Aldica Stefania Avc

LICEUL TEHNOLOGIC ‟SPIRU HARET”, TÂRGOVIȘTE
ÎNVĂȚĂMÂNT POSTLICEAL SANITAR
CALIFICARE: Asistent Medical Generalist
PROIECT
ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT
Dr. CRĂCIUNOIU TOMA
ABSOLVENT,
ALDICA ȘTEFANIA NICOLETA
AUGUST 2019
1
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
AVC
2
MOTTO:
„UN CORP SĂNĂTOS ESTE O CASĂ DE VACANȚĂ,UN

CORP BOLNAV ESTE CA O TEMNIȚĂ”
( FRANCIS BACON)
3
ARGUMENT
Sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator;

controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor. Sistemul
nervos ne controleaza activitatea de la o miscare la alta, totul fara exceptie; este
cea mai complexa si cea mai importanta retea de control si distributie a
informatiilor.
Fara sistemul nervos nu exista auz si vedere. Nu este durere si bucurie,
dar nu sunt nici miscari coordonate; ar fi de neînchipuit reglarea unor functii
fiziologice ca digestia sau respiratia fara sa mai vorbim despre importanta
memoriei si a luarii de decizii, despre sentimente, afectivitate, gandire si vorbire.
Deteriorarea celulei nervoase poate avea consecinte grave deoarece
celulele distruse nu se refac niciodata.
Pentru sustinerea activitatii SNC este nevoie de mult oxigen si substante
nutritive, adica de o bogata circulatie sanguina.
La baza tulburarilor vasculo-cerebrale stau perturbarea in concentratia de
oxigen si intreruperea circulatiei prin anoxie. Astfel se produc grave suferinte
tisulare cu leziuni mari si deficite motorii. Acestea sunt tranzitorii cand
capacitatea de redresare hemodinamica a creierului se poate restabili. Leziunile
devin ireversibile atunci cand aportul celular energetic pentru mentinerea vietii
celulare devine insuficienta. Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte
tulburari : de sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale.
4
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
Educaţia este un proces interactiv, care favorizează învăţarea.

Scopul:
- cuprinde acţiuni care au scopul de a promova sănătatea, de a preveni
boala, de a ajuta persoana să dobândească mai multă autonomie, de a asigura
continuitatea îngrijirilor din spital la domiciliu
- creşte stima de sine a unei persoane pentru că-i permite să-şi asume
responsabilităţi mai mari faţă de propriai sănătate
Caracteristicile procesului educaţional:
- se bazează pe aplicarea principiilor de comunicare interpersonală, care
constau în a transmite mesaje semnificative unei personae de a primi de la ea o
retroacţiune
- se desfăşoară în domeniul cognitive şi psihomotor, folosind met ode
educate fiacre domain.
Principal educative:
- să se aleagă momentul potrivit (la internare, la externare, în timpul
spitalizării, când pacientul este dispus să înveţe.
- va folosi limbajul pacientului, putând recurge la analogii simple
- se va menţine atenţia pacientului, care va fi determinat să participe
( vor fi stimulate mai multe simţuri, se va discuta pe ton variat şi intensitate
diferită, se va puncta prin gesturi aspectul mai important)
Rolul asistentei în procesul educaţional:
- să respecte principiile educative
- să sesizeze orice comportament care indică o scădere a interesului sau

atenţiei
5
- să ţină cont de atitudinea pacientului faţă de faptul că a reuşit să
execute o tehnică
- să stabilească împreună cu pacientul obiectivele educaţionale
- să observe progresele pacientului în autoîngrijire şi să rămână la
dispoziţia sa pentru a-l ajuta
- să utilizeze metode de educaţie în grup care permit schimbul de idei şi
participanţilor, să înveţe unii de la alţii
6
CUPRINS
Capitolul I Anatomia și fiziologia sistemului nervos 8

Capitolul II Noțiuni generale despre boală 13
Capitolul III Explorări clinice și paraclinice 24
Capitolul IV Îngrijirea pacientului cu Accident Vascular Cerebral 37
4.1. Tehnici executate de asistentul medical 39
Capitolul V Dosare de îngrijire al pacientului cu Accident Vascular Cerebral 50
Caz I : Culegerea datelor 50
Caz I : Plan de ingrijire nursing 54
Caz II : Culegerea datelor 63
Caz II : Plan de ingrijire nursing 67
Caz III : Culegerea datelor 81
Caz III : Plan de ingrijire nursing 85
Capitolul VI Concluzii 92
Biblografie 93
CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS
7
SISTEMUL NERVOS reprezintă totalitatea organelor alcatuite
predominant din tesut nervos specializat in receptionarea ,transmiterea si
prelucrarea imformatiilor culese din mediul extern sau intern .
Rolul sintemului nervos –face legatura dintre organism si mediul extern;

coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor . sistemul
nervos impreuna cu sistemul endocrin regleaza majoritatea functiilor
organismului .Sistemul nervos are rol in special in reglarea activitatii
musculaturii si a glandelor secretorii .Reglarea musculaturii scheletice este
realizata de sistemul nervos somatic ,iar reglarea activitatii musculaturii
viscerelor este realizata de sistemul nervos vegetativ .Reglarea nervoasa a
functiilor corpului se bazeaza pe activitatea centrilor nervosi care prelucreaza
informatii si elaboreaza comenzi .
Asadar fiecare organ nervos are 2 functii fundamentale : senzitiva si motorie .
SISTEMUL NERVOS se
clasifica din punct de
vedere structural si
functional : Din punct de
vedere structural
Sistemul Nervos se
clasifica in: SISTEM
NERVOS CENTRAL ,
SISTEM NERVOS PERIFERIC.
I) SISTEM NERVOS CENTRAL =Encefal + Maduva spinarii
a) Encefalul este impartit in 3 zone :
 creierul mare
8
 trunchiul cerebral
 cerebelul
Creierul mare este impartit in 2 lobi frontali , 2 lobi parietali ,2 lobi temporali si
2 lobi occipitali:
 lobul frontal –sediul neuronului motor central , deci sediul miscarilor

voluntare, .Leziunile la acest nivel se insotesc de tulburai motorii
(paralizii) , tulburari de exprimare verbal
 lobul parietal –este sediul cortical al analizatorului sensibilitatiii generale
 lobul temporal –cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv
 -lobul occipital –este sediul capatului cortical al analizatorului vizual

(leziunea produce halucinatii vizuale )
Functia vorbirii este localizata in partea stanga pentru toti dreptacii si

pentru majoritatea stangacilor
b)Maduva Spinarii este localizata in canalul vertebral ,se intinde

de la vertebra cervicala C1 ,la vertebra lombara L2 ,unde se continua cu filum
terminale pana la vertebra a-2-a coccigiana .
Structural contine o materie cenusie in forma de H (corpuri celulare

nervoase inconjurate de materie alba care este impartita in 3 perechi de coarne
,potrivit localizarii lor :anterioare, laterale si posterioare .Coarnele anterioare ale
substantei cenusii sunt motorii , cele posterioare sunt senzitive ; coarnele laterale
au functie vegetativa
Substanta alba este formata din cai ascendente senzitive si cai

motorii descendente .SNC este acoperit de membrane cu rol trofic si de protectie
meninge
9
-spinale=la nivelul maduvei spinarii
-cerebrale =la nivelul encefalului
Cele 3 foite meningeene sunt : dura mater ,arahnoida si pia mater .Intre
arahnoida si pia mater se afla spatiul subarahnoidian care contine LCR
II)SISTEMUL NERVOS PERIFERIC
--contine prelungirile neuronilor , care constituie nervii pe traiectul

carora se pot gasi si ganglionii .prelungirile neuronilor sunt :
Axonul- prin care influxul nervos pleaca de la celula
Dendrite – prin care influxul nervos vine la celula
SISTEMUL NERVOS PERIFERIC este format din nervii periferici sunt

reprezentati de nervii cranieni (in numar de 12) si nervi spinali
Ganglionii nervoso sunt reprezentati de:
-ganglionii spinali
-ganglionii cranieni
-ganglionii vegetativi
Din punct de vedere functional sistemul nervos se clasifica in
SISTEM NERVOS SOMATIC
SISTEM NERVOS VEGETATIV
a) Sistemul nervos somatic –al vietii de relatie asigura activitatea motorie ,

somatica si sensibiltatea senzitivo –senzoriala in functie de conditiile
mediului inconjurator
10
b) Sistemul nervos vegetativ coordoneaza activitatea organelor interne
(vicere) in conditii diferite de viata .Din punct de vedere structural si si
functional SNV este format din 2 parti :
SISTEM NERVOS SIMPATIC care actioneaza in situatii neobisnuite :

frica ,furie ,spaima
SISTEM NERVOS PARASIMPATIC (cranian si sacral ) care actioneaza

in situatii obisnuite de liniste ,de relaxare a organismului
Sistemul Nervos Vegetativ –poate coordona activitatea si independent

de vointa ,de aceea se mai numeste si autonom .
Activitatea sa este in special reglata de scoarta cerebrala
SNV –coordoneaza activitatea organelor interne (ex:bataile inimii si

presiunea sanguina ,distributia sangelui ,frecventa miscarilor respiratorii
,secretia etc)
Simpaticul si parasimpaticul exercita asupra fiecarui organ actiuni

antagoniste :unul stimuleaza iar celalat inhiba (ex:astfel ,influxul simpatic
creste activitatea cardiaca in timp ce influxul parasimpatic o diminua )
Excitatia simpatica mareste catabolismul ,in timp ce parasimpaticul

creste anabolismul
Prin aceste actiuni antagoniste se favorizeaza mentinerea homeostaziei

(echilibrului )
1) Caile de transmitere ale sistemului senzitiv
-sunt fascicule ascendente ,aferente ,centripete care conduc influxul

nervos de la centrii nervosi din maduva spinarii (primit de la piele
,muschii,tendoane ,aponevroze )la centrii nervosi superiori din encefal
(bulb,cerebel ,talamus )
11
2) Caile de transmitere ale sistemului ale sistemului motor sunt
reprezentate de fascicule descendente ,centrifug eferente care conduc influxul
nervos de la scoarta cerebrala si ceilalati nuclei din encefal la neuronul motor
periferic din coarnele anterioare ale maduvei spinarii
Mecanismul fundamental de funtionare a sistemului nervos este actul

reflex .Reflexul reprezinta reactia de rasouns a centrilor nervosi la stimularea
unei zone receptoare ..Raspunsul poate fi excitator sau inhibator .Bazaanatomica
a actului reflex este arcul reflex alcatuit din 5 componente anatomice
-receptor
-cale aferenta
-centru nervos
-cale eferenta
-efectorul
Excitatia este procesul nervos activ care se manifesta prin initierea unei
activitati sauamplificarea uneia preexistente.
Inhibitia este tot un proces activ care se manifesta prin diminuarea sau
sistarea unei activitati anterioare .
Ambele procese sunt extrem de mobile putand iradia pe o suprafata

corticala sau sa se concentreze intr-o zona limitata.
CAPITOLUL II
NOTIUNI GENERALE DESPRE AVC
12
Accidentele vasculare cerebrale sunt suferinte grave ale SNC ,
determinate de modificari circulatorii cerebrale si se caracterizeaza prin
pierderea motilitatii unei parti din corp , asociata sau nu cu tulburari de echilibru
, senzitiv-senzoriale si de limbaj. AVC se instaleaza brusc in plina sanatate
aparenta si este denumit si ictus apoplectic .
Suferinte grave ale

sistemului nervos
central, A.V.C. sunt
determinate de
modificari circulatorii
cerebrale si se
caracterizeaza prin
pierderea motilitatii
unei parti din corp,
asociata sau nu cu
tulburari de echilibru, senzitiv-senzoriale si de limbaj.
A.V.C. care se instaleaza brusc in plina sanatate este denumit si ictus

acopectic (ictus= brusc, subit; apoplexie=lovitura, suprimarea brusca a functilor
unui organ).
Aceste tulburari de motilitate (a functilor motorii musculare) pot fi de

diferite grade, de la pareze (diminuarea fortei musculare) pana la paralizii
(disparitia totala a functiei motorii=plegie).
Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari: de sensibilitate,

senzoriale, sfincteriene etc., care vor fi descries la simptomatologie.
Accidentele vasculare cerebrale pot fi clasificare din punct de vedere al

simptomelor anatomoclinice (V. Voiculescu) in:
13
I. Ischemia cerebrala (suspendarea temporara sau definitive a circulatiei
cerebrale pe o anumita zona a creierului) in care sunt cuprinse:
A. Infarctul cerebral care poate fi dat de:
a) Tromboza arterelor cerebrale
b) Embolia arterelor cerebrale
B. Ischemie cerebrala tranzitorie (fara infarct).
II. Hemoragia cerebrala. Conceptia actuala precizeaza ca A.V.C.
hemoragic in randul sau poate fi dat de doua afectiuni complet diferite
(Muncitorul sanitar din 11 martie 1986, C. Arseni)
a) Hemoragia cerebrala – revarsat sanguine difuz in tesutul cerebral.
b) Hematomul intracerebral – colectie sanguine bine delimitate
localizata in substanta alba.
III. Hemoragia subarahmoidiana – revarsat sanguine situate in spatial
subarahmoidian produs de o rupture vasculara. Revarsatul este in stare
fluida si nu are effect compresiv asupra encefalului.
Hemoragia subarahmoidiana constitue a treia cauza importanta in accidental

vascular cerebral, dupa cel de tip ischemic si de tip hemoragic.
Mai pot fi cuprinse in A.V.C. si:
IV. Encefalopatia hipertensiva

V. Tromboflebitele venelor cerebrale – sunt procese inflamatorii ale
venelor si sinusurilor cerebrale.
Cauze
 Ateroscleroza
 Hipertensiunea arterial
 Cardiopatii emboligene (cardiopatie valvulara, fibrilatie atriala, infact de
miocard, cardiopatie ischemica)
 Traumatisme craniene
 Malformati vasculare
14
 Alte cause:
 Etilism acut
 Diabet
 Intoxicatie acuta
 Tumori cerebrale
 Sindrom hemoragipar
Orientativ pentru cadrele medii sunt necesare cateva precizari asupra

mediului de producer a A.V.C. prin ischemie cerebrala si anume asupra
infarctului cerebral (determinat de tromboza arterelor si embolia arterelor).
Infarctul cerebral este o necroza a unei parti din tesutul cerebral,

provocata de suprimarea fluxului sanguine ca urmare a oblitararii vasului:
a) prin tromboza (este o obliterare vasculara printr-o alterare locala a

peretelui vascular cu depunere de hematii si leucocite = formarea
trombusului rosu).
Trombusul rosu, puternic fixat de putere, duce la stenoza persistenta a

lumenului vascular:
b) prin embolia arterelor (este o obliterare vasculara printr-o particular

solida, lichida sau gazoasa vehiculata de la distanta de circulatia
sanguine).
Se deosebesc:
- Tromboembolite in care particulele soloide sunt trombi

rosii (porniti dela inima in cadrul cardiopatiilor
embolice);
- Ateroembolii (placa de aterom ulcerate provenita de la
arterele mari, aorta, artere de la baza gatului);
- Emboli gazase, uleioase
- Emboli aeriene
15
Infarcturile cerebrale mai pot fi date de tromboza venoasa cerebrala si de
unele surse embolice foarte variate: septicemia, neoplazii etc.
Simptomatologie
Diagnosticul se bazeaza in general pe bruschetea debutului (debut brusc in

majoritatea cazurilor)
o Hemiplegia (paralizia unei jumatati a corpului – dreapta sau stanga) sau

hemipareza, hemiparestezii(parestezii = furnicaturi) – in partea
hemiplegica extremitatile ridicate cad repid inerte.
o Tulburari sensitive: subiective: tot ceea ce spune bolnavul ca simte –
arsuri, furnicaturi, senzatie de caldura, rece etc. ; obiective: se pune in
evidenta( se obiectivizeaza) de examinator.
o Tulburari senzoriale: (tot ceea ce tine de organelle de simt) – de vaz:
pierderea monoculara sau binoculara vedeerii, scaderea acuitati vizuale,
diplopie (vedere dubla), de auz, de gust, de tact, de miros.
o Tulburari de vorbire in leziuni ale hemisferei stangi (disfazie, afazie)
o Tulburari sfincteriene (bolnavii nu-si pot controla emisile de urina, de
scaun.
Observatii: simptomatologia are multe particularitati in functie de etiologia

A.V.C. Astfel este bine ca si cadrele medii sa cunoasca – in mare – cateva semen
mai caracteristice ale ischemiei cerebrale, ale hemoragiei cerebrale sau ale
hemoragiei subarahmoidiene, pentru a putea informa cat mai exact medical, in
vederea diagnosticului diferentiat. Asistenta medicala trebuie sa stie modalitatea
de instalare a debutului, care are o mare valoare in orientarea medicului solicitat
sa acorde asistenta de urgenta.
Astfel:
I. Ischemia cerebrala
16
Apare la bolnavi in varsta de peste 60 de ani, cu ateroscleroza cerebrala, cu
cardiopatii emboligene, cu antecedente de ischemie cerebrala tranzitorie.
 Semen prodromale
 pareze sau parestezii
 defecte de vorbire
 tulburari de vedere
 vertij
(Aceste semne prodromale nu preced hemoragia cerebrala.)
 Debutul poate fi acut sau intermittent progresiv

 Semnele pot sa apara noaptea in somn. Bolnavii care nu isi pierd starea de
constienta se trezesc dimineata cu deficit motor de tip hemiplegic.
 Daca apare, coma este superficiala
 Lichidul cefalorahidian clar se pune in evidenta dupa punctia rahidiana, pe
care o executa medical.
Observatie: ischemia prin embolie apare mai frecvent la bolnavi mai tineri
sau la varste mijloci cu valvulopatii reumatice, in fibrilatii atriale,
tromboflebite, dupa traumatisme, dupa operati.
II. Hemoragia cerebrala
Apare la bolnavii de50-60 de ani cu hipertensiune arterial.
 Debut brusc (ictal,, apoplectic) cu instalare rapida si totala a hemiplegiei.

 Cefalee violenta unilaterala, ameteli care precede coma.
 Coma profunda.
 Apare in plina activitate (effort, stress psihic)
Tulburari vegetative grave:
 Varsaturi,
 Transpiratie profuza
 Facies vulturos
 Respiratie teatoroasa sau Cheyne-Stokes
 Tahicardie
17
Aceste tulburari vegetative nu apar in ischemia cerebrala.
 Semen neurologice:
 Reflexe osteotendinoase disparate,
 Semn Babinki present bilateral (la excitare prin atingere usoara a
talpii apare ca raspuns un reflex: ridicarea degetelor rasfirarea lor),
 Pupile dilatate, nu reationeaza la lumina.
 Semn de iritatie meningiana
 L.C.R. hemoragic se poate pune in evidenta dupa internarea in spital.
De retinut: trebuie luat in considerare in stabilirea diagnosticului de

hemoragie cerebrala sase din elementele clinice: hipertensiune arterial;
debutul ictal cu instalarea unei come profunde; cefalee violent ace
produce apoplexie; instalarea rapida si totala a hemiplegiei; declansarea
simptomatologiei in conditi de activitate, effort, stress psihic; L.C.R.
sanguinolent (C.Arseni – Muncitor sanitar, 11 martiev1986). Aceste
elemente nu sunt caracteristice pentru ischemia cerebrala.
III. Hemoragia subarahmoidiana
Debut supraacut este rar si se caracterizeaza prin coma profunda si crize de

rigiditate prin decerebrare (aparitia unei contractii-rigiditati in extensiune)
 Debutul acut este forma cea mai frecvent si se caracterizeaza prin:

 Cefalee violenta urmata de instalarea comei
 Coma superficiala (1-2 zile).
 Sindrom meningian: varsaturi, cefalee, fotografie, rigiditatea
cefei, semnul Kernig (flexia coapselor pe bazin si a gambelor pe
cioapse la incercarea de ridicare a trunchiului in pozitia
sezanda), semnul Brudzinski (flectarea puternica, la un membru
inferior, a gambei pe coapsa, si a coapsei pe bazin determina in
mod reflex o miscare similara la membrul opus).
 Debutul subacut si insidious se caracterizeaza prin cefalee, cu
accentuare progresiva si discret sindrom meningian.
18
In perioada de stare, hemoragia subarahmoidiana se caracterizeaza
prin:
 Cefalee violenta
 Sindrom meningian
 L.C.R. hemoragic
La acestea se pot adauga eventual alte semen de agravare

(modificarea starii de constienta, semen neurologice)
De retinut. Tomografia computerizata este metoda cea mai precisa oentru

diferentierea henoragiei cerebrale (varsat sanguine difuz sau hemotom) de
infactul cerebral (ischemia cerebrala).
De asemenea tomografia computerizata releva hemoragia

subarahmoidiana.
Conduita de urgenta
Atitudinea imediata este legata de locul de manifestare a accidentului

vascular cerebral. Accidentele survenite la domiciliu impugn discenamant
referitor la alternative transportarii la spital.Transportul unui bolnav cu accident
vascular hemoragic, mai ales in primele ore, are consecinte agravante.
Pana la venirea medicului, cadrul medical va efectua primele masuri.
 Va elibera bolnavul de orice stransoare la gat (desfacerea nasturilor,

scoaterea cravatei)
 Scoaterea protezei dentare
 Se va urmari respiratia si se vor lua masuri de eliberare a cailor
respiratorii
 Masurarea T.A. – obligatoriu(in caz de bradicardie cu hipertensiune
arterial se suspecteaza o hipertensiune intracraniana)
 Pozitia bolnavului – ridicat in pozitie semisezand (cand nu a avut loc o
ischemie cerebrale)
19
 Medical va hataramomentul transportarii la spital. Este preferabil sa se
aplice asistenta de urgenta la domiciliu, cel putin 24 de ore. Aceasta in
cazul in care bolnavul nu manifesta tulburari respiratori grave, care
necesita internarea in spital pentru respiratie asistata).
Accidentele vasculare survenite pe strada sau la locul de munca impugn

transportarea, cu mijloace corespunzatoare la spital, unde se solicita obligatoriu,
examen neurologic.
Conduita in spital
 Explorari de urgenta
 Oftalmoscopi
e (examenul
fundului de
ochi) pune in
evidenta
edemul
papilar, care traduce tensiunea intracraniana;
 Oftalmodinamometria – masurarea tensiunii in in artera central a
retinei (T.A.C.R.);
 Punctia lombara pentru recoltarea L.C.R. (este contraindicate cand
exista semen de hipertensiuneintracraniana, cand se suspecteaza o
tumora cerebrala);
 Radiografia craniocerebrala, tromboflebitele cerebrale, tumori etc.
 Recoltarea sangelui pentru hemoleucograma, hematocrit, rezerva
alcalina, ionograma, V.S.H., glicemie, uree, teste de coagulare,
colesterolemie etc.;
 Arterografie cerebrala (examen radiologic cu ajutorul substantei de
contrast introdusa in carotida);
20
 Se indica in suspiciuni de hemoragie subarahmoidiana, hematom
cerebral etc.;
 Alte examinari; electroencefalograma, scintigrafie cerebrala.
 Urmarirea functilor vitale si vegetative:
 Respiratia va fi ajutata prin aspirarea secretilor faringiene. Decubit
lateral usureaza uneori eliminarea acestor secretii;
In caz de cianoza se administreaza oxygen. La nevoie se va face

respiratia asistata (dupa intubatie sau traheostocmie);
 Se urmareste pulsul, T.A., se anunta medical la orice modificare;

 Se urmareste diureza; in caz de retentive se va cateteriza uretra;
 Se va preveni aparitia escarelor (metodele cunoscute), se va asigura
evacuarea intestinala.
 Mentinerea si corectarea echilibrului hidroelectrolitic, acido-bazic:
 Perfuzii i.v. de glucoza 10-20%, hidrolizate de protein, administrari
de electroliti in functie de ionograma si rezerva alcalina.
 Combaterea edemului cerebral (tratament depletive). Asistenta medicala
va efectua tratamentul indicat de medic.
Se utilizeaza:
 Ser glucozat 0,5-2g/100ml i.v. 2-4 ori pe zi;

 Manitol 0,5-2g/kilocorp sip e I se administreaza sub forma de
solutie 20% in perfuzie i.v. lenta (30-60 de minute)
 Diuretice: furosemide 2 fiole i.v. sau in perfuzie;
 Cand valoarea T.A. sunt foarte ridicate, se administreaza reunervil
2,5 mg sau clonidine 0,15mg i.m.
 Sedarea bolnavului la nevoie, la cei cu neliniste psihomotorie se
recomanda de 3 ori pe zi cate1/3 din anestezicul; 1 fiola mialgin, 1 fiola
plegomazin si 1 fiola hidergin i.m.
 In cazul in care diagnosticul etiopatogenic se poate preciza, se incepe
tratamentul indicat (anticoagulante, fibrinolitice etc.).
21
In accidentele cerebrale ischemice, pentru a impiedica aglomerarea si
stagnarea hematiilor in teritoriul ischemiat, se utilizeaza dextran 40
solutie 10% administrat in perfuzie lenta 10ml/kg (500ml la 12-24 de ore).
22
CAPITOLUL III
EXPLORARI CLINICE ȘI PARACLINICE
Asistentele medicale sunt implicate in aprecierile initiale si continue ale

starii neurologice a pacientului .De aceea asistenta trebuie sa culeaga toate
datele si informatiile necesare de la bolnav sau la cei din anturajul sau printr-o
anamneza cat mai completa .
Anamneza reprezinta un interogatoriu la care este supus pacientul sau

apartinatorii (in cazul afectarii grave neurologice a pacientului ) in vederea
depistarii cauzelor ce au dus la imbolnavirea si la prezentarea acestuia la
medic ,momentul aparitiei primelor simptome si caracterul acestora , a atitudinii
adoptate de pacient sau apartinatori in aceste circumstante .
Pentru realizarea planului de ingrijire , asistenta medicala va purta o discutie

similara cu pacientul sau apartinatorii (in cazul pacientilor cu dizabilitati )
denumita „culegere de date’’ insistand asupra sferei socio-familiale .In timpul
anamnezei asistenta medicala va indemna bolnavul sa vorbeasca deschis
medicului ,il va incuraja si sustine ,si va interveni numai la cererea medicului
sau cand pacientul se abate de la raspunsurile cerute
Anamneza incepe de obicei cu :
1) Motivele pentru care bolnavul vine la medic sau se interneaza la spital

.Motivele pot fi : dureri de cap , tulburari de vedere ,scaderea fortei
musculare a unui membru ,tulburari de vorbire ,tulburari de vorbire ,
tulburari de echilibru in timpul mersului sau in ortostatism , crize de pierdere
a constiintei insotite sau nu de convulsii ,atrofii ale muschilor ,pierderea
sensibilitatii intr-o anumita regiune a corpului ,tremuraturi .
23
2) Istoricul bolii- este etapa urmatoare a convorbirii cu bolnavul .Acesta trebuie
lasat sa povesteasca singur felul in care aparut boala , asistenta intrebandu-l
numai din cand in cand despre elementele esentiale ale istoricului bolii ca :
-data aparitiei unei tulburari
- modul de instalare (brusc ,in puseuri , lent )
-modul de manifestare (durer de cap ,impotenta functionala a unu

membru ,tulburari de echilibru )
-tratamentele facute (denumirea medicamentelor , a procedurilor

fizioterapice , a interventiilor chirurgicale ,durata tratamentelor ,efectele
acestora ).Exista numeroase cazuri in care bolnavul nu poate da el insusi
relatii asupra bolii ( bolnavul in coma cu tulburari de vorbire sau psihice )
in aceste conditii informatiile trebuie obtinute de la apartinatori ,vecini
,colegi de serviciu ,prieteni sau insotitori .
3) Antecedente heredo-colaterale .Se noteaza in primul rand bolile

neuropsihice de care au suferit membrii familiei sau rudele mai apropriate
(epilepsie ,pareze sau paralizii ,encefalopatii ,demente ). Atentie deosebita
pentru bolile neuropsihice cu caracter ereditar (coree cronica )
4) A.P.P se vor nota bolile care provoaca tulburari neuropsihice

:meningite encefalite .gripe grave ,traumatisme cranio –cerbrale sau
vertebrale ,epilepsie ,HTA ,stenoza mitrala ,febra ,febra tifoida ,difteria
,tuberculoza,sifilisul .La copii se va avea in vedere modul in care a decurs
sarcina mamei (boli eruptive ,intoxicatii ale mamei in timpul sarcinii ) ;
cum a decurs nasterea (travaliul prelungit ,casexia fatului ,aplicare a
forcepsului ) intrucat accidentele obstretricale se intalnesc in etiologia
multor afectiuni neurologice
5) Conditii de viata :
24
Trebuie consemnate intotdeauna uzul si abuzul de alcool si tutun cu
specificarea precisa a cantitatii stiuta fiind importanta acstor factori toxici
in anumite boli neurologice (polinevrite , tulburari vasculare cerebrale
,epilepsie )
- Se vor nota de asemenea obiceiurile alimentare daunatoare

:consumul excesiv de cafea ,glucide ,grasimi
6). Conditiile de munca si de locuit :isi au si ele importanta lor

.Anumite substante toxice manipulate e bolnav in timpul muncii
,pozitiile impuse de anumite profesii ,eforturile fizice dosebite cerute de
anumite profesii
7) Examenul somatic va fi efectuat de medicul neurolog care va

consemna in F.O toate constatarile privind caracteristicile
fiziologice si patologice ale fiecarui sistem sau organ in parte :
-greutatea si inaltimea
-aspectul tegumentelor si mucoaselor
-starea sistemului ganglionar limfatic , a tesutului adipos , a tesutului

subcutanat
-aspectul toracelui , caracterul respiratiei ,puls , T.A,aspectul vaselor

periferice
-starea dentitiei ,tranzitul intestinal ,aspectul scaunelor ,tulburari de

diureza si mictiune
I) EXAMENUL FIZIC
Inspectia – are drept scop depistarea modificarilor locomotorii, faciesului

si culoarea tegumentelor precum si alte semne care pot orienta diagnosticul.
25
Auscultatia – permite sesizarea si interpretarea diverselor zgomote
cardiace, care pot sugera o fibrilatie atriala sau o stenoza aortica. Auscultatia se
poate realiza: direct cu urechea pe torace, sau indirect prin intermediul
stetoscopului aplicat pe cutia toracica.
Pozitia bolnavului trebuie adaptata: in picioare sau semisezand cand

starea bolnavului o permite, pozitia de decubit sau pozitia in care se afla
pacientul.
Asistenta medicala trebuie: sa cunoasca etapele examenului clinic pentru

a putea explica bolnavului in ce constau tehnicile; asigura confortul fizic si
psihic al acestuia; pozitioneaza pacientul conform indicatiilor medicului sau
etapei din cadrul examenului clinic; asigura instrumentarul necesar efectuarii
tehnicilor.
EXAMENUL NEUROLOGIC
Va cuprinde in contextul foii de observatie clinic in afara de datele

generale (conditii de mediu , antecedente ,istoricul bolii ) examenul general si al
aparatelor (respirator ,circulator ) dupa urmatoarele criterii :
ATITUDINEA (aspectul general al bolnavului , semne particulare

,semne de iritatie meningeene in afara de cefalee ,varsaturi in jet fara efort
,fotofobie ,asistenta va mai cauta si alte semne obiective de afectare a
meningelui :redoarea sau intepenirea cefei :se cauta plasand una din maini sub
regiunea occipitala a bolnavului aflat in decubit dorsal si incercand sa i se
flecteze capul pe piept .Se constata ca flexia nu se poate efectua deoarece
coloana vertebrala este rigida.
Motilitatea include ortostatiunea,mersul ,miscarile active ,probele de

pareza ,forta segmentara .Miscarile involuntare si tonusul muscular (miscari
26
pasiv ,roata dintata),coordonarea miscarilor (ataxie , dismetrie ,tremur
intentionat si de fixatie )
Ataxia –tulburare de coordonare a miscarilor poate fi :
-ataxie statica-tulburare de echilibru ,stand in picioare ,risc de cadere
-ataxie locomotorie (kinetica ) =tulburari de echilibru in mers
REFLECTIVITATEA cuprinde :
a) reflexele osteo-tendinoase (R.O.T) prin percutia unui tendon fiind reflexe de

intindere ale muschilor :
 reflexul achilian ( tendonul achilian )
 reflexul rotulian (tendonul rotulian )
 reflexul bicipital (tendonul bicepsului la plica cotului )
 reflexul tricipital (tendonul tricepsului )
b) eflexele cutanate = se obtin pri atingerea cu partea neascutitta a unui ac pe

peretele abdominal ; reflexul cutanat plantar (exerciatrea marginii externe a
plantei (semnul Babinski)
c) eflexele patologice – Semnul Kerning I –bolnavul aflat in decubit dorsal i
se flecteaza pasiv gamba pe coapsa si coapsa pe abdomen si apoi se incearca
intinderea .Daca bolnavul nu suporta intinderea ca un unghi de cel putin 130°
` ,semnul este pozitiv
- Semnul Kernig II se ridica bolnavul in pozitie sezanda ,usor aplecat in

fat ,in acesta pozitie genunchii sunt flectati ,dac se apasa pe genunchii pentru
a-i intinde apare durerea .
27
-Semnul brudzinski –daca se incearca flectarea fortata a capului pe piept
,bolnavul fiind in decubit dorsal se produce o flexie involuntara a membrelor
inferioare
Sensibilitatea subiectiva (parestezii ,hiperpatii ,manevre de de declansare

a durerii ,sensibilitatea obiectiva ,superficiala (tact ,durere ,temperatura )
Troficitatea cutanata ,forme ,atrofii ,fibrilatii ,troficitate osoasa ,articulara

,vasomotricitate .
Limbaj –expresiv (vorbire spontana ,automata ) ,repetata ,denumirea

obiectelor ) ; grafia (scrisul spontan ,automat ,dictat ,copiat ,desenul cerut sau
copiat ) ; receptiv (ordine simple ,complexe ,recunoasterea obiectelor
,probe ,;lexia (executarea ordinelor scrise ;citirea scrisului de mana si
tiparit ,explicarea celor cititte
Praxia simbolica (gesturi instictive si automate de utilizare (evocarea

formulei kinetice ).
Pshic orientarea in timp si spatiu ); ideatia (lenta,spontana ,prezenta

,dispersat afectivitate ,labilitate ,stari depresive ,anxioase ,stupoare
,catatonice ,manie ,vointa ,intelect ,calcul rationament ,comportament
.Examenul psihic al bolnavilor neurologici si neurochirurgicali se impune a fi
facut cu atentie ,dat fiind existenta in multe afectiuni neurologice a unei
simptomatologii psihice (ca in epilepsie ,coreea cronica ,atrofii corticale
,scleroza in plagi ) ,ceea ce face ca sa nu poata fi trasate limite precise intre
psihiatrie si neurologie (teste pentru functiile intelectuale ,pentru atentie
,memorie ,gandire ,perceptie ,teste pentru structura personalitatii )date asupra
caracteristicilor intelectuale ,afective sau sensomotorii ale bolnavului .
Valoarea acestor teste apare si mai evidenta acolo unde sunt tulburari fine ale
proceselor de activitate nervoasa superioara
28
II. Examinari paraclinice
Aprecierea neurologica se face ,de obicei , in functie de starea

persoanei si de graba cu care trebuie colectate datele si cuprinde :
1.Investigatii radiologice
Radiografia simpla a craniului se face in mod obisnuit in doua incidente

fata si profil ,mai rar si in incidenta bazala. In anumite afectiuni se fac
radiografii separat in incidente separate pentru gaura optica ,saua turceasca ,
stanca temporala .Interpretarea radiografiei este mai deficila ea ramanand
exclusiv medicului radiolog si neurochirurug .Pe radiografia fara substanta de
contrast se pot observa modificari in caz de fracturi ale boltii sau bazei
craniului ,tumori osoase ,malformatii craniene
Radiografia craniana fara substanta de contrast este de multe ori

insuficienta pentru punerea in evidenta a anumitor procese patologice
intracraniene .In aceste cazuri se recurge l radiografia craniului cu substanta de
contrast ,injectata fie pe cale rahidiana ,fie pe cale arteriala (substanta iodata ).
2. Pneumoencefalografia
Consta in studiul morfologic al spatiilor subarahnoidiene si a

ventriculilor cerebrali , care permite o localizare a leziunilor la creier
.Examinarea se face prin injectarea unei cantitati de aer in ventriculii cerebrali ,
prin punctie suboccipitala sau lombara si numai in cazuri deosebite direct in
ventriculi i(ventriculografie )
Pentru PEG obisnuita se punctioneaza spatiul subarahnoidian

,bolnavul fiind in pozitie sezanda ,se extrage o cantitate de LCR si se injecteaza
aceeasi cantitati de aer de obicei 30-40 ml de aer ,dupa care se face radiografia
craniana
29
In cazul tumorilor cerbrale PEG pune in evidenta fie dilatarea
ventriculilor cerebrali (prin hidrocefalia interna provocata prin comprimarea
apeductului Sylvius ,fie deformarea si deplasarea acestora prin impingerea sau
tractiunea exercitata de procesul tumorii
Injectarea aerului pe cale suboccipitala este mult mai bine

suportata ,de bolnav ,iar tulburarile post-punctionale mult mai mici in
comparatie cu injectarea pe cale lombara .Inainte de efectuarea PEG este absolut
necesar sa se faca examenul fundului de ochi pentru a preveni tulburarile grave
ce pot surveni in caz de HTIC
Intrucat PEG reprezinta un act neurochirurgical este obligatoriu ca

asistenta medicala sa pregateasca bolnavul explicand in ce consta acest act si ce
trebuie sa fac pentru a evita reactiile post-puntionale
-este necesar un consimtamant scris din partea pacientului sau a familiei
-el trebuie sa stie ca il va durea capul ,ca va avea senzatie de greata sau de
lesin ,tahicardie ,doar ca aceste tulburari sunt trecatoare
-in timpul punctiei asistenta trebuie sa ajute medicul tinand capul flectat
,inainte si nemiscat
- dupa punctie pacientul ramane culcat 24-48 de ore si se supravegheaza cu

multa atentie functiile vitale pentru ca in afara de cefalee care este destul de
puternica se pot produce transpiratii , greturi , varsaturi , stari lipotimice si chiar
febra.
- aceste tulburari dispar treptat in decurs de 24-48 de ore pana se absoarbe
aerul .
- se administreaza antinevralgice, solutie glucozata 33% IV , 20-30 ml , apa
distilata impreuna cu ½ fiola cofeina .
30
Pneumoencefalografia nu mai este folosita atat de frecvent ca alta
data, din cauza riscului pe care il prezinta . Astfel , este contraindicata cand
exista suspiciunea de HTIC : riscul aparitiei herniei uncusului temporal si al
amigdalelor cerebeloase , cu posibila comprimare a trunchiului cerebral si
moarte .
3. Ventriculografia - indicata in suspiciune de tumoare cerebrala

- este similara PEG , cu exceptia faptului ca aerul este introdus direct in
ventriculi laterali , prin orificiile practicate in cutia craniana . ( Trepanatie )
- procedura se executa in sala de operatie .
- partea de sus sau din spatele capului este partial rasa .
- de obicei este folosita anestezia generala ( intravenuasa sau cu anestezice
inhalatorii)
4. Mielografia – se face prin injectarea unui gaz sau a unui lichid in

spatiul subarahnoidian prin punctie lombara sau occipitala . Pacientul este
pozitionat lateral , cu genunchii si capul flectate ( in cazul punctiei lombare) .
Dupa procedura substanta opaca se extrage prin alta punctie ; daca este lasata
irita meningele .
5. Tomografia computerizata ( CT ) aceasta tehnica realizeaza

imagini detaliate este mai eficienta pentru detectia neoplaziei creierului
Pregatirea pacientului : Nu necestia nicio masura speciala de pregatire ; durata
este de aproximativ 20-30 de minute fara substanta de contrast ; procedura nu
este dureroasa ;se face testarea sensibilitatii la iod , daca se foloseste substanta
de contrast ; dupa procedura nu apar efecte adverse .
6. REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA ( RMN ) – Aceasta

procedura foloseste un magnet puternic cu unde de radiofrecventa si un
computer pentru a produce imagini asemanatoare razelor X . Aceasta procedura
este extrem de folositoare in vizualizarea zonelor creierului ce nu se
31
vizualizeaza usor , de exemplu trunchiul cerebral .
Pregatirea pacientului : nu este necesara o pregatire fizica ; se indeparteaza
obiectele ce ar putea fi vatamate de magnet ( ceasuri , proteze metalice ) ; se
explica pacientului ca durata este de aproximativ 60 de minute .
7. ANGIOGRAFIA CEREBRALA ( ANGIOGRAMA ) –

Angiografia cerebrala indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului
arterial cerebral uzual ; vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt :
Carotida , vasele vertrebrale sau femurala ; substanta de contrast se injecteaza
atunci cand se fac filmele .
Pregatirea pacientului sedarea , evaluarea functiilor vitale ,

testarea la iod , explicarea procedurii : durata 2-3 ore
- anestezia locala in locul punctiei . Dupa extragerea cateterului se
aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . Se verifica frecvent locul
punctiei pentru prezenta unui eventual hematom . In cazul folosirii carotidei , se
verifica eventuala aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei . Substanta
folosita poate creste presiunea intracraniana. Angiografia mai poate fi efectuata ,
folosind accesul venos ( flebografia ) . De obicei cateterul este introdus in vena
de la brat. In cazul efectuarii unei flebografii epidurale lombare , cateterul se
insereaza in vena femurala , se conduce pana la vena lombara ascendenta sau
pana la venele iliace interne . Se injecteaza apoi substanta de contrast . Aceasta
tehnica permite diagnosticarea herniilor discului lombar .
8.EXAMINARI RADIOACTIVE CU RADIOIZOTOPI- tomografia cu

emisie de pozitroni. Aceasta implica folosirea unor substante radioactive care
emit electroni pozitivi . Pacientul fie inhaleaza gaz radioactiv, fie i se injecteaza
substanta radioactiva.
- Encefalo-scintigrafia, gama-angio-encefalografia
32
Se injecteaza pe cale intravenoasa tehnetiu marcat si se studiaza emiterea razelor
gama , imediat si dupa 3-4 ore . Se utilizeaza pentru diagnosticarea tumorilor
( mai ales meningeoame ) hematoame , abcese si infarctul cerebral . La nivelul
maduvei se utilizeaza alte elemente radioactive ( de exemplu : albumina serica
umana marcata cu iod radioactiv ) care se injecteaza LCR prin punctie lombara.
III. Examinari electrice
A) ELECTROENCEFALOGRAFIA ( EEG ) – se inregistreaza activitatea

bioelectrica a creierului . Legatura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi
metalici. Se pot inregistra simultan 4 , 6 , 8 , 10 , 12 sau 24 de derivati , dupa
numarul canalelor pentru care sunt contruite . Pe traseele obtinute , se pot
distinge patru tipuri de ritmuri cerebrale :
- alfa= 8-12 c/s ; - beta= 14-30 c/s ; - teta = 4-7 c/s ; - delta =0,5-3 c/s .
EEG-ul se utilizeaza in : diagnosticul diferential al formelor de epilepsie ; al
infectiilor neurologice , al traumatismelor cerebrale , leziuni vasculare, tumori
cerebrale .
Pregatirea pacientului - cu trei zile inainte este interzisa medicatia ;

scalpul sa fie curate ; se incurajeaza pacientul sa fie linistit ; se explica
procedura ; durata o ora sau mai mult ; testul nu este dureros; electorzii sunt
atasati pe cap ; pacientul sta confortabil intr-un scaun sau este culcat pe pat , cu
ochii inchisi , nemiscat , pentru ca biocurentii produsi de contractiile
musculare ,modifica rezultatul ; copiii mici sunt adormiti si apoi se face
inregistrarea .
B) ELECTROMIOGRAMA ( EMG ) – masoara activitatea electrica a
muschiilor . Activitatea electrica poate fi auzita prin intermediul unui difuzor si
vazuta pe un osciloscop si poate fi desenata in acelasi timp .
EMG ajuta la identificarea problemelor neuromusculare
( compresiunea radacinilor nervilor , atingerea trunchiurilor nervilor periferici ,
miopatii ) ; de asemenea se poate face diagnosticul diferential intre paraliziile de
33
origine periferica si paraliziile de origine centrala ( prin examenul electric al
nervilor si al muschilor )
Pregatirea pacientului : se explica procedura , durata aproximativ 45

minute pentru un muschi ; se resimte un anume disconfort cand sunt inserati
electrozi ; curentul electric produce de asemenea un disconfort . Procedura :
electrozii sunt inserati pe muschii scheletici ; curentul electric trece prin
electrozi .
C) PUNCTIA LOMBARA
Se face pentru a masura presiunea ,pentru a extrage LCR ,in vederea unor
analize; asa se verifica prezenta sau absenta sangelui
Punctia lombara este contraindicata in caz de hipertensiune

intracraniana –deoarece prin extragerea de lichid ,exista riscul de a provoca
accidente foarte grave .Reducerea rapida a presiunii cauzeaza hernierea
structurilor cerebrale (amigdalelor cerebeloase in gaura occipitala ) producand
compresiune bulbara (asupra centrilor vitali ) ceea ce poate cauza moartea
.Pentru acestea punctiile lombare trebuie sa fie precedate de un examen al
fundului de ochi –pentru a verifica presiunea intracraniana .Cateva valori de
referinta ale LCR :
-presiune 70-180 mmde apa
- glucoza 50-75mg/la 100 ml
-proteine 15-45mg%
-gamaglobuline 3-9%
-azot total 15-30 mg%
D) EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI (oftalmoscopia ) –pune in evidenta o

staza papilara (semn de hipertensiune intracraniana si atrofie optica .Examenul
34
este efectuat cu 2 tipuri de aparate :un oftalmoscop cu sau far interpunerea unei
lentile puternic convergente sau biomicroscop .Oftalmoscopul serveste la
examinarea polului posterior al ochiului ,in timp ce lentila cu 3 oglinzi este
utilizata pentru examinarea periferiei retineene in caz de risc de dezlipire a
retinei .O dilatatie pupilara prealabila poat efi provocata cu ajutorul unor colire
midriatice cu scopul de a permite o viziune mai larga .Odat adilatatia realizata
,examenul nu dureaza mai mult de 3 min pentru un ochi .
E) EXAMENE DE LABORATOR examenul sangelui : ionograma , RBW ,

analiza gazelor , nivel de medicamente , hemoleucogama , VSH , glicemia .
Examenul colesterolului si al trigliceridelor ( valorile crescute ale acestora pot
treste riscul de aparitie a chiagurilor sangvine si aterosclerozei .
CAPITOLUL IV
35
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU AVC
Accidentele vasculare cerebrale sunt suferinte grave ale SNC ,

determinate de modificari circulatorii cerebrale si se caracterizeaza prin
pierderea motilitatii unei parti din corp , asociata sau nu cu tulburari de echilibru
, senzitiv-senzoriale si de limbaj. AVC se instaleaza brusc in plina sanatate
aparenta si este denumit si ictus apoplectic .
Cauze : ateroscleroza , HTA , cardiopatii , traumatisme craniene , malformatii

vasculare, etilism acut , diabet , intoxicatie acuta , tumori cerebrale , sindrom
hemoragipar
Simtomatologie :
- hemiplegie sau hemipareza, hemiparestezii- in partea hemiplecica ,

extremitatiile ridicate cad rapid inerte .
- tulburari senzitive a) subiective : arsuri , furnicaturi , senzatie de rece , caldura
b) obiective : se pun in evidenta de examinator
- tulburari senzoriale : de vaz ( pierderea monoculara sau binoculara a vederii ,

scaderea acuitatii vizuale , tulburari de auz , de gust , de miros , de tact .
- tulburari de vorbire in leziuni ale hemisferei stangi ( dizartrie , afazie )
Conduita de urgenta :
-Accidentele survenite la domiciliu impun discernamant , referitor la alternativa

transportarii
-Transportul unui bolnav cu AVC hemoragic mai ales in primele ore , are
consecinte agravante
36
- pana la venirea medicului asistenta va efectua primele masuri : va desface
nasturii de la gat , va scoate cravata , va scoate proteza dentara, va urmari
respiratia si va lua masuri de eliberare a cailor respiratorii superioare , va masura
TA , pozitia bolnavului- semisezand ; medicul va hotari momentul transportului
la spital.Este preferabil sa se asigure asistenta de urgenta la domiciliu cel putin
24 de ore . Aceasta in cazul cand bolnavul nu manifesta tulburari de respiratie
grava, care necesita respiratie asistata . AVC survenite pe strada sau la locul de
munca trebuiesc transportati la spital cu mijloace corespunzatoare , unde se
solicita obligatoriu examen neurologic .
CONDUITA IN SPITAL
1)Examinari de urgenta : oftalmoscopia pune in evidenta edemul papilar care

arata tensiunea intracraniana ;masurarea TACR ; punctia lombara pentru
LCR ; radiografia craniofaciala ; recoltarea sangelui pentru
hemoleucogama , hematocrit RA, ionograma , VSH , glicemie , uree ,
teste de cuagulare , colesterolemie , etc ; arteriografie cerebrala in
suspiciuni de hemoragie subarahnoidioana , hematom cerebral ; EEG ,
scintigrafie cerebrala
2)Urmarirea functiilor vitale si vegetative : respiratia va fi ajutata prin

aspirarea secretiilor faringiene ; in caz de cianoza se administreaza oxigen
; respiratie asistata ( dupa intubatie sau traheostomie ) ; se urmareste
pulsul , TA , se anunta medicul la orice modificare ; se urmareste diureza
in caz de retentie se pune sonda vezicala ; se va preveni aparitia escalelor ;
se va asigura evacuarea intestinala
3)Mentinerea si corectarea echilibrului acido-bazic si hidroelectrodic :

perfuzii , IV , cu glucoza 10-20% hidrolizate , proteice electoliti in functie
de ionograma si RA.
37
4)Combaterea edenului celebral : asistenta va efectua tratamentul indicat de
medic ; ser glucozat 33% , manitol 20% in perfuzie lenta ( 30-60 min ) ;
diuretice (furosemid )
5)Sedarea bolnavului la nevoie , la cei cu neliniste psihomotorie se

recomanda de trei ori / zi cate 1/3 din amestec , o fiolo mialgin , o fiola
plegomazin si o fiola hideregin IM
6) In cazul in care diagnosticul etiopatogenic se poate preciza se incepe

tratamentul indicat ( anticuagulante ) , fibrinolitice etc . In AVC ischimice
pentru a impiedica aglomerarea si stagnarea hematiilor in teritoriu
ischemiat se utilizeaza Dextran 40 solutie 10% administrat in perfuzie
lenta 10 ml/Kg ( 500ml/12-24 h )
7)In hemoragiile cerebrale problema de diagnostic diferential intre hemoragia

cerebrala si hematom cerebral este de mare importanta pentru aprecierea
conduitei terapeutice ; deoarece hematomul impune evacuarea
neurochirurgicala (obligatorie ) , iar hemoragia cerebrala – tratament
conservator .
4.1. TEHNICI EXECUTATE DE ASISTENTUL

MEDICAL
Îngrijirea bolnavului cu AVC necesită urmărirea asigurării repausului

suficient, asigurarea alimentaţiei, administrarea medicamentelor prescrise şi
fiind o boală neurologică se vor respecta cu foarte mare atenție tot ceea ce
afectează starea de bine a pacientului .
TEHNICA 1. TENSIUNEA ARTERIALĂ
38
Tensiunea arteriala – presiunea exercitata de sangele circulant asupra
peretilor arteriali.
Factorii determinanti: debitul cardiac, forta de contractie a inimii,

elasticitatea si calibrul vaselor, vascozitatea sangelui.
Tensiunea arteriala:
- sistolica (tensiune arteriala maxima) = 140 mm Hg – forta de contractie a

inimii va fi mai mare in sistola;
- diastolica (tensiune arteriala minima) = 80 mm Hg – forta de contractie a

inimii va fi mai mica in diastola.
Tensiunea diferentiala (de importanta diagnostica) - diferenta dintre T.A.

maxima si T.A. minima.
Valorile tensiunii arteriale variaza in functie de: tonusul neurovegetativ,

starea glandelor endocrine, starea vaselor, volumul sangelui circulant si al urinei.
Scop: descoperirea modificarilor morfofunctionale ale inimii si vaselor.
Materiale necesare: tava de instrumente medicale;
- tensiometru cu mercur (Riva-Rocci) sau sfigmomanometru;
- stetoscop biauricular; creion, pix, stilou (cu culoare albastra);
- foaie de temperatura; tampon de vata cu alcool.
Etape de executie:
a) Pregatirea materialelor:
- Adunarea si transportul materialelor necesare la locul examenului.
39
- Verificarea starii de functionare a instrumentelor si aparatelor.
b) Pregatirea bolnavului (psihica, fizica):
- Bolnavul este informat asupra scopului investigatiei.
- Se explica masurile necesare pentru o masurare corecta: 15 minute repaus

inainte de masurare; efectuarea masurarii se face dupa cel putin 3 ore de la
servirea mesei.
c) Executia tehnicii propriu-zisa:
I. Cu aparatul Riva-Rocci
- Spalarea mainilor.
- Se asaza manometrul (cel cu mercur) pe noptiera, intr-o pozitie fara vizibilitate

pentru bolnav.
- Se aplica strans manseta pe bratul sprijinit si in extensie.
- Se fixeaza cu mana stanga membrana stetoscopului pe artera humerala, sub

marginea inferioara a mansetei si olivele in urechi.
Masurarea tensiunii arteriale
40
- Cu mana dreapta se pompeaza aer in manseta pneumatica cu para de cauciuc,
pana la disparitia zgomotelor pulsatile.
- Privind manometrul, se decomprima progresiv aerul din manseta cu ajutorul

ventilului pompei de aer, pana cand se aude zgomotul pulsului si se observa
gradatia din momentul dat de zgomotul trecerii primei unde pulsatile.
- Se memoreaza valoarea tensionala – tensiunea maxima – indicata de

manometru.
- Se continua decomprimarea, ascultand zgomotele pulsului si urmarind

gradatiile manometrului pana la disparitia ultimei unde pulsatile.
- Se memoreaza a doua valoare tensionala – tensiunea minima – indicata de

manometru.
- Se indeparteaza manseta de pe brat.
II. Cu aparatul Pachon
- Se executa cu aceeasi succesiune de timpi.
- Citirea valorilo T.A. se face pe cadranul manometrului Pachon.
d) Reorganizarea locului de munca:
- Se asaza tensiometrul si stetoscopul pe tava medicala.
- Se asaza bolnavul in pozitie comoda.
- Se dezinfecteaza membrana stetoscopului cu tampoane de vata cu alcool.
- Se asaza aparatul in dulapul pentru instrumente si materiale medicale.
41
e) Notarea cifrica:
- In carnetul propriu se noteaza cifric valorile tensiunii masurate, numele si

prenumele bolnavului, salonul, data.
f) Notarea grafica
- Se noteaza grafic in foaia de temperatura cu culoare albastra (creion, pix,

stilou), hasurat.
- Se socoteste pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura o unitate

coloana de Hg. Deasupra liniei groase se noteaza tensiunea arteriala maxima, iar
tensiunea arteriala minima dedesubt.
g) Interpretarea rezultatelor
- Valorile normale si patologice ale T.A. in functie de varsta.
TEHNICA 2. PULSUL
Puls arterial – senzatia de soc perceputa la palparea unei artere

superficiale, comprimata incomplet pe un plan rezistent.
Formarea pulsului arterial: sincron cu sistolele ventriculare, peretii

arteriali sunt destinsi ritmic prin volumul de sange expulzat din ventriculul stang
si aorta; destinderea peretilor arteriali se propaga o data cu coloana de sange sub
forma de unda pulsatila.
42
Calitatile pulsului: frecventa (rapiditate); ritmicitate (regularitate);
amplitudine (intensitate); volum (tensiune); celeritate.
Scop: obtinerea informatiilor cu privire la starea anatomo-functionala a

inimii si vaselor.
Materiale necesare: ceas secundar sau cronometru; creion, pix (culoare

rosie);
- foaie de temperatura.
Etape de executie:
a) Pregatirea bolnavului (psihica si fizica):
- Se anunta bolnavul ca i se va masura pulsul.
- Se explica bolnavului modul de masurare (o stare emotiva ii poate modifica

valoarea pulsului).
- Bolnavul este mentinut in stare de repaus fizic si psihic 5-10 minute cu bratul
sprijinit, pentru relaxarea muschilor antebratului.
b) Executarea tehnicii:
I. Masurarea in artera radiala.
II. Masurarea in aceeasi succesiune de timpi, in alte

artere: carotida, cubitala, humerala, femurala, poplitee, tibiala posterioara,
pedioasa.
43
- Se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului, in continuarea
policelui.
- Se pozitioneaza degetele palpatoare pe traiectul arterei si cu ajutorul policelui

se imbratiseaza antebratul.
- Se exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor

(index, mediu si inelar) de la mana dreapta si se percep zvacniturile pline ale
pulsului.
- Se numara zvacniturile percepute urmarind secundarul cronometrului timp de

un minut (se incepe numaratoarea de la 1/4, 1/2, 3/4 sau un minut).
c) Notarea cifrica in carnetul propriu:
- Se noteaza in carnetul propriu: numele si prenumele bolnavului; salonul si

patul; data; valorile masurate (D-dimineata, S-seara).
d) Notarea grafica (in foaia de temperatura a bolnavului):
- Pentru fiecare linie subtire orizontala a foii de temperatura se socotesc patru

pulsatii.
- Pe ordonata se noteaza frecventa (numarul zvacniturilor pe minut) iar pe

abscisa timpul cand s-a masurat.
- Se noteaza un punct rosu la intersectia frecventei si a timpului.
- Se unesc punctele notate cu o linie rosie si se obtine curba pulsului.
e) Reorganizarea locului de munca:
- Foaia de observatie se asaza in dosarul salonului.
44
f) Interpretarea frecventei pulsului:
- Frecventa pulsului variaza fiziologic in functie de varsta, emotii, efort etc.
I. Variatii fiziologice ale frecventei pulsului:
- puls tahicardic (accelerat) in: ortostatism, efort fizic si psihic, emotii puternice,
in cursul digestiei;
- puls bradicardic (rarit) in: decubit, stare de repaus, liniste psihica.
II. Variatii patologice ale calitatilor pulsului:
- frecventa – puls tahicardic sau bradicardic;
- ritmicitatea – puls ritmic sau aritmic;
- amplitudinea – puls cu amplitudine mica, filiform sau puls cu amplitudine

crescuta;
- volum (tensiunea) – puls dur sau puls moale;
- celeritatea – puls saltaret (crestere rapida a tensiunii urmata de o cadere

brusca) sau puls tard (cadere lenta).
TEHNICA 3. RESPIRAȚIA
Respiratia – functia organismului prin care se realizeaza aportul de

oxigen necesar proceselor vitale, in paralel cu eliminarea in atmosfera a
dioxidului de carbon rezultat din acestea.
45
Ventilatia pulmonara (circulatia aerului prin plamani) - se realizeaza prin
cele doua miscari ventilatorii de sens opus (inspiratia si expiratia), in care
volumul cutiei toracice creste respectiv descreste.
Scop: constituie un
indiciu pentru stabilirea
diag-nosticului,
aprecierea evolutiei bolii,
recunoasterea complica-
tiilor, prognosticul bolii.
Caracteristici ale frec-ventei respiratiei: supla, regu-lata, ampla, pe nas,

lenta si pro-funda. Frecventa normala a res-piratiei se observa in graficul
alaturat.
Materiale necesare: ceas cu secundar; foaie de observatie; stilou sau pix

(cu cerneala sau pasta albastra).
Etape de executie:
a) Pregatirea materialelor
- Se pregatesc materialele necesare.
b) Pregatirea bolnavului:
- Se asaza bolnavul in decubit dorsal.
- Nu se anunta bolnavul! (se modifica ritmul respirator si nu se mai obtin valori

reale). Este de preferat perioada de somn a bolnavului.
c) Efectuarea tehnicii:
46
- Se numara frecventa miscarilor de respiratie, prin inspectie (cand bolnavul este
treaz, constient sau cand doarme);
- Se asaza mana usor, cu fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului.
- Se numara inspiratiile timp de un minut.
d) Notarea cifrica:
- In „Carnetul propriu de observatii medicale independente” se noteaza cifric.
Ex: Georgescu D., salon 1, pat 3.
17V Rd = 26 r/min 18V Rd = 24 r/min
Rs = 30 r/min Rs = 34 r/min
e) Notarea grafica:
- Se noteaza grafic in foaia de temperatura cu un punct de culoare albastra si se

uneste cu o linie cu valoarea anterioara.
- Pentru fiecare linie orizontala a foii se socotesc doua respiratii.
f) Interpretarea rezultatelor:
- Frecventa miscarilor respiratorii variaza in functie de: sex, varsta, pozitie,

temperatura mediului ambiant, starea de veghe sau somn.
- In stare fiziologica, curba respiratorie merge paralel cu ce a a temperaturii si a

pulsului.
- Patologic, respiratie dificila (sete de aer): tahipnee (polipnee) - dispnee cu

accelerarea ritmului respirator; bradipnee(12-10-8 resp/min) – dispnee cu rarirea
ritmului respirator; dispnee cu perturbarea ritmica si periodica a respiratiei:
47
1. dispnee Cheyne-Stockes (respiratie cu amplitudini crescande pana la
maximum si apoi scazand pana la apnee ce dureaza 10-20 s);
2. dispneea Kussmaul (respiratie in patru timpi, o inspiratie profunda

urmata de o scurta pauza si o expiratie scurta, zgomotoasa, dupa care urmeaza o
alta pauza scurta).
Observatii
- In dispnee se noteaza: orarul, intensitatea, tipul, evolutia in timp.
- Dispneea paroxista (Cheyne-Stockes) trebuie depistata sistematic, deoarece

bolnavul nu o semnaleaza.
- Dispneea Kussmaul apare cand pH-ul scade sub 7,2 (in come).
CAPITOLUL V
DOSARE DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU A.V.C.
Perioada de ingrijire 11.03 – 13.03.2019
48
Prezentarea cazului
Culegerea datelor
Doamna M.N. in varsta de 65 de ani, se interneaza in data de 11.03.2019

in Spitalul de Urgență Târgoviște, sectia neurologie cu diagnosticul prezumtiv
AVC ischemic, hemiplegie dreapta, HTA.
Domiciliul: mediul rural
Motivele internarii
-deficit motor hemicorp drept
Antecedente medicale
 Fiziologice:
- menarha: la 15 ani
- menopauza: la 46 de ani
- sarcini: 5 nasteri
 Patologice
- bolile copilariei: rujeola, rubeola, oreion
- apendicectomie la 14 ani
Antecedente heredo-colaterale
- neagă bolile infecto-contagioase şi dermato-venerice. Mamă decedată în urma

unui accident vascular cerebral determinat de hipertensiune.
Istoricul bolii
49
Pacientă cunoscută cu hipertensiune arterială în antecedente urmând
tratament
hipotensor: Nifedipin, Captopril. Din relatările familiei reiese că în urmă cu circa

15 ore pacienta a început să prezinte parestezii la nivelul extremităţilor de partea
dreaptă, imposibilitate de a se menţine în poziţie ortostatică, uşoară redoare de
ceafă, cefalee occipitală. Dimineaţa la trezire pacienta prezintă deficit motor pe
partea dreaptă, dizartrie şi coborârea comisurii bucale spre dreapta. Se prezintă
însoţită de fiul sau la camera de gardă şi este internată pe secţia de Neurologie
pentru diagnostic, investigaţii şi tratament de specialitate.
Examen fizic general
 Tegumente şi mucoase: normal colorate

 Sistem osteoarticular: integru
 Sistem musculo-adipos: în exces reprezentat
 Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil
 Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent
bilateral, sonoritate pulmonară normală. Respiraţii = 24/min.
 Aparat cardio-vascular: matitate cardiacă uşor mărită, puls ritmic, nu se
percep suflurile, se palpează vasele periferice. TA = 180/100 mm Hg, P =
150/min.
 Aparat digestiv: abdomen suplu, dureros la palpare, ficat şi splină la
rebord. Tranzit intestinal absent, constipaţie de 2 zile.
 Aparat uro-genital: loje renale libere, rinichi nepalpabili, prezintă
incontenenţă de urină.
Examen neurologic
 Reflexe osteotendinoase: mai vii în partea stanga

 Redoare de ceafă
50
 Babinski prezent doar in partea stanga
 Deficit motor plegic la nivelul membrelor de partea dreapt
Apreciere nursing
Analizand datele anamnestice, examenul clinic, paraclinic si observatiile

personale, se apreciaza din punct de vedere nursing ca pacienta M.N. prezinta:
 insomnie
 deficit motor pe partea dreaptă (hemiplegie dreaptă)
 anxietate marcată
 hipertensiune arterială ta = 180/100 mm hg
 tahicardie p = 150/min
 uşoară redoare a cefei
 cefalee occipitală, vertij
 imposibilitatea de a se îmbrăca, de a se dezbrăca şi de a se deplasa
 incontinenţă de urină
 dificultate în satisfacerea nevoilor igienice personale
 incapacitatea de a comunica, dizartrie
EXAMENUL DE REZULTATE VALORI

RECOLTAT OBŢINUTE NORMALE
CREATININĂ 0,88 mg %w 0,60 – 1,30 mg %
COLESTEROL 239 mg/dl 200 mg/dl
FIBRINOGEN 476 mg % 200 – 400 mg %
L.C.R. Aspect clar, Pandy Aspect clar, Pandy negativ, fără
negativ,fără elemente
elemente patologice
patologice
51
EXAMEN SUMAR Hematii rare, leucocite Absent: glucoză,albumină,
DE URINĂ rare,glucoză,albumină
hematii, pigmenţi biliari,
prezentă corpi cetonici
GLICEMIE 1,06 mg % 0,80 – 1,50 mg %
UREE SANGVINĂ 0,30 mg % 0,20 – 0,40 mg %
TRIGLICERIDE 122 mg % 60 – 150 mg %
Analize de laborator
Tratament medicamentos prescris de medic
CALE DE DOZA DE
DENUMIRE
ADMINIS- ADMINISTRARE ACŢIUNE
MEDICAMENT
TRARE UNIC TOTALĂ MEDICAMENT
Depletiv cerebral,
MANITOL 20 % I.V. 250 ml 250 ml
diuretic osmotic
GLUCOZĂ 33 % I.V. 5 fiole 10 fiole Depletiv cerebral
FUROSEMID I. V. 1 fiolă 1 fiolă Diuretic
VITAMINA B1 I.V. 1 fiolă 1 fiolă Factor vitaminic
Vasodilatator
STUGERON PER OS 1 tabletă 2 tablete
cerebral
PIRACETAM I.V. 4 fiole 4 fiole Trofic nervos
GLUCOZĂ 5 % I.V. 500 ml 1500 ml Soluţie de hidratare
DIAZEPAM PER OS 1 tableta 1 tabletă Sedativ
NIFEDIPIN PER OS 1 cps 3 cps Hipotensor
CAPTOPRIL PER OS ½ tb 1 tb Hipotensor
4 g; 1g la ora
AMPICILINĂ I.M. 1g Antibiotic
6:12:18:24
HALOPERIDOL PER OS 5 picături 15 picături Neuroleptic
ASPIRINĂ PER OS ½ tabletă ½ tabletă Antiagregant plachetar
METOCLOPRAMID I.M. 1 fiolă 1 fiolă Antivomitiv
ALGOCALMIN I.V. 1 fiolă 1 fiolă Analgezic, antipiretic
ULCORAN PER OS 1 cps 1cps Pansament gastric
52
PLAN DE INGRIJIRE NURSING
Diagnostic de internare:AVC ischemic
Motivele internarii: deficit motor hemicorp drept, cefalee, HTA
Diagnostic de externare: AVC ischemic, hemiplegie dreapta, HTA
53
Problema Sursa de dificultate Manifestari de dependenta Diagnostic nursing Obiective
-alterarea -insuficienta -limitarea miscarilor -adapatare -pacienta
integritatii intrinseca segmentului afectat ineficienta -reactie înţeleagă
fizice sau -tulburari de gandire de aparare măsurile d
psihice ori - defictul motor de securitate
amandoua tip hemiplegic drept luate pent
prevenirea
accidentelo
ce pot apăre
(cădere d
pat, rănire).
-dificultatea -durere -senzatie de sufocare -respiratie -cai

in a respira -anxietate -perturbări ale circulaţiei zgomotoasa cu respiratorii
- diminuarea cerebrale; hemiplegie dreaptă dispnee, senzatie de permeabile
mobilitatii sufocare si o bun
intoleranta la efortul respiratie
fizic perioada
-lipsa cunosterii spitalizarii
despre boala sa -diminuarea
dispneei
- rit
respirator
regulat p
timpul
spitalizarii
-Pacienta
prezinte te
siune
arterială
limite
fiziologice
2-3 zile.
54
-dificultatea -deficit motor şi -imobilizare la pat, grad -alterarea mobilitatii -mobilizare
in a se misca senzorial limitat de miscare cu restrictie in pasiva
II. Dosar de ingrijire al pacientei I.C.
Perioada de ingrijire 28.05 – 30.05.2019
Prezentarea cazului
Doamna I.C. in varsta de 75 de ani, se interneaza in data de 30.02.2019 in
Spitalul de Urgență Târgoviște, sectia neurologie cu diagnosticul prezumtiv AVC
hemoragic, hemiplegie stanga, HTA, cefalee, vertij.
Domiciliu: mediu urban
Motivele internari:
-deficit motor hemicorp stang
-axietate
-cefalee
-hipertensiune arterială TA = 190/90 mm Hg
Antecedente medicale:
 Fiziologice
- menarha la 13 ani
- menopauza la 45 de ani
- sarcini: 5; nasteri : 2 ; avort 3;
 Patologice
- bolile infectioase ale copilariei
Antecedente heredo-colaterale:
- mama hipertensiva, decedata in urma unui stop cardio-respirator.
Istoricul bolii
Pacienta I.C., in varsta de 75 de ani, cunoscută cu hipertensiune arterială de
peste 10 ani urmând tratament cu Aspacardin, Nitropector şi Stugeron. Din
relatările fiicei sale am aflat că primele tulburări au apărut brusc prin instalarea
paresteziilor la nivelul extremităţilor de partea stângă şi scăderea forţei
musculare. După câteva ore s-a instalat deficitul motor de tip hemiplegic de
partea stângă, coborârea comisurii bucale de partea stângă. Acestea sunt însoţite
de cefalee occipitală puternică, vertij şi uşoară redoare de ceafă. Se prezintă
55
însoţită de fiica sa la camera de gardă şi este internată pe secţia de Neurologie
pentru diagnostic, investigaţii şi tratament de specialitate.
Examenul fizic
La examenul clinic pe aparate si steme efectuat de medic s-au constatat
urmatoarele aspecte patologice:
 Hipertensiune arterială TA=190/90 mmHg,
 Tahicardie P=104/min;
 Dispnee: R=26/min;
 Deficit motor pe partea sângă;
 Uşoară redoare a cefei;
 Cefalee occipitală, vertij;
 Incapacitatea de a comunica, dizartrie;
 Insomnie;
 Anxietate marcată;
 Imposibilitatea de a se îmbrăca, de a se dezbrăca şi de a se deplasa;
 Incontinenţă de urină;
 Dificultate în satisfacerea nevoilor igienice personale.
Examen neurologic
 Reflexe osteotendinoase: mai vii în partea dreapta
 Babinski prezent doar in partea dreapta
 Deficit motor plegic la nivelul membrelor de partea stangă
Apreciere nursing:
Din analiza datelor anamnestice, examenul clinic, paraclinic si observatiile
personale, se apreciaza din punct de vedere nursing ca pacienta I.C. prezinta:
- alterarea mobilitatii fizice;
- deficit de autoingrijire;
- incontinenta urinara
- risc de alterare a integritatii pielii;
- risc de alterare a nutritiei;
- incapacitatea de a comunica;
56
- alterarea imaginii de sine;
- circulatie inadecvata;
- riscul de aparitie a sindromului de inutilitate social.
EXAMENUL DE REZULTATE VALORI
RECOLTAT OBŢINUTE NORMALE
GLICEMIE 1,20mg % 0,80 – 1,50 mg %
UREE SANGVINĂ 0,36mg % 0,20 – 0,40 mg %
CREATININA 0,38 mg % 0,60 – 1,30 mg %
VSH 38 ml/h 2 – 15 ml/h
HEMATOCRIT 43 % 42 %
HEMOGLOBINĂ 14,7 % 12 – 14 %
LEUCOCITE 10400 / ml 4 – 9000 / ml
GLICEMIE 1,10 mg % 0,80 – 1,20 mg %
CREATININĂ 0,58 mg % 0,60 – 1,30 mg %
L.C.R. Aspect hemoragic, Pandy Aspect clar, Pandy Negativ,
pozitiv, Hematii 88% fără elemente patologice
EXAMEN SUMAR DE Hematii rare rare, leucocite Absent: glucoză,
URINĂ rare rare, glucoză, albumină albumină, hematii,
prezentă pigmenţi biliari,
corpi cetonici
GLICEMIE 1,06 mg % 0,80 – 1,50 mg %
57
DENUMIRE CALE DE DOZA DE
MEDICAMENT ADMINIS- ADMINISTRARE ACŢIUNE
TRARE UNICĂ TOTALĂ MEDICAMENT
MANITOL 20 % I.V. 250 ml 250 ml Depletiv cerebral,
diuretic osmotic
STUGERON PER OS 1 tabletă 2 tablete Vasodilatator
cerebral
GLUCOZĂ 5 % I.V. 500 ml 1500 ml Soluţie de
hidratare
BISEPTOL PER OS 2 tablete 4 tb; 2 tb ora Chimioterapic
6:18
DROPERIDOL I.M 2 ml 2ml ora 21 Neuroleptic
AMPICILINĂ I.M. 1g 4 g; 1g la ora Antibiotic
6:12:18:24
VITAMINA C I.V 1 fiolă 1 fiolă Creşte rezistenţa
capilară
ALGOCALMIN I.V. 1 fiolă 1 fiolă Analgezic,
antipiretic
MIOFILIN I.V ½ fiole 1 fiolă Bronhodilatator
ETAMSILAT I.V. 4 fiole 4 fiole Hemostatic

FITOMENADION I.V. 4 fiole 4 fiole Hemostatic
ADRENOSTAZIN I.V. 4 fiole 4 fiole Hemostatic
58
Diagnostic de internare:AVC hemoragic
Motivele internarii: deficit motor hemicorp stang, cefalee, HTA
Diagnostic de externare: AVC hemoragic, hemiplegie stang, HTA
Problema Sursa de dificulate Manifestari de dependenta Diagnostic nursing Obiective Interventiile autonome si delegate Evaluare
-risc de -imobilizare la pat. -neingrijirea corespunzatoare -predispozitie la -pacienta să AUTONOME: - Pe perioada
apariţie a a acestor infectii pot da complicati nu prezinte - am în vedere ca starea pacientei să nu se spitalizării nu
complicaţiilor: complicatii mai mari probleme complice cunoscând deja starea dramatică a au apărut alte
tromboemboli suplimentare pacientei cu accident vascular cerebral; complicaţii.
ce, pulmonare, în afara celor 1.complicaţiile pulmonare le previn prin:
atrofie actuale. - aşez pacienta în poziţie semişezând prin
musculară, ridicarea somierei când starea sa o permite
deshidratare. (după trecerea perioadei critice);
- umezesc aerul din salon pentru a avea căi
respiratorii permeabile;
- învăţ pacienta să facă exerciţii respiratorii
de mai multe ori pe zi;
- schimb poziţia pacientei din decubit dorsal
în decubit lateral drept sau stâng;
2. complicaţiile tromboembolice le previn
prin:
- masaj uşor al membrelor în sensul
circulaţiei venoase pentru prevenirea
trombozelor ce pot apărea datorită încetinirii
circulaţiei sangvine periferice;
- mobilizez pasiv degetele de la picioare şi
59
Nevoia Problema Sursa de dificulate Manifestari de dependenta Diagnostic nursing Obiective Interventiile autonome si delegate Evaluare
de la mâini;
- execut mişcări de pedalare a membrelor
inferioare;
- execut mişcări de flexie a gambei pe
coapsă şi rotaţie internă şi externă a plantei;
3. atrofia musculară şi scăderea tonusului
organismului, în general, le previn prin:
- fricţionări cu alcool diluat pe toată
suprafaţa corpului şi pri masaje ce
stimulează funcţiile pielii şi ale circulaţiei
cutanate, tonifierea muşchilor şi vaselor;
4. deshidratarea o combat prin:
- observarea semnelor de deshidratare
(tegumente şi mucoase uscate, senzaţie de
sete, oligurie);
- urmărirea curbei termice;
- efectuarea bilanţului între lichidele
ingerate şi lichidele eliminate;
- hidratez corect pacienta pentru a înlocui
lichidele pierdute prin diaforeză (lichide
administrate=1500-2000 ml);
- meţin intervenţiile autonome şi în zilele
următoare.
-alterarea -durere -senzatie de sufocare -respiratie - cai AUTONOME: TA = 140/85
ritmului -anxietate - perturbări ale circulaţiei zgomotoasa cu respiratorii - asigur condiţii de microclimat: pat cu mm Hg
cardiac şi - diminuarea cerebrale; dispnee, senzatie de permeabile si lenjerie curată, prevăzut cu muşama si P = 90/min
respirator mobilitatii sufocare o buna aleză, situat într-un salon linistit, curat, Ora 22.15
intoleranta la efortul respiratie in aerisit, cu o temperatură optimă de 20-22°c. TA = 145/85
60
fizic perioada - monitorizez funcţiile vitale ta, p, r, t, le mm Hg

-lipsa cunosterii spitalizarii notez in foaia de observaţie si observ P = 90/min
despre boala -diminuarea modificările acestora.
dispneei - sfătuiesc pacienta să nu se mai agite, să Valori
- ritm stea cât mai linistită. tensionale în
respirator - când încep mobilizarea pacientei am grijă limite
regulat pe ca mişcările efectuate să nu o obosească. fiziologice.
timpul - pregătesc materialele necesare recoltării
spitalizarii sângelui pentru examene hematologice
-pacienta să (hematocrit, hemoglobină, v.s.h.), examene
prezinte biochimice (glicemie, colesterol, creatinină,
tensiune uree sangvină, lipide, trigliceride) şi
arterială în examene serologice (RBW)
limite
fiziologice în DELEGATE:
2-3 zile. -La indicaţia medicului administrez:
 Tratament depletiv:
 Manitol 20% 250 ml
 Glucoză 10% 250 ml
o Tratament hemostatic:
Etamsilat 4 fiole 1f=2ml
Fitomenadion 4 fiole 1f=1ml
Adrenostazin 4 fiole 1f=5ml
Calciu gluconic 1fiolă 1f=10ml
-Urmăresc efectul medicaţiei;

-La indicaţia medicului pregătesc pacienta
pentru Tomografie Computerizată (CT).
61
-dificultatea in -oboseala -imobilizare la pat, -alterarea mobilitatii -mobilizarea AUTONOME: -reluarea

a se misca; -slabiciune -grad limitat de miscare cu restrictie in pasiva a -informez pacienta şi familia despre progresivă a
-lipsa de cunoastere miscare si pacientul de 6 perioada îndelungată de imobilizare la pat mobilizării.
a tehnicilor autonomie ori/12h -explic pacientei că va fi îngrijită la pat de -pacienta se
mobilizarii -pacientul sa- echipa de îngrijire împreună cu fiica sa, externează cu
- deficit motor şi si mentina internată ca însoţitoare deficit motor
senzorial satisfacute -aşez pacienta în poziţie fiziologică de tip
- diminuarea forţei celelalte (membrele superioare pe lângă corp iar hemiplegic la
musculare nevoi membrele inferioare departe unul faţă de membrele de
fundamentale altul) partea stângă.
pe timpul -mobilizez pasiv pacienta să nu rămână mai
spitalizarii mult de două ore într-o poziţie din decubit
Pacienta să dorsal în decubit lateral drept sau stâng
atingă o -învăţ familia cum să mobilizeze pacienta în
mazimă pat
autonomie în -încep mobilizarea pasivă a membrelor
12-14 zile printr-o serie de mişcări de flexie, extensie
şi rotaţie de trei ori pe zit timp de cinci
minute
-învăţ pacienta să-şi mobilizeze mâna
dreaptă cu
ajutorul mâinii stângi
-efectuez masaj cu alcool diluat timp de
zece minute al spatelui şi membrelor la
fiecare schimbare de poziţie
-mobilizez progresiv pacienta aşezând-o în
poziţie semişezând, apoi şezând la marginea
patului şi când deficitul motor s-a redus o
62
ajut să meargă câţiva paşi

prin salon.
-supraveghez faciesul pacientei în timpul
mobilizării având grijă să nu obosească.
-învăţ pacienta să utilizeze mijloace
ajutătoare în vederea efectuării unor
mişcări: feşi legate de marginea patului de
care să se prindă cu mâna stângă, baston,
cârje, cadru metallic.
-încerc reeducarea mersului, inclusiv pe
teren denivelat, la urcatul şi coborâtul
scărilor.
-felicit pacienta pentru orice progres
înregistrat.
-menţin intervenţiile până la recăpătarea
autonomiei.
-alimentaţie - dificultatea în - neputinţa de a se hidrata şi -alimentatie - sa fie AUTONOME: -pacienta este
inadecvată, în deglutiţie, alimenta; inadegvata datorata echilibrat din - evaluez capacitatea de deglutiţie a hidratată
deficit masticaţie - imposibilitatea folosirii varsaturilor, punct de pacientei înainte de a trece la alimentaţia per parenteral.
ustensilelor pentru alimentat; greturilor, aportului vedere fizic, os; -pacienta
- pirozis insuficient de -sa - în primele zile alimentez pacienta primeşte cu
alimente primeasca parenteral; linguriţa
alimentatia - explic pacientei importanţa alimentării şi cantităţi mici
care sa hidratării influenţând pozitiv starea sa; de lichide.
corespunda - treptat reobişnuiesc pacienta cu alimentaţia -pacienta
din punct de per os respectând regimul: hiposodat, înghite fără
vedere hipoprotidic, normoglucidic. dificultate şi
calitativ si DELEGATE: primeşte
63
cantitativ in - la indicaţia medicului institui perfuzie alimente

72 h endovenoasă deoarece hidratarea per os este semisolide în
-reechilibrare deficitară. cantităţi mici.
hidro- Am administrat: -pacienta este
electrolitica  Glucoză 10% 1500 ml tamponată cu echilibrată
1 U insulina la 2 g Glucoză. hidroelectrolit
 Vitamina B1 1 fiolă 1f = 2 ml ic şi
 Vitamina B6 1 fiolă 1f = 2 ml nutriţional.
 Metoclopramid 1 fiolă 1f = 2 ml Nu prezintă
- urmăresc efectul medicaţiei şi previn semne de
accidentele ce pot apărea în timpul perfuziei deshidratare.

(perforarea venei, frison, hiperhidratare)
- menţin intervenţiile autonome şi delegate.
-insomnie - cefalee occipitală - ore insuficiente de somn -disconfort prin -pacienta să AUTONOME: -pacienta este
- anxietate calitativ şi cantitativ tulburari de odihna beneficieze - împreună cu pacienta identific problemele agitată. Se
- lipsa de cunoştinţe - treziri frecvente si somn manifestate de ore care îi perturbă somnul; trezeşte
şi a mijloacelor ce prin suficiente de -descopăr tipul de insomnie pe care îl frecvent.
favorizează somnul agitatie,indispozitie somn calitativ prezintă (insomnii, stare de veghe prelungită -somn
psihomotorie,iritabil şi cantitativ până la instalarea somnului); medicamento
itate (aproximativ - asigur condiţii de microclimat care să s.
10-12 ore pe permită un somn liniştit (pat confortabil, cu -pacienta are
noapte) lenjerie curată, bine întinsă, salon liniştit, somn
temperatură optimă 18-22°C); fiziologic
-înlătur factorii care îi perturbă somnul
(mirosuri neplăcute, zgomote şi lumină
puternică);
-învăţ pacienta tehnici de relaxare: înainte
de culcare să facă timp de 10 minute
64
exerciţii respiratorii;
-îi ofer o cană cu lapte cald sau ceai de tei
îndulcite cu miere;
-respect orele de somn ale pacientei cu
excepţia
administrării antibioticelor.
- observ şi notez calitatea somnului, raportul
dintre starea de veghe şi somn.
DELEGATE:
- la indicaţia medicului administrez:
 Diazepam 1 tabletă 1tb = 10 mg
ora 21
-imobilizarea -dificultatea de a se -incontinenta urinara -degradarea -pacientul sa- AUTONOME: -absenta
misca -hemiplegie autonomiei pentru si pastreze -asigur lenjerie curata de corp si pat alterarii pielii
-stare depresiva din ingrijiri personale tegumentele -asigur microclimatul in salon si repaus la -tesutul
cauza bolii integre pat absolut adipos nu a
-slabiciune -evitarea -asigur regimul igieno-dietetic si hidratare fost afectat
-perturbarea riscului de corespunzatoare a bolnavului pe cale -am
imaginii de sine aparitie al parenterala mentinutlegat
escarelor -explic pacientului consecintele posibile ale ura cu familia
-sa-i imobilizarii si masurile de prevenire luate pentru
asiguram -schimb pozitia pacientului din 2 in 2h educarea
materiale - monitorizarea functiilor vitale acesteia in
necesare T.A=185/100mmHg ; AV=71 bat/min ajutarea
pentru T=38°C ;R=20 resp/min bolnavului
efectuarea diureza=1000ml/24h pentru ai
igienei la pat -administrarea medicamentelor prescrise de satisface
65
medic+Aspatofort 2f/zi I.M nevoile

-ii recolteaz analize de laborator(HLC , TS , fundamentale
TQ,IP,glicemie) la indicatia medicului la pat
-explic pacientului acesta manevra Obiective
realizate
-incontinenţă - lipsa controlului - emisie involuntară de urină -dezechilibrul in -pacienta să- AUTONOME: -pacienta este
de urină sfincterian - absenţa scaunului de mai eliminarea urinara si recapete - manifest multă înţelegere şi răbdare pentru sondată la
-constipaţie - imobilizarea la pat multe zile controlul ca pacienta să nu aibă complexe de indicaţia
impusă de boală. sfincterian în inferioritate; medicului.
2-3 - la indicaţia medicului efectuez sondaj -tranzit
săptămâni. vezical cu sondă intestinal
-pacienta să - efectuez sondajul în condiţii de perfectă absent.
prezinte asepsie pentru a evita alte contaminări; -pacienta
tranzit - protejez patul cu muşama şi aleză; suportă bine
intestinal - verific periodic etanşeitatea tubului sonda urinară.
normal pe colector, să fie sub nivelul vezicii pentru a Nu se observă
perioada evita refluxul urinei; modificări
spitalizării. - asigur un aport lichidian necesar mai ales macroscopice
în prima jumătate a zilei; ale urinei.
- schimb punga colectoare la nevoie, -la indicaţia
urmărind aspectul urinei şi notez zilnic medicului se
diureza în foaia de observaţie; face clismă
- învăţ pacienta să facă exerciţii de întărire a evacuatoare.
musculaturii vezicii pentru recăpătarea -se repetă
controlului sfincterian: să contracte muşchii clisma
anteriori ai planşeului pelvin ca şi cum ar evacuatoare.
opri micţiunea timp de -se schimbă
4 secunde, să-i relaxeze şi apoi să reia sonda urinară
66
exerciţiul de 10 ori; în condiţii de

- explic pacientei că prezintă constipaţie asepsie
datorită imobilizării la pat, lipsei exerciţiilor perfecte.
fizice; -se suprimă
- influenţez eliminarea intestinală prin sonda urinară,
administrarea unor cantităţi suficiente de pacienta
lichide şi alimentaţie bogată în celuloză având control
zilnic; sfincterian.
- la indicaţia medicului pregătesc -pacienta
materialele necesare pentru efectuarea unei prezintă
clisme evacuatorii înalte, simple (irigator, scaun normal
ploscă, tub de cauciuc, canulă sterilă, la interval de
substanţă lubrifiantă, săpun, prosop, 2 zile.
muşama, aleză, stativ pentru irigator, lichid
pentru clismă, paravan);
- dau dovadă de înţelegere şi răbdare
menajând pudoarea pacientei;
-după clismă efectuez toaleta perianală a
pacientei;
- urmăresc aspectul scaunului şi îl notez în
foaia de observaţie.
DELEGATE:
-administrez medicamentelor prescrise de
medic
-hipertermia -supra incarcarea : - febră mare T = 39° C -risc de infectii -pacienta să AUTONOME: -pacientă
caldura sau frigul - frison prezinte - monitorizez funcţiile vitale în special febrilă, T =
excesiv la care este - diaforeză temperatura temperatura şi o notez în foaia de 39° C, frison,
supus corpul corpului în observaţie; diaforeză.
67
limite - aerisesc salonul, asigur pacientei -pacienta

fiziologice îmbrăcăminte lejeră; prezintă
(36 – 37°C) - aplic comprese reci pe frunte, şterg oscilaţii ale
pacienta de transpiraţie, încalţ pacienta cu temperaturii
ciorapi din bumbac fiind abosorbanţi, cuprinsă între
schimb lenjeria de corp şi de pat, la nevoie; 37-39°C.
- în timpul frisonului încălzesc pacienta cu -pacienta este
sticle cu apă caldă, pături; afebrilă.
- hidratez pacienta pentru a înlocui
pierderile;
- feresc pacienta de curenţii reci de aer din
salon.
DELEGATE:
 Antipiretic - Algocalmin 1 fiolă 1f =
2 ml i.v.
 Antibiotice - Ampicilină 4g 1fl =
500 mg din şase în şase ore.
- urmăresc efectul tratamentului
(antibioterapie timp de 5 – 7 zile).
-alterarea - hemoragie - vorbire neinteligibilă -alterarea relatiilor -pacienta să AUTONOME: -pacienta nu
comunicării cerebrală (dizartrie) sociale comunice cu - manifest înţelegere şi răbdare, vorbesc lent poate
verbale echipa de cu pacienta; comunica.
îngrijire şi - liniştesc pacienta şi-i explic că dizartria -pacienta se
familia este tranzitorie; simte mai
adecvat - stabilesc un program de exerciţii de puţin
pentru a-şi vorbire corespunzător stării sale; frustrată.
exprima - evaluez rezultatul exerciţiilor; Comunicare
68
nevoile în 2-3 - supraveghez zilnic evoluţia pacientei şi satisfăcătoare.

săptămâni. capacitatea de comunicare; -pacienta
- educ familia să-i vorbească, să o mângâie, comunică
să o încurajeze şi să-i inspire încredere în adecvat.
forţele proprii.
-menţin intervenţiile şi în zilele următoare.
-culpabilitatea -lezarea fizica -amaraciune -alterarea -respectarea AUTONOME: -
-tulburari de gandire -nevoia de a se scuza inutil indeplinirii rolului convingerilor -determin pacientul sa-si exprime propriile
-pierderea imaginii propriu convingeri
si a respectului de
sine
-anxietate - spitalizare, situaţie - tristeţe -suferinta spirituala -pacientei să- AUTONOME: -pacienta este
marcată de criză - agitaţie i fie - asigur adaptarea pacientei la noul mediu şi neliniştită,
- lipsa cunoaşterii - nelinişte diminuată la rolul de bolnav, anxioasă,
mijloacelor - stare depresivă anxietatea în - creez un climat de înţelegere empatică; plânge
ajutătoare 3 – 4 zile. Să - identific cauza anxietăţii şi factorii frecvent.
aibe o stare declanşatori: metode de investigare şi -anxietate
de confort tratament; moderată.
psihic în 7 - răspund la întrebările puse de pacientă cu Resimte lipsa
zile. promptitudine, dându-i explicaţii clare şi celor dragi.
deschise asupra îngrijirilor programate şi -anxietatea s-
prognosticul relativ al bolii sale; a remis.
- limitez atenţia acordată gândurilor la Pacienta este
boală; echilibrată
- subliniez necesitatea cooperării sale cu psihoafectiv
echipa de îngrijire şi familia; şi emoţional.
- încurajez pacienta să accepte ajutorul
echipei de îngrijire şi al fiicei sale până îşi
va recăpăta independenţa în satisfacerea
69
nevoilor personale, dau exemple de pacienţi

cu aceeaşi boală şi cu evoluţie
favorabilă;
- sfătuiesc familia să o susţină, să-i inspire
încredere, să nu plângă în faţa pacientei;
- în timpul zilei trag scaunul lângă patul
pacientei şi stau de vorbă cu ea;
- observ comportamentul pacientei.
DELEGATE:
 Haloperidol soluţie 5 picături X
3/zi 1 flacon = 10 ml
-lipsa - deficit motor de - neputinţa de a participa la -lipsa de interes fata -pacienta să AUTONOME: -singura
activităţilor tip hemiplegic activităţi recreative. de activitatile poată - explorez natura activităţilor ce i-ar face activitate
recreative drept; curente ale vietii participa la plăcere pacientei; recreativă la
- anxietate marcată; activităţi - analizez dacă acestea sunt în concordanţă care a
recreative cu starea fizică şi psihică a pacientei; participat
care să-i facă - planific împreună cu pacienta activităţi pacienta şi
plăcere şi să-i recreative şi am în vedere ca aceste activităţi care i-a făcut
diminuie să nu o suprasolicite, să nu o obosescă; plăcere au
anxietatea. - ajut pacienta să execute aceste activităţi; fost discuţiile
- asigur o creştere gradată a dificultăţii de grup.
acestor activităţi;
- observ modul de realizare al acestora;
- observ reacţiile de satisfacţie sau
nemulţumire ale pacientei privind
activităţile recreative efectuate.
-ignoranta -afectarea starii de -perioada de convalescanta -cunostinte -pacientul sa AUTONOME:
constienta insuficiente acumuleze -ii susutin motivarea fata de cunostintele pe
70
:obnubilare ,delir noi cunostinte care le dobandeste

,coma
- - deficitul motor de - dificultatea de a se îmbrăca -deficit al capacitatii -pacienta să- AUTNOME: -pacienta
imposibilitatea tip hemiplegic stâng şi dezbrăca de a se imbraca şi dezvolte - identific capacitatea şi limitele fizice ale dependentă
de a se capaci-tatea pacientei privind îmbrăcatul şi dezbrăcatul; de familie şi
îmbrăca şi de a se - port discuţii cu pacienta şi încerc să-i echipa de
dezbrăca îmbrăca şi câştig încrederea, să-mi accepte ajutorul de îngrijre
dezbrăca în a o îmbrăca şi de a o dezbrăca; -pacienta
timp de 2 - 3 - învăţ familia tehnica îmbrăcării şi a cooperează
săptămâni. dezbrăcării (mai întâi membrul sănătos apoi relativ
cel bolnav şi la îmbrăcat invers); privind
- sfătuiesc familia să-i aducă bluze largi, satisfacerea
uşor de îmbrăcat, cu mod de încheiere acestei nevoi.
simplu, adecvată mediului spitalicesc; -pacienta îşi
- dezbrac şi îmbrac pacienta la vizita satisface
medicală pentru examinare (tonus muscular, singură
ROT, examenul sensibilităţii şi reflexul această
plantar); nevoie.
- datorită tratamentului şi exerciţiilor zilnice
pacienta se dezbracă şi se îmbracă singură..
71
III. Dosar de ingrijire al pacientei S.C.
Perioada de internării: 9.03.- 12.03.2019
Prezentarea cazului
Doamna S.C. in varsta de 60 de ani, se interneaza in data de 09.03.2019
in Spitalul de Urgență Târgoviște, sectia neurologie cu diagnosticul prezumtiv
de AVC hemoragic, hemiplegie sanga, HTA.
Domiciliu: mediu rural
Motivele internarii
-deficit motor hemicorp stang
Antecedente medicale:
 Fiziologice
- Menarha la 14 ani
- Menopauza la 42 ani
- Sarcini: 2 nasteri
 Patologice
- mastectomie în urmă cu 7 ani pentru un neoplasm mamar stâng
Antecedente heredo-colaterale:
- neagă bolile infecto-contagioase şi dermato-venerice.
Istoricul bolii
Pacienta S.C., in varsta de 60 de ani fara antecedente patologice
neurologice. Din relatarile insotitorilor reiese ca bolnava, in dimineata zilei de
09.03.2019 in urma unui effort fizic sustinut, acuza cefalee occipital de
intensitate mare, imposibilitatea mentinerii pozitiei ortostatice si varsaturi
alimentare.Odata cu accentuarea simptomelor se instaleaza si dizartria.Se
interneaza de urgenta pentru investigatii si tratament despecialitate.
Examenul fizic general

La examenul clinic pe aparate si sisteme efectuat de medic s-au constatat
urmatoarele aspect patologice:
 Tegumente şi mucoase: palide
 Sistem osteoarticular: integru
72
 Sistem musculo-adipos: normal reprezentat
 Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil
 Aparat respirator: toarce normal conformat, murmur vezicular prezent
bilateral, sonoritate pulmonară normală. Respiraţii = 20/min.
 Aparat cardio-vascular: matitatte cardiacă uşor mărită, puls ritmic, nu se
percep suflurile, se palpează vasele periferice. T.A.= 200/100 mm Hg, P =
130/min.
 Aparat digestiv: abdomen suplu, dureros la palpare, ficat şi splină la
rebord. Tranzit intestinal absent, constipaţie de 3 zile.
 Aparat uro-genital: loji renale libere, rinichi nepalpabili, micţiuni
fiziologice, urină normocromă, 1200ml/24 ore.
Examen neurologic
 Reflexe osteotendinoase: normale
 Babinski absent
 Flexie plantară bilaterală
Apreciere nursing
Analizand datele anamnestice, examenul clinic, paraclinic si observatiile
personale, se apreciaza din punct de vedere nursing ca pacienta S.C. prezinta:
 Insomnie
 Anxietate marcată
 Hipertensiune arterială TA=200/100 mm Hg
 Tahicardie P=130/min
 Redoare a cefei
 Vărsături alimentare 150 ml urmate de vărsături bilioase
 Cefalee occipitală, vertij
 Hipertermie T= 38°C
 Dificultate în satisfacerea nevoilor igienice personale
 Incapacitatea de a comunica, dizartrie
 Escare de decubit
 Deshidratare
 Complicaţii respiratorii şi tromboembolice
73
CREATININĂ 0,78 mg % 0,60 – 1,30 mg %
L.C.R. Aspect hemoragic, Aspect clar, Pandy
Pandy pozitiv, Negativ, fără
Hematii 65% elemente patologice
EXAMEN SUMAR DE Hematii rare, leucocite Absent: glucoză,
URINĂ rare,glucoză, albumină albumină, hematii, pig-
prezentă menţi biliari, corpi
cetonici
GLICEMIE 1,06 mg % 0,80 – 1,50 mg %
DENUMIRE CALE DE DOZA DE

MEDICAMENT ADMINIS- ADMINISTRARE ACŢIUNE
TRARE UNICĂ TOTALĂ MEDICAMENT
MANITOL 20 % I.V. 250 ml 250 ml Depletiv cerebral,
diuretic osmotic
STUGERON PER OS 1 tabletă 2 tablete Vasodilatator
cerebral
GLUCOZĂ 5 % I.V. 500 ml 1500 ml Soluţie de hidratare
NIFEDIPIN PER OS 1 cps 3 cps Hipotensor
CAPTOPRIL PER OS ½ tb 1 tb Hipotensor
AMPICILINĂ I.M. 1g 4 g; 1g la ora Antibiotic
6:12:18:24
ASPIRINĂ PER OS ½ tabletă ½ tabletă Antiagregant
plachetar
74
ALGOCALMIN I.V. 1 fiolă 1 fiolă Analgezic,
antipiretic
ULCORAN PER OS 1 cps 1cps Pansament gastric
PLEGOMAZIN I.V. 1 fiolă 1 fiolă Antiemetic

BICARBONAT I.V. 100 ml 100 ml Combate acidoza
DE SODIU 84 ‰
75
Diagnostic de internare:AVC hemoragic

Motivele internarii: deficit motor hemicorp stang, cefalee, HTA
Diagnostic de externare: AVC hemoragic, heplegie stang, HTA
Nevoia Problema Sursa de dificultate Manifestari de dependenta Diagnostic nursing Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare
1.Nevoia -anxietate - spitalizare, situaţie - tristeţe -axietate -pacientei să- i AUTONOME: -pacienta
de a evita marcată de criză - agitaţie fie diminuată - asigur adaptarea pacientei la noul mediu şi la este
pericolele - lipsa cunoaşterii - nelinişte anxietatea în 3 rolul de bolnav, neliniştită,
mijşoacelor - stare depresivă – 4 zile. Să - creez un climat de înţelegere empatică; anxioasă,
ajutătoare aibe o stare de - identific cauza anxietăţii şi factorii plânge
confort psihic declanşatori: metode de investigare şi tratament; frecvent.
în 7 zile. - răspund la întrebările puse de pacientă cu
promptitudine, dându-i explicaţii clare şi -anxietatea s-
deschise asupra îngrijirilor programate şi a remis.
prognosticul relative al bolii sale; -pacienta
- limitez atenţia acordată gândurilor la boală; este
- subliniez necesitatea cooperării sale cu echipa echilibrată
de îngrijire şi familia; psihoafectiv
- încurajez pacienta să accepte ajutorul echipei şi emoţional.
de îngrijire şi al fiicei sale până îşi va recăpăta
independenţa în satisfacerea nevoilor personale,
dau exemple de pacienţi cu aceeaşi boală şi cu
evoluţie
favorabilă;
- sfătuiesc familia să o susţină, să-i inspire
încredere, să nu plângă în faţa pacientei;
- în timpul zilei trag scaunul lângă patul
pacientei şi stau de vorbă cu ea;
- dacă se simte înţeleasă, anxietatea va diminua;
- observ comportamentul pacientei.
DELEGATE:
 Haloperidol soluţie 5 picături X 3/zi
1 flacon = 10 ml
76
2.Nevoia - -durere -senzatie de sufocare -pacienta prezinta o -sa prezinte AUTONOME -TA = 145/85
de a dificultatea -anxietate -perturbări ale circulaţiei respiratie cai respiratorii - Asigur condiţii de microclimat: pat cu lenjerie mm Hg
respira si a in a respira - diminuarea cerebrale. zgomotoasa cu permeabile si curată, prevăzut cu muşama şi aleză, situat într- P = 90/min
avea o mobilitatii dispnee, senzatie de o buna un salon linistit, curat, aerisit, cu o temperatură -valori
buna intoleranta la efortul sufocare respiratie optimă de 20-22°C. tensionale în
circulatie fizic -sa aibe un - Monitorizez funcţiile vitale TA, P, R, T, le notez limite
-valorile mari ale ritm respirator în foaia de observaţie si observ modificările fiziologice.
tensiunii arteriale. regulat acestora.
-pacienta să - Sfătuiesc pacienta să nu se mai agite, să stea cât
prezinte mai linistită.
tensiune - Când încep mobilizarea pacientei am grijă ca
arterială în mişcările efectuate să nu o obosească.
limite - Pregătesc pacienta fizic şi psihic pentru
fiziologice în recoltări de sânge.
2-3 zile. - Pregătesc materialele necesare recoltării
sângelui pentru examene hematologice
(hematocrit, hemoglobină, V.S.H.), examene
biochimice (glicemie, colesterol, creatinină, uree
sangvină, lipide, trigliceride) şi examene
serologice (RBW).
DELEGATE:
-La indicaţia medicului administrez:
 Tratament depletiv:
 Manitol 20% 250 ml
 Glucoză 10% 250 ml
-Urmăresc efectul medicaţiei;
- Tot la indicaţia medicului efectuez Tomografie
Computerizată (CT).
-Menţin intervenţiile şi în zilele următoare
(proprii şi delegate).
3. Nevoia - -oboseala -imobilizare la pat, grad -alterarea mobilitatii -mobilizarea AUTONOME: -fortificarea
de a se dificultatea -slabiciune limitat de miscare cu reestrictie in pasiva a -mobilizez pasiv pacientul din 2 in 2h treptata a
misca si a- in a se -lipsa de cunoastere miscare si pacientul de 6 -maseaz regiunile predispuse la escare musculaturii
si mentine misca, a tehnicilor autonomie ori/12h -ajut pacientul in satisfacerea nevoilor sale il -pacientul a
o buna mobilizarii -pacientul sa- servesc la pat cu cele necesare inteles ca nu
postura: si mentina -asigur conditiile necesare repausului la pat are voie sa se
satisfacute -iau legatura cu serviciul exploararifunctionale deplaseze
77
celelalte nevoi pentru a efectua EKG la patul bolnavului din cauza

fundamentale -monitorizarea functiilor vitale hemoragiei
T.A=190/105mmHg R=20resp/min dispneic ; -interventia
AV=70bat/min T=38°C;diureza=800ml/24h ; nu familiei face
a avut scaun ca pacientul
-administrarea medicamentelor prescrise de sa faca fata
medic+Aspatofort 2f/zi I.m nevoilor
fizice
4.Nevoia - - dificultatea în - neputinţa de a se hidrata şi -alimentatie -pacienta să AUTONOME: -pacienta
de a se alimentaţie deglutiţie, masticaţie alimenta; inadegvata datorata fie echilibrată - evaluez capacitatea de deglutiţie a pacientei este hidratată
alimenta si inadecvată, - vărsături - imposibilitatea folosirii varsaturilor, hidroelectroliti înainte de a trece la alimentaţia per os; parenteral.
hidrata în deficit alimentare, ustensilelor pentru alimentat; greturilor, aportului c şi nutriţional - până la dispariţia vărsăturilor alimentez -pacienta
aproximativ 150 ml - pirozis insuficient de pe perioada pacienta parenteral; primeşte cu
- greaţă alimente spitalizării. - explic pacientei importanţa alimentării şi linguriţa
hidratării influenţând pozitiv starea sa; cantităţi mici
- treptat reobişnuiesc pacienta cu alimentaţia per de lichide.
os respectând regimul: hiposodat, hipoprotidic, -pacienta
normoglucidic. înghite fără
dificultate şi
DELEGATE: primeşte
- la indicaţia medicului institui perfuzie alimente
endovenoasă deoarece hidratarea per os este semisolide în
deficitară. cantităţi
Am administrat: mici.
 Glucoză 10% 1500 ml tamponată cu 1 U -pacienta
insulina la 2 g Glucoză. este
 Vitamina B1 1 fiolă 1f = 2 ml echilibrată
 Vitamina B6 1 fiolă 1f = 2 ml hidroelectrol
 Metoclopramid 1 fiolă 1f = 2 ml itic şi
- urmăresc efectul medicaţiei şi previn nutriţional.
accidentele ce pot apărea în timpul perfuziei Nu prezintă
(perforarea venei,frison, hiperhidratare semne de
deshidratare,
se
alimentează
singură.
5. Nevoia -insomnia - cefalee occipitală - ore insuficiente de somn -disconfort prin -pacienta să AUTONOME: -pacienta
de a dormi - anxietate calitativ şi cantitativ tulburari de odihna beneficieze de - împreună cu pacienta identific problemele care este agitată.
si odihni - lipsa de cunoştinţe - treziri frecvente si somn manifestate ore suficiente îi perturbă somnul; Se trezeşte
şi a mijloacelor ce prin de somn -descopăr tipul de insomnie pe care îl prezintă frecvent.
favorizează somnul agitatie,indispozitie calitativ şi (insomnii predormiţiale, stare de veghe -somn
78
psihomotorie,iritabil cantitativ prelungită până la instalarea somnului); medicament

itate (aproximativ - asigur condiţii de microclimat care să permită o.
8-10 ore pe un somn liniştit (pat confortabil, cu lenjerie -pacienta are
noapte) curată, bine întinsă, salon liniştit, temperatură somn
optimă 18-22°C); fiziologic
-înlătur factorii care îi perturbă somnul (mirosuri
neplăcute, zgomote şi lumină puternică);
-învăţ pacienta tehnici de relaxare: înainte de
culcare să facă timp de 10 minute exerciţii
respiratorii;
- -respect orele de somn ale pacientei cu excepţia
administrării antibioticelor.
- obesrv şi notez calitatea somnului, raportul
dintre starea de veghe şi somn.
DELEGATE:
 Diazepam 1 tabletă 1tb = 10 mg ora 21
6. Nevoia - -dificultatea de a se -incontinenta urinara -degradarea -pacientul sa- AUTONOME: -absenta
de a fii imobilizare misca -hemiplegie autonomiei pentru si pastreze -asigur lenjerie curata de corp si pat alterarii
curat si a -stare depresiva din ingrijiri personale tegumentele -asigur microclimatul in salon si repaus la pat pielii
ingrijit cauza bolii integre absolut -tesutul
-slabiciune -evitarea -asigur regimul igieno-dietetic si hidratare adipos nu a
perturbarea imaginii riscului de corespunzatoare a bolnavului pe cale parenterala fost afectat
de sine aparitie al -explic pacientului consecintele posibile ale -am
escarelor imobilizarii si masurile de prevenire luate mentinutlega
-sa-i asiguram -schimb pozitia pacientului din 2 in 2h tura cu
materiale - monitorizarea functiilor vitale familia
necesare T.A=185/100mmHg ; AV=71 bat/min T=38°C pentru
pentru ;R=20 resp/min diureza=1000ml/24h educarea
efectuarea -administrarea medicamentelor prescrise de acesteia in
igienei la pat medic+Aspatofort 2f/zi I.M ajutarea
-ii recolteaz analize de laborator(HLC , TS , bolnavului
TQ,IP,glicemie) la indicatia medicului pentru ai
-explic pacientului acesta manevra satisface
nevoile
fundamental
e la pat
Obiective
realizate
7. Nevoia -constipaţie - imobilizarea la pat - absenţa scaunului de mai -constipatie -pacienta să AUTONOME: -tranzit
79
de a impusă de boală. multe zile prezinte - explic pacientei că prezintă constipaţie datorită intestinal
elimina tranzit imobilizării la pat, lipsei exerciţiilor fizice; absent.
intestinal - influenţez eliminarea intestinală prin -la indicaţia
normal pe administrarea unor cantităţi suficiente de lichide medicului se
perioada şi alimentaţie bogată în celuloză zilnic; face clismă
spitalizării. - la indicaţia medicului pregătesc materialele evacuatoare.
necesare pentru efectuarea unei clisme -pacienta
evacuatorii înalte, simple (irrigator, ploscă, tub prezintă
de cauciuc, canulă sterilă, substanţă lubrifiantă, scaun normal
săpun, prosop, muşama, aleză, stativ pentru la interval de
irrigator, lichid pentru clismă, paravan); 2 zile.
-după clismă efectuez toaleta perianală a
pacientei;
- urmăresc aspectul scaunului şi îl notez în foaia
de observaţie.
8. Nevoia - - atingeri cerebrale - febră mare T = 38° C -incapacitatea de a- -pacienta să AUTONOME: -pacientă
de a-si hipertermia - frison si mentine prezinte - monitorizez funcţiile vitale în special febrilă, T =
mentine - diaforeză temperatura temperatura temperatura şi o notez în foaia de observaţie; 38° C,
temperatu corpului in limite corpului în - aerisesc salonul, asigur pacientei îmbrăcăminte frison,
ra normale limite lejeră; diaforeză.
corpului in fiziologice (36 - aplic comprese reci pe frunte, şterg pacienta de -pacienta
limite – 37°C) transpiraţie, încalţ pacienta cu ciorapi din prezintă
normale bumbac fiind abosorbanţi, schimb lenjeria de oscilaţii ale
corp şi de pat, la nevoie; temperaturii
- în timpul frisonului încălzesc pacienta cu sticle cuprinsă
cu apă caldă, pături; între 37-
- hidratez pacienta pentru a înlocui pierderile; 38°C.
- feresc pacienta de curenţii reci de aer din salon. -pacienta
este afebrilă.
DELEGATE:
 Antipiretic - Algocalmin 1 fiolă 1f = 2 ml
i.v.
 Antibiotice - Ampicilină 4g 1fl = 500 mg
din şase în şase ore.
- urmăresc efectul tratamentului (antibioterapie
timp de 5 – 7 zile).
9. Nevoia -alterarea - hemoragie - vorbire neinteligibil -dizartrie -pacienta să AUTONOME: -pacienta nu
de a comunicări subarahnoidiană comunice cu - manifest înţelegere şi răbdare, vorbesc lent cu poate
comunica i verbale echipa de pacienta; comunica.
îngrijire şi - liniştesc pacienta şi-i explic că dizartria este -pacienta se
familia tranzitorie; simte mai
80
adecvat pentru - stabilesc un program de exerciţii de vorbire puţin

a-şi exprima corespunzător stării sale; frustrată.
nevoile în 2-3 - în momentul comunicării stau în faţa pacientei, Comunicare
săptămâni. o privesc, nu fac mişcări care i-ar putea distrage satisfăcătoar
atenţia, e.
- manifest toleranţă faţă de pacientă şi o ascult -pacienta
fără să o întrerup, comunică
- evaluez rezultatul exerciţiilor; adecvat.
- supraveghez zilnic evoluţia pacientei şi
capacitatea de comunicare;
- educ familia să-i vorbească, să o mângâie, să o
încurajeze şi să-i inspire încredere în forţele
proprii.;
- menţin intervenţiile şi în zilele următoare.
10. Nevoia -neputinţa -deficit motor; - imposibilitatea de a -dificultatea de a se -pacienta să AUTONOME: -obiectiv
de a
participării -imposibilitatea de a participa la activităţi exprima participle la - determin pacienta să-şi exprime propriile realizat
actiona la activităţi se deplasa. religioase, de a citi cărţi activităţi convingeri şi valori în legătură cu problema sa;
conform religioase. religioase. religioase pe - acţionez pentru redobândirea stimei de sine;
propriilor perioada - informez pacienta despre serviciile oferite de
convingeri spitalizării. comunitate;
si valori, Pacienta să-şi - o asigur de confidenţialitate;
de a păstreze - la cererea pacientei citesc în Biblie pasaje şi
practica imaginea rugăciuni pe care aceasta doreşte să le audă;
religia pozitivă - când starea pacientei se îmbunătăţeşte o conduc
despre sine. la capela spitalului pentru a discuta cu preotul.
11. Nevoia -alterarea - deficit motor de tip - sentiment de inutilitate -imposibilitatea se a -pacienta să AUTONOME: -pacienta îşi
de a fii concepţiei hemiplegic stâng; se ocupa de propria accepte - prin calm şi răbdare câştig încrederea pacientei; acceptă
preocupat de sine persoana modificarea -dau pacientei posibilitatea să-şi exprime starea
in vederea imaginii sentimentele şi temerile faţă de problemele actuală şi
realizarii corporale. legate de înfăţişarea sa; participă la
- încerc să canalizez energia psihică a pacientei recuperare.
spre lucruri folositoare îndepărtând sentimental
negative despre sine;
- ajut pacienta să-şi identifice propriile valori şi
forţele pentru a face faţă la reintegrarea în
comunitate;
- explic pacientei despre sechelele acestei boli
(deficit motor, dizartrie, incontinenţă de urină,
dificultatea de a sta în poziţie ortostatică, de a-şi
satisface nevoile personale) ţinând cont de
nivelul său de pregătire şi cultura sa medicală;
- ajut pacienta în recuperarea fizică (masaj,
81
mobilizare pasivă) şi psihică pentru reducerea

handicapului şi redarea independenţei;
- felicit pacienta pentru progresele înregistrate
12. Nevoia -lipsa - deficit motor de tip - neputinţa de a participa la -imposibilitatea de a -pacienta să AUTONOME: -singura
de a se activităţilor hemiplegic drept; activităţi recreative. se recrea poată participa - explorez natura activităţilor ce i-ar face plăcere activitate
recreea recreative - anxietate marcată; la activităţi pacientei; recreativă la
recreative care - analizez dacă acestea sunt în concordanţă cu care a
să-i facă starea fizică şi psihică a pacientei; participat
plăcere şi să-i - planific împreună cu pacienta activităţi pacienta şi
diminuie recreative şi am în vedere ca aceste activităţi să care i-a făcut
anxietatea. nu o suprasolicite, să nu o obosescă; plăcere au
- ajut pacienta să execute aceste activităţi; fost
- asigur o creştere gradată a dificultăţii acestor discuţiile de
activităţi; grup.
- observ modul de realizare al acestora;
- observ reacţiile de satisfacţie sau nemulţumire
ale pacientei privind activităţile recreative
efectuate.
13. Nevoia -stres -atitudine -dorinta si interesul de a -dificultatea de a -pacientul AUTONOME: -
de a invata necorespunzatoare invata invata trebuie sa -ii sustin motivarea fata de cunostintele pe care
-acumularea de cunostinte cunoasca dobandeste
norme de
mentinere a
sanatatii
14. Nevoia -deficit - imobilizare la pat; - dificultatea de a se îmbrăca -imposibilitatea de a -pacienta să-şi AUTONOME: -pacienta
de a se motor şi dezbrăca. se imbraca si reia obişnuinţa - port discuţii cu pacienta şi încerc să-i câştig dependentă
imbraca si dezbraca de a se încrederea, să-mi accepte ajutorul de a o îmbrăca de echipa de
dezbraca îmbrăca şi şi de a o dezbrăca; îngrijre
dezbrăca în - învăţ familia tehnica îmbrăcării şi a dezbrăcării -pacienta
timp de 2 -3 (mai întâi membrul sănătos apoi cel bolnav şi la cooperează
săptămâni îmbrăcat invers); relativ
- sfătuiesc familia să-i aducă bluze largi, uşor de privind
îmbrăcat, cu mod de încheiere simplu, adecvată satisfacerea
mediului spitalicesc; acestei
- dezbrac şi îmbrac pacienta la vizita medicală nevoi.
pentru examinare (tonus muscular, ROT, -pacienta
examenul sensibilităţii şi reflexul plantar); este indepen-
-pacienta se îmbracă şi dezbracă singură datorită dentă în
exersării mişcărilor; satisfacerea
- menţin intervenţiile anterioare cât timp este acestei
nevoie. nevoi.
82
CAPITOLUL VI
CONCLUZII
In acest proiect am descries cazuri diferite a trei pacienti cu suferinte ale

sistemului nervos.
Boala are o evolutie diferită pentru fiecare caz in parte, in functie de

etiologie, varsta si sexul pacientului.
Cei trei pacienti cu suferinte ale sistemului nervos provin din medii
diferite.
Din postulatele Virginiei Henderson rezulta că fiecare persoană umană

formeaza un tot unitar caracterizat prin 14 nevoi fundamentale. Acestea sunt
necesitati esentiale care caracterizează fiinta umană indifferent de varstă, starea
de sanatate, religie, personalitate, mediul in care locuieste.
Dacă o nevoie nu este satisfacută individual nu este complet si

independent. Trebuie să se satisfacă nevoile primare fiziologice si de securitate,
care sunt nevoi fundamentale, pentru a putea manifesta nevoile secundare.
Intensitatea nevoii variază după individ si după contextul care

influentează satisfacerea, indeplinirea nevoii. Această satisfacere antrenează o
energie care dă forta de a se realiza si a se indeplini toate nevoile.
83
BIBLIOGRAFIE
1. Ghid de nursing cu technici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare

nevoilor fundamentale vol.I.; (coordinator Lucreţia TITIRCĂ),Editura
Viaţa medicala românească, Bucuresti, 2002.
2. Ion CRISTEA, Marin CIOBANU; Ghid de anestezie/terapie intensivă.
Editura Medicală, Bucureşti 2013.
3. Lucreţia TITIRCĂ; Urgenţele medico-chirurgicale sinteze.Editura
Medicală, Bucureşti, 2004.
4. Constantin POPA; Neurologie. Editura Naţional Bucureşti, 2002.
5. Corneliu BORUNEL. Manual de medicină internă pentru cădere medii.
Editura All Bucuresti, 2000 .
6. Gheorghe VUZITAS, Aurelian ANGHELESCU. Neurologie si
psihiatrie, Editura STIINTA SI TEHNICA , BUCURESTI 1996 .
7. Dan Cristescu, Carmen Salavastru, Bogdan Voiculescu, Cezar TH.
Niculescu, Radu Carmaciu, Biologie – MANUAL PENTRU CLASA a XI-
a , Editura CORINT Bucuresti, 2006.
8. ROXANA ALBU. Anatomia si fiziologia omului- MANUAL PENTRU
SCOLILE POSTLICEALE SANITARE. Editura CORINT, Bucuresti, 1996.
9. Lucretia TITIRCA , TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI
ACORDATE DE ASISTENTII MEDICALI, Editura Viata
Medicala,Bucuresti, 2006.
10.Lucretia TITIRCA, INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVILOR
DE ASISTENTII MEDICALI, Editura Viata Medicala,Bucuresti, 2006.
11. Lucretia TITIRCA, BREVIAR – EXPLORARI FUNCTIONALE SI
INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVULUI, Editura Viata
Medicala,Bucuresti, 2006.
84

Aldica Stefania Avc

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aldica Stefania Avc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LICEUL TEHNOLOGIC ‟SPIRU HARET”, TÂRGOVIȘTE

ÎNVĂȚĂMÂNT POSTLICEAL SANITAR

CALIFICARE: Asistent Medical Generalist

Dr. CRĂCIUNOIU TOMA

ALDICA ȘTEFANIA NICOLETA

„UN CORP SĂNĂTOS ESTE O CASĂ DE VACANȚĂ,UN

Sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator;

Educaţia este un proces interactiv, care favorizează învăţarea.

- să respecte principiile educative

- să sesizeze orice comportament care indică o scădere a interesului sau

Capitolul I Anatomia și fiziologia sistemului nervos 8

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS

Rolul sintemului nervos –face legatura dintre organism si mediul extern;

Asadar fiecare organ nervos are 2 functii fundamentale : senzitiva si motorie .

I) SISTEM NERVOS CENTRAL =Encefal + Maduva spinarii

a) Encefalul este impartit in 3 zone :

 lobul frontal –sediul neuronului motor central , deci sediul miscarilor

 lobul parietal –este sediul cortical al analizatorului sensibilitatiii generale

 lobul temporal –cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv

 -lobul occipital –este sediul capatului cortical al analizatorului vizual

Functia vorbirii este localizata in partea stanga pentru toti dreptacii si

b)Maduva Spinarii este localizata in canalul vertebral ,se intinde

Structural contine o materie cenusie in forma de H (corpuri celulare

Substanta alba este formata din cai ascendente senzitive si cai

-cerebrale =la nivelul encefalului

II)SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

--contine prelungirile neuronilor , care constituie nervii pe traiectul

Axonul- prin care influxul nervos pleaca de la celula

Dendrite – prin care influxul nervos vine la celula

SISTEMUL NERVOS PERIFERIC este format din nervii periferici sunt

Ganglionii nervoso sunt reprezentati de:

Din punct de vedere functional sistemul nervos se clasifica in

SISTEM NERVOS SOMATIC

SISTEM NERVOS VEGETATIV

a) Sistemul nervos somatic –al vietii de relatie asigura activitatea motorie ,

SISTEM NERVOS SIMPATIC care actioneaza in situatii neobisnuite :

SISTEM NERVOS PARASIMPATIC (cranian si sacral ) care actioneaza

Sistemul Nervos Vegetativ –poate coordona activitatea si independent

Activitatea sa este in special reglata de scoarta cerebrala

SNV –coordoneaza activitatea organelor interne (ex:bataile inimii si

Simpaticul si parasimpaticul exercita asupra fiecarui organ actiuni

Excitatia simpatica mareste catabolismul ,in timp ce parasimpaticul

Prin aceste actiuni antagoniste se favorizeaza mentinerea homeostaziei

1) Caile de transmitere ale sistemului senzitiv

-sunt fascicule ascendente ,aferente ,centripete care conduc influxul

Mecanismul fundamental de funtionare a sistemului nervos este actul

Ambele procese sunt extrem de mobile putand iradia pe o suprafata

NOTIUNI GENERALE DESPRE AVC

Suferinte grave ale

A.V.C. care se instaleaza brusc in plina sanatate este denumit si ictus

Aceste tulburari de motilitate (a functilor motorii musculare) pot fi de

Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari: de sensibilitate,

Accidentele vasculare cerebrale pot fi clasificare din punct de vedere al

Hemoragia subarahmoidiana constitue a treia cauza importanta in accidental

Mai pot fi cuprinse in A.V.C. si:

IV. Encefalopatia hipertensiva

Orientativ pentru cadrele medii sunt necesare cateva precizari asupra

Infarctul cerebral este o necroza a unei parti din tesutul cerebral,

a) prin tromboza (este o obliterare vasculara printr-o alterare locala a

Trombusul rosu, puternic fixat de putere, duce la stenoza persistenta a

b) prin embolia arterelor (este o obliterare vasculara printr-o particular

- Tromboembolite in care particulele soloide sunt trombi

Diagnosticul se bazeaza in general pe bruschetea debutului (debut brusc in

o Hemiplegia (paralizia unei jumatati a corpului – dreapta sau stanga) sau