Analiza trezoreriei pe baza Bilanţului funcţional

Semnificaţia funcţională are ca obiectiv verificarea echilibrului dintre măsurile

semnificative ale celor trei funcţii economice: exploatare, finanţare, investiţii. În acest
sens, în viziune funcţională, resursele financiare şi alocările acestora sunt grupate în
funcţie de participarea lor la cicluri financiare fundamentale.
Din această perspectivă, se analizează:
în ce măsură contribuie fiecare ciclu funcţional la realizarea echilibrului dintre
resurse şi alocarea (utilizarea acestora), precum şi la obţinerea rezultatului;
 legăturile dintre diferite cicluri financiare şi incidenţa financiară a acestora.
Bilanţul funcţional permite să se analizeze, la un moment dat, structura
alocărilor şi resurselor, precum şi modul în care sunt acoperite nevoile de finanţare cu
sursele corespunzătoare.
Atât alocările, cât şi resursele sunt prezentate pe cele trei activităţi principale:
 exploatare
 investiţii
 finanţare
Analiza bilanţului funcţional precede analiza fluxurilor de trezorerie şi permite
înţelegerea politicii financiare a întreprinderii.
Posturile din bilanţ sunt grupate după funcţiile la care se raportează:
- finanţare: cuprinde posturile capitaluri proprii, datorii pe termen mediu şi lung
(oricare ar fi scadenţa acestora), precum şi amortizarea şi provizioanele;
- investiţii: include imobilizările necorporale, corporale şi financiare (indiferent
de durata lor de viaţă), precum şi cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciţii şi
primele de rambursare a obligaţiunilor;
- exploatare şi trezorerie, incluzând toate celelalte posturi care sunt grupate
astfel:
• în activ:
- posturile direct legate de ciclul de exploatare în sens strict (stocuri, clienţi şi
conturi asimilate etc.) constituie activul circulant de exploatare (ACE);
 - posturi legate de operaţiuni diverse (creanţe diverse etc.) reprezintă activul
circulant în afara exploatării (ACAE);
- posturile de disponibilităţi (numerar şi echivalente de numerar) constituie
activele de trezorerie (AT).
• în pasiv:
- posturile legate direct de operaţiunile ciclului de exploatare în sens strict
(furnizori şi conturi asimilate, datorii fiscale şi sociale, cu excepţia impozitului pe
profit etc.) constituie datoriile de exploatare (DE);
- posturi legate de operaţiuni diverse (furnizori pentru investiţii, datorii privind
impozitul pe profit, alte obligaţii) reprezintă datoriile în afara exploatării (DAE);
- credite bancare curente şi soldurile creditoare ale conturilor curente deschise la
bănci constituie pasivele de trezorerie (PT).

Reguli de elaborare a bilanţului functional / filosofia care stă la baza întocmirii

bilanţului funcţional:
- evaluarea resurselor financiare şi alocărilor acestora este fondată pe costul
istoric, diferit de valoarea de piaţă;
Valoarea brută a activelor imobilizate se obţine însumând valoarea netă cu
amortizările şi ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare a
imobilizărilor.
Stocurile şi creanţele sunt luate în calcul la valoarea brută; la valoarea netă se
adaugă ajustările pentru deprecierea stocurilor, producţiei în curs şi a creanţelor.
- activele imobilizate finanţate prin leasing sunt luate în calcul la valoarea de
achiziţie, ca elemente de activ, iar resursele se corectează cu amortizarea
corespunzătoare acestora, precum şi cu partea neamortizată, care se adaugă la datorii
financiare pe termen mediu sau lung;
- cheltuielile care privesc exerciţiile următoare sunt considerate active
imobilizate, fiind asimilate investiţiilor;
 - efectele scontate neajunse la scadenţă evidenţiate într-un cont în afara
bilanţului sunt însumate la creanţe comerciale, în activ, şi la credite bancare curente,
în pasiv;
- cheltuielile de constituire şi celelalte elemente considerate non valori în
bilanţul financiar nu se mai deduc;
- cheltuielile înregistrate în avans sunt considerate, după natura lor, active ciclice
de exploatare sau în afara exploatării;
- veniturile înregistrate în avans sunt considerate datorii de exploatare sau în
afara exploatării, după natura acestora;
- datoriile financiare stabile cuprind datoriile financiare pe termen mediu şi lung,
avându-se în vedere natura datoriilor;
- creditele bancare curente, efectele scontate şi neajunse la scadenţă (după
retratare) şi soldurile creditoare ale conturilor curente constituie pasivul de trezorerie;
- rezultatul exerciţiului este inclus în capitalurile proprii, bilanţul fiind întocmit
înainte de repartizarea profitului.

În tabloul următor este prezentat schematic Bilanţul funcţional:

ACTIV PASIV
UTILIZĂRI STABILE (US) RESURSE DURABILE (RD)
• Activ imobilizat brut • Capitaluri proprii
- imobilizări necorporale • Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
- imobilizări corporale • Amortizări şi provizioane pentru deprecierea
- imobilizări financiare (1) activelor
• Datorii financiare, cu excepţia creditelor
• Cheltuieli de repartizat pe mai multe exerci ţii bancare
• Prime de rambursare a obliga ţiunilor curente şi a soldurilor creditoare ale conturilor
ACTIV CIRCULANT DE EXPLOATARE
BRUT* curente la bănci (2)
(ACE)
(Posturile direct legate de ciclul de exploatare) DATORII DE EXPLOATARE* (DE)
Exemple: (Posturi legate direct de ciclul de exploatare)
- stocuri Exemple:
- avansuri şi aconturi vărsate - avansuri şi aconturi încasate
- clienţi - furnizori
- creanţe fiscale (cu excepţia impozitului pe profit) - datorii fiscale (cu excepţia impozitului pe
şi profit)
sociale şi sociale
- cheltuieli înregistrate în avans - venituri înregistrate în avans
ACTIV CIRCULANT BRUT ÎN AFARA
DATORII ÎN AFARA EXPLOATĂRII**
EXPLOATĂRII** (ACAE) (DAE)
(Posturi ce nu sunt legate direct de ciclul de (Posturi ce nu sunt legate direct de ciclul de
 exploatare) exploatare)
Exemple: Exemple:
- creanţe diverse - datorii diverse
- dobânzi de încasat - dobânzi datorate
- creanţe privind impozitul pe profit - impozitul pe profit datorat
- creanţe din vânz ări de active imobilizate - furnizori de imobilizări
ACTIVE DE TREZORERIE (AT)
- valori mobiliare de plasament
- disponibilităţi PASIVE DE TREZORERIE (PT)
- credite bancare curente
- solduri creditoare ale conturilor curente
deschise
la bănci
(1) Dobânzile de încasat sunt transferate în active le circulante în afara exploatării
(2) Dobânzile datorate sunt considerate datorii în afara exploatării
* Pot fi denumite active ciclice de exploatare, respectiv, resurse ciclice de exploatare (RCE)
* Active ciclice, respectiv, resurse ciclice în afara exploatării (RCAE)

Resursele stabile (permanente) finanţează alocările stabile, în timp ce resursele

de exploatare finanţează alocările de exploatare.
Pe baza datelor din bilanţul funcţional se poate stabili relaţia dintre:
 Fondul de Rulment;
 Nevoia de Fond de Rulment;
 Trezoreria Netă

Fondul de rulment net global

Fondul de rulment net global (FRNG) reprezintă partea resurselor durabile care
contribuie la finanţarea activului circulant. El constituie o garanţie a lichidităţii
întreprinderii.
Se poate calcula după una dintre relaţiile:
FRNG = Resurse Durabile – Utilizări Stabile sau
FRNG = (ACE brut + ACAE brut + AT) – (DE + DAE + PT).

Nevoia de fond de rulment

Operaţiunile ciclului de exploatare (aprovizionare, producţie, desfacere) precum
şi operaţiunile în afara exploatării, generează fluxuri reale (de mărfuri, materii prime,
produse finite) care au drept contrapartidă fluxuri monetare. Decalajele în timp dintre
cele două categorii de fluxuri explică existenţa creanţelor şi a datoriilor. Intervalele
dintre data la care sunt cumpărate mărfurile şi cea la care sunt revândute, dintre
aprovizionarea şi utilizarea materiilor prime, dintre fabricarea şi vânzarea produselor
finite se află la originea stocurilor.
Deci, operaţiunile de exploatare şi cele în afara exploatării generează simultan:
• active circulante de exploatare şi în afara exploatării, care constituie utilizări
(alocări) ale resurselor sau nevoi de finanţare;
• datorii de exploatare şi în afara exploatării, care constituie surse de finanţare
(resurse).
Nevoile de finanţat şi resursele induse de exploatare şi de operaţiunile în afara
exploatării nu se echilibrează. În general, nevoile sunt superioare resurselor, astfel
încât diferenţa:
(ACE + ACAE) – (DE + DAE)
reprezintă o nevoie de finanţare (Nevoia de fond de rulment = NFR), care
necesită o resursă corespunzătoare. Această resursă este Fondul de rulment. Dacă
Fondul de rulment este insuficient, Nevoia de fond de rulment se finanţează prin
credite de trezorerie.
Nevoia de fond de rulment are două componente:
• Nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE = ACE – DE), care
depinde de nivelul cifrei de afaceri şi reprezintă o componentă importantă a gestiunii
financiare;
• Nevoia de fond de rulment în afara exploatării, care poate înregistra variaţii
importante de la o perioadă la alta: NFRAE = ACAE – DAE.
Pentru a aprofunda analiza nevoii de fond de rulment, se utilizează ratele de
rotaţie.

Trezoreria netă
În sens restrâns, trezoreria netă este diferenţa dintre fondul de rulment şi nevoia
de fond de rulment, respectiv, excedentul sau deficitul de trezorerie.
TN = FRNG – NFR
Trezoreria netă se poate calcula după relaţia:
 TN = AT – PT
Dacă FR > NFR, fondul de rulment finanţează în totalitate NFR şi apare un
excedent de resurse care se regăseşte în trezorerie.
Dacă FR < NFR, fondul de rulment finanţează numai o parte a NFR, diferenţa
fiind finanţată prin credite pe termen scurt.
În dinamică:
∆ TN = ∆ FR – ∆ NRF

Analiza echilibrului financiar pe baza bilanţului functional

Regula echilibrului financiar minim:
Utilizările stabile trebuie finanţate prin resurse durabile
Respectarea regulii echilibrului financiar minim nu garantează absenţa
problemelor de trezorerie, fiind necesară o marjă de securitate: această marjă este
egală cu FR pozitiv.
Rata de acoperire a capitalurilor investite = Resurse durabile / Capitaluri
investite
Capitalurile investite sunt formate din Utilizările stabile şi Nevoia de fond de
rulment pentru exploatare (considerată o utilizare sau alocare stabilă). Această rată
trebuie să fie supraunitară.
Fondul de rulment se analizează în raport cu NFR. NFR înregistrează variaţii
importante în timp şi de la un sector de activitate la altul.

Studiul în dinamică a FR, NFR şi TN

FR = Resurse durabile – Utilizări stabile
Fondul de rulment se modifică:
• de o manieră continuă: amortizarea şi rezultatul net modifică progresiv, în
cursul exerciţiului, nivelul resurselor durabile;
• de o manieră discontinuă: prin majorarea capitalului social, creşterea datoriilor
pe termen mediu şi lung, rambursare datoriilor pe termen mediu şi lung, plata de
dividende, achiziţii de imobilizări.
 În expresie simplificată, NFR = Stocuri + Clienţi – Furnizori.
Modificările NRF sunt determinate de:
• achiziţii care determină creşterea stocurilor;
• vânzări şi acordare de credit comercial clienţilor;
• încasarea creanţelor comerciale;
• plata obligaţiilor faţă de furnizori.
Întrucât acest operaţiuni sunt frecvente, NFR se modifică în permanenţă.
Din comparaţia NFR cu FR, poate rezulta una dintre următoarele situaţii:
▪ NFR > FR ⇒ TN < 0
▪ NFR = FR ⇒ TN = 0
▪ NFR < FR ⇒ TN > 0
Variaţia trezoreriei este rezultanta tuturor fluxurilor financiare din cadrul
întreprinderii.
Orice variaţie a Fondului de rulment sau a Nevoii de fond de rulment are
repercusiuni imediate asupra Trezoreriei, care devine un indicator sintetic al sănătăţi
financiare a întreprinderii.