos
gambier, normalizarea vitezei de circulatie venoasa, restabilirea presiunii tisulare ,
combaterea edemului , ameliorarea traficitatii tisulare si a permeabilitatii
capilare.
2.3.2.Varicele hidrostatice
Varicele sunt dilatatii venoase permanente, insotite de alterari morfologice
parietale si de tulburari de hemodinamica venoasa.
Etiopatogenie
Boala varicoasa este o afectiune frecvent intalnita in practica , survenind la
15-30% din persoanele care au depasit varsta de 25 de ani. Se intalneste la ambele
sexe , cu frecventa mai mare la femei ( 60%).
Dupa conditiile lor de aparitie , varicele pot fi primitive sau secundare.
Varicele secundare sunt consecutive unor tulburari ale circulatiei de intoarcere ,
cauzate fie de o compresiune pe trunchiul unei vene principale ( tumori) , fie de o

supraincarcare functionala in urma unei tromboflebite, fie de un traumatism care


lezeaza care lezeaza sistemul valvular ( cateterism).
La aparitia varicelor primitive , cunoscute sub denumirea de varice
hidrostatice sau de boala varicoasa , contribuie un complex de factori care por fi
grupati in : factori locali si generali.
Factorii locali favorizeaza aparitia varicelor prin jena mecanica pe care o
provoaca in circulatia de intoarcere . Forta gravitatiei se repercuta in mod
deosebit asupra venelor superficilale ale membrelor inferioare , vene situate in
tesutul subcutanat, valvulate insuficient si lipsite de sprijin muscular.
Factorii generali pot fi impartiti la randul lor ,in factori interni si factori
externi. Boala varicoasa este considerata astazi ca fiind rezultatul interactiunii
unor factori genetici si a unor factori de mediu. Factorul ereditar intervine prin
intermediul unui teren predispozant pentru aceasta boala, care se transmite
descendentilor. Predispozitia ereditara este o conditie interna , potentiala,
deoarece la aparitia bolii este necesar sa actioneze si factorii de mediu extern.
In geneza varicelor au mai fost incriminate tulburarile endocrine , in special
cele legate de dereglari hipofizare , ovariene si tiroidiene. De asemenea sarcina si
obezitatea pot interveni printr-un complex de factori de ordin mecanic , endocrin
si circulator.
Alaturi de factorii interni, factorii externi au o actiune favorizanta in aparitia
varicelor. Cel mai important este factorul profesional. S-a observat ca varicele se
intalnesc foarte des la persoanele pe care profesiunea le obliga la un ortostatism
prelungit ( vanzatori in comert, muncitori in industria grea, bucatari , frizeri) sau
la eforturi fizice mari , ce duc la cresterea presiunii abdominale ( mineri ,
tamplari, otelari, sportivi). Ca factori externi mai pot fi semnalati : caldura
excesiva, umiditatea, avitaminozele, infectiile si unii factori alimentari.
Mecanismele de producere a varicelor primare se explica prin teoria
hidrostatica.
Presiunea hidrostatica ridicata, realizata de gravitatie la nivelul membrelor
inferioare in ortostatism favorizeaza aparitia varicelor la persoanele care prezinta
tendinta la aceasta boala si care se gasesc sub influenta factorilor etiologici
amintiti,
Morfopatologie
Modificarile anatomo-patologice din boala varicoasa se pot imparti in doua
grupe: modificari ale venelor si modificari asociate leziunilor venoase. Venele
varicoase sunt dilatate si alungite. Dilatarea este inegala si neregulata dand
aspectul sinuos si ampular al varicelor. In interiorul venei, valvulele sunt
atrofiate , iar endovena prezinta placi de endoflebita vegetanta. Microscopic
predomina leziunile de fleboscleroza. Leziunile de scleroza depasesc cu timpul

10

peretele venos si se propaga la tesuturile invecinate, prinzand tesutul celular


subcutanat, vasele limfatice, nervii si tegumentele.
Fiziopatologie
In venele varicoase , datorita modificarilor morfologice ale peretelui venos si a
distrugerii aparatului valvular, sangele stagneaza in ortostatism si recade de sus in
jos , rezultand un curent retrograd. Datorita insuficientei valvulei ostiale a safenei
interne , sangele din profunzime reflueaza in suprafata , din femurala in safena si
coboara in aceasta vena de la radacina coapsei in gamba. De aici sangele patrunde
din nou in profunzime , prin venele comunicante si circula catre inima prin
venele profunde. O parte din sange , ajuns in regiunea crurala , recade din nou in
safena, instalandu-se astfel un scurt-circuit circulator. Tulburarile se accentueaza
progresiv , venele superficiale se dilata tot mai mult, iar efortul depus de sistemul
profund devine din ce in ce mai mare. Functia de depozit a venelor se altereaza o
data cu dezvoltarea varicelor. Venele varicoase contin o cantitate mai mare de
sange decat in mod normal, dar ele sunt incapabile sa-l utilizeze la cerere
frustrand astfel circulatia de o parte din volumul sau circulant.In fazele avansate
ale bolii varicoase se poate instala insuficienta venoasa mixta, atat superficiala cat
si profunda , avand ca substrat flebohipertonia globala si permanenta.
Tabloul clinic. Simptomatologia
Caracteristic pentru boala varicoasa este evolutia sa in doua perioade :
prevaricoasa si de varice constituite.
Perioda prevaricoasa debuteaza insiduos prin unul sau mai multe
semne subiective. Bolnavul se plange de o senzatie de greutate si tensiune in
gambe, discrete parastezii , jena dureroasa dupa un ortostatism sau mers
prelungit.Aceste putandu-se insoti in unele cazuri de existenta unui edem discret
la nivelul maleolelor sau la gamba, mai accentuat seara si care dispare dimineata
in sculare.
Perioada de varice constituite se caracterizeza prin semne clinice bine
conturate. Semnele functionale caracteristice perioadei prevaricoase sunt relativ
reduse, in schimb manifestarile obiective sunt pe primul plan.
Examenul clinic trebuie facut in ortostatism si la ambele membre inferioare,
comparativ. La inspectie se observa prezenta varicelor sub forma unor cordoane
neregulate care proemina sub tegumente, localizate mai frecvent pe fata interna a
gambei. Venele sunt neregulat dilatate , constituind uneori ampule varicoase sau
chiar anevrisme varicoase. Degenerescenta varicoasa a unui segment de safena
impreuna cu colateralele din aceasta regiune pot forma un pachet varicos.
Varicele apar de obicei pe teritoriul safenei interne , dar pot sa intereseze si
teritoriul safenei externe sau ambele. De asemenea se pot intalni varice cu
topografie nesistematizata.

11

La palpare varicele dau senzatia unor cordoane de consistenta moale,


depresibile. Se evacueaza usor la presiune si se umplu repede dupa suprimarea
acesteia.
In decubit , cu membrul inferior ridicat , varicozitatile dispar si reapar
imediat , in pozitie ortostatica.
Nu trebuie neglijata niciodata explorarea safenei externe a carei degenerscenta
varicoasa se pune in evidenta prin manevra Marmeasse. Aceasta manevra consta
prin palparea venei dilatate in spatiul popliteu , cu genunchiul usor flectat , pentru
a permite relaxarea fasciei.Edemul exista in grade variabile, mai evident , la
sfarsitul zilei.
In stadiile mai avansate apar tulburarile trofice sub forma de zone
pigmentate sau exematoase , hipodermite si ulcere varicoase.
In general impotenta functionala este absenta chiar in varicele
voluminoase , dar ea devine manifesta cand se aduga suferinta sistemului venos
profund.
Metode de explorare clinica a sistemului venos
Examenul clinic poate fi completat cu metodele de explorare a tulburarilor
circulatiei de intoarcere.
Proba Trendelenburg - evidentiaza existenta unui reflux pe safena
interna. Unui bolnav in decubit dorsal i se ridica membrul varicos catre verticala
pentru a fi golit de sangele din venele varicoase , apoi se aplica un garou la
radacina coapsei sau se comprima cu policele crosa safenei interne, dupa care se
ridica in ortostatism.Daca se ridica garoul sau inceteaza compresiunea, vena se
umple brusc cu sange de sus in jos , ceea ce dovedeste existenta unei circulatii
retrograde superficiale prin insuficienta valvulara ostiala.
Proba celor trei garouri-permite explorarea atat a sistemului superficial
, cat si a celui profund. La un bolnav culcat , cu varicele golite de sange , se aplica
un garou la radacina coapsei , unul deasupra genunchiului si altul sub genunchi,
dupa care se ridica bolnavul in picioare. Se pot constata urmatoarele:

O umplere rapida a varicelor gambei , cand toate garourile sunt pe


loc , arata existenta unui reflux din profunzime prin comunicantele gambiere;

Ridicarea garoului de sub genunchi, permite refluxul prin crosa


safenei externe , cand aceasta este insuficienta;

Ridicarea garoului deasupra genunchiului pune in evidenta o


insuficienta a perforantelor la nivelul coapsei( hunteriene);

Ridicarea ultimului garou , elibereaza crosa safenei interne si permite


refluxul prin jonctiunea safeno-femurala.
Proba celor trei garouri furnizeaza informatii pretioase, dar ea trebuie efectuata
rapid, pentru a nu lasa timp sangelui venit de la periferie sa se acumuleze.

12

Examenul clinic facut corect este suficient pentru precizarea diagnosticului de


varice hidrostatice.Existenta insa a unor leziuni pe sistemul profund sau a unor
recidive varicoase impune completarea datelor clinice cu elemente furnizate de
flebografie.
Explorare paraclinica a sistemului venos
Explorarea paraclinica furnizeaza date precise cu privire la localizarea,
intinderea si evolutia leziunilor precum si asupra eficientei terapiei aplicate.
Flebomanometria:bazata pe principiul masurarii presiunii venoase si
descoperirea variatiilor ei in raport cu pozitia membrelor. Se realizeaza cu
ajutorul unui aparat numit manometru Claude care este racordat la un ac de
punctie venoasa. O crestere peste valoarea normala tradeaza prezenta unui
obstacol in circulatia de intoarcere.
Flebografia:
Se realizeaza cu ajutorul substantelor de contrast, care se amesteca cu sangele.
EXPLORAREA PARACLINICA
Dupa locul unde se introduce substanta de contrast distingem:
flebografii directe (injectarea substantei intr-o vena periferica)
flebografii indirecte (injectarea substantei in artera)
Este util in diagnosticul flebitelor localizate la nivelul gambelor.
Injectat, izotopul se acumuleaza in fibrina fiecarui tromb format si poate fi
detectat prin tehnici de scintigrafie.
Daca in organism mai exista si alte concentrari de fibrina (artrita, hematom,
edem, plagi pe cale de vindecare), valoarea metodei scade.
Metoda ultrasonica Doppler:
Eate un mijloc de investigatie mai recent.
Se efectueaza cu ajutorul detectorului de viteza ultrasonic sare semnalizeaza si
deceleaza acustic si grafic tulburarile aparute in viteza circulatiei venoase.
Diagnostic
Diagnosticul pozitiv este usor de facut.
Anamneza si examenul clinic trebuie sa stabileasca daca este vorba de varice
primitive sau secundare si daca exista afectiuni asociate a caror manifestari
clinice nu revinvaricelor, cum sunt reumatismul , nevritele si arteriopatiile.

Diagnosticul diferential trebuie facut cu o hernie curala , un


ganglion limfatic sau un anevrism arterio-venos, care in urma unui examen
superficial pot fi confundate cu o dilatatie varicoasa a crosei safenei interne.
Diagnosticul trebuie sa precizeze teritoriul caruia ii apartine degenerescenta
varicoasa si sursele de reflux.

Evolutie si complicatii

13

Boala varicoasa are o evolutie cronica si daca nu este tratata corect,


simptomele se agraveaza progresiv, pentru ca in final sa se ajunga la insuficienta
venoasa cronica.In afara acestei complicatii majore , varicele se mai pot complica
prin rupturi si tromboze. Ruptura varicelor intereseaza de obicei dilatatiile
varicoase mari si survin dupaun traumatism local.Ruptura poate fi
subtegumentara , cand se dezvolta un hematom sau externa cand produce
hemoragie externa care datorita hipertensiunii venoase ortostatice intretine o
sangerare continua, necesitand hemostaza de urgenta.
Tromboflebitele varicoase au ca substrat trombozarea unui pachet varicos. Clinic,
se manifesta prin durere locala , eritem cutanat si edem de vecinatate. La palpare
vena trombozata se prezinta ca un cordon dar, nedepresibil, foarte sensibil.

Tratament

Tratamentul profilactic
Tratamentul profilactic se adreseaza persoanelor cu antecedente familiare, cu
obezitate, cu predispozitie la boala varicoasa si vizeaza crearea conditiilor de
viata si de munca care sa evite ortostatismul prelungit, muncile grele si unele
sporturi ( haltere), precum si coombaterea obezitatii, a constipatiei si a bronsitelor
cronice, care cresc presiunea venoasa.
Tratamentul curativ
Tratamentul bolii varicoase este un tratament complex, care trebuie individualizat
de la caz la caz.In principiu, tratamentul varicelor membrelor inferioare trebuie sa
vizeze doua obiective majore , unul de ordin functional ,celalat de ordin
morfologic. Obiectivul functional consta in suprimarea refluxului patologic care
intretine hipertensiunea venoasa ortostatica, iar obiectivul morfologic consta in
indepartarea sau distrugerea tuturor venelor varicoase. Suprimarea zonelor de
reflux se realizeaza prin crosectomie interna ( rezectia crosei safenei interne),
crosectomie externa cand este cazul si operatii de deconexare ( ligaturi) in
insuficienta venelor perforante. Obiectivul morfologic se realizeza prin extirparea
trunchiurilor safene ( safenectomie)prin stripping ( smulgere) si extirparea sau
distrugerea colateralelor ce persista dupa smulgere , prin excizii de pachete
varicoase, incluziuni de catgut sau injectii sclerozante.
Orice tratament care ne satisface aceste doua obiective este urmat de recidive.
Rezultatele terapeutice bune sunt in functie de bilantul clinic exact si de
indicatiile terapeutice corecte. Indicatiile operatorii isi gasesc justificarea in toate
cazurile cu reflux ostial evident si comunicante insuficiente,pe cand in varicele
incipiente , nesistematizate , indicarea unei terapii sclerozante , aplicate corect ,
da rezultate bune. Substantele sclerozante care se pot folosi sunt : moruatul de
sodiu, trombovarul, aetoxisclerozalul, chinin-uretanul, salicilatul de sodiu 3040%.

14

In general schema terapeutica care convine majoritatii cazurilor este cea a


metodei mixte, sclero-chirurgicala.
Un tratament corect duce la vindecarea bolii , dar nu pune la adapost de recidiva,
in cazurile cand exista tendinta pronuntata de degenerescenta varicoasa.De aceea
este necesar sa avertizam bolnavii in acest sens, sa-i supunem unei supravegheri
periodice si a reluarii eventuale a catorva injectii sclerozante, cu rezultate bune.
Tromboflebitele varicoase necesita tratament general antiinflamator
( fenibutazona, alindor) si exoreza segmentelor trombozate. In rupturile varicoase
se impune hemostaza de urgenta prin bandaj compresiv sau ligatura chirurgicala.
2.3.3. Malformatiile venoase congenitale
Malformatiile venoase congenitale sunt afectiuni mai rar intalnite.
Din punct de vedere practic se pot clasifica dupa criterii clinico/angiografice in
trei entitati si anume: sindromul Klippel -Trenaunay, sindromul Parks-Weber si
angiomul venos.

Sindromul Klippel-Trenaunay se manifesta clinic prin


alungire hipertrofica a membrului , varice si angiom plan sau tuberos.La baza
afectiunii sta de obicei un viciu de dezvoltare al axului venos profund, cum ar fi
agenezia, atrazia, stanoza sau brida congenitala.
Tratamentul de baza este acela al insuficientei venoase cronice si
corectarea ortopedica a inegalitatii membrelor. In unele cazuri poate fi aplicata
terapia sclerozanta , iar in cazurile de atrezie sau agenezie limitata , se poate
elibera vena strangulata din tesutul de fibroza ( fleboliza) sau se poate efectua un
by-pass venos.

Sindromul Parks-Weber este o angiodisplazie , care din


punct de vedere clinic se manifesta asemanator cu sindromul Klippel-Trenaunay
Triada simptomatica manifesta prin alungire si hipertrofie de membru, varice si
angioame, este mai pregnanta , cu evolutie mai grava , la care se pot adauga si
semne de ischemie periferica.Substratul lezional in acest sindrom este reprezentat
de prezenta fistulelor arterio-venoase congenitale care permit derivarea sangelui
din sistemul arterial in cel venos, supraincarcand circulatia venoasa.Uneori
insuficienta circulatorie periferica maxima , arteriala si venoasa, poate duce la
leziuni care reclama amputatia.
Tratamentul este cel al insuficientei venoase cronice, iar ca interventie
chirurgicala se poate aplica uneori ligatura ramurilor arteriale aferenta fistulelor
arterio-venoase ( operatia Malan).

Angioamele venoase se caracterizeaza prin prezenta unor


formatiuni tumorale , care contin element venos in exces , de consistenta moale ,
depresibile si care se dezvolta in hipoderm sau mai rar in interstitiile musculare.

15

Tratamentul de electie este extirparea chirurgicala pana in tesutul sanatos, iar in


cele de dimensiuni mici se obtin unele rezultate prin tratament sclerozant.

2.4 Clasificarea CEAP (Clinical severity, Etiology or cause, Anatomy,


Pathophysiology) a insuficientei venoase cronice
1. Pacieni cu Insuficien Venoas Cronic n stadiul CEAP COs
pacieni fr semne palpabile sau vizibile de Insuficien Venoas Cronic
dar cu simptome caracteristice: durere, senzaie de picior greu, senzaie de picior
umflat, crampe musculare, prurit, iritaii cutanate i oricare alte simptome
atribuabile Insuficien Venoas Cronic.
Modaliti terapeutice:
schimbarea stilului de via;
tratament sistemic: diosmina (450 mg) + hesperidina (50 mg) micronizat 2 tablete zilnic, tratament cronic;
contenie elastic n funcie de fiecare caz n parte ciorap elastic adaptat
pacientului.
2. Pacieni cu Insuficien Venoas Cronic n stadiul CEAP C1
pacieni cu telangiectazii (venule intradermice confluate i dilatate cu
diametrul mai mic de 1 mm) sau vene reticulare (vene subdermice dilatate, cu
diametrul ntre 1 i 3 mm, tortuoase).
Modaliti terapeutice:
schimbarea stilului de via;
tratament sistemic: diosmina (450 mg) + hesperidina (50 mg) micronizat
2 tablete zilnic, tratament cronic;
contenie elastic - n funcie de fiecare caz n parte;
scleroterapie.
3. Pacieni cu Insuficien Venoas Cronic n stadiul CEAP C2
pacieni cu vene varicoase - dilataii venoase subcutanate mai mari de 3
mm diametru n ortostatism. Acestea pot s implice vena safen, venele tributare
safenei sau venele nonsafeniene. Au cel mai frecvent un aspect tortuos.
Modaliti terapeutice:
schimbarea stilului de via;

16

tratament sistemic: diosmina (450 mg) + hesperidina (50 mg) micronizat


- 2 tablete zilnic, tratament cronic;
contenie elastic - n funcie de fiecare caz n parte;
scleroterapie;
tratament chirurgical*).
*) Tehnica va fi selectat n funcie de fiecare caz n parte i n funcie de dotarea
i experiena centrului medical.
4. Pacieni cu Insuficien Venoas Cronic n stadiul CEAP C3
pacieni cu edeme - definite ca i creterea perceptibil a volumului de
fluide la nivelul pielii i esutului celular subcutanat, evideniabil clinic prin
semnul godeului. De cele mai multe ori edemul apare n regiunea gleznei dar se
poate extinde la picior i ulterior la nivelul ntregului membru inferior.
Modaliti terapeutice:
schimbarea stilului de via;
tratament sistemic: diosmina (450 mg) + hesperidina (50 mg) mieronizat 2 tablete zilnic, tratament cronic;
contenie elastic - n funcie de fiecare caz n parte.
5. Pacieni cu Insuficien Venoas Cronic n stadiul CEAP C4
C4a - pacieni care prezint:
pigmentaia - colorarea brun nchis a pielii datorit
extravazrii hematiilor. Apare cel mai frecvent n regiunea
gleznei dar se poate extinde ctre picior, gamb i ulterior
coaps.
Eczema: dermatita eritematoas care se poate extinde la
nivelul ntregului membru inferior. De cele mai multe ori
este localizat n apropierea varicelor dar poate aprea
oriunde la nivelul membrului inferior. Este cel mai
frecvent consecina Insuficienei Venoase Cronice, dar
poate s fie i secundar tratamentelor locale aplicate.
C4b - pacieni care prezint:
Lipodermatoscleroza: fibroza postinflamatorie cronic
localizat a pielii i esutului celular subcutanat, asociat n
unele cazuri cu contractur a tendonului Ahilean. Uneori
este precedat de edem inflamator difuz, dureros. n acest
stadiu preteaz la diagnostic diferenial cu limfangita,

17

erizipelul sau celulita. Este un semn al Insuficienei


Venoase Cronice foarte avansate.
Atrofia alb: zone circumscrise de tegument atrofie, uneori
cu evoluie circumferenial, nconjurate de capilare
dilatate i uneori de hiperpigmentare.
Modaliti terapeutice:
schimbarea stilului de via;
tratament sistemic: diosmina (450 mg) + hesperidina (50 mg) micronizat
2 tablete zilnic, tratament cronic;
contenie elastic - n funcie de fiecare caz n parte.
6. Pacieni cu Insuficien Venoas Cronic n stadiul CEAP C5, 6
Definirea tipului de pacient conform cu clasificarea CEAP revizuit:
C5 - ulcer venos vindecat
C6 - ulcer venos activ - leziune ce afecteaz tegumentul n totalitate, cu
substana care nu se vindec spontan. Apare cel mai frecvent la nivelul
gleznei.
Modaliti terapeutice:
schimbarea stilului de via;
tratament sistemic: diosmina (450 mg) + hesperidina (50 mg) micronizat
- 2 tablete zilnic, tratament cronic;
contenie elastic - n funcie de fiecare caz n parte;
tratament topic local*;
tratament antibiotic sistemic**.
*) Tratamentul topic local va fi ales n concordan cu fiecare caz n parte.
**) Tratamentul antibiotic local este de evitat datorit riscului de selectare a unei
flore bacteriene rezistente sau plurirezistente la antibiotice. Se recomand
administrarea de antibiotice sistemice n prezena unor dovezi bacteriologice de
infecie tisular cu streptococ beta-hemolitic.
2.5. Tratamentul insuficientei venoase cronice
Tratamentul insuficientei venoase cronice urmareste mai multe obiective:

Corectarea tulburarilor circulatorii: interventii pe sistemul superficial


insuficient, ligaturi de comunicante, compresiune externa, evitarea ortostatismului
prelungit, fragmentarea perioadei de activitate prin perioade de clinostatism, cu
membrul elevat , gimnastica medicala;

Tratametul
edemului:
compresiune
externa,
cure
de
declivitate,traofice capilare ( tarosin);

Tratamentul celulitei: antibiotice, antiinflamatoare ( fenilbutazona,


cortizon);

18


Tratamentul ulcerului de gamba: tratamentul infectiei ( antibiotice),
trataent local, excizie , grefa, compresie externa;

Tratamentul leziunilor cutanate: antiseptice, corticoterapie,


antimicotice ( castellani);

Medicatie venotonica: vitaminoterapie ( E,P,B1,C), venoruton,


essaven, etc.
Multiplele metode terapeutice aplicate in insuficienta venoasa cronica trebuie
asociate si individualizate fiecarui bolnav in parte.
Avand in vedere gradul ridicat de infirmitate pe care il prezinta bolnavii cu
insuficienta venoasa cronica, este necesar ca acesti bolnavi sa fie dispensarizati si
revazuti periodic.

CAPITOLUL III
PROCESUL DE NURSING
- Prezentare generala Procesul sau demersul de ngrijire este o metod organizat i sistematic
care permite acordarea de ngrijiri individualizate. Este centrat pe reaciile
particulare ale fiecrui individ la o modificare real sau potenial de sntate.
Demersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse
etape, logic ordonate, care au ca scop obinerea unei bune stri de sntate a
pacientului.
Dup Genevieve Dechanoz, procesul de ngrijire reprezint aplicarea
modului tiinific de rezolvare a problemelor, a analizei situaiei, a ngrijirilor
pentru a rspunde nevoilor fizice, psiho-sociale ale persoanei, pentru a renuna la
administrarea ngrijirilor stereotipe i de rutin, bazate pe necesiti presupuse, n
favoarea unor ngrijiri individuale, adaptate fiecrui pacient.
Aplicarea cadrului conceput de Virginia Henderson n procesul de ngrijire
uureaz identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural i
spiritual i gsirea surselor de dificultate care mpiedic satisfacerea nevoilor. De
asemenea permite stabilirea interveniilor capabile s reduc influena acelor
surse de dificultate, n scopul de a ajuta persoana s-i recapete autonomia pe ct
posibil.

19

Etapele procesului de nursing:


1.
2.
3.
4.
5.

Culegerea de date
Analiza i interpretarea datelor
Planificarea ngrijirilor
Realizarea interveniilor
Evaluarea

Culegerea de date

Ne permite s facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul


n globalitatea sa

Ne informeaz asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinei, obiceiurile


sale de via i strile de satisfacere a nevoilor fundamentale
Este faza iniial, debutul procesului de nursing de la care ncepe derularea
acestui proces
Culegerea informaiilor este un proces continuu, n sensul c pe tot
parcursul muncii sale asistenta nu nceteaz de a observa, de a ntreba, de a
nota date despre fiecare pacient.

Tipuri de informaii culese:

date obiective (observate de asistent despre pacient)


date subiective
date coninnd informaii trecute i actuale
date legate de viaa pacientului, obiceiurile sale, anturajul su cu mediul
nconjurtor.

2. Analiza i interpretarea datelor


Datele culese trebuie analizate i interpretate
Analiza datelor se face prin:

20

examinarea datelor
clasificarea datelor (care sunt independente, permit satisfacerea autonom a
nevoilor)
date de dependen
stabilirea problemelor de ngrijire
recunoaterea problemelor prioritare

Interpretarea datelor nseamn a da un sens, a explica originea sau cauza


problemelor de dependen, adic a defini sursele de dificultate.
Analiza i interpretarea datelor vor conduce asistentul la stabilirea
diagnosticului de ngrijire.
Dificultile n clasificarea datelor dup prioriti provin din: numrul mare
de date culese, varietatea surselor de informaie, caracterul schimbrilor unui
mare numr de date, subiectivitatea persoanei care culege datele, caracterul
adesea urgent i grav al situaiei.

Diagnosticul de ngrijire - definirea lui a nceput prin anii 1854-1855 de


ctre Florence Neithingel
Diagnosticul de ngrijire este o form simpl i precis care descrie
rspunsul sau reacia persoanei sau grupului la o problem de sntate, el
constituie o judecat practic bazat pe colectarea i analiza datelor i
servete de pivot la planificarea ngrijirilor
Diagnosticul de ngrijire este un enun concis actual sau parial al
manifestrilor de dependen ale persoanei, grupate sau nu i legate de o
surs de dificultate.

3. Planificarea ngrijirilor

Reprezint stabilirea unui plan de intervenie, prevederea etapelor, a


mijloacelor de desfurare i a precauiilor care trebuie luate.
Planul de intervenie sau de afeciune are loc dup formularea
diagnosticului de ngrijire, trebuie s influeneze pozitiv starea fizic i psihic, s
reduc problemele de dependen si s in cont de prescripiile medicale.
Prezint dou componente:

21

Obiective de ngrijire care pot fi definite ca un rezultat pe care dorim s-l


obinem n urma interveniilor sau descrierea unui comportament pe care l
ateptm de la pacient.
Interveniile sunt a doua component, alegerea interveniei permite
determinarea modului de a aciona pentru a corecta problema de
dependen a pacientului; ele trebuie s fie msurabile, evaluabile.

4. Realizarea i aplicarea interveniilor

Constituie momentul realizrii contiente i voluntare a interveniilor


planificate pentru a obine rezultatul ateptat.

5. Evaluarea ngrijirilor

Const ntr-o apreciere asupra progresului pacientului n raport cu


interveniile asistentei.
Evaluarea este o condiie absolut a calitii ngrijirilor, ea trebuie s se
fac cu regularitate pe tot parcursul procesului de ngrijire.

Avantajele procesului de ngrijire:


Demersul se sprijin pe date furnizate de pacient sau din surse sigure, deci
constituie un instrument de individualizare, de personalizare a ngrijirilor.
O alt calitate a demersului const n faptul c informarea constituie o surs
foarte util pentru controlul calitii de ngrijire.
Pune la dispoziia ntregii echipe de ngrijire detaliile planificrii ngrijirilor
fcnd posibil raionalizarea ngrijirilor, coordonarea i stabilirea
prioritiilor

22

PLAN DE INGRIJIRE PENTRU CAZURILE STUDIATE


CAZ CLINIC Nr. 1
NUME: D.
PRENUME: M.
VARSTA: 77 ani
DOMICILIUL: Mediu rural
OCUPATIA: Pensionar
RELIGIE: Ortodoxa
STAREA CIVILA: Casatorit
SEX: Masculin
CONDITII DE VIATA: Corespunzatoare
COMPORTARE FATA DE MEDIU: Corespunzatoare
DATA INTERNARII: 05.11. 2014
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Tromboflebita membrul inferior stang,
insuficienta venoasa cronica , adenoma de prostate, cardiopatie cronica
ischemica.
MOTIVELE INTERNARII:

23

tumefactie dureroasa a gambei stangi


impotenta functionala
tulburari mictionale
STAREA DE SANATATE TRECUTA
Antecedente personale patologice:
HTA gradul 2
cardiopatie cronica dureroasa
nu este alergic la nici un medicament sau aliment
Antecedente heredo-colaterale:
mama cardiaca
ISTORICUL BOLII
Debut in urma cu circa 2-3 luni , cu dureri moderate in gamba stanga .Nu
urmeaza tratament in ambulatoriu, iar simptomatologia se agraveaza , motiv
pentru care se prezinta la Spitalul Municipal Calafat Serviciul de Chirurgie pentru
investigatii si tratament de specialitate.
EXAMEN LOCAL : Membrul inferior stang cu gamba tumefiata , moletul in
tensiune, dureros. Semnul Hommans si Pratt pozitive.
Puls prezent la artera tibiala posterioara si pedioasa , bilateral, impotenta
functionala.
ANALIZE DE LABORATOR
Leucocite -7.540/mm
Hemoglobina 13,1g%
Hematocrit -37,1
MCV-92,8
MCH-32,81

24

Trombocite -247000/mm
Limfocite -19,94
Colesterol seric total 112,04mg%
Creatinina serica 0,67mg%
Ureea serica 41,78 mg%
Glicemie 116,71 mg%
INR 5,7
Timp Quick 70,5
EXAMINARI PARACLINICE
EKG. Traseu in limitele varstei
Oscilometrie valori normale
Tuseu rectal adenom de prostate
INR la externare -2,37
Examen boli interne precizeaza diagnosticul de cardiopatie ischemica cronica
si HTA esentiala de gradul 2
EVALUAREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE
LA INTERNARE
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Puls: 85 batai/minut
Respiratie: 18 respiratii/minut
T.A.: 180-210 mmHg
Torace normal conformat
Nu fumeaza

2. Nevoia de a manca si a se hidrata

25

Inaltime: 1,77 m
Greutate: 75 kg
Orarul meselor este regulat
Nu prezinta unele aversiuni fata de unele medicamente sau alimente
Abdomen suplu, nedureros la palpare
Nu prezinta leziuni ale cavitatii bucale
Dentitie cu lipsuri

3. Nevoia de a elimina
Mictiuni spontane fiziologice (4-5 mictiuni/zi)
Materii fecale de culoare si aspect normal
Transpiratii in limite normale
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Sistemul ostio-articular mobil


Sistemul conjunctivo-adipos bine reprezentat
Sistemul muscular reprezentat
Amplitudinea miscarilor: mers deficitar datorita problemelor la nivelul
membrului inferior drept

5. Nevoia de a dormi si a se odihni


Prezinta insomnie si anxietate legate de starea de boala
6. Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca
Pacientul se dezbraca si se imbraca singura fara ajutor
Prezinta interes pentru o tinuta curata si adecvata
7. Norme de a mentine temperatura corpului in limite normale
Temperatura 36,8C
La temperatura scazuta, se refugiaza in mediu cald , bea lichide calde, se
imbraca mai gros
La temperaturi ridicate, cauta refugiu in locuri racoroase
8. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre

26

Pacientul poate sa-si efectueze igiena corporala precum si pe cea bucodentare


La nivelul membrului inferior drept se observa prezenta varicelor, in rest
tegumentul este normal colorat.
Parul este curat, ingrijit
Unghile sunt ingrijite
9. Nevoia de a evita pericolele
Labilitate fizica si psihica datorita anxietatii fata de boala si evolutia bolii
Nu prezinta tulburari vizuale, auditive, olfactive, tactile
Nu prezinta tentative de suicid
10.Nevoia de a comunica

Pacientul nu prezinta dificultati de comunicare


Gesturile sunt in concordanta cu mesajul verbal
Limba vorbita si scrisa este romana
Este in relatii bune cu familia

11.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori


Relogia ortodoxa
Participa la slujbele religioase
Nu percepe boala ca o pedeapsa
12.Nevoia de a fi ocupat si realizat
Pacientul solicita si accepta ajutor
Se considera multumit de sine
13.Nevoia de a se recrea
Timpul liber pacientul il petrece cu familia
Urmareste emsiunile preferate: stirile si folclorul
14.Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea
Este preocupat si interesat sa afle cat mai multe despre stare de sanatate
Este dispus sa coopereze la toate tehnicile la care este supus

27

Este preocupat de consecintele acestei boli asupra organismului

28

29

30

31

EVALUARE LA EXTERNARE
Bolnav in varsta de 77 ani, se interneaza pentru tromboflebita gamba stanga
si insuficienta venoasa cronica.
Examen de laborator in limite normale ( HLG, Ex. urina, uree, creatinina,
colesterol) , cu exceptia INR -5,7 si a glicemiei 117 mg/dl.
Sub tratament cu anticoagulante , antiagregante plachetare , antibiotice ,
flebotonice , simptomatice , evolutia este favorabila cu tumefactia gambei remisa
si fenomenele inflamatorii retrocedate.
INR la externare > 2,37.
Se externeaza cu recomandarile:
evita ortostatismul prelungit
va purta ciorap elastic
controlul periodic al INR ( 3 sapatamani 1 luna).

32

CAZ CLINIC Nr. 2


NUME: S
PRENUME: I
VARSTA: 59 de ani
DOMICILIUL: Mediu rural
OCUPATIA: Pensionara
RELIGIA: Ortodoxa
STAREA CIVILA: Casatorita
SEX: Feminin
CONDITII DE VIATA: Bune
COMPORTARE FATA DE MEDIU: Corespunzatoare
DATA INTERNARII: 14.03. 2015

33

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Varice la membrul inferior drept,


Insuficienta venoasa cronica.
MOTIVELE INTERNARII: -Varice izolate si grupate in pachete la membrul
inferior drept greutate ,durere in gamba.
STAREA DE SANATATE TRECUTA
Antecedente personale patologice:

bolile copilariei
hepatita acuta virala (in copilarie)
cura varicelor membrului inferior stang in urma cu 10 ani
diabet zaharat
obezitate gradul 2
hepatita cronica
hipercoresterolemie

Antecedente heredo-colaterale
prezenta varicelor la mama
ISTORICUL BOLII
Mentioneaza debutul in urma cu 20 de ani prin aparitia de varice la ambele
membre inferioare.
Operata la membrul inferior stang in urma cu 10 ani si cu accentuarea
varicozitatilor la membrul inferior drept, dureri in gambe dupa ortostatism
prelungit de circa 5 ani
Examinata de medicul de familie si in ambulatoriul Spitalului Municipal. Calafat,
se precizeaza diagnosticul de varice si se recomanda internarea in spital.
EVALUAREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTAL LA INTERNARE
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
puls: 90 batai/minut
respiratie: 24 respiratii/minut

34

T.A: 140/90 mmHg


Ambele hemitorace participa simetric la miscarile respiratorii
2. Nevoia de a manca si a se hidrata

inaltime: 1,64m
greutate: 98 kg
orarul meselor este neregulat
abdomen mare, nedureros la palpare

3. Nevoia de a elimina
mictiuni spontane, fiziologice (7-8 mictiuni/zi)
materii fecale de culoare si aspect normal ( 1 la doua zile)
transpiratii date de starea de obezitate
4. Nevoia de a te misca si a avea o buna postura
Mersul este ingreunat datorita durerii in gamba dreapta data de prezenta
varicelor si de obezitate
5. Nevoia de a dormi si a se odihni

Pacienta are obiceiul de a citii inainte de culcare


Doarme in medie 6 ore pe noapte
Prezinta o usoara insomnie si anxietate crescuta legata de starea de boala
Pacienta cunoaste necesitatile de somn ale organismului

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca


Pacienta se imbraca si se dezbraca singura fara ajutor
Prezinta interes pentru o tinuta curata si adecvata
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului la limite normale
Temperatura: 36,9C
La temperaturi mai scazute se simte bine, bea lichide caldute
Evita temperaturile ridicate inceteaza activitatea si cauta refugiu in locuri
mai racoroase

35

8. Nevoia de a mentine tegumente integre si curate


Pacienta poate sa-si efectueze singura igiena corporala precum si pe cea
buco-dentara
Tegumentul la membrul inferior stang prezinta cicatrici postoperatorii, iar
la membrul inferior drept se observa prezenta varicelor
Parul este ingrijit
Unghile sunt ingrijite
Fara alte elemente patologice la examenul general
9. Nevoia de a evita pericolele
Usoara labilitate fizica si psihica dstorita anxietatii fata de boala si evolutia
bolii
Nu prezinta tulburari vizuale, auditive, olfactive, tactile
Nu prezinta tentative de siucid
10. Nevoia de a comunica

Pacienta nu prezinta tulburari de comunicare


Gesturile sunt in concordanta cu mesajul verbal
Limba vorbita si scrisa este romana
Este in relatii foarte bune cu familia

11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori

Religia ortodoxa
Participa in zilele de sarbatoare la slujbele bisericesti
Nu percepe boala ca pe o pedeapsa
Nu are nimic impotriva altor religii

12. Nevoia de a fii ocupat si realizat


Pacienta este preocupata sa fie cat mai utila in familie, vrea sa-si ajute
foarte mult copii
Solicita si accepta ajutor
Nu este multumita de sine
13. Nevoia de a se recrea

36

Timpul liber pacienta il petrece cu familia si uneori cu vecinii care ii sunt


prieteni
Urmareste emisiunile preferate
14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea
Este preocupata si interesata sa afle cat mai multe despre starea de sanatate
Este dispusa sa coopereze la toate tehnicile la care este supus
Este preocupat de consecintele acestei boli asupra organismului.
OBIECTIVE:
Readucerea nevoilor alterate la normal:
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie - pacienta sa respire normal si sa
aiba o buna circulatie
Nevoia de a manca si a se hidrata - pacienta sa aiba un orarul meselor
regulat si sa consume lichide
Nevoia de a elimina - pacienta sa aiba o mictiune si un scaun normal
Nevoia de a te misca si a avea o buna postura -pacienta sa nu mai aibe
dureri la nivelul gambei,sa se poata deplasa
Nevoia de a dormi si a te odihnii - pacienta sa dorma si sa se odihneasca
INTERVENTII:
am asistat la examinarea locala a pacientului de catre medic.
am asigurat un raport suficient de lichide pe 24 de ore
am masurat, urmarit si notata in foaia de temperatura valorile functiilor
vitale;
T = 36.9C
TA = 140-90 mmHg
R = 24 respiratii/minut

37

P = 90 batai/minut
am administrat la indicatia medicului tratamentul medicamentos general si
am urmarit efectul acestuia asupra organismului
am discutat cu pacienta despre boala sa in vederea reducerii anxietatii
Interventii paraclinice:
- glicemie = 142mg%
- colesterol = 27 mg%
- GOT = 53 U.I. / L
- GPT = 103 U.I. / L
- hemoleucograma
- uree
- creatinina
- bilirubinemie
- acid uric si coagulograma in limite normale
Ecografie abdominala = > ficat marit de volum cu ecogenitate crescuta
omogena si atenuare posterioara. In rest fara alte modificari patologice
RX cardio-pulmonar = cord cu diametrul transvers crescut fara leziuni
active pleuro-pulmonare
Examen boli interne:
Precizeaza diagnosticul de diabet zaharat, obezitate gradul 2, hepatita cronica,
hipercoresterolemie si stabileste conduita terapeutica.
Se propune cura chirurgicala a varicelor sub rahianestezie
Operata in ziua de 15.03.2015 sub rahianestezie, s-a efectuat:
crosectomie

38

safenectomie interna dreapta prin stripping


excizia de pachete varicoase
ligaturi transcutanate cu catgut
=> FARA INCIDENTE SI ACCIDENTE INTRAOPERATORII
Ingrijiri si evolutie postoperatorie
am comunicat cu pacienta in legatura cu starea si evolutia bolii
am solicitat pacientei sa coopereze la ingrijirile ce i se dau, felicitandu-o
pentru progresele facute
combaterea durerii - analgezice uzuale (algocalmin)
monitorizarea diurezei (urineaza spontan, imediat dupa operatie)
heparinoterapie profilactica - fragmin 2500 U.I. subcutan 4 zile
postoperator.
reluarea tranzitului intestinal si alimentatiei pe cale naturala prima zi
postoperator
sub regim de diabet, cu 200 g hidrati de carbon, valoarea glicemiei se
stabilizeaza la 113-123 mg%
hepatoprotectoare + coleretice (pentru afectiunea hepatica) (silimarina)
(colebil).
Evolutie locala : mici echimoze si hematoame pe traiectul de safenectomie care
necesita evacuari printre firele de sutura si pansament local suprimarea ligaturilor
transcutanate a 6 zi postoperator scoaterea firelor de sutura a 10 zi postoperator cu
cicatrizare a plagilor operatorii.

39

40

41

EVALUARE LA EXTERNARE:

varice la membrul inferior drept => operate


diabet zaharat obezitate gradul 2
hepatita cronica
hipercoresterolemie

In urma tratamentului, se constata ca evolutia este favorabila si se externeaza a 8


zi postoperator, cu urmatoarele recomandari:
CM = concediu medical
regim de diabet
evitarea ortostatismului prelungit

42

tratamentul bolilor asociate


control clinic si biologic ambulatoriu

CAZ CLINIC Nr. 3


NUME: E
PRENUME: V
VARSTA: 38 ani
DOMICILIU: Mediu urban
OCUPATIE: Salariata
RELIGIE: Ortodoxa

43

STARE CIVILA: Casatorita


SEX: Feminin
CONDITII DE VIATA: Bune
COMPORTAMENTUL FATA DE MEDIU: Corespunzatoare
DATA INTERNARII: 27.01. 2015
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: - Varice la ambele membre inferioare ,
Insuficinta venoasa cronica.
MOTIVUL INTERNARII: - Dilatatii venoase varicoase la ambele membre
inferioare,durere si greutate in gambe
Starea de sanatate:
Antecedente personale:
bolile copilariei
tiroidectomie subtotala pentru gusa nodulara.
Antecedente heredocolaterale:
prezenta varicelor la unul din membrii familiei mama

ISTORICUL BOLII:
Retinem debutul afectiunii in urma cu aproximativ 2 ani, prin aparitia de
venectazii la ambele membre inferioare care in timp s-au extins si s-au grupat in
pachete varicoase.
La acestea s-au adaugat: dureri locale , edeme peri-maleolare posturale
Examinata de medicul de familie si in ambulatoriu de specialitate a
Spitalului Municipal Calafat se precizeaza diagnosticul de varice si se recomanda
interventia chirurgicala.
EVALUAREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE

44

LA INTERNARE
1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

puls: 67 pulsatii/minut
respiratie: 16 respiratii/minut
T.A: 110-70 mmHg
torace normal conformat

2. Nevoia de a manca si a se hidrata

inaltime: 1,70 m
greutate: 65 kg
mod de alimentare normal
nu prezinta greturi, varsaturi

3. Nevoia de a elimina
mictiuni spontane fiziologice
materii fecale de culoare si aspect normal ( 1/zi)
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
sistemul osteo-articular integru, mobil
mersul este ingreunat datorita durerii in gambe date de prezenta varicelor
la ambele member.

5. Nevoia de a dormi si odihni


doarme in medie 7-8 ore pe noapte
nu foloseste somnifere
in prezent pacienta prezinta insomnie si anxietate legate de interventia
chirurgicala.
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
pacienta se imbraca si se dezbraca singura, fara ajutor
poarta imbracaminte adecvata sezonului

45

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale


temperatura: 36,7C
la temperaturi crescute se refugiaza intr-un mediu mai rece
8. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre
pacienta poate sa-si efectueze singura igiena corporala si pe cea bucodentara
la nivelul membrelor inferioare se observa aparitia varicelor
Examenul clinic general pe aparate si sisteme nu furnizeaza elemente
patologice suplimentare
La examenul local se observa: dilatatii venoase, izolate sau grupate in
pachete la nivelul gambelor tributare venei safene interne , semnul valului
prezent bilateral (insuficienta ostiala a crosei safene interne, sistemul
venos profund permeabil (proba Perthes)
9. Nevoia de a evita pericolele
este orientata temporo-spatial
nu prezinta tendinte de suicid
prezinta usoara labilitate fizica si psihica legata de anxietate fata de boala si
evolutia acesteia
10. Nevoia de a comunica
limba vorbita si scrisa: romana
pacienta este in relatii foarte bune cu familia
gesturile sunt in concordanta cu mesajul verbal
11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori
religia: ortodoxa
la slujbele religioase participa in zilele de sarbatoare
nu percepe boala ca pe o pedeapsa
12. Nevoia de a fi ocupat si realizat
este preocupata sa fie cat mai utila in familie
solicita si accepta ajutorul

46

se considera multumita de sine


13. Nevoia de a se recrea
urmarese emisiunile preferate la TV
in timpul liber ii place sa se plimbe cu familia
14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea
este preocupata sa afle cat mai multe despre starea sa de sanatate
este dispusa sa coopereze la toate tehnicile la care este supusa
este preocupata de consecintele acestei boli asupra organismului
NEVOI ALTERATE LA INTERNARE
1. Nevoia de a te misca si a avea o buna postura
2. Nevoia de a dormii si odi nii
3. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre
4. Nevoia de a evita pericolele
Diagnostic de ingrijire
1. dureri si greutate in gambe date de varice
2. alterarea somnului fiziologic legata boala si manifestata prin oboseala
3. tegumentul de la nivelul gambelor prezinta dilatatii venoase sinuase, izolate sau
grupate in pachete
4. anxietate legata de evolutia bolii
Obiective:

pacienta sa nu mai prezinte dureri si greutate in gambe


pacienta sa aiba un somn fiziologic
pacienta sa nu mai prezinte dilatatii venoase (sa se intervina chirurgical)
pacienta sa-si exprime diminuarea anxietatii

47

Interventia:
in scopul de a asigura confortul pacientei inca de la internare in sectia
Chirurgie, i-am facut cunoscute: sala de tratamente, sala de mese, grupul sanitar,
am condus-o in salon unde i-am facut cunostinta cu celelalte paciente.
am masurat, urmarit si notat in foaia de temperatura valorile functiilor
vitale: P: 67 p/min ,T.A: 110-70 mmHg,T: 36,7C,R: 16 r/min.
am recoltat sange pentru analizele de laborator (VSH,hemoleucograma,
uree, glicemie, coagulograma in limite normale) si urina pentru examenul sumar
de urina
am explicat rolul acestei tehnici si necesitatile efectuarii
am asistat la examinarea locala de catre medic,
am condus pacienta la pat.
Examenul bolii interne:
Se propune cura chirurgicala a varicelor la ambele membre inferioare sub
rahianestezie
Operata pe data de 28.01.2015 s-a efectuat:

crosectomie
safenectomie interna bilaterala prin stripping
excizia de varice
incluziuni si ligaturi transcutanate cu catgut

48

49

Ingrijiri postoperatorii:

PASII
INGRIJIRII
- combaterea durerii cu

DENUMIREA
PRODUSULUI

MOD DE

- algocalmin (fiole)

- i.m. (primele doua zile)

50

ADMINISTRARE

analgezice uzuale
- heparinoterapie

- per os
- fragmin 2500 UI.

-subcutan

- oxacilina 2g/zi

-parenteral
zile)

profilacticica
-antibioterapie
profilactica

(primele

-per os
- evolutia locala a plagilor
cu cicatrizare per-primam
-scoaterea firelor de sutura
(la 7 respectiv 10 zile
postoperator)

EVALUARE LA EXTERNARE:
Varice la ambele membre inferioare operate.
In urma tratamentului, se constata ca evolutia este favorabila si se externeaza a 5
zi postoperator, cu urmatoarele recomandari:
evitarea ortostatismului prelungit timp de 2 luni

51

tratament cu aspirina o jumatate de comprimat /zi (cu efect antiagregant)


hepatrombin = gel local (anticoagulant cu efect local)
Plan specific in perioada postoperatorie
1. Diagnostic nursing: - Alteratea functiilor organelor

Cauze: - socul anestezico-chirurgical , boli asociate care se


pot decompensa

Obiective nursing: - mentinerea functilor organelor in stare


adecvata

Interventii nursing: - functiile vitale evaluate si monitorizate,


monitorizarea oxigenarii sanguine, probele biologice recoltate, aprecierea
aspectului mucoaselor si tegumentelor (cianoze, paloare, icter), administrarea
medicatiei prescrise (in dozele si ritmul stabilite de medic)
2. Diagnostic nursing: - Deficit de volum circulant

Cauze: -soc, hemoragie, dezechilibru intre continut si continator (patul


vascular)

Obiective nursing: - aport lichidian adecvat

Interventii nursing: - supravegerea pacientului pentru a sesiza la timp


aparitia semnelor de soc, monitorizarea TA. respiratie, puls , bilantul intrarilor si
iesirilor lichidiene (hemoragii, temperatura, respiratie, volumul perfuzilor,
diureza, scaunul, varsaturi), compensarea pierderilor prin perfuzii.
Evaluare:prin supravegherea bolnavului se pot observa semnele unei
hipovolemii putandu-se intervenii eficient pentru corectarea acesteia in scopul
prevenirii instalarii socului si a decompensarii acestuia.
3. Diagnostic nursing: durere legata de prezenta plagilor operatorii, pozitia
bolnavului, imobilizare.
Obiective nursing: ameliorarea / disparitia durerii
Interventii nursing: sfatuirea bolnavului sa-si schimbe frecvent pozitia in pat,
adoptarea unor pozitii antalgice, administrarea analgezicelor prescrise, efectuara
de miscari active.

52

Evaluare: imobilizare la pat, decubitul dorsal favorizeaza acumularea si staza


secretilor bronsice cu infectarea acestora , durerea netratata poate duce la reactii
depresive.
Durerea ca o experienta subiectiva si deosebit de complexa trebuie evaluata prin:
obtinerea unui istoric al durerii
descrierea durerii de catre pacient: localizare, caracterele durerii,
intensitatea (se poate folosi o scala a durerii pe care pacientul poate indica nivelul
unde se situeaza) reactia la durere (paloare, transpiratii, tahipnee, HTA).
Pentru ameliorarea durerii, pacientul poate beneficia de diferite metode:

psihologice: - comunicare,
tehnici de relaxare,
terapie ocupationala,
modificarea comportamentului
fizice: - masaj,
aplicarea de caldura sau gheata local,
acupunctura.
farmacologice: - administrarea de analgezice uzuale sau opiacee

4. Diagnostic nursing: - Hemoragie


Obiective nursing: identificarea semnelor precoce ale unei hemoragii
(sangerare vizibila, puls slab perceptibil, tahicardie, hipotensiune arteriala,
paloare, tegumente reci, umede, senzatie de lipotimie, agitatie prin hipoxie
cerebrala).
Interventii nursing: observarea plagii operatorii, monitorizarea TA, pulsului,
diurezei, respiratiei, observarea aspectului mucoaselor si tegumentelor
Evaluare: aprecierea pierderilor excesive de sange face posibila inceperea
masurilor de hemostaza medicala sau chirurgicala si de inlocuire a acestora prin
perfuzii cu solutii volemice si/sau transfuzii de sange izo-grup, izo-RH.
5. Diagnostic nursing: - Alterarea integritatii pielii
Obiective nursing: refacerea tegumentului (cicatrizarea per primam a
plagilor operatorii)

53

Interventii nursing: protejarea tegumentului prin pansamente sterile,


schimbarea pansamentului de cate ori este nevoie, aprecierea evolutiei locale a
plagii operatorii, schimbarea pozitiei pacientului in pat pentru a prevenii aparitia
escarelor.
Evaluare: o evolutie progresiva a procesului de cicatrizare (per primam)
6. Diagnostic nursing: Risc de infectie legat de plagile chirurgicale
Obiective nursing: prevenirea infectiei
Interventii nursing: - examinarea zilnica a plagilor operatorii pentru decelarea
semnelor si simtomelor infectiei (tumefactie, roseata, caldura locala, durere,
secretii purulente, febra), schimbarea pansamentelor respectand regulile de
asepsie si antisepsie, monitorizarea curbei febrile, administrarea antibioticelor
prescrise in scop profilactic sau curative, recoltarea secretilor cu aspect patologic
pentru examen bacteriologic si antibiograma (pentru antibioterapie tintita) .
Evaluare: - incizia este usor eritematoasa iar secretile dispar progresiv dupa 24
ore de la operatie , aspectul seros-tulbure sau franc purulent, semnele celsiene
locale indica prezenta infectiei, efectuarea corecta a pansamentelor (cu
respectarea reguluilor de asepsie si antisepsiese reduc riscurile infectiei
postoperatorii), antibioterapia in scop profilactic si in cazurile bine selectionate
poate reduce riscurile infectiei.
7. Diagnostic nursing: Alterarea starii de nutrititie datorata greturilor,
varsaturilor, intolerantei gastrice.
Obiective nursing: prevenirea sau ameliorarea varsaturilor si a senzatiei de
greata.
Interventii nursing: se va se va permite alimentatia pe cale orala numai dupa
aparitia zgomotelor intestinale si restabilirea tranzitului pentru gaze, se
administreza la indicatia medicului prochinetice gastro-intestinale, antiemetice.
Evaluare: - absenta peristaltismului intestinal poate produce greturi si varsaturi
accentuate de administrarea orala de lichide sau alimente, eliminarea continutului
gastric prin aspiratie sau drenaj pasiv amelioreaza senzatia de greata la bolnavii
operati sub anestezie generala, mentinerea si pastrarea unei stari de confort
pentru pacient prin combaterea acuzelor gastrice.

54

8. Diagnostic nursing: risc de nerespectare a planului terapeutic legat de refuzul


pacientului.
Obiective nursing: respectarea planului therapeutic.
Interventii nursing: explicarea fiecarui gest terapeutic si importanta lui pentru
o evolutie favorabila postoperatorie, ajutarea pacientului pentru a diminua cat mai
mult stresul, determinarea pacientului sa colaboreze cu intreaga echipa medicala
care lucreaza in beneficiul lui, pentru recuperarea starii de sanatate, ajutarea
pacientului sa se adapteze la situatia prezenta si sa accepte toate interventiile
propuse in planul terapeutic.
Evaluare: lipsa de cunostinta asupra evolutiei postoperatorii si a necesitatii
continuarii unor interventii nursing poate duce la refuzul pacientului si lipsa de
colaborare (de multe ori din lipsa de cunostiinte si de comunicare, pacientul
considera ca odata cu incheierea interventiei chirurgicale s-au epuizat traumele
fizice si psihice si nu concepe sa fie supus in continuare unor interventii nursing
mai mult sau mai putin invazive);uneori se imune o examinare psihica completa
pentru a depista motivele refuzului pacientului si a influenta prin metode
terapeutice acceptul si colaborarea la planul therapeutic; stresul postoperator
poate determina cresterea secretiei acide gastrice si sa produca leziuni la nivelul
mucoasei gastrice (ulcere de stres -> H.D.S); o consiliere psihologica poate
rezolva adaptarea pacientului la situatia existenta.
9. Diagnostic nursing: - Reducerea mobilitatii
Obiective nursing: Prevenirea si reducerea riscului de aparitie a bolii
trombembolice si a escarelor de decubit.
Interventii nursing: observarea aspectului tegumentelor in regiunile expuse
presiunii (regiunea calcaneeana, maleolara, trohanteriana, presacrata, ischiatica),
miscari pasive si active efectuate in pat (cu sau fara ajutor), utilizarea mijloacelor
de prevenire a complicatiilor (colaci de cauciuc, saltele), gimnastica respiratorie
(cresterea amplitudinii miscarilor toracice favorizeaza intoarcerea venoasa din
membrele inferioare), administrarea de anticoagulante la indicatia medicului.

Evaluare:

55


identificarea semnelor generale si locale de trombosza venoasa profunda
(senzatie de neliniste, anxietate inexplicabila, tahicardie, subfebrilitati, puls
catarator, dureri in molet, impastrarea moletului, semnul Homans prezent).

identificarea simtomelor si semnelor sugestive de trombembolism


pulmonar: cianoza, dispnee, tahicardie, durere toracica, hemoptizie, anxietate,
modificarea nivelului gazelor sanguine, alterarea starii generale.
10. Diagnostic nursing: - Dificultate in efectuarea igienei personale
Obiective nursing: Ajutarea pacientului in autoingrijire.
Interventii nursing: - ajutor in efectuarea igienei personale: a cavitatii bucale,
organelor uro-genitale, regiunilor perineale- inghinale (in special la sexul feminin
si in perioadele delicate).
Evaluare: asigurarea igienei si confortului fizic si psihic - reducerea riscului
complicatilor.

CAPITOLUL IV

56

ROLUL ASISTENTEI MDICALE IN INGRIJIRILE ACORDATE


BOLNAVILOR
Nevoile umane reprezint originea ngrijirilor infirmiere n toate serviciile
de sntate.Trebuie menionat c rolul asistentei medicale se schimb de la un
deceniu la altul. Nu numai rolul ei se schimb, dar i situaiile n care se gsete.
Rolul asistentei medicale const n a "ajuta persoana bolnav sau sntoas
s-i ctige sntatea (sau s o asiste n ultimele sale clipe) prin ndeplinirea
sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur dac ar fi avut voina sau cunotinele
necesare".
Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii, a ngriji astfel
bolnavul s-i rectige independena ct mai repede posibil. Va ajuta bolnavul s
respecte prescripiile terapeutice ale medicului.
Unii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini
la bolnav ceea ce-i lipsete pentru a fi complet ntreg sau independent din cauza
slbiciunii fizice, a lipsei de voin sau de cunotin. Cu ct ne gndim mai mult,
cu att rolul asistentei medicale este mai complex.
Asistentele medicale trebuie s neleag foarte bine ceea ce vrea pacientul
i care sunt nevoile sale pentru a se menine n via i pentru a-i ctiga
existena. Ea va fi pentru un timp: "contiina celui lipsit de cunotin, dorina de
a tri pentru cel ce a gndit la suicid, membru pentru cel cruia i-a fost amputat,
ochiul pentru cel ce a orbit, mijlocul de locomoie pentru copil, cunotine i
ncredere pentru mama tnr, vocea celor prea slabi pentru a se putea exprima".
Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind n locul unde este nevoie de ea,
poate drui dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zmbet, o vorb bun, o
ascultare sunt mult mai benefice dect un tratament complex.
n unitile sanitare, n general se trateaz suferina fizic, nepunndu-se
mare pre pe cea sufleteasc. Oamenii sunt nite fiine minunate, de aceea trebuie
tratai ca atare. Ei merit toat atenia noastr i tot efortul nostru, trebuie
ndreptat spre a-i aduce la starea de bine.

57

Viaa oricrui cetean poate fi ameninat la un moment dat, de o suferin


aprut brusc, care-l aduce ntr-o situaie critic acut ce trebuie rezolvat de
serviciul sanitar cu promptitudine i deosebit competen.
Asistenta medico-chirurgical solicit zi i noapte corpul sanitar. Eficiena
asistenei de urgen impune o munc dus n echip, pentru a fi eficient, cere
din partea fiecruia mult druire, dar n acelai timp mult responsabilitate.
Spiritul acestei responsabiliti cere la rndul ei contiin i competen
profesional, care s asigure pentru bolnavul de urgen, a crui via este
ameninat a se sfri uneori n cteva zile, dar i n cteva ore sau minute chiar,
aplicarea imediat a tuturor msurilor terapeutice care s nlture cauzele care se
opun supravieuirii. Competena corpului sanitar, pus n valoare de o bun
organizare i dotare a asistenei de urgen, impune, din partea medicilor i a
cadrelor medicale, o continu pregtire i perfecionare.

58

CONCLUZII
Insuficienta venoasa prin incidenta ei, aspectul inestetic si complicatiile pe
care le poate determina intr-o evolutie indelungata constituie o problema de
sanatate cu multiple implicatii psiho-socio-economice.
Am constatat ca boala afecteaza ambele sexe, cu preponderenta sexului
masculin legat de efortul fizic mai intens, de supraponderabilitate (obezitate) si de
ortostatism prelungit.
Grupele de varsta mai frecvent afectate de boala sunt 41-50 ani urmata de grupa
51-60 ani si grupa 31-40 ani semnificand perioada de activitate maxima a
populatiei cu eforturi fizice mai intense si ortostatism prelungit etc.
Desi grupa de varsta 61-70 ani reprezinta locul 4 ca incidenta a bolii, are o
importanta deosebita aceasta incluzand cazurile complicate cu tulburari trofice
avansate dupa o evolutie indelungata a bolii varicoase neglijate.
Diagnosticul bolii intr-o faza incipienta si interventia chirurgicala corect
indicata in urma investigatilor clinice obligatorii aduce beneficii substantiale
pacientului prin rezultatul functional si morfologic bun postoperator si dezideratul
estetic .
Tratamentul chirurgical trebuie uneori completat prin metoda sclerozanta si
cea compresiva obligand echipa medico-chirurgicala sa cunoasaca si sa
stapaneasca toate metodele, tehnicile si manevrele care pot aduce beneficii
pacientilor.
Profilaxia bolii si a recidivelor postoperatorii, impune un complex de
masuri igieno-dietetice si educationale.
Un rezultat bun nu poate fi obtinut fara un proces nursing activ in toate etapele
evolutive ale bolii.
Etapa spitaliceasca necesita ingrijiri deosebite conform unui plan de
ingrijiri elaborat si adaptat in permanenta in functie de statutul individual.

59

BIBLIOGRAFIE
1.
DR.
A.
ANDERCOU;
DR.C.CIUCE;
DR.DANA
DEMCO;DR.FL.GALEA;
DR.I.GHERMAN;CONF.DR.A.KAUFMAN;DR.A.MIRONIUC;DR.D.MIR
CIOIU; DR.S.RADULESCU:Propedeutica, semiologie si patologie
chirurgicala Vol II Litografia I.M.F., Cluj-Napoca 1990
2. L.DR.LUMINITA BELDEAN; ASIS. UNIV. DRD.LILIANA COLDEA;
ASIS.MED.PRINCIPAL
GHEORGHICA
GAL:
Nursing-Principii
Fundamentale Ed. Alma Mater, Sibiu 2003
3.DR. NICOLAE GRIGORE: Urologie Ed. Alma Mater, Sibiu
4.PETRU IGNAT: Chirurgia sistemului venos al membrelor inferioare
Ed. Academia Republicii Socialiste, Romania 1985
5.TITIRCA L: Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenta
medicala Ed. Viata Romaneasca.
6.TITIRCA L: Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si
ingrijiricorespunzatoare nevoilor fundamentale Ed. Viata medicala
romaneasca
7.TITIRCA L: Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului, Virginia
Henderson Consiliul International al Asistentelor Medicale (I.C.N) 1993
8.TITIRC L: Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii
medicali, Ed. Viaa medical romneasc, Bucureti 1996
9.TOADER C., Membru al Academiei Franceze de Chirurgie-Paris :
Patologie Chirurgicala I Ed. Didactica si Patologica Bucuresti 1975

60

61