SCURT ISTORIC

Accidentul vascular cerebral- reprezintă o urgenţă medicală majoră şi o

problemă de sănătate importantă, caracterizată prin mortalitatea foarte ridicată în
ultimii ani( în special decese ale persoanelor tinere), cu urmări grave sau
dizabilităţi severe( handicap sau consecinţe sechelare).
Din punct de vedere etiologic, accidentele vasculare cerebrale reprezintă în
România prima cauză de mortalitate în cadrul bolilor cardio-vasculare şi
înregistrându-se aproximativ 300 de accidente vasculare cerebrale la suta de mii de
locuitori.
Dintre pacienţi care supravieţuiesc în urma unui accident vascular
cerebral ischemic, o treime prezintă o stare generală bună iniţial, 40% prezintă o
evoluţie lentă cu apariţia unor dizabilităţi permanente, 20% suferă o accentuare a
simptomelor iniţiale.
Accidentul vascular cerebral este o afecţiune patologică, rezultată din
distrugerea celulelor aflate la nivelul creierului, produsă de lipsa de oxigen.
Există două mari categori de accidente vasculare cerebrale determinate de:
*îngustarea sau astuparea vaselor de sânge- accident vascular cerebral ischemic
*ruperea vaselor de sânge- accident vascular cerebral hemoragic.
Termenul de ,,accident vascular cerebral" se referă la un infarct cerebral sau
la o hemoragie cerebrală non-traumatică. În funcție de populație (vârstă,
comorbidități, factori de risc, ereditate) apariția unui accident vascular cerebral este
de 4:1. Accidentul vascular cerebral este cea mai importantă și cea mai comună
urgență neurologică și care încearcă să răspundă cu ameliorare unui tratament
eficace disponibil care se instalează la câteva minute după producerea accidentului
până se efectuează investigațiile neurologice care afirma diagnosticul prin examene
si teste radiografice.
Se știe că este mult mai ușor să ,,previi decât să tratezi". Din nefericire există
un risc crescut major de mortalitate în lume datorită accidentului vascular cerebral.
Cu toate că tendințele internaționale de a reduce apariția și accelerarea accidentului
vascular cerebral sunt încurajatoare, totuși, mortalitatea și morbiditatea rămân
ridicate.
Orice persoană poate suferi de accident vascular cerebral. Cu toate că
majoritatea factorilor de risc pentru accidentul vascular cerebral nu ne sunt cu
putinţă a-i controla, se poate, însă, a se îngriji de o nutriţie adecvată şi îngrijire
medicală. Factorii de risc in accidentul vascular cerebral includ: persoanele cu
1
vârstă peste 85 de ani, dar nu numai, bărbaţii – prezintă predispoziţie mai mare
decât femeile, persoane cu istoric familial de accident vascular cerebral, presiunea
crescută a sângelui, colesterol crescut, lipsa exerciţiului fizic, fumatul, diabetul,
obezitatea şi persoanele supraponderale, bolile cardiovasculare, un accident
vascular cerebral precedent sau un atac ischemic tranzitor, terapiile cu hormoni
artificiali, consumul de droguri, consumul de alcool – cercetători din cadrul
Universităţii din Lille din Franţa şi-au exprimat opinia în revista Neurology că
persoanele care consumă zilnic alcool au un risc mult mai crescut de a suferi de un
accident vascular cerebral în comparaţie cu alte persoane.
Netratarea sau tratarea insuficientă a accidentului vascular cerebral va
conduce la scurtarea vieţii bolnavului. Tratamentul recuperator este constituit din
proceduri de fiziokinetoterapie ce va cuprinde proceduri de fizioterapie şi
climatoterapie, kinetoterapie, balneoterapie, ergoterapie, gimnastică respiratorie şi
inot.
Terapia se constituie în funcţie de stadiul bolii: stadiul iniţial ( flasc) şi
stadiul mediu (de spasticitate) şi cronic. Stadiile mediu şi cronic urmăresc
combaterea spasticităţii şi recuperarea neuro-motorie progresivă, combaterea
dezaxărilor, combaterea complicaţiilor etc. Asupra acestor stadii se va mai reveni in
subcapitolul Tratamentul de recuperare.
Ca aparate de corecţie sunt folosite ortezele, iar pentru descărcarea greutăţii
şi ca aparate ajutătoare de mers sunt folosite cârjele cu suport brahial, cadrele de
mers etc.
Se menţionează că gimnastica medicală urmăreşte stoparea evoluţiei bolii,
corectarea deviaţiilor de mers, statică şi de funcţionare a membrelor superioare.
Totodată, urmăreşte să menţină poziţia corijată şi să prevină evoluţiile nefavorabile.

2
 CAPITOLUL I:
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE
SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

I.1. ANATOMIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Sistemul nervos se formează în perioada embrionară dintr-un tub neural.
Celulele care delimitează acest tub vor forma encefalul şi măduva spinării, iar tubul
se transformă în ventriculele cerebrale şi canal epidimal. Acest sistem este format
din două tipuri de substanţă: albă şi cenuşie

Substanţa albă este alcătuită din prelungirile neuronilor, iar substanţa cenuşie
este formată din corpii celulari ai neuronilor.
După localizare, sistemul nervos este format din:
1 Sistemul nervos central
a)encefalul
*trunchiul cerebral
*cerebel
*diencefal
(creierul intermediar), talamus, metatalamus, subtalamus, epitalamus, hipotalamus
*telencefal(emisferele cerebrale)
b)măduva spinării
2 Sistemul nervos periferic
a)nervi
*cranieni-12 perechi
*spinali-31 perechi
b)ganglioni nervoşi

3
 Din punct de vedere funcţional, sistemul nervos este compus din compartimente,
ambele având o parte centrală şi una periferică. Sistemul nervos somatic integrează
organismul în mediul de viaţă şi sistemul nervos vegetativ reglează activitatea
organelor interne.
Indiferent de forma organelor sale, orice sistem nervos este organizat ca o reţea
de neuroni prin care circulă informaţia pe anumite trasee sub formă de impulsuri
nervoase care se transmit de la un neuron la altul prin sinapse.
Segmentele sistemului nervos central sunt învelite de meninge, formate din trei
membrane:
a) piamater
b) arahnoida
c) duramater
Duramater- se află în contact cu oasele ce protejează sistemul nervos central şi este
format din ţesut conjunctiv moale de tip fibros. Acesta nu se află în contact direct
cu vertebrele, existând un spaţiu numit spaţiul epidural care conţine ţesut
conjunctiv lax, adipos şi vase sanguine.
Arahnoida- este foiţa intermediară, fiind subţire cu aspectul unei reţele care
acoperă sistemul nervos central, dar nu pătrunde în toate şanţurile encefalului.
Spaţiul subarahnoidian este localizat între arahnoidă şi piamater şi conţine lichid
cefalorahidian.
Piamater- este o membrană subţire, aflându-se în contact strâns cu encefalul şi
măduva spinării. Este format din ţesut conjunctiv lax. Această foiţă este foarte bine
vascularizată şi are rolul de a hrănii sistemul nervos.
Lichidul cefalorahidian- este un lichid limpede, asemănător limfei, care formează
un strat protector în jurul sistemului nervos central. Lichidul scaldă encefalul,
acesta circulând prin ventriculele cerebrale, prin canalul ependimar şi în spaţiul
subarahnoidian. Lichidul cefalorahidian atenuează şocurile mecanice, împrăştiind
forţa loviturii pe o suprafaţă mai mare.
Ventriculele cerebrale- sunt conectate între ele şi cu canalul ependimar. Fiecare
dintre cele două ventricule laterale sunt localizate într-o emisferă cerebrală,
inferioare corpului calos. Al treilea ventricul este localizat în diencefal, în talamus,
iar ventriculul al patrulea este localizat în trunchiul cerebral între punte şi cerebel.
Comunicarea dintre ultimele două ventricule se realizează prin apeductul lui
Sylvius, situat în mezencefal.

4
 Măduva spinării
Coloana vertebrală este formată din mai multe oase numite vertebre.
Acestea au în mijlocul lor câte o gaură vertebrală. Când vertebrele se suprapun, în
interior se formează canalul vertebral, care adăposteşte măduva spinării.
Vertebrele se împart în:
*7 cervicale
*12 toracale
*5 lombare
*5 sacrale
*4/5 coccigiene

Figura 1 Structura coloanei vertebrale

5
1. Structura măduvei spinării
Măduva spinării formează 31 de segmente, fiecare corespunzând unei perechi de
nervi spinali.
Substanţa cenuşie- este situată la interior, fiind înconjurată de substanţa albă.
Această substanţă este alcătuită din corpii celulari ai neuronilor şi neuroni de
asociaţie, amielinizaţi(intercalări). Substanţa cenuşie este dispusă sub forma literei
,,H” şi grupată în perechi de coarne: -anterioare= neuroni somatomotori
-posterioare= neuroni somatosenzitivi
-laterale= neuroni vişceromotori şi vişcerosenzitivi; acestea sunt proeminente doar
în măduva toracală şi lombară superioară
Substanţa albă- este formată din tracturi(faşcicule) de fibre senzitive sau motorii
mielinizate. Cantitatea acestei substanţe creşte spre encefal, tracturile nervoase
îngroşându-se. Ea se găseşte sub formă de perechi de cordoane:
-anterioare
-posterioare
-laterale; fiecare conţinând tracturi aşcendente şi deşcendente.

Figura 2 Organizarea măduvei spinării

6
2 Funcţiile măduvei spinării
a) funcţia de conducere- se realizează prin substanţa albă care leagă diferitele etaje
ale măduvei spinării, dar şi măduva spinării cu alte segmente ale sistemului nervos
central:
-fibre scurte, care leagă diferite etaje ale măduvei spinării
-fibre lungi, leagă măduva spinării de encefal( pot fi aşcendente- senzitive sau
deşcendente- motorii
b) funcţia reflexă- măduva spinării este un centru nervos în care se află diferite
reflexe involuntare. Acestea sunt la rândul lor somatice( reflexul de apărare,
reflexul ahilian, bicipital, tricipital, plantar, rotulian) sau vegetative(simpatice sau
parasimpatice).
Reflexele somatice- implică neuroni somatosenzitivi şi somatomotor, extero şi
proprio receptori şi muşchii striaţi de tip scheletici.
Reflexele vegetative- sunt implicate în menţinerea homeostaziei prin creşterea
sau scăderea activităţii diferitelor organe a răspuns la condiţiile fiziologice.
3. Nervi spinali
Măduva spinării este conectată cu organele receptoare şi efectuare prin cele 31 de
perechi de nervi spinali:
-8 cervicali
-12 toracali
-5 lombari
-5 sacraţi
-1 coccigian= aceşti nervi sunt alcătuiţi din fibre motori şi senzitive, somatice şi
vegetative. Fiecare nerv spinal este alcătuit din:
1 rădăcini
2 trunchi
3 ramuri periferice

7
 Encefalul
Este format din trunchi cerebral, cerebel, diencefal şi emisferele cerebrale.
A Trunchiul cerebral
Are formă de piramidă şi se continuă în jos cu măduva spinării la nivelul
orificiului occipital. Se observă la suprafaţă nişte şanţuri longitudinale care se
continuă cu cele medulare şi două şanţuri transversale care marchează limitele
dintre cele trei etaje: bulbul rahidian, puntea lui Varolio şi mezencefalul.
Bulbul rahidian este alcătuit din:
-piramidele bulbare, continuă cordoanele anterioare ale măduvei spinării
-cordoanele laterale bulbare, continuă cordoanele laterale ale măduvei spinării
-cordoanele posterioare bulbare, continuă cordoanele posterioare ale măduvei
spinării
Puntea lui Varolio continuă formaţiunile de la nivelul bulbului lateral şi posterior.
Puntea se continuă cu pedunculi cerebeloşi mijloci care fac legătura între punte şi
cerebel.
Mezencefalul este alcătuit din pedunculii cerebreali, aceştia continuând
formaţiunile de la nivelul punţii.
Nervii cranieni sunt împărţiţi în 12 perechi; în timp ce o parte din aceştia sunt
nervi motori sau semzitivi, ceilalţi cuprind fibre mixte, senzitive şi motorii. Dintre
aceşti nervi doar 10 perechi sunt legaţi de trunchiul cerebral.
1 Nervii olfactivi- sunt nervi senzitivi, conduc impulsurile nervoase declanşate de
miros până la emisferele cerebrale.
2 Nervii optici- sunt nervi senzitivi, conduc impulsurile nervoase declanşate de
stimulii luminoşi până la emisferele cerebrale.
-Nervi olfactivi şi cei optici nu au legătură cu trunchiul cerebral.
3 Nervii oculomotori- sunt nervi motori, conduc impulsurile la o parte din
muşchii globilor oculari: drept superior, drept inferior, drept intern, oblic inferior.
4 Nervii trohleani- sunt nervi motori, controlează muşchiul oblic superior al
globului ocular.
5 Nervii trigemeni- sunt nervi micşti, inervează tegumentul şi musculatura feţei.

8
6 Nervii abducens- sunt nervi motori, controlează muşchiul drept extern al
globului ocular.
7 Nervii faciali- sunt nervi micşti, asigură sensibilitatea gustativă şi controlează
musculatura mimicii.
8 Nervii vestibulo-cohleari- sunt nervi senzitivi, conduc impulsuri legate de
auz(ramul cohlear) şi de echilibru(ramul vestibular).
9 Nervii glosofaringieni- sunt nervi micşti, asigură sensibilitatea limbii şi
controlează muşchii faringelui, laringelui.
10 Nerviivagi- sunt nervi micşti, asigură sensibilitatea şi controlează activitatea
organelor interne(inimă, plămâni, stomac, intestin etc).
11Nervii accesori- sunt nervi motori, controlează muşchiul
sternocleidomastoidian şi muşchii trapezi.
12 Nervii hipogloşi- sunt nervi motori, inervează musculatura limbii.
Nucleii senzitivi- primesc impulsuri din spre organele de simţ din limbă, urechia
internă, piele şi muşchii capului.
Nucleii somazomotori- comandă mişcările muşchilor din regiunea feţei, limbii şi
faringelui.
Nucleii trunchiului cerebral- funcţionează automat ca şi substanţa cenuşie
medulară. Aceştia se află sub controlul etajelor superioare ale creierului. Reflexele
care au centrii aici sunt înnăscute, au un arc reflex programat genetic, ce nu pot fi
uitate sau modificate.
B Cerebelul
Este situat dorsal faţă de trunchiul cerebral şi este legat de acesta prin trei perechi
de cordoane de substanţă albă numite pedunculii cerebeloşi.
Cerebelul are două emisfere între care este un corp alungit numit vermis.
Suprafaţa este brăzdată de şanţuri adânci; acesta asigură menţinerea echilibrului pe
bază informaţiilor primite de la urechea internă. El controlează poziţia corpului
primind informaţii de la receptorii din muşchi şi articulaţ; nu comandă mişcările
dar asigură precizia mişcărilor comandate de emisferele cerebrale.
Cerebelul prezintă trei lobi:
-paleocerebelul
-neocerebelul
9
-arhicerebel
Funcţiile cerebelului:
Arhicerebelul primeşte informaţi de la aparatul vestibular(legate de echilibru).
Paleocerebelul este legat în special de sensibilitatea proprioceptivă şi are rol
important în reglarea tonusului muscular şi a echilibrului.
Neocerebelul participă la reglarea modulară mişcărilor fine comandate de scoarţa
cerebrală.
C Diencefalul
Este parţial acoperit de emisferele cerebrale; la suprafaţă se vede doar locul de
intrare a nervilor optici şi o parte din marginea interioară. Acesta este alcătuit din
mai multe mase de substanţe nervoase.
*talamus
*epitalamus
*subtalamus
*metatalamus
*hipotalamus
Talamusul este cea mai voluminoasă formaţiune diencefalică. Conţine mai mulţi
nuclei ce realizează conexiuni între diferite segmente ale nevraxului.
Metatalamusul este format din patru corpi geniculaţi, doi mediali şi doi laterali.
Epitalamusul este legat de glanda epifiză şi un nucleu în care se închid reflexele
olfactivosomatice.
Hipotalamusul este situat de baza diencefalului, chiar deasupra trunchiului cerebral
şi legat de glanda hipofiză. Acesta deţine rol în reglarea sistemului vegetativ.
D Emisferele cerebrale
Sunt cele mai voluminoase organe ale sistemului nervos. Sunt separate printr-un
şanţ interemisferic şi unite prin punţi de substanţă albă: corpul calos.
Feţele emisferelor cerebrale sunt brăzdate de trei şanţuri mai adânci care despart
lobii:
*şanţul lateral Sylvius

10
*şanţul central rolando
*şanţul perpendicular extern
Scoarţa cerebrală reprezintă etajul superior de integrare a activităţii sistemului
nervos. Are un volum de 450-500 cm cub şi conţine 14 miliarde de neuroni.
Scoarţa este formată din 6 straturi; sunt regiuni în care predomină straturile
senzitive, altele în care predomină straturile piramide şi altele în care dezvoltarea
straturilor este proporţională.
1 Paleocortexul- (sau sistemul limbic), este alcătuit dintr-un inel de ţesut nervos
care înconjoară hilul fiecărei emisfere cerebrale şi în care se găsesc formaţiuni
legate de simţul mirosului. Este în strânsă legătură cu hipotalamusul, fiind centru
mişcărilor de masticaţie, deglutiţie, supt; reglează foamea, saţietatea, menţine
atenţia.
2 Neocortexul- porţiunea cea mai recentă filogenetic, cuprinde restul ţesutului
cortical, atingând la om o dezvoltare şi o organizare incomparabilă cu ale oricărui
animal.
Anumite zone corticale recepţionează informaţiile aferente senzitive(neocortexul
receptor sau senzitiv), altele controlează mobilitatea voluntară(neocortexul motor
sau efector), iar altele asociază aceste funcţii(neocortexul de asociaţie).
Neuronii din scoarţa cerebrală nu au formă fixă, ei îşi modifică forma
prelungirilor stabilind legături simpatice noi; asfel se formează circuite noi
neuronale.

Figura 3 Componentele encefalului

11
 Capul reprezintă extremitatea superioară a corpului uman, unde se află
situate creierul, principalele organe de simţ , acesta fiind susţinut de coloana
vertebrală.
Principalele simţuri aflate la nivelul capului sunt:
-văzul (ochii şi nervul optic)
-auzul (urechiile şi aparatul auditiv)
-gust (papilele gustative aflate pe limbă)
-mirosul (neuronii specializaţi, aflaţi în interiorul foselor nazale). De asemenea la
nivelul capului este situat şi sistemul nervos central.
Sistemul nervos poate fi comparat cu o reţea complexă de nervi şi celule, ce
transportă informaţii de la nivelul creierului la nivelul măduvei spinării, dar şi de la
diverselor părţii ale corpului spre creier. Acest sistem este alcătuit atât din
sistemul nervos central( SNC), ce cuprinde encefalul şi măduva spinării, cât şi din
sistemul nervos periferic, ce cuprinde fibre nervoase somatice eferente( motorii) şi
aferente( senzitive şi senzoriale), dar şi fibre nervoase vegetative eferente sau
aferente, simpatice sau parasimpatice.
Vascularizaţia creierului:
*Vascularizaţia arterială cerebrală-este asigurată de un sistem alcătuit din
arterele vertebrale şi arterele carotide interne.
Arterele carotide- asigură 75% din debitul cerebral:
a)arterele catotide interne (ACI)-asigură vascularizaţia porţiunii anterioare a
encefalului şi a ochiului. În traiectul lor, arterele carotide interne dau numeroase
ramuri colaterale şi terminale.
Ramurile terminale-sunt reprezentate de artera cerebrală anterioară, mijlocie,
silviană, artera coroidiană anterioară, artera coroidiană posterioară.
Arterele vertebrale(AV)-asigură vascularizaţia regiunii posterioare a encefalului.
*Vascularizaţia venoasă a creierului-este un sistem complex de vene profunde şi
superficiale. Aceste vene nu prezintă valve, pereţi lor subţiri fiind lipsiţi de ţesut
muscular. Venele perforează arahnoida şi stratul intern ce se deschide în sinusurile
venoase durale. Din punct de vedere al dispoziţiei topografice, se disting:
-venele superficiale
-venele profunde
12
 -poligonul lui Trolard
-venele anastomotice
-sinusurile cerebrale
Venele superficiale-sunt situate pe feţele interne, externe,inferioare ale
emisferelor. Venele feţei externe merg spre sinusul venos longitudinal superior,
sinusul lateral şi sinusul pietros superior. Venele feţei interne sunt tributale
sinusului longitudinalsuperior, inferior şi marei vene Galien. Venele feţei inferioare
se îndreaptă spre sinusul cavernos, pietros superior, venele bazilare şi venele
Galien.
Venele profunde-sunt sub forma a doua trunchiuri venoase, numite venele lui
Galien, adună sângele de la nivelul nucleilor cenuşii centrali, pereţii ventriculari şi
plexurile coroide; se formează din unirea venelor cerebrale interne.
Poligonul lui Trolard- se formează din venele bazilare, formate din unirea venei
cerebrale anterioare cu vena insulei, anterior de spaţiul perforat anterior. Venele
bazilare sunt unite prin vena comunicantăposterioară.
Venele anastomotice-asigură legătura între sistemele venoase ale celor două
emisfere:
-marea venă anastomotică, vena lui Trolard face legătura între sinusul
longitudinalsuperior şi sinusul cavernos
-vena anastomotică Sabbe face legătura între sinusul longitudinal superior şi
lateral
-venele comunicante ale poligonului Trolard
-venele anastomotice între sistemul venos superficial şi profund
Craniul este o structură osoasă, construit din 23 de oase, dintre acestea doar
mandibula şi hioidul sunt oase mobile, celelalte fiind oase fixe.
A: Oasele capului se împart în:
-neurocraniul=în care este adăpostit encefalul şi oasele feţei
-vişcerocraniul=în care sunt situate unele organe de simalte

13
 Figura 4 Oasele craniului

*Neurocraniul prezintă următoarele oase:

-osul frontal
-osul sfenoid
-osul parietal
-osul etmoid
-osul temporal
-osul occipital

14
 Figura 5 Oasele neurocraniului

*Viscerocraniul se împarte în:

-maxilarul superior =osul palatin
=maxilar
=osul zigomatic sau malar
=cornetul nazal
=osul lacrimal
= vomerul
-maxilarul inferior=mandibulă

Figura 6 Oasele viscerocraniului

15
 B: Principali muşchi prezenţi la nivel capului şi gâtului sunt:

Figura 7 Muşchii capului şi gâtului

Muşchii capului:
a) muşchii mimicii -frontal
-sprâncenos
-zigomatic
-occipital
-orbicular al ochiului
-orbicular al buzelor
-buccinator= au rolul de a da expresia feţei prin contracţia lor.
b) muşchii masticatori -maseter
-temporal
-pterigoidieni

16
 Figura 8 Muşchii maseter şi temporal

I.2. FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Sistemul nervos central este reprezentat de măduva spinării şi encefal. Encefalul
are un rol important în controlul diferitelor funcţii ale organismului precum
mobilitatea, sensibilitatea, gândirea, memoria sau vorbirea, în timp ce măduva
spinării este conectată cu encefalul prin intermediul trunhiului cerebral şi prezintă
două funcţii principale:
-funcţia de centru reflex
-funcţia de conducere
Sistemul nervos central asigură substratul funcţiilor psihice complexe:
*sfera cunoaşterii(orientarea, atenţia, gândirea, învăţarea)
*sfera afectivă(emoţiile, sentimentele, pasiunile)
*sfera evoluţional-comportamentală (hotărârile, deciziile, caracterul,
comportamentul)
Orice leziune produsă la nivelul măduvei spinării sau la nivelul encefalului,
poate determina afectarea unor funcţii vitale.
Oasele capului sunt unite între ele prin mai multe articulaţii imobile, care poartă
numele de suturi. Acestea se găsesc numai la nivelul capului şi au un rol major în
dezvoltarea cutiei craniene. Suturile sunt de trei tipuri:
1solzoase
2 dinţate
17
 3 plane
1 Sutura solzoasă- este cea temporoparietală.
2 Sutura dinţată-este cea interparietală.
3 Sutura plană-se află între oasele nazale din seria articulaţiilor fixe de la nivelul
capului, excepţie face articulaţia temporomandibulară care este mobilă. Aceasta
leagă mandibula de baza craniului şi este o parte a aparatului dentomaxilar.
Rolul articulaţiei temporomandibulară este important în digestia bucală şi
fonaţie.
Suprafeţele articulare ce aparţin osului temporal sunt fosa mandibulară şi
tuberculul articular, iar cea care aparţine mandibulei este capul mandibulei. Aceste
suprafeţe sunt acoperite de un cartilaj hialin.
Articulaţia temporomandibulară prezintă în structura sa următoarele:
*un disc articular
*o formaţiune fibrocartilaginoasă( se găseşte între suprafeţele articulare)
*o capsulă cu aspect de manşon(înveleşte articulaţia) *ligamente=cel mai
important ligament este ligamentul lateral, acesta fiind gros şi scurt. Celelalte
ligamente care întăresc articulaţia sunt cel medial(subţire), sfenomandibular şi
stilomandibular.

Figura 10 Articuţia temporomandibulară

18
Capul are o mobilitate foarte mare, vertebrele permiţându-i o răsucire de până la
75-80 de grade. Între cap şi coloana vertebrală se găsesc doua articulaţii:
1 articulaţia atlanto-occipitală
2 articulaţia atlanto-axoidiană
Mişcările de rotaţie a capului sunt posibile datorită
articulaţiei atlanto-axoidiană, în timp ce mişcările de flexie, extensie, înclinarea
laterală(dreapta-stânga), sunt permise datorită articulaţiei atlanto-occipitală.
Bilanţul articular-reprezintă măsurarea amplitudinii mişcărilor fundamentale ale
articulaţiilor corpului, cu ajutorul goniometrului.
Mişcările coloanei cervicale sau a capului şi gâtului sunt:
*flexia- realizează 80 de grade, limita fiind bărbia care atinge pieptul
*extensia-realizează 50 de grade
*totalul mişcărilor antero-posterioare-(flexia-extensia capului) este de 130 de
grade
*semirotaţie dreapta-stânga-realizează 80 de grade pe fiecare parte

Figura 11 Mișcările capului şi gâtului

*înclinarea dreapta-stânga-realizează 35 de grade pe fiecare parte

*rotaţia completă- realizează 360 de grade
19
 CAPITOLUL II:
ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC
II.1. DEFINIȚIE
Accidentul vascular cerebral ischemic- este o afecțiune gravă, ce apare atunci
când un vas de sânge este astupat de un tromb (cheag format la nivelul acelui vas)
sau embol (fragment dintr-un cheag aflat undeva la nivelul sistemului sanguin, care
a fost mobilizat de viteza sângelui prin artere, arteriole către creier). Se mai poate
produce și datorită îngroșării peretelui intern al vaselor de sânge prin depunerea de
colesterol. Accidentul vascular cerebral ischemic mai este numit și infarctul
cerebral sau ramolismul cerebral.

Figura 12 Accidentul vascular cerebral ischemic

20
 II.2. ANATOMIE PATOLOGICĂ
Accidentul vascular cerebral ischemic, cum am menționat anterior este cauzat
de apariția unui tromb la nivelul unui vas de sânge, dar și de un embol, rezultând
asfel o distrugere a celulelor aflate la nivelul creierului, prin lipsa de oxigenare a
acestuia.

In AVC ischemice elementul anatomopatologic caracteristic este

ramolismentul cerebral care macroscopic evolueaza stadial; dupa o etapa de
necroza de coagulare cu intumescenta si marirea consistentei locale, trece prin
urmatoarele aspecte:

- ramolismentul alb - intalnit in primele 15-24 ore , caracterizat prin

colicvatia substantei cerebrale ce ia aspectul de terci albicios,aproape fluid,
indeosebi in obstructiile prin enibol sau tromb incojurat de edem cerebral;

- ramolismul rosu - se datoreste invaziei teritoriului ramolit cu

sange;incepe cu hemoragii punctiforme la periferie si se continua cu coaguli
si infiltrari hemoragice printre care pot persiste mici teritorii de ramolisment
alb;

- ramolismentul galben - se recunoaste prin coloratia galbuie a substantei

cerebrale pe teritoriul ramolismentului cu extinderea pigmentarii in substanta
cerebrala invecinata si in meninge, in legatura cu resorbtia detritusurilor si
hemoragiei.

Urmeaza in timp transformarea psudochisti-a cu organizarea unei cicatrici la

periferia zonei ramolite si acumularea de LR.C xantocromic.

Microscopic se constata modificari ale celulei nervoase de tip tigroiiza si

tumefactie a perikarionului, dan mai ales leziuni degenerative ale prelungirilor
nervoase cu lichefierea tecilor de mielina si cu zone palide demielinizate.

La 15 - 24 de ore de la instalarea necrozei se produce o intensa hiperemie in

vasele de la periferie. Apoi urmeaza hemragii prin diapedeza ce invadeaza focarul
de ramolisment.

Urmeaza un aflux granulocitar ce nu persista mai mult de 2 - 3 zile cu

exceptia infarctelor septice ce vor evolua spre abcese cerebrale.

Ciracteristic pentru ramolisment sunt corpii granulosi, reprezentand

macrofage, initial, aproape exclusiv, de natura hematogena apoi histogena si in
final gliogena. Ele sunt incarcate cu detritusuri lipidice din mielina si pigment
21
hemoglobinic digerat pana la hemosiderina fiind vehiculate de LCR pana in spatiul
subarahnoidian.

In final se produce cicatrizarea tradusa prin glioza in asociere cu componenta

mezenchimala.

II.3. DIAGNOSTIC
Diagnosticarea accident vascular cerebral ischemic se face pe baza semnelor,
simptomelor,a examenului clinic obiectiv, a istoricului medical dar și cu ajutorul
testelor și procedurilor medicale ( computer tomografic C T; imagistică prin
rezonanță magnetică RMN; angiografia; teste sanguine), numite investigați
paraclinice.
Examenul clinic obiectiv
Din punct de vedere clinic, diagnosticul este unul dificil. La examenul clinic
obiectiv, pacientul prezintă un facies vulturos, asociat cu obezitatea; starea sa de
comă este profundă, reflexele acestuia fiind inițial păstrate, urmând ulterior să se
piardă, ceea ce poate determina un prognostic grav; globii oculari sunt deviați de
partea opusă membrelor paralizate (,,bolnavul își privește leziunea”); membrele
părții afectate sunt căzute pe planul patului, rezultând hipotonia lor; tensiunea
arterială este oșcilantă; pulsul este rar; în cazurile grave, febra este prezentș, fiind
uneori >40 grade Celsius, având origine centrală; apare edemul pulmonar; în unele
cazuri pot apărea crizele de epilepsie sau hemoragi digestive.
Investigați paraclinice
Computerul tomografic CT- este o investigație nedureroasă, ce utilizează razele
X pentru a fotografia în detaliu creierul. Se realizează după ce pacientul este
suspectat de un accident vascular cerebral ischemic.
Imagistica prin rezonanță magnetică RMN- este o altă metodă de diagnosticare,
utilizând magneți și unde radio pentru a capta imagini a organelor. Acest test
identifică modificări la nivelul țesutului nervos. Acestă metodă poate fi folosită în
locul CT-ului sau împreună cu acesta.

22
Figura 13 Rezultat Computer Tomografic și Imagistică prin Rezonanță Magnetică Nucleară

Angiografia- este un test de imagistică ce utilizează razele x pentru a

vizualiza vasele de sânge ale organismului. Radiografiile furnizate de acest test se
numesc angiograme, prin acestea se investighează arterele sau venele îngustate,
blocate, mărite sau care prezintă malformații, din diferite zona ale corpului. Acest
test ajută la determinarea severități și localizării îngustăării sau blocării vaselor de
sânge afectate.
Există mai multe tipuri de angiografie în funcție de partea ce urmează a fi
investigată; în cazul afecțiunii mele, tipurile folosite în diagnosticarea acesteia sunt:
-angiografia coronariană este o procedură ce permite verificarea cu exactitate a
arterelor coronare (vase ce alimentează inima) și depistarea eventualelor stenoze ce
pot diminua sau stopa fluxul de sânge al inimii
-angiografia cerebrală permite verificarea vaselor de sânge din creier
-angiografia periferică este aplicată în cazul arterelor îngustate pentru a determina
gravitatea și cât de mult sunt afectate acestea
Angiografia poate fi realizată folosind CT-ul, RMN-ul, catetere și raze x. Acest
test utilizează o substanță de contrast și este foarte important ca pacientul sau
familia sa să menționeze cadrelor medicale dacă bolnavul prezintă alergi la diferite
substanțe pentru a evita apariția unor reacții adverse.

23
 Figura 14 Angiografia cerebrală

Teste sanguine- ajută la diagnosticarea unui accident vascular cerebral

ischemic, acestea putând identifica un nivel scăzut de glucoză în sânge, infirma
producerea acestei afecțiuni, valorile glicemiei fiind mult scăzute, numărul
trombocitelor (responsabile cde cuagularea sângelui), oferii informații despre
formarea și existența trombilor. Se mai pot efectua teste de cuagulare a sângelui,
ecocardiograma sau electrocardiogramă.
Cauzele apariției accidentului vascular cerebral ischemic:
-ateroscleroza (îngustarea lumenului vasului și favorizarea formarii cheagurilor)
-nivelul crescut de colesterol în sânge
-hipertensiunea arterială
-diabetul
-afecțiuni la nivelul valvelor inimii
-cardiomiopatie ischemică
-anevrisme
-consumul de alcool, tutun, droguri, cafea
Diagnosticul diferențial
Diagnosticul diferențial se poate face cu accidentul vascular cerebral hemoragic.

24
 Figura 15 AVC ischemic si hemoragic

II.4. SIMPTOMATOLOGIE
Semnele sau simptomele unui accident vascular cerebral ischemic apar de
regulă rapid, însă pot fi situații în care acestea pot apărea după câteva ore sau chiar
zile. Când aceste simptome apar, pacientul trebuie să se prezinte de urgență la
spital:
-amorțeli pe jumătate de corp
-pareze faciale (ochiul se închide, gura se lasă într-o parte, în special de partea
afectată)
-confuzie bruscă
-amețeli
-greutate în vorbire sau înțelegere
-pierderea bruscă a vederii
-mers greoi, pierderea echilibrului, lipsa de coordonare
-dureri severe de cap
-senzație de slăbiciune
-pierderea conștienței

25
 Complicațiile ce pot apărea sunt:
*neurologice- compresia trunchiului cerebral, crize epileptice, depresie, disfagie
* somatice infecțioase – infecțiile tractului urinar, pneumonie, escare
*somatice neinfecțioase- hiperglicemie, tromboza venelor profunde.

II.5. EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC

Evoluția și prognosticul unui accident vascular cerebral ischemic sunt
diferite și depind foarte mult de următorii factori:
-cauzele afecțiuni
-localizarea cheagului de sânge
-momentul diagnosticări (dacă afecțiunea este depistată din timp,rezultatul
recuperării poate fi unul favorabil,însă dacă acest lucru nu se realizează în timp
util, pacientul poate rămâne cu sechele grave sau sau se poate ajunge chiar la
decedarea acestuia)
-administrarea tratamentului (cu cât pacientului i se administrează tratamentul mai
rapid, cu atât șansele sale de supraviețuirea și recuperare sunt mai mari)
-vârsta pacientului influențează și împiedică uneori administrarea tratamentului
datorită bolilor asociate, în special persoanelor în vârstă.

26
 II.6. TRATAMENT

Tratamentul accidentelor vasculare cerebrale ischemice este unul complex și

prezintă mai multe proceduri medicale ce se aplică doar sub supravegherea
medicului, într-o unitate specializată și numai după punerea unui diagnostic cert de
accident vascular cerebral ischemic.
1 Tratamentul profilactic
Acest tratament constă în prevenirea factorilor de risc ce pot duce la apariția
unui accident vascular cerebral ischemic și a cauzelor ce influențează producerea
acestuia. Profilaxia acestei afecțiuni poate fi făcută prin:
-ținerea valorilor tensiunii arteriale sub control
-evitarea consumului de cafea, tutun sau droguri
-valorile colesterolului din sânge menținute în limite normale
-evitarea efortului fizic în exces
-evitarea șocurilor emoționale sau a stresului
2 Tratamentul igieno-dietetic
Este un tip de tratament ce constă în asigurarea pacientului un ambient
confortabil, un mediu curat, aerisit dar și satisfacerea nevoilor sale pe cât posibil:
-menținerea unei poziții corporale corespunzătoare
-somnul să fie odihnitor
-igiena personală să fie realizată zilnic
-lenjeria de pat și corp să fie curate
-salonul pacientului să fie curat, aerisit, luminos și cu o temperatură adecvată
-alimentația să fie cât mai sănătoasă
-stat în aer liber
-mișcare în aer liber
3 Tratamentul medicamentos
În cazul acestei boli se pot administra medicamente ce dizolvă cheagul; aceste
medicamente se administrează în mai puțin de 4 ore de la debutul accidentului
27
vascular cerebral ischemic. Se mai pot administra anticuagulante sau medicamente
ce împiedică trombi deja existenți să se mărească. Anticuagulantele nu se
administrează la pacienți ce au suferit un accident vascular cerebral hemoragic
deoarece acestea pot provoca o hemoragie și mai abundentă.
4 Tratamentul ortopedico-chirurgical
 Tratamentul chirurgical
Tromboliza intra-arterială este o procedură ce constă în inserarea unui cateter
intra-arterial la limita dintre abdomen și membrul inferior. Acesta este filetat până
la nivelul arterelor cerebrale, prin intermediul său putându-se administra
medicamente inițial, urmând ulterior să se extragă chiagul.
 Tratamentul ortopedic
Este de asemenea o metodă importantă de tratare a unui pacient ce a suferit
un accident vascular cerebral ischemic ce ulterior prezintă o serie de deficite
senzoriale și motori, acest tratament având ca scopo micșorarea riscului de agravare
a acestor deficite și ca obiective corectarea, susținerea sau menținerea părților
afectate. Mijloacele folosite pot fi următoarele:
-ortezele pentru membrele inferioare = sunt orteze ce pot fi puse pentru a ameliora
durerile, proteja articulațiile,îmbunătății mobilitatea articulară, menține sprijinul,
echilibrul dar și coordonarea.
-ortezele pentru membrele superioare = la fel ca cele folosite în cazul membrelor
inferioare și acestea ajută la sprijinul poziționalși funcțional al zonei sau articulației
afectate sau la mobilizarea acesteia.
-ortezele de zi = sunt un alt mijloc ortopedic ce ajută la susținerea părților afectate
pe parcursul zilei.
-ortezele de noapte = ajută la corectarea și menținerea zonei afectate; acestea sunt
foarte benefice în prevenirea spasticității.
Mijloacele ortopedice pe lângă obiectivele menționate anterior, pot avea și
rolul de a păstra gradele de mobilitate a unei articulați, realizate în timpul zilei.
Aplicarea și purtarea ortezelor se face doar la recomandarea medicului; acestea pot
fi purtate în funcție de gravitatea afecțiuni, de zona afectată, de tipul bolii.
Materialele din care sunt realizate produsele ortopedice (în special ortezele)
trebuie să fie natural, nu sintetice deoarece în general acestea sunt aplicate direct pe
piele, drept urmare apariția iritației trebuie împiedicată. Tipurile de orteze sunt
următoarele:
-atelă de umăr pentru prevenirea subluxației de umăr; orteze de cot, pumn,
degete,gleznă, genunchi, șold.
28
 Figura 16 Tratamentul ortopedic

5 Tratamentul balneofiziokinetoterapic
Această afecțiune este urmată din nefericire de numeroase complicați și
urmări severe în urma cărora recuperarea se face dificil sau nu se mai poate realiza
pe deplin. Printre cele mai frecvente consecințe sau deficite se numără:
-slabiciune musculară și pierderea flexibilității acesteia
-cheaguri de sânge multiple
-probleme la deglutiţie
-pierderea controlului asupra vezicii urinare şi a sfincterului anal
Recuperarea medicală ajută pacienții care au suferit un accident vascular
cerebral ischemic să-și recapete aptitudinile și să învețe anumite metode de folosire
a părților afectate. Aceasta poate începe încă din faza acută sau subacută a boli,
atunci când starea generală a pacientului permite acest lucru, asta însemnând din
primele 24-48 de ore de la debutul afecțiunii.
Criteriile după care se stabilește un program de recuperare
balneofiziokinetoterapic post accident vascular cerebral ischemic sunt reprezentate
de:
-statusul neurologic stabilit
-deficit neurologic persistent
-dizabilitățile ce afectează mobilitatea, activitățile de autoîmgrijire,
comunicare,coordonare etc.
29
-gradul de a înțelege și de a învăța
-gradul de a comunica cu terapeuți și cadrele medicale
-gradul de tolerare a procedurilor
 Kinetoterapia
Reprezintă o terapie foarte importantă în recuperarea paciențiilor ce au suferit
un accident vascular cerebral ischemic, aceasta fiind mai exact o terapie prin
mișcare, având ca scop refacerea funcților diminuate sau creșterea nivelului
funcțional al acestor părți afectate.
Obiectivele urmărite prin kinetoterapie:
-refacerea forței și creșterearezistenței musculare
-creșterea și adaptarea capacității de efort
-refacerea funcției de coordonare, de control și echilibru a corpului
-formarea capacității de relaxare
-corectarea posturii și aliniamentului corpului
-creșterea mobilității articulare
-reeducarea respiratorie și a sensibilități
Inițial pacienților li se vor efectua mișcări pasive, urmând ulterior să se
realizeze mobilizări pasivo-active și active (cu partea afectată se vor efectua
mobilizări pasive și treptat pasivo-active, activo-pasive, active, în timp ce cu
partea sănătoasă se lucrează activ). Mișcările pasive sunt cele în care
kinetoterapeutul ajută pacientul să realizeze mișcările, iar cele active sunt
efectuate de către pacient fără ajutor.
Efectele kinetoterapiei sunt:
-tonifierea musculară
-reducerea durerilor
-prevenirea apariției spasticități, contracturilor sau a ankilozelor
-creșterea forței musculare
-menținerea funcțiilor rămase
-îmbunătățirea circulației sanguine

30
 -restabilește numărul normal al respirațiilor
-corectează pozițiile vicioase ale corpului
-scăderea în greutate
-relaxarea fizică și psihică
Există o legătură între gradul de învățare motorieși frecvența efectuării
tehnicilor de kinetoterapie; învățarea motorie nu trebuie să lipsească din
procedurile de reabilitare și este foarte importantă în recuperarea deficitelor
motori.
Kinetoterapia este indicată în:
-afecțiunile aparatului locomotor
-afecțiuni reumatice
-afecțiuni neuro-psihice
-afecțiunile aparatului cardio-vascular
-afecțiunile aparatului respirator
-afecțiuni metabolice
-afecțiuni congenitale
Contraindicațiile kinetoterapiei nu există deoarece mișcarea sau terapia prin
mișcare este recomandată și benefică oricărei persoane fie că este realizată în
scop terapeutic, profilactic sau de întreținere.
O altă metodă de recuperare prin kinetoterapie este metoda Bobath, ce constă
într-o tehnică aplicată pacienților spastici sau cu pareze faciale în vederea
posturării și mișcării active prin reducerea acestora. În cazul pacienților spastici
nu se urmărește tonifierea musculară ci schimbarea modalităților de mișcare.
Combaterea apariției spasticității se realizează cu ajutorul următoarelor:
-posturarea cât mai corectă a segmentelor afectate sau predispuse
-kinetoterapie pasivă, pasivo-activă, activo-pasivă, activă
-terapie ocupațională
-aplicarea ortezelor
-electroterapie
31
  Electroterapia
Reprezintă o teraie ce urilizează cele două forme de curent (continuu și
alternativ), cu scop terapeutic în tratarea diferitelorafecțiuni ale corpului.
Obiectivele urmărite sunt:
-creșterea fluxului de sânge în zona afectată
-reducerea inflamației
-reducerea spasticității
-reducerea durerilor
-creșterea mobilității
Efectele aplicării diverselor forme de electroterapie sunt:
-efect analgezic
-efect sedativ
-efect cicatrizant
-efect antiinflamator
-efect excitator
-efect stimulator
-efect decontracturant
-efect emiant
Indicațile aplicării electroterapiei sunt:
-boli reumatice
-afecțiunile nervilor periferici
-boli neurologice
-boli metabolice
-traumatisme postfracturi/postoperatori
-accidente vasculare cerebrale.

32
 Contraindicațile electroterapiei sunt:
-leziuni ce sângerează
-cancer/tumori
-boli infecțioase
-pacienți ce au stimulatoare cardiace sau proteze
-sarcină
-răni deschise
-hemoragii
Formele de electroterapie folosite în tratarea pacienților ce au suferit un accident
vascular cerebral ischemic pot fi următoarele:
-efect analgezic= curenți de medie și joasă frecvență, ultrasunet, unde scurte,
laser
-efect antispastic= magnetodiaflux
-efect stimulator= curenți de medie și joasă frecvență

Figura 17 Metode de electroterapie

 Curenți de joasă frecvență- sunt curenți alternativi cu diverse forme și

frecvențe cuprinse între 0-1000 cili/sec; forma acestor curenți poate fi
triunghiulară, dreptunghiulară, exponențială și trapezoidă. Din această
categorie fac parte și curenți diadinamici, trabert și tens.
Curentul diadinamic- este un tip de curent ce prezintă efecte analgezice,
trofice,hiperemiante și se împarte în 5 forme:
1. monofazat fix (MF)

33
2. difazat fix (DF)
3. ritmic sincopat (RS)
4. perioadă scurtă (PS)
5. perioadă lungă (PL)

Curentul Trabert- este un curent dreptunghiular, care realizează două efecte

fundamentale și anume efectul analgezic și cel hiperemiant.
Curentul Tens- este un curent cu impulsuri dreptunghiulare emise de aparate
mici cu unul sau două canale de ieșire, deci se pot aplica doi sau patru electrozi.
Indicațiile curenților de joasă frecvență sunt:
-afecțiunile sistemului neuromotor
-afecțiunile coloanei vertebrale
-afecțiunile aparatului locomotor
-afecțiunile aparatului renal
-afecțiuni musculare
-tulburări senzitive
Contraindicațile curenților de joasă frecvență sunt:
-leziuni deschise
-boli infecțioase
-hemoragii
-sarcină
-cancer
-menstruație
 Curenți de medie frecvență- sunt curenții a căror frecvență este cuprinsă
între 103 şi 106 Hz, având efect excitator, determinând creșterea unităților
motori active simultan.
Indicațile curenților de medie frecvență sunt:
-afecțiunile aparatului locomotor
-afecțiuni cardio-vasculare

34
 -afecțiuni ginecologice
-pareze/paralizi faciale
-afecțiuni digestive
Contraindicațiile curenților de medie frecvență sunt:
-stări febrile
-menstruație
-TBC
-neoplazii
-sarcină
-hemoragii
 Magnetodiaflux- este o procedură ce folosește câmpuri electromagnetice
generate de curenți de joasă frecvență,cu frecvența cuprinsă între 50-100 Hz
, având efect sedativ sau excitant asupra organismului.Aceste efecte apar în
funcție de modul în care este administrat magnetodiafluxul:
-efect sedativ când este setat pe câmp continuu cu acțiune simpaticolitică și
trofotropă
-efect excitant cu acțiune simpaticotonăși ergotrofă în administrările întrerupte
ritmic sau aritmic
Indicațiile magnetodiafluxului sunt:
-afecțiunile aparatului locomotor
-afecțiuni cardio-vasculare
-afecțiuni digestive
-boli psihice
-dureri acute
-afecțiuni neurologice
-afecțiuni metabolice
Contraindicațiile magnetodiafluxului sunt:
-stări febrile
35
-cancer/tumori
-menstruație
-sarcină
-leziuni deschise
-boli infecțioase
-pacienți ce au proteze, tije, pacemaker, proteze valvulare cardiace sau orice alt
metal prezent în corp
 Unde scurte- este o procedură ce constă în pernetrabilitatea mult mai
mare , având efect analgezic, frecvența lor fiind cuprinsă între 2-100MHz

Figura 18 Unde scurte

Indicațile undelor scurte sunt:

-afecțiuni reumatice
-afecțiunile sistemului nervos
-afecțiuni cardio-vasculare
-afecțiuni respiratori
-afecțiuni digestive
-afecțiuni ginecologice
Contraindicațiile undelor scurte sunt:
-inflamații acute
36
 -sarcină
-pacinți cu pacemaker cardiac
-procese metalice în corp
-stări febrile
 Ultrasunet- este o procedură ce face parte din categoria curenților de înaltă
frecvență, ce realizează efecte miorelaxante, analgezice sau hiperemiante.
Indicațiile ultrasunetelor sunt:
-artroze
-artrite
-fracturi
-pareze
-afecțiuni digestive
-inflamați
-dureri musculare și articulare
Contraindicațiile ultrasunetelor sunt:
-leziuni deschise
-tulburări de cuaulare a sângelui
-stări generale alterate
-insuficiență cardio-respiratorie
-stări febrile
 Laser- este o terapie medicală bazată pe efectele fotochimice și fotobiologice în
celule și în țesuturi, având efecte analgezice, antiinflamatoare sau efect de creștere
a imunități.
Indicațile laserului sunt:
-artrită reumatoidă
-artroză
-edeme posttraumatice

37
-diabet
-hernii de disc
-sechele post accident vascular cerebral
-spasticitate
-dureri musculare sau articulare
Contraindicațiile laserului sunt:
-boli psihice
-sensibilitate crescută
-epilepsie
-cancer
-boli infecțioase
-sarcină
-hemoragii

Figura 19 Terapia cu laser

 Hidroterapie
Este o metodă de tratament foarte benefică în tratarea diferitelor
boli/afecțiuni ale corpului bazată pe răspunsurile acestuia la stimuli calzi sau
reci sub influența apelor sărate sau dulci.
Obiectivele hidroterapiei sunt:
-dizolvarea și eliminarea substanțelor toxice
38
-creșterea și dezvoltarea psihică și fizică
-îmbunătățirea capacităților funcților aparatului locomotor, cardio-vascular,
respirator, digestiv și a sistemului nervos
-îmbunătățirea capacități de a face efort în limite normale
Efectele hidroterapiei pot fi:
-efect de relaxare
-efect exitator
-efect antiinflamator
-efect sedativ
-efect analgezic
-efect stimulator
-efect vasoconstrictor/vasodilatator
Indicațiile aplicării hidroterapieisunt:
-durări articulare, musculare sau menstruale
-contracturi
-hipotonie musculară
-hemoragi
-afecțiunile coloanei vertebrale
-edeme
-afecțiuni reumatice
-afecțiuni neurologice
-afecțiuni cardio-vasculare
-afecțiuni respiratori
Contraindicațiile hidroterapiei sunt:
-boli infecțioase
-boli inflamatori în puseu
39
 -stări febrile
-leziuni deschise
-tumori
-hipertensiune arterială
-valvulopati
Această terapie se poate aplica prin mai multe metode, o parte dintre acestea
fiind menționate mai jos:
 Compresele- aplicarea acestora poate fi o metotă de tratament, prezentând
multiple efecte în funcție de temperatura aplicată:
calde 38 -40°C- efect analgezic și de relaxare
fierbinți 42 - 45°C - efect antispastic
reci 16 - 18°C- efect antinflamator
alternante 36 - 42°C (40 sec)- 18 -22°C (20 sec) C- efect stimulator
 Împachetarea cu parafină- este o metodă terapeutică ce se bazează pe
acțiunea și proprietățile parafinei de a ceda organismului o mare cantitate de
căldură , producând astfel efectul de vasodilatație , decontracturare
musculară sau efectul decongestiv.
Această metodă este eficientă și prescrisă în special persoanelor cu contracturi
musculare, afecțiuni posttraumatice/degenerative dar mai ales pentru pregătirea
programului de kinetoterapie;durata aplicării tehbici este de 30 de minute ,
temperatura parafinei fiind de 40°C.
 Băile de aer cald- reprezintă o tehnică terapeutică ce utilizează căldura uscată
cu o temperatură cuprinsă între 60 - 120°C ce provine de la radiatoare
supraîncălzite. Această terapie este mult mai ușor de suportat de către
pacienți decât băile cu abur cald, dar în același timp transpirația se instalează
mult mai lent și cantitatea este mult mai mare spre deosebire de băile cu abur
cald.
 Cataplasmele- sunt o altă metodă terapeutică ce are ca scop realizarea
efectului hiperemiant, atiinflamator,antispasin sau analgezic prin aplicarea
diverselor substanțe ce au temperaturi diferite și se pot pune pe regiunile
afectate ale corpului. Acestea acționează asupra organismului prin factorul
termic dar și chimic; substanțele folosite pot fi umede sau uscate:
uscate- nisip, sare
40
 umede- porumb, semințe de in, mușețel, mentă, hrean, tărâțe de grâu

 Balneoterapia
Este o metodă complexă de tratament cu scop terapeutic ce folosește băile
în special pentru a obține efectul analgezic în diferite afecțiuni ale organelor,
sistemelor sau a întregului corp.
Obiectivele balneoterapiei sunt:
-îmbunătățirea circulației sanguine locale sau generale
-combaterea durerilor
-creșterea mobilitășii articulare
-creșterea forței musculare
-împiedicarea avansării bolilor sau a procesului degenerativ
-îmbunătățirea stări generale
Efectele balneoterapiei pot fi:
-efect analgezic
-efect antiinflamator
-efect stimulator
-efect vasodilatator
-efect sedativ
Indicațiile balneoterapiei sunt:
-afecțiunile aparatului locomotor
-afecțiunile sistemului nervos
-afecțiunile aparatului respirator
-afecțiuni ginecologice cronice
-diabet zaharat incipient
-obezitate
-boli digestive
41
 -boli oftamologice
Contraindicațiile balneoterapiei sunt:
-pacienți ce țin regim hiposodat
-hipertensiune arterială
-pacienți ce prezintă retenție de apă
-boli infecțioase
Tipurile de ape și stațiuni prescrise de medic sunt următoarele:
-ape termale algominerale= Felix, 1 Mai
-ape sulfuroase sărate= Călimănești, Govora
-ape sulfuroase termale= Herculane
-ape sărate concentrate= Sovata, Amara, Techirghiol
-ape sărate iodurate= Bazna
Principalele categori de băicu efect terapeutic sunt:
*Băile cu conținut medicamentos- sunt o metodă în care sunt introduse în apă
medicamente sau alte substanțe ce pot trata afecțiuni precum pruritul,
dermatoze, infecți ale pieli.
*Băile termale- acestea se utilizează datorită conținutului mineral complex și
al altor substanțe; apa este de origine naturală, din izvoare minerale.
*Baia de nămol- este o terapie ce constă în amestecarea apei cu nămol, fiind
folosită în tratarea unor afecțiuni de tip reumatismal, ginecologic, neurologic,
muscular și articular.
 Terapia cu nămol- este o tehnică benefică asupra organismului, aplicată în scop
terapeutic prin acțiunea celor trei factori, fizic, termic și chimic. Această terapie
se împarte în mai multe categori de tratament cu nămol și anume:
-băile de nămol se realizează la temperaturi cuprinse între 30-40°C, durata acestora
fiind de 15-30 minute
-împachetările cu nămol se realizează la temperaturi mai mari de 38°C - 46°C. Se
realizează cu nămol rece luat direct din lac după ce pacientul a stat 15-20 minute la
soare

42
 În general nămolul nu are puterea de a trata o afecțiune sau boală în
totalitate, ci doar ajută la ameliorarea sau îmbunătățirea acestora. Această terapie
prezintă o serie de afecțiuni în care sunt indicate sau contraindicate aplicările
nămolului sub orice formă.
Indicațiile aplicărilor de nămol sunt:
-afecțiuni reumatice
-afecțiunile coloanei vertebrale
-afecțiuni neurologice
-afecțiuni ginecologice
-afecțiuni posttraumatice
-afecțiunile aparatului locomotor
Contraindicațiile aplicărilor de nămol sunt:
-astm
-diabet zaharat
-hepatită
-ulcere
-cancer
-afecțiuni cardio-vasculare
-afecțiuni renale
-sarcină
Pe lângă numeroasele sale benefici, nămolul prezintă și o gamă largă de
proprietăți terapeutice:
-tonifiază și hidratează pielea
-lasă o piele moale
-elimină toxinele din corp
-îndepărtează celulele moarte
-reglează PH-ul pielii

43
-stimulează producția de colagen
-calmează durerile musculare
-întărește sistemul imunitar
-reduce petele de pe piele
-îmbunătățește circulația sanguină

Figura 20 Terapia cu nămol

 Tratamentul prin masaj

Este o terapie ce ajută la relaxarea pacientului, la ameliorarea durerilor, la
îmbunătățirea circulației sanguine (datorită faptului că pacientul este imobolozat la
pat, neputându-se mișca, circulația sângelui este afectată), la încălzirea părților ce
ulterior vor fi mobilizate dar și la tonifierea musculaturii acestora.
Acțiunea manevrelor de masaj asupra organismului este aceea ca în timpul
efectuării lor se produc impulsuri spre sistemul nervos central care măresc efectul
excitator și pot îmbunătăți starea funcțională a părților afectate.
Terapia prin masaj prezintă efecte locale și efecte generale, astfel:
*efecte locale:
-acțiune sedativă (dureri musculare, articulare; acest efect apare în urma aplicărilor
unor manevre ușoare și lente)
-acțiune hiperemiantă (îmbunătățirea circulației sanguine; acest efect apare în urma
aplicărilor de manevre rapide, producându-se o încălzire și înroșire a tegumentului)

44
-acțiunea înlăturării lichidelor intestinale de stază (insuficiență venoasă; acest
rezultat se produce prin resorbția în zona masată, determinate prin manevre
profunde ce conduclichidul de la periferie spre centru).
*efecte generale
-îmbunătățirea stări generale a organismului
-creșterea metabolismului
-îndepărtează starea de oboseală fizică și psihică
-reglează și îmbunătățește somnul
Indicațiile masajului sunt:
-afecțiunile coloanei vertebrale
-afecțiuni posttraumatice
-pareze
-afecțiuni digestive
-contracturi musculare
-afecțiuni neurologice
-ankiloze
Contraindicațiile masajului sunt:
-boli dermatologice
-boli infecțioase
-cancer
-stări febrile
-hemoragii
-inflamații
-boli vasculare
 Terapia logopedică- este o altă metodă de recuperare a pacienților cu
accident vascular cerebral ischemic, ce se bazează pe recuperarea limbajului
vorbit sau scris. Acestea se pot îmbunătăți prin stimularea și efectuarea
exerciților de corectare a pronunției sunetelor, silabelor,cuvintelor ori prin
45
 exerciți de înțelegere a limbajului scris sau vorbit. Pacientul recuperează îm
timp funcțile pierdute; recuperarea limbajului este un proces de lungă durată,
sprijinul familiei este foarte important, putând scurta acest timp.

 Terapia ocupațională- este un ansamblu de tehnici ce au ca scop sau obiectiv

recâștigarea independenței și reintegrarea socio-profesională a pacientului.
Prin diverse mijloace, pictatul, ascultatul muzicii, jocurile distractive,
adaptate acestor pacienți, poate să-i facă pe aceștia să învețe cum să se
descurce singuri în societate.
Această terapie poate să-i redea pacientului încrederea în sine, să-l facă să-și
descopere noi abilități sau chiar să reușească să realizeze activitățile anterioare.
Principalele obiective pe care le urmărim în realizarea terapiei ocupaționale sunt:
- mobilizarea articulaților afectate și creșterea amplitudinii de mișcare a acestora
-creșterea forței musculare
-restabilirea echilibrului psihic
 Psihoterapia- ajutorul unui psiholog este foarte important pentru pacienți ce
au suferit un accident vascular cerebral ischemic deoarece aceștia tind să
devină apatici, să intre într-o stare depresivă, să refuze comunicarea cu
familia sau cadrele medicale sau chiar să devină foarte agitați.

46
 CAPITOLUL III:. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL DE
BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ȘI RECUPERARE ÎN
RECUPERAREA ACCIDENTELOR VASCULARE
CEREBRALE ISCHEMICE

III.1. SCOP
Principalele scopuri urmărite în tratarea pacienților ce au suferit un accident
vascular cerebral ischemic sunt următoarele:
 îmbunătățirea stării funcționale a părților afectate de boală și a sănătății
 îmbunătățirea procesului de adaptare fizică, psihică, socială la deficitele
pacientului
 prevenirea complicațiilor ulterioare
 redarea pacientului încrederea în sine și independența sa pe cât posibil
 reintegrarea socio-profesională a bolnavului
 creșterea calității vieții pacientului
 reintegrarea pacientului în mediul familial
 micșorarea consecințelor datorate boli
 redarea pacientului încrederea în cadrele medicale și în eficiența tratamentului
recuperator
 implicarea pacientului cât mai mult și eficient în efectuarea procedurilor de
recuperare sau activităților zilnice
 prevenirea apariției stării de pasivitate permanentă
 reeducarea pacientului cum să-și folosească cât mai mult părțile afectate
 încurajarea pacientului să-și exprime nevoile sau neplăcerile apărute
 reluarea activităților anterioare a pacientului pe cât posibil.

III.2. OBIECTIVE
În recuperarea accidentelor vasculare cerebrale ischemic regăsim
următoarele obiective:
 recuperarea amplitudinii articulare
 recuperarea forței musculare
 recuperarea stabilității pacientului
 creșterea mobilității
 menținerea unei bune coordonări a mișcărilor
 menținerea echilibrului
47
  postura și aliniamentul corpului să fie cât mai corecte
 tonifierea musculară a zonelor afectate
 evitarea apariției spasticității
 reducerea sau combaterea durerilor
 prevenirea apariției complicaților post accident vascular cerebral
ischemic sau producerea unui nou accident
 pacientul să poată realiza cât mai multe activități singur
 prevenirea accidentelor datorită instabilității pacientului
 redobândirea capacității de deplasare
 combaterea escarelor şi conștientizarea pacientului asupra importanței
realizării tratamentului recuperator

III.3. SARCINI
III.3.1. Rol Propriu

Intervențile mele cu rol propriu au constat în:

 să ofer pacientului și familiei sale informați legate de procedurile cuprinse în
programul de recuperare
 schimb poziția pacientului la fiecare două ore
 redau pacientului încrederea în sine, în familia sa , în cadrele medicale dar și
în eficiența tehnicilor de recuperare
 ajut pacientul în satisfacerea nevoilor și dorințelor sale
 învăț pacientul cum să-și mențină o igienă personală corespunzătoare pentru
a evita apariția unor boli sau complicați
 ajut pacientul să se dezbrace respectiv îmbrace
 asigur bolnavului un mediu aerisit, curat și cu un climat adecvat
 învăț pacientul care este postura corectă a corpului și a segmentelor acestuia
 încurajez pacientul să-și exprime nevoile sau modificările ce pot apărea
 învăț bolnavul să consume alimente semisolide și să se hidrateze cu ajutorul
unui pai
 ajut pacientul să se hrănească și hidrateze şi să informez pacientul despre
importanța respectării regimului alimentar și a tratamentului prescris de
medic

48
 III.3.2. Asigurarea Condițiilor De Igienă Și Confort

În asigurarea condițiilor de igienă și confort, eu am participat prin:

 am învățat pacientul cum să realizeze o igienă personală zilnică
 am creat un mediu curat și aerisit bolnavului
 am schimbat poziția pacientului la fiecare două ore
 am ajutat pacientul la dezbrăcarea și îmbrăcarea sa
 am învățat și încurajat pacientul să-și exprime nevoile și disconforturile pentru a
fi remediate și satisfăcute
 am educat pacientul să respecte regimul alimentar dar și programul de
recuperare

III.3.3. Participarea asistentului la examinarea clinică medicală

Pregătirea fizică și psihică a pacientului

Pregătesc pacientul psihic și fizic pentru examenul clinic și realizarea

tratamentului recuperator prin următoarele:

 îi explic acestuia simptomele și semnele ce pot apărea în timpul

efectuării procedurilor de recuperare
 îi explic pacientului importața respectării tratamentului recuperator
 îi explic pacientului importanța comunicării cu cadrele medicale
 sfătuiesc bolnavul să realizeze investigațile prescrise de medic
 ajut pacientul să se dezbrace și să-l așez într-o poziție corectă și
confortabilă
 medicul sugerează ca pacientul să fie așezat într-o poziție cât mai bună
pentru a-i putea examina acestuia părțile afectate
 dezbrac zona de examinat; acestei zone îi sunt inspectate poziția,
deformăril articulaților, integritatea tegumentelor, mobilitatea zonei,
punctele dureroase și altele
 după terminarea examinării, ajut bolnavul să se îmbrace și în duc
înapoi la salon; îl așez în pat într-o poziție confortabilă.

49
 III.3.4. Supravegherea pacientului
Rolul asistentului de balneofiziokinetoterapie și recuperare este acela de a
supraveghea pacientul înaintea, în timpul efectuării procedurilor de tratament, dar
și după terminarea acestora, constând în:
 să urmăresc mimica bolnavului pentru a observa din expresiile sale apariția
disconforturilor, a durerii; majoritatea pacienților suportă dureri intense
crezând că astfel își vor reveni mai repede
 să învăț pacientul să-și exprime fiecare senzație simțită în timpul
tratamentului
 să verific funcțile vitale ale pacientului, înaintea, în timpul dar și la
terminarea procedurilor:
 tensiunea arterială: în condiţi normale este TA sistolică 120-140 mmHg și
distolică 70-90 mmHg
 temperatura: valoarea normală este de 37°C
 pulsul: are valori normale cuprinse între 60-80 b/min
 respirația: are o frecvență normală cuprinsă între 16-18 b/min

III.3.5. Educația sanitară primară și secundară

Profilaxia primară- se adresează persoanelor ce prezintă o stare de sănătate

bună și are ca scop în special menținerea acestei stări. Principalul factor ce ajută la
menținerea sănătății în parametri normali este mișcarea; aceasta contribuie la o
bună funcționare și la menținerea unei bune integrități, atât la nivelul întregului
organism, cât și la nivelul psihicului. Programele de exerciții ce în mod normal ar
trebui realizate zilnic, sunt diferite de la persoană la persoană ; vârsta fiecărei
persoane face diferența în realizarea acestor exerciții, iar ca obiective generale se
regăsesc următoarele:
-menținerea unei posturi corecte
-menținerea unei mobilități articulare
-menținerea forței și rezistenței musculare
Profilaxia secundară- se referă la recuperarea și semnalarea în cel mai scurt
timp al tulburărilor și nevoilor din punct de vedere fizic, psihic sau social, astfel
încât acestea să poată fi oprite sau remediate. Această prevenire secundară se
adresează persoanelor deja bolnave și urmărește vindecarea afecțiunilor fără a
rămâne cu sechele, aceste persoane putându-și relua vechile activități.

50
 III.3.5. Rol Delegat

Intervențile mele cu rol delegat au constat în:

 să aplic procedurile prescrise de medic
 să aplic magnetodiaflux (MDF) sedativ, 50Hz 20min/zi
 să aplic electrostimulare facială 10min/zi
 să efectuez la fiecare două ore exerciții pasive
 să creșterea mobilității articulare
 să aplic masaj local 10min/zi pe fiecare membru sau zonă
 să cresc forţa musculară
 să recapat mobilitatea
 să recasting amplitudinea articulară
 să recapăt echilibrul
 să recapăt cooronarea
 să recapăt stabilitatea
 să recapăt prehensiunea
 să recapăt abilitatea.

III.5. METODE DE RECUPERARE FOLOSITE

Tratamentul recuperator începe încă din primele zile după ce pacientul a ieșit
din starea de comă; în cazul pacienților ce au suferit un accident vascular cerebral
ischemic, recuperarea începe încă din primele 3-4 zile de la debutul boli. Dacă
procedurile de recuperare se efectuează din timp, șansele pacientului de a se
vindeca în totalitate pot fi de 100%, însă dacă acestea sunt începute după un an,
șansele de recuperare sunt minime sau chiar nule.
Tratamentul balneofiziokinetoterapic cuprinde o serie de proceduri, tehnici
sau metode ce ajută la îmbunătățirea, restabilire, ameliorarea stării generale sau a
consecințelor apărute după un accident vascular cerebral ischemic; toate acestea
vor fi descrise în detalie mai jos:
1 Electroterapia
Este o metodă terapeutică folosită în scop profilactic și curativ, aceasta utilizând
curentul electric sub diferite forme ale sale; în continuare vor fi descrise mai multe
metode de electroterapie folosite în tratarea bolnavilor ce au suferit un accident
vascular cerebral ischemic:

51
  Curentul interferențial
Această formă de aplicare constă în încrucișarea a doi curenți de medie frecvență
cu diferite valori ale frecvenței și anume 50 până la 100Hz.
Tehnica de aplicare a curenților interferențiali se poate realiza în două
moduri, astfel:
1 aplicarea statică- electrozi sunt plasati în poziți fixe iar asupra lor se aplică
o presiune constantă (săculeți cu nisip sau benzi elastice); electrozi sunt în general
de tip placă, fiind utilizate câte două perechi de dimensiuni a-i acestora, 40-50cm
Mod de aplicare: electrozi sunt introduși în învelișuri din material sintetic,
umezite, cu o mărime potrivită; curenți sunt aplicați în așa fel încât aceștia să se
încrucișeze în mijlocul zonei tratate.
2 aplicarea cinetică- se utilizează doi electrozi ,,mănușă” sau palmari,
aceștia se aplică pe mâinile asistentului, electrozi fiind izolați electric
Mod de aplicare: fiecare dintre cei doi electrozi sunt legați la câte un cablu,
urmând ca și ceilalți doi electrozi să fie legați la câte un cablu. Intensitatea
curenților interferențiali este reglată în funcție de senzația percepută de pacient în
mod normal, dar ținând cont că pacienții ce suferă de o asemenea boală prezintă o
percepție a senzibilității minimă, scăzută sau chiar absența acesteia, se vor seta
valorile exacte prescrise de medic.
Efectele curentului interferențial în funcție de frecvență, pot fi următoarele:
-frecvențe mici sub 10Hz= efect excitomotor
-frecvențe mijloci între 12-50Hz= efect decontracturant
-frecvențe mari între 80-100Hz= efect analgezic

 Curentul diadinamic
Este o altă formă de aplicare a curentului electric ce fac parte din categoria
curenților de joasă frecvență.
Tehnica de aplicare a curentului diadinamic se realizează prin poziționarea
pacientului pe un pat sau un scaun în funcție de starea pacientului și ținându-se cont
de regiunea ce urmează a fi tratată; electrozi ce vor fi aplicați sunt înveliți într-un
material textil, acest înveliș fiind umezit înainte de aplicare; electrozi sunt fixați cu
ajutorul benzilor elastice sau a săculeților cu nisip.

52
 Mărimea, dar și forma electrozilor sunt alese în funcșie de zona ce va fi
tratată, iar polaritatea, poziționarea sau locurile de amplasare sunt realizate în
funcție scopurile urmărite. În timpul ședinței intensitatea curentului se reglează
progresiv, aceasta fiind crescută treptat pentru a obține și menține senzațiile de
vibrații, nedureroase, dar în același timp trebuie să ținem seama și de faptul că
acești bolnavi pot avea sensibilitatea tegumentară abolită și ei vor percepe foarte
puțin și vor cere o intensitate mult mai mare pe care noi ca terapeuți nu o vom da
deoarece pot apărea iritațile sau chiar arsurile tegumentare. Durata unei ședințe în
care sunt aplicați curenții diadinamici este cuprinsă între 10-12min.

 Ultrasunetele
Sunt unde sau oșcilați ce aparțin curenților de înaltă frecvență, adică prezintă valori
mai mari de 16KHz.
Tehnica de aplicare a ultrasunetelor se realizează prin așezarea bolnavului pe
un pat sau un scaun în funcție de zona unde trebuie să aplicăm procedura cu
ultrasunete; ajutăm pacientul să dezbrace zona afectată, ne asigurăm că temperatura
din încăpere este corespunzătoare pentru a crea un confort termic pacientului. În
mod noemal durata aplicării acestei proceduri pe o singură zonă este cuprinsă între
1-5min, totalul maxim de minute la o singură ședință, cuprinzând mai multe zone
este cuprins între 10-15min maxim.
Pacientul dar și regiunea de tratat trebuie să se afle într-o poziție cât mai
relaxată; se pornește aparatul, se fixează timpul de aplicare prescris de medic
urmând aplicarea traductorului pe zona ce va fi tratată și cu ajutorul comutatorului
de intensitate se reglează se reglează intensitatea sugerată de medic. Pe regiunea
unde se realizează terapia se aplică o substanță ce poate conține substanțe
farmacologice; mișcările în timpul efectuării procedurii vor fi circulare și lente,
evitându-se aplicarea pe os sau ridicarea capului traductor ului de pe zona tratată.

Figura 21 Terapia cu ultrasunet

53
  Magnetodiaflux
Este o tehnică terapeutică ce folosește câmpuri magnetice, acesta face parte
din categoria curenților de joasă frecvență.
Tehnica de aplicare a magnetodiafluzului se face prin ajutarea
pacientului să se așeze pe pat (patul trebuie să fie din lemn, cu o distanță
între paturi de de cel puțin 3m), îmbrăcat lejer și fără obiecte metalice asupra
sa (chei, telefon, monede etc). Undele electromagnetice se aplică prin
intermediul bobinelor circulare și a celor locale. Poziționarea pacientului în
pat se realizează astfel încât nordul magnetic să se suprapună nordului
terestru; durata ședinței este de 20min, aceste ședințe având ca scop
obținerea unor efecte sedative sau excitante.

Figura 22 Magnetodiaflux

2 Kinetoterapia
Reprezintă terapia prin mișcare și are un rol foarte important în recuperarea
deficitelor apărute în urma accidentului vascular cerebral ischemic.
Exercițiile ce-i ajută pe bolnavii cu această afecțiune se realizează încă din
stadiul inițial când pacientul este imobilizat la pat, se vor executa mișcări pasive
(realizate doar de kinetoterapeut) din toate articulațile părților afectate și
repoziționarea pacientului pentru a evita apariția complicaților sau a spasticității:
-eexerciții de flexie, extensie, abducție, adducție, rotații interne și externe a tuturor
articulaților membrelor superioare sau a celor infrtioare
După o perioadă în care s-au realizat mișcări pasive, se pot începe ridicările
în șezut, fie în pat fie la marginea patului; la început se vor pune perne în spatele și
lateralul pacientului pentru a-l susține iar ulterior se va renunța la acestea pentru ca
54
bolnavul să încerce să-și mențină singur echilibrul; în tot acest timp se vor continua
efectuarea exercițiilor activo-pasive și pasivo-active, cum ar fi:
-pacientul ajutat de kinetoterapeut va face flexia cotului, degetul mâinii ajungând la
nivelul gurii, frunții sau urechii opuse
-pacientul în decubit dorsal cu un membru inferior flectat, talpa lipită de
planul patului, celălalt membru întins, bolnavul ajutat de terapeut încearcă să ridice
membrul rămas întins cât mai sus
-pacientul în decubit dorsal cu membrele inferioare întinse, acesta împreună cu
kinetoterapeutul încearcă săflecteze genunchi, tălpile rămânând lipite pe pat, iar
revenirea se face prin alunecare pe planul patului
-pacientul în decubit dorsal, genunchi flectați, pacientul încearcă să-și ridice
bazinul ajutat de terapeut
-din șezut, kinetoterapeutul ajută pacientul să realizeze mișcări de pronație și
supinație din articulația cotului și a umărului
-din șezut pacientul susținut inițial de kinetoterapeut și ulterior singur realizează
mișcări de flexie și extensie a trunchiului
-din șezut pacientul susținut de terapeut și apoi singur realizează înclinări stânga-
dreapta a trunchiului
-din șezut la marginea patului, pacientul ajutat de kinetoterapeut încearcă să se
ridice în ortostatism și să-și mențină echilibr
După această perioadă în care pacientul realizează mobilizări pasive, pasivo-
active, activo-pasive și de menținere a echilibrului, bolnavul poate fi dus la sala de
gimnastică, aici se pot realiza următoarele exerciții:
 cu mingiuțe de cauciuc, de burete, de plastic
 cu baston
 la spalier
 la bicicletă
 la scripete
 la roată
 la saltea
 cu benzi elastice
1) pacientul în poziția șrzând, cu membrele superioare perfect întinse în față,
mâinile sunt prinse și menținute de ambele capete ale unui baston, pacientul
realizează mișcări de flexie din articulația umărului și revenirea în poziția
inițială, coatele rămân perfect întinse în timpul exercițiului; pacientul este
55
 poziționat în fața unei oglinzi pentru a se vedea și a-și corecta, coordona
mișcările
2) pacientul în șezând, cu mâinile prinse de ambele capete ale unui baston,
bolnavul efectuează mișări de înainte-înapoi (față-spate) prin îndoirea
coatelor spre lateral
3) pacientul în șezând, cu mâinile prinse de ambele capete ale unui baston,
acesta realizează mișcări circulare înainte precum și mișcări circulare în
spate (cerculețe înainte și înapoi) prin întinderea coatelor și îndoirea acestora
4) pacientul în poziția șezâmd, kinetoterapeutul stă pe un scaun în fața acestuia
cu o minge în mână pe care o mută în diferite direcții astfel încât pacientul să
o atingă (acest exercițiu ajută la coordonarea mișcărilor)
5) pacientul în poziția șezâmd, i se dă de către kinetoterapeut o mingiuță de
burete pe care acesta trebuie să o strângă cât mai tare (acest exercițiu ajută la
recăpătarea forței musculare)
6) pacientul în poziția șezâmd, terapeutul îi poziționează cu ajutorul unor benzi
elastice membrele inferioare la nivelul pedalelor unei bbiciclete specifice
astfel pacientul va realiza mișcări pe toată amplitudinea
7) pacientul este poziționat în fața unui spalier și cu ajutorul kinetoterapeutului
realizează ridicări pe vârfuri și călcâi
8) pacientul susținut de o șipcă a salierului, încearcă să se ridice de pe scaun și
să se așeze înapoi pe scaun
9) pacientul în șezut, ajutat de terapeut, realizează mișcări de flexie și exrtensie
a piciorului fără opunere de rezistență inițial dar ulterior cu opunerea de
rezistență din partea terapeutului
10) din șezut, pacientul susținut de kinetoterapeut se ridică în ortostatism
și încearcă să-și mențină cât mai mult această poziție și echilibrul

Figura 23 Exerciții de kinetoterapie

Aceste exerciții ajută foarte mult la îmbunătățirea stării generale, la

recăpătarea tonusului muscular, forței musculare, mobilității articulare, ceea ce
permite pacientului începerea realizării primilor pași. Mersul se realizează cu
56
ajutorul cadrului, cârjelor, bastonului pentru descărcarea greutății dar și susținerea
kinetoterapeutului pentru menținerea echilibrului până când pacientul este foarte
sigur pe el și pe realizarea mișcărilor corect și coordonat. Mersul se recomandă a fi
făcut cu pași mici, lenți și întotdeauna mai întâi se poziționează piciorul bolnav și
apoi cel sănătos.
Fiind afectată o jumătate a corului în urma acestei afecțiuni, paralizia facială
este prezentă și ea; aceasta poate fi remediată prin următoarele exerciții:
1. pacientul își împreunează sprâncenele
2. pacientul își ridică sprâncenele
3. pacientul își închide și deschide ochi
4. pacientul își ridică nasul
5. pacientul își ascute gura
6. pacientul își zâmbește cu gura deschisă
7. pacientul își trage gura stânga-dreapta
8. pacientul își ridică colțurile gurii
9. pacientul își împinge obraji cu limba
10.pacientul își ridică buza inferioară peste cea superioară și invers
Toate aceste mijloace folosite în kinetoterapie vor fi realizate de două ori pe
zi, seri de câte 10 exerciți cu pauze la terminarea fiecarei seri; acestea se fac
în funcție de starea pacientului și de suportabilitatea durerilor.

3 Tratamentul prin masaj

Masajul reprezintă o serie de manevre executate manual, pornind de jos în
sus (de la periferie spre centru) în general, acestea fiind efectuate în scop profilactic
și terapeutic.
La tratarea deficitelor cauzate de un accident vascular cerebral ischemic, prin
masaj se pot efectua manevre de netezire, fricțiuni, frământat, tapotament, vibrații
sau alte manevre secundare (cernut, rulat, ciuituri, pensări) pentru a obține efectele
dorite.
Tehnica de aplicare a masajului se realizează prin așezarea pacientului pe
masa de masaj, pe scaun sau în pat într-o poziție cât mai confortabilă, astfel încât și
cel care realizează masajul să stea într-o poziție comodă, relaxantă și care să nu-l
obosească.
Masajul spatelui, a membrelor superioare, a membrelor inferioare dar și cel
a-l feței începe cu serie de neteziri sau efleuraj, efectuate cu ajutorul palmelor
întinse cu degetele lipite sau răsfirate, cu două degete, realizate alternativ, simultan
57
sau mână după mână, pornind din din partea inferioară a regiunii masate și
continuând spre partea superioară a acesteia. Netezirea se poate repeta de 5-6 ori;
zona coloanei cervicale este singura în care se realizează toate manevrele masajului
din partea superioară spre cea inferioară pentru a nu produce un aport de sânge
mult mai mare spre creier.
Următoarea manevră a masajului o constituie aplicarea fricțiunilor; acestea
se execută cu două degete, cu toate degetele depărtate, realizând mișcări circulare
de jos în sus sau dreapta-stânga. Fricțiunile se mai pot efectua și cu degetele
apropiate; această manevră asociată cu cea a vibrațiilor are un efect puternic
decontracturant, astfel se va insista cu aplicarea celor două pe contracturile
musculare.
Masajul se continuă cu următoarea manevră, cea a frământatului, ce se poate
realiza cu o singură mână, cu ajutorul policelui și a celorlalte degete, cu două
mâini, realizându-se mișcări ritmice, contratimp sau chiar de ridicări a musculaturii
de pe planul osos.
După acestea urmează tapotamentul; această manevră se aplică în special pe
zonele ce prezintă o masă musculară bine dezvoltată, aplicarea aceastei etape a
masajului fiind strict interzisă pe zona rinichiilor, zona poplitee, zona plicii cotului
doarece acestea prezintă o vascularizație bogată. Formele de tapotament folosite
pot fi cu partea cubitală a mâinii, în căuș, pumni ușor deschiși.
Următoarea manevră este cea a vibraților, executată cu întreaga palmă întinsă
pe toată suprafața musculară prin tremuri vibratori, realizați în profunzime și rapid.
Este foarte important ca după fiecare manevră sau tehnică a masajului să se
realizeze o serie de neteziri de trecere la următoarea tehnică; de reținut este că și la
sfârșitul masajului și terminării tuturor manevrelor se vor realiza neteziri de
încheiere, acestea având ca scop relaxarea și liniștirea organismului și a pacientului.
În timpul masajului pacientul este acoperit cu un cearceaf sau un prosop,
fiindu-i lăsată descoperită doar regiunea ce urmează a-i fi masată.

Figura 24 Terapia prin masaj

58
 4 Hidroterapia
Este o metodă de tratament foarte benefică în tratarea diferitelor afecțiuni ale
corpului bazată pe reacțiile acestuia la diferiți stimuli sub influența apei.
Dușul dubacval, este o tehnică de hidroterapie ce permite o tonifiere
profundă a musculaturii, acțiunea acestuia având loc în funcție de temperatura apei
folosite, de presiunea jetului, de forma sa de aplicare. Pentru ca pacientul să nu
prezinte o senzație neplăcută în timpul procedurii, tubul de emisie a jetului se
plasează la distanță de pacient, fiind înclinat pe suprafața de tratat.
Tehnica de aplicare a dușului subacval se realizează prin așezarea pacientului
într-o cadă plină de apă, temperatura apei fiind de 35 - 36°C; în cadă se aplică un
duș sul de presiune mare, 3-4 atmosfere, temperatura apei din duș fiind cu 1-2
grade mai mare decât a apei din cadă. Dușul introdus în cadă este ținut cu o mână
de asistenta medicală la p distanță de 10-15cm de zona tratată, timp de 10-15min.
Prin aplicarea acestei proceduri pacientul va putea simții ca efecte benefice,
relaxarea musculară, stimularea circulației sanguine, tonifierea musculaturii, efectul
analgezic și o îmbunătățire a stării generale.

Figura 25 Dușul subacval

5 Terapia ocupațională
Este o metodă de recuperare și reeducare complexă, ce utilizează diverse
activități adaptate la fiecare pacient în funcție de deficiențele acestora, având ca
scop ajutarea pacientului să-și folosească cât mai mult și eficient părțile afectate de
boală. Această terapie ajută pacientul să evite starea de pasivitate pe care acesta
tinde să o adopte în timpul spitalizării, prin faptul că-l face pe acesta să-și dea
59
interesul în efectuarea diverselor activități, să-l readapteze la efort dar și să-l
reintegreze în familie și socio-profesional.
Planul de tratament în terapia ocupațională se stabilește în urma unei
evaluări amănunțite ce cuprinde:
-date personale despre pacient
-date din mediul familial
-date despre afecțiunea pacientului
-date despre tratamentul ce i se administrează pacientului
Activitățile benefice paciențiilor ce au suferit un accident vascular cerebral
ischemic incluse în terapia ocupațională pot fi:
1. pictatul sau desenatul
2. jocurile cu mingiuțe sau cuburi
3. cusutul
4. realizarea unui pazel
5. aranjarea unor obiecte pe culori, mărimi, forme
6. înfiletarea unor șuruburi, dopuri pe mărimi
7. jocuri de grup (cu zaruri, table, șah)
8. realizarea manual a unor obiecte (brățări, lănțicuri, brelocuri, tablouri)
9. decuparea și lipirea unor forme
10.recunoașterea unor obiecte, animale, fructe, legume etc

Figura 26 Terapie ocupațională

60
 CAPITOLUL IV: STUDIU DE CAZ
Caz clinic nr. 1

I. CULEGEREA DATELOR
A. Date relativ stabile
Nume L
Prenume M
Vârstă 75 de ani
Sex masculin
Religie ortodox
Domiciliu Bod, județul Brașov
Stare civilă căsătorit
Ocupație pensionar
Condiți de viață satisfăcătoare
Grupă sanguină A II
RH pozitiv
Obiceiuri:
-somn: 6-7 ore/noapte + o ațipire/zi
-alimentație: două mese/zi
-eliminări: 6 micțiuni/zi
-scaun: un scaun la 4 zile
-igienă: o baie/săptămână + două dușuri/săptămână
-alcool: nu consumă alcool
-cafea: da, bea doua căni de cafea de 250ml/zi;
-tutun: da, fumează 10 țigări/zi

61
 AHC tata aritmie cardiacă, mama insuficiență cardiacă
APP hipercolesterol
Deficite senzoiale hipoestezie, afazie
Alergii neagă
B. Date variabile
Tensiune arterială 140/70 mmHg
Puls 90 bătăi/min
Temperatură 37°C
Greutate 73 kg
Talie 1,60 cm
Stare psihică dezorientat temporo-spațial
Data internării: 18.03.2019
Diagnostic Accident vascular cerebral ischemic drept
Manifestări de dependență, semne și simptome:
-ataxie
-tranzit intestinal întârziat
-insomnie
-limitarea amplitudinii mișcăriilor segmentelor afectate

Examene funcţionale:
- Echo cord,
- Echo Doppler,
- Radiografie pulmonară,
- CT cerebral

62
 Analize recoltate:
Coagulare Valori recoltate Valori normale
PT 15.8 9.0-12.6/sec
INR 1.40 0.80-1.19/INR
APTT 26.9 24-35/sec
Biochimie
Glucoză 84 65-115/mg/dl
Uree 21 15-50/mg/dl
Creatinină 1 0.5-1.3/mg/dl
Acid uric 5.3 2.2-7.3/mg/dl
CK 439 24-195/U/L
CKMB 3.5 2-19/U/L
Colesterol 217 120-220mg/dl
Trigliceride 252 35-260/mg/dl
Hematologice
VSH 5 2-12/mm/h

Tratament medicamentos:
- Soluţie perfuzabilă cu Glucoză 10% 500ml,
- Clexane 0.4ml/12h,
- Accupro 10mg,
- Sermion 30mg,
- Aspirină,
- Auronal 10 mg

63
 II. GRILĂ DE DEPENDENŢĂ ÎN SATISFACEREA NEVOILOR
Nevoi fundamentale Dependent / Independent
1.Nevoia de a respira şi a avea o bună Independent
circulaţie
2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata Independent
3. Nevoia de a elimina Dependent
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o Dependent
bună postură
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni Dependent
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca Independent
7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a Independent
proteja tegumentele şi mucoasele
8. Nevoia de a menţine temperatura Independent
corpului în limite normale
9. Nevoia de a evita pericolele Dependent
10.Nevoia de a comunica Independent
11.Nevoia de a acţiona conform Independent
propriilor valori şi convingeri, de a
practica religia
12.Nevoia de a fi ocupat şi util Independent
13.Nevoia de a se recrea Independent
14.Nevoia de a învăţa cum sa-ţi Independent
păstrezi sănătatea

64
 III. PLAN DE ÎNGRIJIRE

NEVOI FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a evita pericolele
a) Diagnostic de îngrijire: Necoordonarea mișcăriilor din cauza afectării
centriilor nervoși, manifestată prin ataxie.
b) Obiective: Pacientul să prezinte o bună coordonare a mișcăriilor.
c) Intervenții:
-cu rol propriu: realizez împreună cu pacientul exerciții de coordonare în
oglindă; creez un program de exerciții, realizate în apă; învăț și susțin pacientul
în efectuarea exercițiilor de echilibru; repoziționez pacientul la fiecare două ore;
învăț pacientul cum să-și coordoneze mișcăriile părțiilor afectate cu ajutorul
membrelor sănătoase
-cu rol delegat: aplic metoda Bobath 30 min/zi; aplic masaj terapeutic 15 min/zi;
aplic mobilizări pasive sau pasivo-active
d) Evaluare:
-18.03.2019: pacientul prezintă ataxie
-19.03.2019-20.03.2019: pacientul își coordonează mișcăriile membrului
inferior stâng pasiv
-21.03.2019-22.03.2019: pacientul își coordonează mișcăriile membrului
superior stâng cu pasiv
-25.03.2019-28.03.12919: pacientul își poate coordona mișcăriile membrelor
afectate auto-pasiv
-29.03.2019- pacientul se externează
2. Nevoia de a elimina
a) Diagnostic de îngrijire: Eliminare intestinală deficitară din cauza lipsei de
mișcare, manifestată prin tranzit intestinal întârziat.
b) Obiective: Pacientul să aibe un tranzit intestinal în limite fiziologice, în
decurs de 5 zile.
c) Intervenții:

65
-cu rol propriu: recomand pacientului să consume cât mai multe lichide; servesc
pacientul zilnic cu un iaurt; notez în foaia de observații numărul scaunelor
pacientului; sugerez pacientului ce alimente și ceaiuri îl pot ajuta la o digestie
mai bună; învăț pacientul exerciții ce pot contribui la un tranzit intestinal normal
-cu rol delegat: aplic masaj abdominal 5 min/zi; aplic curent interferențial, 4
poli, 30Hz, 10 min/zi
d) Evaluare:
-18.03.2019: pacientul prezintă un tranzit intestinal întârziat
-19.03.2019-20.03.2019: pacientul a avut un singur scaun
-21.03.2019-22.03.2019: pacientul a avut scaun zilnic
3. Nevoia de a dormi și a se odihni
a) Diagnostic de îngrijire: Somn perturbat din cauza dureriilor, manifestat prin
insomnie.
b) Obiective: Pacientul să beneficieze de un somn calitativ și cantitativ în decurs
de 5 zile.
c) Intervenții:
-cu rol propriu: ofer pacientului o cană cu lapte cald înainte de culcare; observ și
notez numărul de ore dormite de pacient; învăț pacientul să asculte muzică de
relaxare înainte de a dormi; recomand pacientului să renunțe la consumul de
cafea; creez un program de exerciții respiratorii și de relaxare
-cu rol delegat: aplic tehnica Jacobson 20 min/zi; aplic magnetodiaflux sedativ,
50Hz, 20 min/zi
d) Evaluare:
-18.03.2019: pacientul prezintă insomnie
-19.03.2019-20.03.2019: pacientul doarme 7ore/noapte
-21.03.2019-22.03.2019: pacientul doarme 8ore/noapte
4. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură
a) Diagnostic de îngrijire: Impotență funcțională din cauza afectării motorii,
manifestată prin limitarea amplitudinii mișcăriilor segmentelor afectate.

66
b) Obiective: Pacientul să prezinte o bună postură a corpului și să își poată
mobiliza în totalitate segmentele afectate.
c) Intervenții:
-cu rol propriu: evaluez gradul de mobilizare al pacientului; creez un program
de exerciții recuperatorii, adaptate pacientului; schimb poziția pacientului la
fiecare două ore; învăț pacientul care este poziția corectă a corpului și a părțiilor
sale; învăț pacientul cum să-și mobilizeze zonele afectate cu ajutorul membrelor
sănătoase
-cu rol delegat: aplic masaj local 15min/zi, 10 zile; aplic kinetoterapie cu
ajutorul diferitelor mijloace de recuperare (baston, minge, bicicletă ergonomică,
spalier etc); aplic metoda Bobath; aplic diagonalele Kabath
d) Evaluare:
- 18.03.2019: pacientul prezintă limitarea amplitudinii mișcăriilor segmentelor
afectate
- 19.03.2019-20.03.2019: starea inițială a pacientului persistă
-21.03.2019-22.03.2019: gradul de mobilitate a crescut parțial
-25.03.2019- 26.03.2019: gradul de mobilitate a crescut semnificativ
- 27.03.2019-28.03.2019: pacientul își poate mobilza singur segmentele afectate
, însă nu pe toată amplitudinea
- 29.03.2019: pacientul se externează

67
 IV. PLAN DE RECUPERARE

FIȘĂ DE TRATAMENT BFT-RM

NUME ȘI PRENUME: C M VÂRSTĂ: 75 ani
DIAGNOSTIC: Nr.: 358/18.03.2019

AVC ischemic drept

PROCEDURA Parafina 50min./zi

DATA: 18.03 19.03 20.03 21.03 22.03 25.03 26.03 27.03 28.03 29.03
NUMĂR PR: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

PROCEDURA Masaj decontracturant membru superior, membru inferior stâng

DATA: 18.03 19.03 20.03 21.03 22.03 25.03 26.03 27.03 28.03 29.03
NUMĂR PR: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

PROCEDURA Kinetoterapie
DATA: 18.03 19.03 20.03 21.03 22.03 25.03 26.03 27.03 28.03 29.03
NUMĂR PR: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

PROCEDURA KT diagonalele Kabat

DATA: 15.01 16.01 17.01 18.01 19.01 22.01 23.01 24.01 25.01 26.01
NUMĂR PR: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

68
 Scala NIHSS (National Institutes of Health Stroke Scale):
Instrucțiuni Definiție + Scor înainte Definiție + Scor după
Nivelul de conștiență Nealert = 1 Alert = 0
Întrebări pentru Nu răspunde = 2 Răspunde corect doar la
evaluarea nivelului de o întrebare = 1
conștiență (luna, vârsta,
anul etc.)
Comenzi pentru Efectuează o sarcină Efectuează ambele
evaluarea nivelului de corect = 1 sarcini corect = 0
conștiență
Cea mai bună mișcare a Paralizie a privirii Paralizie a privirii
globilor oculari parțială = 1 parțială = 1
Vizual Hemianopsie parțială = Hemianopsie parțială =
1 1
Paralizie facială Paralizie parțială = 2 Paralizie minoră = 1
Brațul motor Deviere = 1 Fără deviere = 0
Gamba motor Deviere = 1 Fără deviere = 0
Ataxia membrelor Prezentă într-un Prezentă într-un
membru = 1 membru = 1
Sensibilitatea Pierdere de sensibilitate Pierdere de sensibilitate
ușoară-moderată = 1 ușoară-moderată = 1
Cel mai bun limbaj Afazie severă = 2 Afazie ușoară-moderată
=1
Dizartria Dizartrie severă = 2 Dizartrie ușoară-
moderată = 1
Extincție și Inatenție Inatenție vizuală, tactilă, Fără anomalii = 0
auditivă, spațială sau
personală = 1
TOTAL 17 9

69
 Testing muscular:

Poziția testată Mișcarea testată Forța Forța

inițială finală

Decubit dorsal - Flexia brațului stâng F2 F4

- Flexia brațului drept F4 F5

- Adducția brațului stâng F3 F4

- Abducția brațului drept F4 F5

- Flexie membru inferior stâng F2 F4

- Flexie membru inferior drept F4 F5

- Adducția membrului inferior F 3 F4

stâng F4 F4
- Abducția membrului inferior
drept

- Extensia brațului stâng F2 F3

- Extensia brațului drept F3 F4
Stând
- Extensie membru inferior stâng F2 F3
- Extensie membru inferior drept F4 F4

Scor GLASGOW de come:

Înainte: 11 puncte
După: 13 puncte

70
 V. EVALUAREA FINALĂ

Pacientul L. M. în vârstă de 75 de ani, se prezintă la ,Centrul Rezidențial pentru

vârstnici Maria” din Sâmpetru, județul Brașov cu următoarele semne și simptome:
ataxie; tranzit intestinal întârziat; insomnie; limitarea amplitudinii mișcăriilor
segmentelor afectate.
În urma investigațiilor clinice și paraclinice s-a stabilit diagnosticul de Accident
vascular cerebral ischemic drept.
Intervențiile mele cu rol propriu au constat în: realizez împreună cu pacientul
exerciții de coordonare în oglindă; servesc pacientul zilnic cu un iaurt; observ și
notez numărul de ore dormite de pacient; evaluez gradul de mobilizare al
pacientului.
Intervențiile mele cu rol delegat au constat în: aplic metoda Bobath 30 min/zi;
aplic masaj abdominal 5 min/zi; aplic magnetodiaflux sedativ, 50Hz, 20 min/zi;
aplic kinetoterapie cu ajutorul diferitelor mijloace de recuperare (baston, minge,
bicicletă ergonomică, spalier etc).
Starea pacientului s-a ameliorat semnificativ, acesta externându-se cu
următoarele recomandări:
-continuarea programului de recuperare la domiciliu
-respectarea regimului alimentar
-respectarea tratamentului medicamentos prescris
-evitarea expunerii la frig, umezeală, căldură excesivă, igrasie.
-să nu facă efort în exces
-să nu ridice greutăți
-revenirea la control de specialitate în mod regulat
-control periodic la medicul de familie
-menținerea unei posturi corecte a corpului și a liniamentului acestuia
-evitarea mersului pe teren accidentat
-purtarea unui baston sau a unui cadru pentru descărcarea de greutate și
susținere.

71
 Caz clinic nr. 2

I. CULEGEREA DATELOR
A. Date relativ stabile
Nume S
Prenume R
Vârstă 40 de ani
Sex masculin
Religie ortodox
Domiciliu Zărnești, județul Brașov
Stare civilă necăsătorit
Ocupație muncitor pe șantier
Condiți de viață precare, locuiește într-o singură cameră cu igrasie
Grupă sanguină B III
RH pozitiv
Obiceiuri:
-somn: 7ore/noapte
-alimentație: o masă/zi + 2-3 gustări
-eliminări: 6 micțiuni/zi
-scaun: un scaun la 3 zile
-igienă: o baie/săptămână
-alcool: nu consumă alcool
-cafea: da, bea o cană de cafea de 200ml/zi
-tutun: nu fumează
AHC tata: anevrism disecand de aortă
APP diabet zaharat tip II
72
 Deficite senzoriale hipoacuzie
Alergii neagă
B. Date variabile
Tensiune arterială 150/80 mmHg
Puls 70 bătăi/min.
Temperatură 36° C
Greutate 60 kg
Talie 1,75 cm
Stare psihică dezorientat temporo-spațial, anxios
Data internării 08.04.2019
Diagnostic Accident vascular cerebral ischemic stâng
Manifestări de dependență, semne și simptome:
-durere
-bradipnee
-ținută neîngrijită și alterarea tegumentelor
-dificultate în a se îmbrăca și dezbrăca
-hipoacuzie
-alexie
-anxietate.

Examene funcţionale:
- ECG,
- Echo Doppler,
- CT cerebral.

73
 Analize recoltate:
Coagulare Valori recoltate Valori normale
PT 12.4 9.0-12.6/sec
INR 1.07 0.80-1.19/INR
APTT 27.7 24-35/sec
Biochimie
Glucoză 93 65-115/mg/dl
Colesterol 200 120-220mg/dl
Trigliceride 150 35-160/mg/dl
Hematologice
VSH 7 2-12/mm/h
Examene ale urinii:
- Urocultura: negativă
- Sumar de urină: fără modificări

Tratament medicamentos:
- Soluţie perfuzabilă , ser fiziologic şi Ringer,
- Fraxiparină 0.3mm,
- Aspenter 2cp x 3,
- Furosemid 2f,
- Famotidina 1cp x 3,
- Prozin,
- Sortis 10mg x 2,
- Bloxan 1cp x 3,
- Zinacef 3f x 3

74
 II. GRILĂ DE DEPENDENŢĂ ÎN SATISFACEREA NEVOILOR:
Nevoi fundamentale Dependent / Independent
1.Nevoia de a respira şi a avea o bună Dependent
circulaţie
2Nevoia de a se alimenta şi hidrata Independent
3.Nevoia de a elimina Independent
4.Nevoia de a se mişca şi a avea o Independent
bună postură
5.Nevoia de a dormi şi a se odihni Independent
6.Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca Dependent
7.Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a Dependent
proteja tegumentele şi mucoasele
8.Nevoia de a menţine temperatura Independent
corpului în limite normale
9.Nevoia de a evita pericolele Dependent
10.Nevoia de a comunica Dependent
11.Nevoia de a acţiona conform Independent
propriilor valori şi convingeri, de a
practica religia
12.Nevoia de a fi ocupat şi util Independent
13.Nevoia de a se recrea Independent
14.Nevoia de a învăţa cum sa-ţi Independent
păstrezi sănătatea

75
 III. PLAN DE ÎNGRIJIRE

NEVOI FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a evita pericolele
a) Diagnostic de îngrijire: Durere articulară a membrelor din cauza afectării
integrității articulare și posturii neadecvate.
b) Obiective: Pacientul să nu mai prezinte durere.
c) Intervenții:
-cu rol propriu: evaluez gradul de durere; recomand pacientului să adopte o poziție
antalgică; recomand pacientului să nu forțeze segmentele afectate; realizez un
program de exerciții, în funcție de gradul de suportabilitate a pacientului la durere;
încurajez pacientul să își exprime orice disconfort apărut, în special când apare
senzația de durere
-cu rol delegat: aplic magnetodiaflux sedativ 50Hz, 20min/zi, 10 zile; aplic masaj
local 15min/zi, 10 zile; aplicări de parafină 20min/zi , 10 zile pe fiecare zonă
dureroasă; aplic curent galvanic 8mA, 10min/zi, 10 zile
d) Evaluare:
-08.04.2019: pacientul prezintă durere
-09.04.2019: durerea persistă
-10.04.2019-12.04.2019: durerea s-a diminuat
-15.04.2019-16.04.2019: durerea s-a diminuat semnificativ
-17.04.2019-18.04.2019: pacientul nu mai prezintă durere
-19.04.2019: pacientul se externează
2. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație
a) Diagnostic de îngrijire: Dispnee din cauza posturii inadecvate, manifestată
prin bradipnee.
b) Obiective: Pacientul să prezinte o bună respirație, în decurs de 5 zile.
c) Investigații:
-cu rol propriu: poziționez pacientul la fiecare două ore în șezut; creez și învăț
pacientul programe de exerciții respiratorii; aerisesc zilnic salonul pacientului;

76
 umezesc aerul din salonul pacientului; monitorizez numărul respirațiilor
pacientului
-cu rol delegat: aplic aerosol cu ser fiziologic; aplic speleoterapie 30min/zi;
aplic inhalații cu uleiuri esențiale 15min/zi
d) Evaluare:
- 08.04.2019: pacientul prezintă bradipnee
-09.04.2019-11.04.2019: pacientul învață cum să
respire corect
-12.04.2019: pacientul respiră corect
3. Nevoia de a fi curat, îngrijit și de a proteja tegumentele și mucoasele
integre
a) Diagnostic de îngrijire: Dezinteres față de măsurile de igienă din cauza
condițiilor precare, manifestat prin ținută neîngrijită și alterarea tegumentelor.
b) Obiective: Pacientul să prezinte interes față de igiena sa personală, în decurs
de 3 zile.
c) Intervenții:
-cu rol propriu: ajut pacientul în efectuarea igienei personale zilnice; recomand
pacientului să facă duș zilnic; îi explic pacientului importanța realizării unei
igiene corespunzătoare asupra sănătății sale; îi sugerez pacientului să nu poarte
îmbrăcăminte supraelastice
-cu rol delegat: aplic programul de igienă
d) Evaluare:
-08.04.2019: pacientul prezintă o ținută neîngrijită și alterarea tegumentelor
- 09.04.2019-10.04.2019: pacientul a înțeles importanța efectuării igienei zilnice
asupra sănătății sale
4. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
a) Diagnostic de îngrijire: Incapacitatea pacientului de a se autoîngrji din cauza
limitării mișcăriilor, manifestată prin dificultate în a se îmbrăca și dezbrăca.
b) Obiective: Pacientul să se îmbrace și să se dezbrace singur.

77
 c) Intervenții:
-cu rol propriu: evaluez limitele fizice ale pacientului; ajut pacientul să se
dezbrace sau îmbrace; acord pacientului suficient timp pentru a se dezbrăca sau
îmbrăca; îi sugerez pacientului să poarte îmbrăcăminte și încălțăminte cât mai
lejere; învăț pacientul cum să se îmbrace sau dezbrace cu ajutorul membrelor
sănătoase
-cu rol delegat: aplic zilnic exerciții de motricitate; aplic masaj local 15min/zi,
10 zile; aplic unde scurte, doza 2, 10min/zi
d) Evaluare:
- 08.04.2019: pacientul prezintă dificultate în a se îmbrăca și dezbrăca
-09.04.2019-10.04.2019: ajut pacientul să se îmbrace sau dezbrace
-11.04.2019-12.04.2019: pacientul a învățat cum să se îmbrace și dezbrace
-15.04.2019-18.04.2019: pacientul este independent
-19.04.2019: pacientul se externează
5. Nevoia de a comunica
a) Diagnostic de îngrijire: Comunicare deficitară din cauza afectării centrilor
auditivi, manifestată prin hipoacuzie.
b) Obiective: Pacientul să reușească să comunice cu cei din jurul său.
c) Intervenții:
-cu rol propriu: evaluez capacitatea pacientului de auz: realizez un program de
exerciții ce implică recunoașterea unor animale, cântece, sunete cu ajutorul
auzului; creez diferite jocuri în care pacientul trebuie să repete ce aude;
încurajez pacientul să-și exprime dorința față de familie sau cadrele medicale
de a-i fi repetate cuvintele neauzite de acesta; ajut pacientul să-și poziționeze
aparatul auditiv prescris de medic
-cu rol delegat: conduc pacientul la cabinetul medicului otorinolaringolog
d) Evaluare:
- 08.04.2019: pacientul prezintă hipoacuzie
-09.04.2019-10.04.2019: starea inițială a pacientului este aceeași
-11.04.2019-12.04.2019: pacientul înțelege parțial ce i se spune

78
-15.04.2019-18.04.2019: pacientul reușește să comunice mult mai bine cu cei
din jurul său
-19.04.2019: pacientul se externează
6. Nevoia de a comunica
a) Diagnostic de îngrijire: Incapacitatea de a comunica din cauza unor tulburări
la nivel intelectual, manifestată prin alexie.
b) Obiective: Pacientul să poată citi și înțelege ceea ce a citit, pentru a putea
comunica.
c) Intervenții:
-cu rol propriu: evaluez și notez capacitatea pacientului de recunoaștere literelor
și de a citi; realizez împreună cu pacientul exerciții de citire zilnic; creez jocuri
de recunoaștere a literelor și cifrelor, urmând citirea lor; realizez împreună cu
pacientul activități de rearanjarea literelor unui cuvânt și citirea lui; creez un
program de reînvățarea bolnavului a literelor și cifrelor
-cu rol delegat: conduc pacientul la cabinetul logopedic
d) Evaluare:
-08.04.2019: pacientul prezintă alexie
-09.04.2019: pacientul prezintă aceași stare inițială
-10.04.2019-12.04.2019: pacientul reușește să citească anumite litere
-15.04.2019-16.04.2019: pacientul reușește să citească mai multe cuvinte simple
-17.04.2019-18.04.2019: pacientul reușește să citească propoziții simple
-19.04.2019: pacientul se externează putând să citească și să înțeleagă ce a citit
parțial
7. Nevoia de a comunica
a) Diagnostic de ângrijire: Tulburări de comportament din cauza unor factori de
ordin psihic, manifestate prin anxietate.
b) Obiective: Pacientul să prezinte o stare psihică bună și un comportament
adecvat în decurs de 5 zile.

79
c) Intervenții:
-cu rol propriu: îi recomand pacientului să consume ceaiuri liniștitoare; realizez
împreună cu pacientul exerciții respiratori; încurajez pacientul să comunice cât
mai mult cu familia sau cadrele medicale; îi sugerez pacientului să asculte
muzică liniștitoare pentru a se relaxa; învăț pacientul tehnica de relaxare
Jacobson
-cu rol delegat: aplic magnetodiaflux 50Hz, 20min/zi, 10 zile; aplic
aromoterapie 15 min/zi; conduc pacientul la cabinetul psihologic
d) Evaluare:
-08.04.2019: pacientul prezintă amxietate
-09.04.2019-10.04.2019: pacientul prezintă o ameliorare a stării inițiale
-11.04.2019-12.04.2019: pacientul are un comportament adecvat și o stare
psihică bună.

80
 IV. PLAN DE RECUPERARE
FIȘĂ DE TRATAMENT BFT-RM
NUME ȘI PRENUME: S R VÂRSTĂ: 40 ani
DIAGNOSTIC: Nr.: 1375/08.04.2019

AVC ischemic stâng

PROCEDURA Uus 0,6W/cm2, 2 min. umar drept, 3 min. tendon Achilean, 2 min.
paralombar
DATA: 08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 15.04 16.04 17.04 18.04 19.04
NUMĂR PR: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

PROCEDURA US II umeri bilateral, 10 min./zi

DATA: 08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 15.04 16.04 17.04 18.04 19.04
NUMĂR PR: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

PROCEDURA Laser 8J/cm2 umar drept 2 min., tendon Achilean 3min.

DATA: 08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 15.04 16.04 17.04 18.04 19.04
NUMĂR PR: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

PROCEDURA Masaj decontracturant membru superior drept, membru inferior drept

DATA: 08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 15.04 16.04 17.04 18.04 19.04
NUMĂR PR: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

PROCEDURA Kinetoterapie
DATA: 08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 15.04 16.04 17.04 18.04 19.04
NUMĂR PR: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

81
 Scala NIHSS (National Institutes of Health Stroke Scale):
Instrucțiuni Definiție + Scor înainte Definiție + Scor după
Nivelul de conștiență Răspunde numai cu Nealert = 2
efecte motorii reflexe =
3
Întrebări pentru Nu răspunde = 2 Răspunde = 1
evaluarea nivelului de
conștiență (luna, vârsta,
anul etc.)
Comenzi pentru Nu efectuează = 2 Efectuează o sarcină
evaluarea nivelului de corect = 1
conștiență
Cea mai bună mișcare a Paralizie a privirii Paralizie a privirii
globilor oculari parțială = 1 parțială = 1
Vizual Hemianopsie parțială = Hemianopsie parțială =
1 1
Paralizie facială Paralizie completă = 3 Paralizie parțială = 2
Brațul motor Fără mișcare = 4 Deviere = 1
Gamba motor Fără mișcare = 4 Deviere = 1
Ataxia membrelor Prezentă într-un Prezentă într-un
membru = 1 membru = 1
Sensibilitatea Pierdere de sensibilitate Pierdere de sensibilitate
severă = 2 ușoară-moderată = 1
Cel mai bun limbaj Afazie severă = 2 Afazie ușoară-moderată
=1
Dizartria Dizartrie severă = 2 Dizartrie ușoară-
moderată = 1
Extincție și Inatenție Hemi-inatenție profundă Inatenție vizuală, tactilă,
sau extincție pentru mai auditivă, spațială sau
mult de o modalitate = 2 personală = 1
TOTAL 29 15

82
 Testing muscular:

Poziția testată Mișcarea testată Forța Forța

inițială finală

Decubit dorsal - Flexia brațului drept F2 F3

- Flexia brațului stâng F3 F4

- Adducția brațului drept F2 F3

- Abducția brațului stâng F3 F4

- Flexie membru inferior drept F2 F3

- Flexie membru inferior stâng F3 F4

- Adducția membrului inferior F 3 F3

drept F4 F4
- Abducția membrului inferior
stâng

- Extensia brațului drept F2 F3

- Extensia brațului stâng F4 F4
Stând
- Extensie membru inferior drept F3 F3
- Extensie membru inferior stâng F3 F4

Scor GLASGOW de come:

Înainte: 10 puncte
După: 13 puncte

83
 V. EVALUAREA FINALĂ

Pacientul S R în vârstă de 40 de ani la S.C.J.U. Brașov, pavilion ,,Astra” cu

următoarele semne și simptome: durere; bradipnee; ținută neîngrijită și alterarea
tegumentelor; dificultate în a se îmbrăca și dezbrăca; hipoacuzie; alexie; anxietate.
În urma investigațiilor clinice și paraclinice s-a stabilit diagnosticul de
Accident vascular cerebral ischemic stâng.
Intervențiile mele cu rol propriu au constat în: evaluez gradul de durere; creez
și învăț pacientul programe de exerciții respiratorii; ajut pacientul în efectuarea
igienei personale zilnice; învăț pacientul cum să se îmbrace sau dezbrace cu
ajutorul membrelor sănătoase; evaluez capacitatea pacientului de auz; ; realizez
împreună cu pacientul activități de rearanjarea literelor unui cuvânt și citirea lui;
realizez împreună cu pacientul exerciții respiratori
Intervențiile mele cu rol delegat au constat în: aplic magnetodiaflux sedativ
50Hz, 20min/zi, 10 zile; aplic aerosol cu ser fiziologic; aplic programul de
igienă; aplic zilnic exerciții de motricitate; conduc pacientul la cabinetul
medicului otorinolaringolog; conduc pacientul la cabinetul logopedic; ; aplic
aromoterapie 15 min/zi
Starea pacientului s-a îmbunătățit, acesta externându-se cu următoarele
recomandări:
-continuarea programului kineticic la domiciliu
-respectarea regimului alimentar și a
tratamentului medicamentos
-evitarea expunerii la frig
-evitarea realizării efortului în exces
-revenirea la control
-control periodic la medicul de familie
-menținerea unei posturi corecte a corpului
-evitarea mersului pe teren accidentat
-purtarea unui baston pentru descărcarea de greutate.

84
 Caz clinic nr. 3

I. CULEGEREA DATELOR
A. Date relativ stabile
Nume D
Prenume E
Vârstă 35 de ani
Sex feminin
Religie ortodox
Domiciliu Codlea, județul Brașov
Stare civilă căsătorită
Ocupație studentă
Condiți de viață optime
Grupă sanguină AB IV
RH pozitiv
Obiceiuri:
-somn: 5 ore/noapte
-alimentație: două mese/zi + o gustare
-eliminări: 6-7 micțiuni/zi
-scaun: un scaun la 2 zile
-igienă: o baie/săptămână + 2-3 dușuri/săptămână
- alcool: nu consumă alcool
-cafea: da, bea o cafea de 50ml/zi
-tutun: da, fumează 5 țigări/zi
AHC tata: hipertensiune arterial II, mama: cardiopatie ischemică
APP fibrilație atrială
85
 Deficite senzoiale nu prezintă
Alergii neagă
B. Date variabile
Tensiune arterială 110/65 mmHg
Puls 80 bătăi/min.
Temperatură 36,9°C
Greutate 59 kg
Talie 1,65 cm
Stare psihică dezorientată temporo-spațial
Data internării 12.11.2018
Diagnostic Accident vascular cerebral ischemic drept
Manifestări de dependență, semne și simptome:
-dificultatea de a mesteca și înghiți
-tulburări senzitive,motorii și anxietate
-dificultatea de a-și folosi membrul inferior stâng și membrul superior stâng
-ataxie
-insomnie

Examene funcţionale:
- EEG,
- RMN,
- Examen LCR,
- CT cerebral.

86
 Analize recoltate:
Coagulare Valori recoltate Valori normale
PT 76 9.0-12.6/sec
APTT 0.97 24-35/sec
Biochimie
Glucoză 129 65-115/mg/dl
Creatinină 0.9 0.5-1.3/mg/dl
CK 107 24-195/U/L
CKMB 2 2-19/U/L
Colesterol 191 120-220mg/dl
Trigliceride 116 35-260/mg/dl
Colesterol 200 120-220mg/dl

Tratament medicamentos:
- Soluţie Ringer 500 ml,
- Soluţie hipertonă glucozată,
- Vitamine din complexul B,
- Antibioterapie.

87
 II. GRILĂ DE DEPENDENŢĂ ÎN SATISFACEREA NEVOILOR:
Nevoi fundamentale Dependent / Independent
1.Nevoia de a respira şi a avea o bună Independent
circulaţie
2Nevoia de a se alimenta şi hidrata Dependent
3.Nevoia de a elimina Independent
4.Nevoia de a se mişca şi a avea o Independent
bună postură
5.Nevoia de a dormi şi a se odihni Dependent
6.Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca Dependent
7.Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a Independent
proteja tegumentele şi mucoasele
8.Nevoia de a menţine temperatura Independent
corpului în limite normale
9.Nevoia de a evita pericolele Dependent
10.Nevoia de a comunica Dependent
11.Nevoia de a acţiona conform Independent
propriilor valori şi convingeri, de a
practica religia
12.Nevoia de a fi ocupat şi util Independent
13.Nevoia de a se recrea Independent
14.Nevoia de a învăţa cum sa-ţi Independent
păstrezi sănătatea

88
 III. PLAN DE ÎNGRIJIRE

NEVOI FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a bea și a mânca
a) Diagnostic de îngrijire: Incapacitatea de a se alimenta și hidrata din cauza
afectării nervului glotic, manifestată prin dificultatea de a mesteca și înghiți.
b) Obiective: Pacienta să se poată alimenta și hidrata singură în perioada
spitalizării.
c) Intervenții:
-cu rol propriu: învăț pacienta să-și folosească mâna stângă pentru a se alimenta
și hidrata; ajut pacienta să mănânce și să bea cu mâna afectată; servesc pacienta
cu alimente lichide și semisolide, administrate în cantități mici și dese; învăț
pacienta să bea alimentele lichide folosind paiul
-cu rol delegat: aplic electrostimulare facială 10min/zi, 10 zile; aplic
ionogalvanizare cu B6 10min/zi, 10 zile; aplic exerciții faciale de recuperare;
aplic metoda Bobath; aplic masaj facial 5min/zi , 10 zile
d) Evaluare:
-12.11.2018: pacienta prezintă dificultatea de a mesteca și înghiți
-13.11.2018-14.11.2018: pacienta se alimentează și hidratează cu mâna
sănătoasă
-15.11.2018-16.11.2018: pacienta folosește mâna afectată cu ajutor
-19.11.2018-22.11.2018: pacienta reușește să se alimenteze și hidrateze singură
parțial
- 23.11.2018: pacienta se externeaza
2. Nvoia de a comunica
a) Diagnostic de îngrijire: Comunicare ineficientă la nivel senzorial și motor din
cauza lipsei de cunoaștere, de a se adapta la limitele sale, manifestată prin
tulburări senzitive,motori și anxietate.
b) Obiective: Pacienta să folosească mijloace de comunicare adecvate stării sale,
în decurs de 8 zile.

89
c) Intervenții:
-cu rol propriu: învăț pacienta tehnica Jacobson; recomand pacientei
consumarea unor ceaiuri liniștitoare; realizez un program de exerciții
respiratorii; creez un program de exerciții de relaxare; realizez împreună cu
pacienta diferite jocuri și activități; efectuez împreună cu pacienta în oglindă
exerciții de dicție sau mimică
-cu rol delegat: aplic magnetodiaflux sedativ 50Hz, 20min/zi, 10 zile; aplic
aromaterapie cu uleiuri esențiale 15min/zi; conduc pacienta la cabinetul
psihologului și al logopedului; aplic metoda Bobath și terapia ABA
d) Evaluare:
-12.11.2018: pacienta prezintă tulburări senzitive,motori și anxietate
-13.11.2018-16.11.2018: pacienta învață și înțelege importanța comunicării cu
familia și cadrele medicale
-17.11.2018-19.11.2018: pacienta își exprima nevoile familiei și cadrelor
medicale
3. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
a) Diagnostic de îngrijire: Incapacitatea de a se îmbrăca și dezbrăca din cauza
ataxiei, manifestată prin dificultatea de a-și folosi membrul inferior stâng și
membrul superior stâng.
b) Obiective: Pacienta să se poată îmbrăca și dezbrăca singură.
c) Intervenții:
-cu rol propriu: învăț pacienta cum să se îmbrace și dezbrace; ajut pacienta să se
îmbrace și dezbrace; îi acord timp pacientei pentru a se dezbrăca sau îmbrăca
singură
-cu rol delegat: aplic exerciții de coordonare; aplic TENS 50Hz, 10min/zi; aplic
mobilizări pasive
d) Evaluare:
-12.11.2018: pacienta prezintă dificultatea de a-și folosi membrul inferior stâng
și membrul superior stâng
-13.11.2018-14.11.2018. pacienta se îmbracă-dezbracă cu ajutor

90
-15.11.2018-20.11.2018: pacienta învăță cum ar trebui să se îmbrace sau
dezbrace
-21.11.2018-22.11.2018: pacienta se îmbracă și dezbracă parțial singură
-23.11.2018: pacienta se externează
4. Nevoia de a evita pericolele
a) Diagnostic de îngrijire: Incapacitatea pacientului de a avea mibilizări
coordonate din cauza afectării centrilor nervoși, manifestată prin ataxie.
b) Obiective: Pacienta să prezinte mobilizări coordonate.
c) Intervenții:
-cu rol propriu: creez un program de exerciții de coordonare, realizate în
oglindă; învăț și ajut pacientul în efectuarea unor exerciții de echilibru;
repoziționez pacientul la fiecare două ore; învăț pacientul cum să-și coordoneze
mișcările segmentelor afectate cu ajutorul membrelor sănătoase
-cu rol delegat: aplic mobilizări pasive; aplic masaj terapeutic 15min/zi; aplic
metoda Bobath 30min/zi
d) Evaluare:
-12.11.2018: pacienta prezintă ataxie
-13.11.2018-16.11.2018: pacienta își coordonează mișcăriile segmentelor de pe
partea stângă pasiv
-19.11.2018-22.11.2018: pacienta își coordonează mișcările auto-pasiv
-23.11.2018: pacienta se externează
5. Nevoia de a dormi și a se odihni
a) Diagnostic de îngrijire: Somn perturbat din cauza durerilor, manifestat prin
insomnie.
b) Obiective: Pacienta să beneficieze de un somn calitativ și cantitativ în decurs
de 8 zile.
c) Intervenții:
-cu rol propriu: observ și notez numărul de ore dormite de pacientă; în ofer
pacientei o cană cu lapte cald înainte de a dormi; îi sugerez pacientei înainte de

91
a dormi să asculte muzică liniștitoare; creez un rogram de exerciții respiratorii și
de relaxare
-cu rol delegat: aplic aromoterapie 15min/zi; aplic magmetodiaflux sedativ
50Hz, 20min/zi, 10 zile; aplic tehnica Jacobson
d) Evaluare:
-12.11.2018: pacienta prezintă insomnie
-13.11.2018-14.11.2018: pacienta doarme 6ore/noapte
-15.11.2018-16.11.2018: pacienta doarme 6-7ore/noapte
-19.11.2018
-21.11.2018: pacienta doarme 8ore/noapte

92
 IV. PLAN DE RECUPERARE
FIȘĂ DE TRATAMENT BFT-RM
NUME ȘI PRENUME: D E VÂRSTĂ: 35 ani
DIAGNOSTIC: Nr.: 945/12.11.2018

AVC ischemic drept

PROCEDURA MDF sedativ cervico-lombar 20 min./zi

DATA: 12.11 13.11 14.11 15.11 16.11 19.11 20.11 21.11 22.11 23.11
NUMĂR PR: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

PROCEDURA Uus 0,6 W/cm2 2min./zi MCF stâng, umar stâng, lombar paravertebral
DATA: 12.11 13.11 14.11 15.11 16.11 19.11 20.11 21.11 22.11 23.11
NUMĂR PR: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

PROCEDURA Laser 8J/cm2 2 min./ zi MCF stâng, umar stâng, paravertebral lombar
DATA: 12.11 13.11 14.11 15.11 16.11 19.11 20.11 21.11 22.11 23.11
NUMĂR PR: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

PROCEDURA Masaj decontracturant membru superior stâng, membru inferior stâng.

DATA: 12.11 13.11 14.11 15.11 16.11 19.11 20.11 21.11 22.11 23.11
NUMĂR PR: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

PROCEDURA Kinetoterapie
DATA: 12.11 13.11 14.11 15.11 16.11 19.11 20.11 21.11 22.11 23.11
NUMĂR PR: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

93
 Scala NIHSS (National Institutes of Health Stroke Scale):
Instrucțiuni Definiție + Scor înainte Definiție + Scor după
Nivelul de conștiență Alert = 0 Alert = 0
Întrebări pentru Răspunde corect la Răspunde corect la
evaluarea nivelului de ambele întrebări = 0 ambele întrebări = 0
conștiență (luna, vârsta,
anul etc.)
Comenzi pentru Efectuează ambele Efectuează ambele
evaluarea nivelului de sarcini corect = 0 sarcini corect = 0
conștiență
Cea mai bună mișcare a Normal = 0 Normal = 0
globilor oculari
Vizual Fără pierdere de câmp Fără pierdere de câmp
vizual = 0 vizual = 0
Paralizie facială Mișcări simetrice Mișcări simetrice
normale = 0 normale = 0
Brațul motor Fără mișcare = 4 Oarecare efort
împotriva gravitației = 2
Gamba motor Fără mișcare = 4 Oarecare efort
împotriva gravitației = 2
Ataxia membrelor Prezentă într-un Prezentă într-un
membru = 1 membru = 1
Sensibilitatea Pierdere de sensibilitate Pierdere de sensibilitate
severă = 2 ușoară-moderată = 1
Cel mai bun limbaj Fără afazie = 0 Fără afazie = 0
Dizartria Normal = 0 Normal = 0
Extincție și Inatenție Fără anomalii = 0 Fără anomalii = 0
TOTAL 11 6

94
 Testing muscular:

Poziția testată Mișcarea testată Forța Forța

inițială finală

Decubit dorsal - Flexia brațului drept F4 F4

- Flexia brațului stâng F2 F3

- Adducția brațului drept F4 F5

- Abducția brațului stâng F2 F3

- Flexie membru inferior drept F3 F4

- Flexie membru inferior stâng F2 F3

- Adducția membrului inferior F 4 F5

drept F3 F3
- Abducția membrului inferior
stâng

- Extensia brațului drept F4 F4

- Extensia brațului stâng F2 F3
Stând
- Extensie membru inferior drept F3 F4
- Extensie membru inferior stâng F2 F3

Scor GLASGOW de come:

Înainte: 13 puncte
După: 14 puncte

95
 V. EVALUARE FINALĂ

Pacienta D E în vârstă de 35 de ani se prezintă la S.C.J.U.Brașov, pavilion

,,Astra” cu următoarele semne și simptome: dificultatea de a mesteca și înghiți;
tulburări senzitive,motori și anxietate; dificultatea de a-și folosi membrul
inferior stâng și membrul superior stâng; ataxie; insomnie.
În urma investigațiilor clinice și paraclinice s-a stabilit diagnosticul de
Accident vascular cerebral ischemic drept.
Intervențiile mele cu rol propriu au constat în: învăț pacienta să-și folosească
mâna stângă pentru a se alimenta și hidrata; recomand pacientei consumarea
unor ceaiuri liniștitoare; îi acord timp pacientei pentru a se dezbrăca sau îmbrăca
singură; creez un program de exerciții de coordonare, realizate în oglindă;
observ și notez numărul de ore dormite de pacient
Intervențiile mele cu rol delegat au constat în: aplic electrostimulare facială
10min/zi, 10 zile; aplic metoda Bobath și terapia ABA; aplic exerciții de
coordonare; aplic mobilizări pasive; aplic aromoterapie 15min/zi
Starea generală a pacientei s-a îmbunătățit, aceasta externându-se cu
următoarele recomandări:
-continuarea programului recuperator
-evitarea expunerii la temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute
-evitarea efortului fizic în exces
-revenirea la control
-menținerea unei posturi corecte a corpului
-evitarea mersului pe teren accidentat
-evitarea purtării tocurilor.

96
 CONCLUZII
Rezultatele unei bune recuperării după un accident vascular cerebral ischemic
depind de vârsta pacientului, de respectarea tratamentelor prescrise, cât de repede
se încep procedurile de recuperare, respectarea regimului alimentar, o hidratare
corespunzătoare, dar și de respectarea recomandărilor prescrise după externare.
Tratamentul după un accident vascular cerebral ischemic trebuie aplicat de
urgență, astfel evitând apariția unor complicații ce pot agrava starea inițială a
pacientului, ce pot împiedica administrarea tratamentului propriu-zis acestei
afecțiuni sau chiar complicații ce pot duce la decedarea pacientului; cu cât
tratamentul este administrat mai repede, cu atât starea pacientului poate avea o
evoluție foarte bună.
Este foate importantă colaborarea dintre kinetoterapeut și psiholog deoarece în
timpul procedurilor de recuperare pot apărea diferite stări de la o extremă la alta
sau diferite obstacole de ordin fizic sau psihic. După un accident vascular cerebral
ischemic pot apărea diferite sechele, unde medicul psiholog trebuie să intervină
pentru a-i explica pacientului că această stare trecătoare dar și pentru a-l ajuta pe
acesta să se reintegreze socio-profesuional și în mediul familial.
Pentru cazul clinic nr. 1, rolul meu autonom și delegat a constat în: realizez
împreună cu pacientul exerciții de coordonare în oglindă; servesc pacientul zilnic
cu un iaurt; observ și notez numărul de ore dormite de pacient; aplic metoda
Bobath 30 min/zi; aplic masaj abdominal 5 min/zi; aplic magnetodiaflux sedativ,
50Hz, 20 min/zi; aplic kinetoterapie cu ajutorul diferitelor mijloace de recuperare
(baston, minge, bicicletă ergonomică, spalier etc)/
Pentru cazul clinic nr. 2, rolul meu autonom și delegat a constat în: evaluez
gradul de durere; creez și învăț pacientul programe de exerciții respiratorii; ajut
pacientul în efectuarea igienei personale zilnice; învăț pacientul cum să se îmbrace
sau dezbrace cu ajutorul membrelor sănătoase; evaluez capacitatea pacientului de
auz; ; realizez împreună cu pacientul activități de rearanjarea literelor unui cuvânt
și citirea lui; realizez împreună cu pacientul exerciții respiratori; aplic
magnetodiaflux sedativ 50Hz, 20min/zi, 10 zile; aplic aerosol cu ser fiziologic;
aplic programul de igienă; aplic zilnic exerciții de motricitate; conduc pacientul la
cabinetul medicului otorinolaringolog; conduc pacientul la cabinetul logopedic; ;
aplic aromoterapie 15 min/zi.
Pentru cazul clinic nr. 3, rolul meu autonom și delegat a constat în: învăț
pacienta să-și folosească mâna stângă pentru a se alimenta și hidrata; recomand
pacientei consumarea unor ceaiuri liniștitoare; îi acord timp pacientei pentru a se
dezbrăca sau îmbrăca singură; creez un program de exerciții de coordonare,

97
realizate în oglindă; observ și notez numărul de ore dormite de pacient; aplic
electrostimulare facială 10min/zi, 10 zile; aplic metoda Bobath și terapia ABA;
aplic exerciții de coordonare; aplic mobilizări pasive; aplic aromoterapie 15min/zi
În concluzie, este foarte important ca pacientul să respecte recomandările
prescrise de medic și de kinetoterapeut după ce se externează: menținerea unei
posturi corecte a corpului, continuarea programului de recuperare, evitarea
condițiilor meteo extreme (temperaturi foarte scăzute sau ridicate), evitarea
mersului pe teren accidentat, respectarea regimului alimentar,hidratare
corespunzătoare, respectarea tratamentului medicamentos, evitarea efortului fizic în
exces, pentru a-și menține o stare generală bună și a evita apariția unor complicații
sau chiar a unui nou accident vascular cerebral ischemic.

98
 NOUTĂȚI ȘI PROPUNERI

După părerea mea, propunerile sau recomandările ce vor fi enumerate mai

jos sunt foarte importante pentru o persoană și din punct de vedere a prevenirii
unor afecțiuni dar și pentru menținerea unei stări generale bune atât fizic cât și
psihic:

 realizarea kinetoterapiei profilactice

 efectuarea unui sport pentru menținerea unei integrități fizice și psihice a
organismului
 crearea unui program de exerciții zilnice pentru o bună funcționare a
organelor și a circulației sanguine
 hidrokinetoterapia este foarte benefică pentru dezvoltarea și tonifierea
musculaturii dar și la o bună respirație
 combaterea factorilor de risc ce pot determina apariția unui accident
vascular cerebral ischemic (hipertensiunea arterială, fumatul, obezitatea,
hipercolesterolemia, diabetul, stresul, consumul de alcool, consumul de
droguri), în cazul afecțiunii mele dar această recomandare este valabilă și
în cazul altor afecțiuni
 corectarea pozițiilor vicioase ale corpului și ale segmentelor sale
 evitarea efortului fizic în exces
 ridicarea obiectelor/greutățiilor să se realizeze cât mai corect
 programele de recuperare să fie adatate în funcție de afecțiunea fiecărui
pacient
 Pe lângă toate acestea și tratamentul medicamentos prescris de medic,
pacienții ce au suferit un accident vascular cerebral ischemic pot beneficia
în cadrul tratamentului de recuperare și de o serie de proceduri
individualizate: electroterapie, terapie ocupațională, kinetoterapie,
hidroterapie, aromoterapie, masaj:
99
  continuarea tratamentului recuperator
 evitarea creșterii în greutate
 purtarea unui baston sau cadru pentru descărcarea de greutate
Noutăți:

Terapia Tecar este o nouă metodă de tratament recuperator, apărută de curând și

aplicată în vindecarea, regenerarea sau ameliorarea diferitelor afecțiuni, inclusiv în
sechelele post accident vascular cerebral ischemic. Această terapie este aplicată atât
în tratarea țesuturilor moi (mușchi), cât și a țesuturilor dure (oase, articulați,
cartilaje, ligamente), având ca efecte, relaxarea pacientului, reducerea inflamațiilor,
ameliorarea durerilor dar și regenerarea țesuturilor și vindecarea lor.

Terapia Tecar este o terapie nedureroasă, senzația percepută de pacient fiind

asemenea unui masaj;, această terapie utilizează energie electromagnetică și este
foarte utilizată de către terapeuți deoarece poate fi aplicată inclusiv în zona
coloanei cervicale și încă din faza acută a bolii sau a unui traumatism.

Terapia Tecar funcționează pe baza principiului fizic al condensatorului,

echipamentul fiind format din doi electrozi (unul încărcat pozitiv și unul negativ)
conectați la un generator ce creează o diferență de potențial. Un electrod va fi plasat
într-un punct fix pe toată durata ședinței, iar celălalt va fi mișcat de terapeut în zona
afectată ca un masaj blând, folosind o cremă conductoare. Electrozii eliberează
curenți de înaltă frecvență care determină încălzirea țesutului, contribuind la
creșterea microcirculației, la vasodilatație și îmbunătățind metabolismul celular la
nivel local.

Aparatul prezintă un sistem de afișare a nivelului de energie transferată, care

permite adaptarea și optimizarea tratamentului. Astfel, la un nivel energetic scăzut,
de 50-100W, se va îmbunătăți microcirculația, în timp ce nivelul energetic înalt,
200-300W produce un efect termic și influențează metabolismul celular.
100
Fig 27 Terapia Tecar

101